PROIECT DE ABSOLVIRE DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFACAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA BOLNAVULUI ASTM BRONSIC

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I : APARATUL RESPIRATOR Notiuni de anatomie, fiziologie si semiologie. CAPITOLUL II : ASTMUL BRONSIC II.1. Definitie

II.2. Clasificare II.3. Etiologie II.4. Patogenie II.5. Morfopatologie II.6. Fiziopatologie II.7. Tabloul clinic II.8. Examene paraclinice si de laborator II.9. Diagnostic II.10. Diagnostic diferential II.11. Evolutie. Prognostic. Complicatii II.12. Tratament

CAPITOLUL III III. 1. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 1 III.2. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 2 III.3. Grila pentru culegerea datelor. Cazul 3 BIBLIOGRAFIE

MO TT O :

'Nevoia de a respira este o necesitate a fiintei vii, care consta in indispensabil vietii celulare si a arunca gazul carbonic, produs al combustiei cel

Caile respiratorii permeabile (receptive) si alveola pulmonara perm aceasta nevoie'. VIRGINIA HENDERSON

7. TABLOUL CLINIC
Manifestarile clinice ale astmului bronsic consta, in esenta, din : - dispnee paroxistica cu respiratie suieratoare (wheezing); - tuse ;

- expectoratie cu sputa mucoasa. Criza de astm bronsic este declansata de o multime de factori: - infectii bronsice virale, bacteriene sau mixte ; - inhalarea de agenti fizici sau chimici iritanti ; - stresul emotional ; - efortul fizic ; - administrarea de aspirina sau alte analgezice ; - tusea sau rasul ; - alte imprejurari.

Uneori criza de astm bronsic survine fara o regula si o cauza clara, cu predilectie in timpu bronsic, cu aspiratia de obicei in camera de dormit, nu trebuie puse obligaroriu in legatura cu ale nealergici pot aparea simptome caracteristice astmului (wheezing, dispnee, tuse) in primele ore ale conditii, mereu aceleasi. DISPNEEA

Este tipica. Ea are o frecventa rara in astmul bronsic, iar expiratia este efectuata cu aj Este caracteristica respiratiei suieratoare ce seamana cu un tiuit (wheezing). TUSEA

Poate fi uscata sau umeda, cu o sputa mucoasa, lipicioasa, cu eliminare dificila si de as prezenta unei infectii traheobronsice primare sau secundare. EXAMENUL CLINIC OBIECTIV Fata : - buhaita, suferinda ; - anxioasa ; - livida sau rosio-cianotica ; - acoperita cu sudori ; - ochi proeminenti.

Bolnavul se aseaza in pozitii favorabile pentru respiratie: - sezand la marginea patului; - cu antrebratele sprijinite pe speteaza unui scaun intors; - cu gatul inainte, cu capul proiectat inainte si gura deschisa. EXAMEN FIZIC AL APARATULUI RESPIRATOR IN TIMPUL ACCESULUI ; - torace deschise ; - muschi respiratorii auxiliari proeminenti - bradispnee cu expir prelungit - raluri bronsice ronflante si sibilante, diseminate in ambele arii pulmonare ; - respiratie suieratoare ;

- hipersonoritate si murmur vezicular diseminat consecutiv fenomenului de incarcare a ae

Periodicitatea simptomelor in astmul bronsic exogen sau alergic este influentata de (polenul). In astmul bronsic intrinsec, periodicitatea simptomelor se coreleaza adesea cu ep cercetari sugereaza ca astmul nocturn s-ar datora scaderii in timpul somnului a adrenalinei plast mediatori bronhoconstrictivi.

In astmul bronsic intrisec durata acceselor este lunga, tusea este umeda, sputa ades muc dintre accese sunt inlocuite in mod obisnuit, cu un fond de dispnee persistenta (la ascultatie se pe raluri subcrepitante). Tabloul clinic al astmului bronsic se prezinta sub trei tipuri de boala : 1) astmul bronsic pur (intermitent) cu dispnee paroxistica : - crize de dispnee paroxistica separate de perioade de acalmie. 2) astmul bronsic intrinsec (astm cronic) : - cu dispnee continua; - survin in crize paroxistice.

