Sunteți pe pagina 1din 1

GEORGE CALINESCU

George Calinescu a avut o intuitie extraordinara cnd a vorbit despre balcanism ca despre un fond obscur al literaturii romne, o forma prin care scrisul tine de planul inconstientului care este adus la lumina si confera literaturii o dimensiune estetica extraordinara. Criticul face mai ales o analiza a termenului n proiectie parodica. n monumentala sa lucrare Istoria literaturii romne de la origini pna n prezent, el descrie balcanismul astfel: "un amestec gras de expresii mascaroase, de impulsuri lascive, de constiinta a unei vieti aventuroase si tulburi, totul purificat si vazut mai de sus de o inteligenta superioara". Mircea Muthu reproseaza criticului faptul ca eludeaza sensul tragic al balcanismului nteles ca drama cu functie compensatoare n arta. Eugen Lovinescu este nsa cel care pune cu adevarat n circulatie termenul de balcanism aplicat la nivelul literaturii prin analiza pe care o face poeziei lui Ion Barbu. Astfel el elogiaza modul n care un fond cultural stravechi si gaseste expresia estetica n poezia moderna. Perceperea balcanismului ca un aport pozitiv si creator a dus n literaturile tarilor balcanice la aparitia unor scriitori extrem de interesanti, daca ar fi sa-i amintim pe Panait Istrati, Fanus Neagu, Stefan Banulescu, Mircea Cartarescu, n literatura romna, Ismail Kadare, Julia Kristeva, Ivo Andric, Orhan Pamuk n alte tari balcanice. Poate si datorita originalitatii datorate fondului balcanic ei au gasit mai usor modalitatea de a se face auziti n Occident. Aceste tendinte reluate si n perioada dictaturii ceausiste [38, p 192] sunt o expresie a tendintelor de demonizare a Occidentului, de reluare a dihotomiei Orient-Occident din alta perspectiva. Spiritul balcanic nu nseamna neaparat ortodoxie, nici non-europenism, nici levantinism sau o atitudine retardata, el trebuie nteles ca un mod specific de a vedea lumea, o formula culturala, altfel dect cea a Europei de Vest, dar cu o traditie la fel de bogata. Cultura balcanica n general, literatura balcanica n particular nu sunt forme de limitare a manifestarilor artistice ci nseamna n acelasi timp crearea unui anumit tip de cultura specific n care att de moderna formula a unitatii n diversitate este pe deplin ilustrata. Noi avem n mentalitatea noastra valaha un anumit piper balcanic, o anumita savoare si relativizare a comportamentelor [109, p.23]. Izvort din stralucirea si amurgul crepuscular al Bizantului, completat de influente diverse, balcanismul va pastra n formele sale artistice un mereu reprimat sentiment al tragicului, sentiment ce nu va putea fi mereu ascuns de masca superficialitatii si satiricului. Recunoasterea este un proces complex ce nglobeaza, fara ndoiala, nenumarate activitati, cu aspecte dintre cele mai variate, ce ating sfere diverse [149, p108].