3) stare de rau asmatic: - cu crize continue subintrante (foarte grave).

Exista si forme atipice de astm bronsic numit astmul larvat- dispneea este modificata sau nu ap - coriza spasmatica ; - rinite alergice; - febra de fan ; - urticarie. A . ASTMUL BRONSIC PAROXISTIC Incepe cu stare prodromala caracterizata prin : stranut ; coriza (inflamatia mucoasi nasului, guturai) ; obstructie nazala ; rinoree ; acces de tuse spasmatica ; lacrimare ; prurit toracic ; cefalee, tulburari digestive, varsaturi.

Criza propriu-zisa apare de obicei noaptea. Bolnavul este trezit cu o senzatie de 'presiune to In evolutia crizei deosebim doua faze: - o faza uscata - in care predomina dispneea;

- o faza umeda - in care predomina tusea cu expectoratie. Durata totala a crizei este de 30 LA EXAMENUL CLINIC - toracele este distins, blocat in inspiratie fortata;

- puls accelerat, tensiune arteriala normala ; La ascultatie: - murmurul vezicular este diminuat ; - raluri bronsice. B . ASTMUL CU DISPNEE CONTINUA Dispneea este prezenta continuu, de tip polipneic si pe acest fond apar paroxisme. Expectoratia este abundenta (50 ml/24 ore): - mucoasa; - lipicioasa. Apar fenomene de suferinta a cordului. C . STARE DE RAU ASTMATIC Se caracterizeaza prin: . Stare de asfixie acuta; . Bolnavul este: -anxios; - cianozat; - acoperit de sudoare. . Pulsul este accelerat; . Tensiunea arteriala tinde sa scada.

Fara tratament urgent, starea bolnavului se agraveaza, bolnavul devine dezorientat cu se accentueaza, sudoarea creste, bolnavul intra in coma - moare.

8. EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR

A. EXAMENUL RADIOLOGIC Acesta evidentiaza : - coaste orizontalizate ;

- spatiul intercostal creste ; - coborarea, turtirea diafragmului.

In cursul starii de rau asmatic se pot descoperi diferite stari patologice pleuro- pulmona astmului : pneumotorax ; pneumomediastin ; atelectozie lobara sau segmentara (astuparea unei bronhii).

B. EXAMENUL BRONHOSCOPIC Acesta arata : - edemul mucoasei bronsice; - congestia. C. EXPLOATARI FUNCTIONALE PULMONARE . Spirograma : aspect obstructiv nespecific ; scade V.E.M.S. (volumul expirator maxim pe secunda); dupa acces revine la normal.

Principalele modificari functionale respiratorii in astmul bronsic : scade VEMS si indicele Tiffexean sub 70%; Tiffexean =VEMSx100/C.V = 80% din C.V; scade C.V.; scade V.I.R. (volumul inspirator de rezerva) ; scade V.E.R. (volumul expirator de rezerva) ; creste rezistenta cailor aeriene ; creste capacitatea reziduala functionala (C.R.F.).

D. GAZELE EXPIRATORII CO2 creste in formele severe ; O2 scade; Hipercopnia agraveaza bronhospasmul, hipersecretia si incarcarea bronsica.

E. EXAMENUL SPUTEI In astmul extrinsec, examenul microscopic al sputei pune in evidenta: eozinofile; cristale Charcot - Leyden; spirale Curchmann; corpi Creola (uneori); aglomerari de celule descuamate; mucus; materie proteica.

In astmul intrinsec, in sputa domina: polinucleare nutrofile; bacteriile.

Examenul bacteorologic, dupa spalarea sputei pune in evidenta agentii infectiosi in cauza. F. TESTE CUTANATE DE PROVOCARE BRONSICA

Teste cutanate pun in evidenta hipersensibilitatea bolnavului la alergeni specific inhalarea pneumoalergenului banuit, constituie, atunci cand este pozitiv, singura dovada ca alerg G. DOZAREA IgE IN SANGE

Cu toate ca nu au intrat in panica de rutina in motive tehnice, are o valoare diagnostic alergici IgE este crescuta.

9. DIAGNOSTIC POZITIV

In formele clinice, punerea diagnosticului nu comporta dificultati, dar diagnosticul etiolog nu este intotdeauna posibila.

Pentru natura alergica a astmului bronsic pledeaza antecedentele alergice familiale s conditii asemanatoare de timp, de loc si in contact cu aceleasi obiecte generatoare de alergeni, testel

Pentru diagnosticul pozitiv al astmului intrinsec pledeza tabloul clinic, examenu de hipersensibilizare la diferiti alergeni.

10. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Se face cu : - astmul cardiac ; - bronsita asmatiforma ; - spasmul laringian ; - corpi straini intrabronsici ; - tumori benigne sau maligne ale traheei si bronhiilor ; - sindromul mediastinal compresiv ; - pneumotoraxul spontan ; - embolie pulmonara cu sau fara infarct pulmonar ; - acidoza metabolica ; - pneumomediastin ; - atelectozie lobara sau segmentara ;

- bronhospasmul generat de carcinoid (tumora secretata de substante bronhoconstrictoare) ; - hiperventilatia de natura psihologena.

11. EVOLUTIE
11.1. EVOLUTIE

PROGNOSTIC COMPLICATII

Se caracterizeaza prin crize de dispnee ce survin de regula noaptea, intercalate cu perioada starilor de rau astmatic si a insuficientei pulmonare acute favorizate de infectii sau erori terapeutic

Astmul care debuteaza in adolescenta sau de varsta adulta, are tendinta de progresiune Agravarea se realizeaza fie prin reparatia frecventa a acceselor cu remisiune incompleta infectii bronsice repetate care determina bronsita cronica obstructiva siaparitia cordului pulmona 11.2 COMPLICATII a) infectiile aparatului bronsic ; b) bronsectazia ; c) emfizemul pulmonar ; d) pneumotoraxul ; e) infectiile parenchimului pulmonar ; f) insuficienta respiratorie ; g) cordul pulmonar cronic. 11.3 PROGNOSTIC

Prognosticul vital al accesului de astm este in general bun, dar prognosticul de viitor e teren genetic ce nu poate fi inlaturat. Din acest motiv, bolnavul este predispus la accese recidivan Factorii de care depinde prognosticul bolnavului asmatic : a) alergenul in cauza si posibilitatea inlaturarii lui ; b) forma clinica a astmului bronsic ; c) varsta debutului bolii ; d) complicatii produse de astmul bronsic.

12. TRATAMENT
OBIECTIVE I. combaterea bronhospasmului si a hiperventilatiei alveolelor acute; II. combaterea inflamatiei bronsice acute ; III. favorizarea expectoratiei ;

IV. prevenirea expectoratiei. Realizarea acestor obiective se face : - prevenirea expunerii la alergenul cauzal sau intreruperea contactului cu acesta - administrarea de bronhodilatatoare simpatomimetice, parasimpatolitice si musculotrope ; - administrarea de inhibitori ai degranularii mastocitelor ; - administrarea de fluidifiante ale secretei bronsice; - hipersensibilizarea specifica. MEDICATIA ANTIASMATICA Tratamentul medicamentos al astmului bronsic acut sever este reprezentat de : - Aminofilina - Etamimetrica (Miofilin) - Cromaglicat desedic - Glucocorticoizi AMINOFILINA- derivat metil - xantilic. CORTICOSTEROIZI

Cu exceptia astmului bronsic de efort, nu exista forma etico-patogenica de efectul corticosteroizilor. Au actiune antiinflamatorie. HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON

Doza 600 - 800 mg/zi sau mai mult, dupa caz, in criza de astm bronsic. Daca dupa terapie cortizonica in continuare, se instituie un tratament cu Prednison sau inhalatori, cu Hemisuc Administrare : Corticoterapia orala este un mijloc eficient in tratamentul antistatic, dar dupa 15 zile

acestora.

Dozele zilnice pentru curele scurte incep, de regula de la 40 mg Prednison, pe zi, scaderea fa crizelor de astm. Daca este necesara o corticoterapie de durata mai lunga, administrarea Predinsonu la 2 zile nu au efectul terapeutic scontat.

Principiul terapeutic esential in manuirea corticosteroizilor pe cale orala este de a admi pana la stabilirea clinica bolnavului dupa care se administreaza cele mai mici doze care c exista posibilitatea sevrajului cortizonic. La bolnavii astmatici n-ar exista, dupa unii autori, nici un motiv ca in administrarea de Prednison.

Corticoizii administrati pe cale inhalatorie asigura o actiune terapeutica locala utila terapi Se pot folosi : Beclometazona ;

Triamcinolon acetonic sau alti produsi, care au o mica reabsorbtie la nive antiinflamatorii locale importante, dar concentrative sangvine minime, incapabile si de a inhiba axul hipotalamocortico-sprarenal.

TEHNICI Administrarea medicamentelor prin injectia I.V.

Definitie: reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale intravenoasa di

Pe aceasta cale se introduc solutii izotonice si hipertonice care sunt incompatibile cu tesutul m

Nu se introduce pe cale I.V. substante uleioase, care produc embolii grasoase si chiar mo Locul de electie - toate venele abordabile; - la copii - se abordeaza venele epicraniene.

Materialele necesare: 2- 3 ace de 4-6 cm lungime, 2-3 mm grosime cu bizoul scurt, fiol de capacitate corespunzatoare, pensa anatomica, garou, vata, substanta pentru dezinfectie.

Tehnica: se pregatesc materialele dar si bolnavul explicandu-i necesitatea tehnicii, pozitie d garoul si apoi se patrunde cu acul in vena, se desface usor garoul si se injecteaza lent. Se aplica tamponul si va fi mentinut in continuare de catre bolnav cateva minute.

Se reorganizeaza locul de munca, instrumentele care au fost folosite se duc la sterilizat. INCIDENTE SI ACCIDENTE Hematonul, lipotimie, embolie gazoasa, ameteli, etc OXIGENOTERAPIA

Are ca scop terapeutic, imbogatirea aerului cu O2 in concentratii diferite pe cale inhala scopul ameliorarii concentratiei de O 2 in sange. Trecerea O 2 de la nivelul pulmonar in sange este conditionat de :

presiunea partiala O 2 in amestecul gazos de respiratie ; coeficientul de solubilitate de O 2 ; cantitatea de hemoglobina existenta ; starea parenchimului pulmonar ; starea peretelui alveolar.

Se indica in :

hipoxii circulatorii ; hipoxii respiratorii ; stare de soc ; bolnav cu complicatii post operatorii; hemoragii si tulburarii respiratorii.

Administrarea de O 2 se face cu sonda (cateter nazal) sau masca.

Pentru aceste tehnici primul lucru ce trebuie facut este dezobstruarea cailor aeriene super

CAPITOLUL III
CAZURI CLINICE

CAZUL NR. 1 Surse: pacient, familie. Date fixe Nume si prenume: T.D Varsta : 60 ani. Data nasterii: 13.09.1949. Nationalitate : romana. Religie : ortodoxa. Data internarii: 12.02.2009. Data externarii: 19.02.2009. Date variabile: Domiciliul : judetul Teleorman. Conditii de locuit : relativ bune. Ocupatie : muncitor agricol.

Istoricul bolii :

. Bolnav cu astm bronsic de 10 ani , internari multiple. Se interneaza pentru aparitia une alergenul (praful cerealelor). Criza debuteaza cu dispnee expiratorie, tuse cu expectoratie seroasa. Anamneza medicala : a) Antecedente H.C - neaga TBC in familie, sifilis, sida, astm bronsic. b) Antecedente personale - diagnosticat cu astm bronsic infecto-alergic. Conditii de viata si munca - locuieste cu familia. Capacitatea de adaptare la o perioada dificila :

-se adapteaza relativ usor la starea de boala fiind un vechi bolnav astmatic. Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu regimul de viata, munca, tratament. Tratamentul ambulatoriu in crizele usor de stapanit : - controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor.

PLAN DE INGRIJIRE NEVOILE FUNDAMENTALE

1

PROBLEMA PACIENTULUI
2

OBIECTIVE
3

INTERVENTII PROPRII DELEGAT

4 5

A respira

- Perturbarea respiratiei - Tuse uscata urmata de expectoratie - Dispnee (respiratie dificila)

- Diminuarea a Dispneei - Recoltare de sange si urina - Investigatii paraclinice

-Internare de urgenta - Asezare si linistea bolnavei - Notarea

-Administrarea tratamentului -Miofilin lf/zi

-HHC 100 mg/z

-Brofimen 5 cl - Radiografie

respiratiei,TA pulmonara - Recoltare

A manca si a bea

- Bolnavul nu se poate hidrata

- Bolnava sa fie bine hidratata

-Asezarea bolnavei corespunzator

- Regim alimen

A elimina

- Pacienta nu se poate mobiliza

- Restabilirea mictiunii -Asistenta explica

- Pertuebarea functiei necesitatea de de a se hidrata

- Perturbarea schemei urinare din cauza durerii

a urina de cate ori este nevoie

A se misca si a mentine o postura corecta - Dificultate in ramanerea in pozitie functionala - Dispnee - Oboseala - Senzatie de sufocare A dormi si a se odihni - Dificultatea in a se odihni, evenimente amenintatoare (crizele de astm care apar) - Alterarea odihnei din cauza agitatiei A se imbraca si a se dezbraca Imposibilitatea de a-si asigura total igiena A-si mentine temperatura corpului in limite normale

- Mentinerea unei posturi adecvate

-Pozitia care sa faciliteze respiratia bolnavei

- Oxigenoterap -Tratament

medicamentos

-Odihna si somn corespunzator

-Pozitia adecvata - Asigurare de lenjerie curata - Psihoterapie

- Tratament

medicamentos : -Miofilin lf/zi

-HHC100mg/zi -Diazepam

- Bolnava sa fie ajutata

- Transpiratie

-Pastrarea temperaturii in limite normale

-Masurarea si notarea temperaturii

- Administrarea

de medicamente

CAZUL NR. 2

Surse : pacienta. Date fixe: Numele si prenumele : B.D. Varsta : 44 ani. Nationalitate : romana. Religie : ortodoxa. Data internarii: 08.03.2009. Data externarii: 15.03.2009. Date variabile : Domiciliul : judetul Ilfov. Conditii de locuit : bune. Ocupatie : casnica. Istoricul bolii :

a) Bolnava cu surplus poderal si veche suferinta bronsica urmeaza de 3 ani tratament cu a b) La internare prezinta : - dispnee expiratorie, - disfonie, - tuse cu expectoratie redusa.

Anamneza medicala : - Antecedente H.C- neaga TBC in familie, astm bronsic-alergic ; - Antecedente personale - diagnosticata cu astm bronsic infecto-alergic. Conditii de viata si munca:

. locuieste la casa, confort bun, . desfasoara munca de casa si camp. Capacitatea de adaptare la o perioada dificila : . se adapteaza usor la starea de boala. Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu : . regimul de viata, munca, tratament de urmat; . control periodic; . evitarea contactului cu alergenii; . evitarea eforturilor fizice.

PLAN DE INGRIJIRE NEVOILE

1

PROBLEMA
2

OBIECTIVE
3

FUNDAMENTALE PACIENTULUI
A respira -Voce ragusita -Modificarea amplitudinii respiratiei - Senzatie de sufocare - Dispnee expiratorie -Diminuarea a dispneei - Sedarea bolnavului

INTERVENTII PROPRII DELEGA

4 5

- Tratament - Aerisirea si curatenia salonului

medicamento Ampicilina 500mg/zi

- Se recolecteaza Miofilin lf/z sange

Oxigenotera HH C 2f/zi apoi 4f/zi

A se misca si a mentine o pozitie corecta -Dificultatea de a ramane in pozitie functionala impusa de - Mentinerea unei posturi corecte

- Plan dur in timpul odihnei pozitiei de

Oxigenoterap Tratament

- Diminuarea dispneei decubit dorsal

medicamento

durerea lobara - Postura neadecvata - Dispnee

cu capul mai ridicat

Miofilin lf/z HHC 4f/zi Ampicilina 5OOmg/6h

A dormi si a se odihni

- Calitate si cantitate necurespunzator are de odihna si somn - Anexietate - Dureri lombare - Dificultate in a se odihni - Odihna si somn corespunzator - Pozitie corespunzatoare -Tratament

medicamento

Miofilin lf/z HHC 2f/zi

A-si mentine temperatura corpului in - Ridicare a limite normale temperaturii peste limite normale Hipertermie - Combaterea starii de subfebrilitate

-Tratament

medicamento

Ampicilina50 g/6h HHC 2FlZI

A evita pericolele

- Afectarea articulara - Starea de iritabilitatea - Durere - Neliniste - Dispnee

-Diminuarea durerii - Diminuarea starii de - Plan dur anexietate - Contact cu bonavii vindecati

Miofilin 2f/z - Psihoterapi

CAZUL NR. 3

Surse :pacient, familie. Date fixe : Numele si prenumele : P.I. Varsta : 50 ani. Nationalitate : romana. Religie : ortodoxa. Data internarii: 27.02.2009. Data externarii: 03.03.2009. Date variabile : Domiciliul : Alexandria, judetul Teleorman. Conditii de locuit : bune. Ocupatie : muncitor (mediu toxic). Istoricul bolii : - vechi astmatic; - internare pentru dispnee respiratorie, tuse cu expectoratie redusa; - debut brusc la contactul cu alergenul declansator. Anamneza medicala: - Antecdente H.C- neaga TBC in familie, sida, astm bronsic. - Antecedente personale - fara importanta.

Conditii de viata si munca: . . locuieste cu familia sa; lucreaza in mediu toxic.

Capacitatea de adaptare la o perioada dificila : . se adapteaza relativ usor la starea de boala.

Aceasta persoana trebuie instruita in legatura cu : . . . regimul de viata, munca, tratament; control periodic; evitarea eforturilor.

PLAN DE INGRIJIRE NEVOILE

1

PROBLEMA
2

OBIECTIVE
3

FUNDAMENTALE PACIENTULUI
A respira si a avea o circulatie adecvata - Apnee, incetinirea ritmului respiratorilor, senzatie de sufocare - Dispnee -Diminuarea dispneei - Recoltare de sange

INTERVENTII PROPRII DELEGA

4 5

Internarea de urgenta - Asezarea in pozitie adecvata - Aerisirea camerei

Administrar

tratamentulu

-Miofilin lfx -HHC 100 Mgx2/zi

-Biseptol 2x2

-Oxigenoter -Diazepam

ltb/zi (seara) A manca si a bea - Regim hiposodat - Educatia pentru sanatate - Control periodic si evitarea efortului fizic

dar si factorii alergici

A elimina -Asistenta ii explica bolnavei necesitatea de a elimina de cate

A se misca si a mentine o postura corecta

Dificultatea de a se mentine in pozitie functionala -oboseala -senzatie de sufocare

Mentinerea unei posturi corecte in special in pat

ori este nevoie - In timpul Oxigenoterapie odihnei pozitia va fi de decubit dorsal cu corpul usor ridicat

A dormi si a se odihni

-postura neadecvata -calitatea si cantitatea -odihna si somn necorespunzatoare de corespuzator odihna -dispnee -senzatie de sufocare -dificultate in a se odihni -usoare transpiratii -afebril

-pozitie adecvata in timpul odihnei si somnului

Tratament:

Miofilin 1f.x2/

H.H.C 100mg 2 Biseptol 2tb/zi

Diazepam 1tb/z -pastrarea temperaturii in limite normale

A-si mentine temperatura in limitele normale

A evita pericolele

-nelinistea inaintea altei crize de astm -starea de neliniste

-diminuarea si chiar inlaturarea starii de anxietate

-psihoterapie -contactul cu fostii bolnavi vindecati

-sedative -tratament medicamentos bolii

BIBLIOGRAFIE 1. Gheorghe Mogos - Mica enciclopedie de boli interne 2. Constantin Negoita - Clinica medicala 3. Stefan Suteanu - Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor 4. Stefan Suteanu - Diagnosticul si tratamentul bolilor interne
Document Info
Accesari: 9087 Apreciat:

A fost util?

Daca documentul a fost util si crez sa adaugi un link catre el la tine in

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

Copyright Contact (SCR