Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
vene. Tromboflebita superficiala afecteaza venele de la suprafata pielii, cel mai adesea la
nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele pelvine si ale membrului
superior. Flebita inseamna inflamarea unei vene.
Tromboflebita care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie.
Poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cind
tromboflebita migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este
denumita sindromul Trousseau.
Tromboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare, dar a fost descrisa si la penis
si sin, denumita boala Mondor.
O treime dintre pacientii dintr-o unitate de terapie intensiva dezvolta tromboflebita care va
progresa spre venele profunde. Aproximativ 40% dintre pacienti care sunt in repaus la pat
pentru infarct miocardic acutdezvolta flebita superficiala care progreseaza spre tromboza de
vene profunde. Incidenta tromboflebitei superficiale la pacientii cu varice netratate a fost
estimata la 20-50%, cu tromboza venoasa profunda nediagnosticata de pina la 45%.
Statusul de hipercoagulabilitate
Rezistenta la proteina activata C este cel mai frecvent factor de risc asociat cu tromboza
venoasa profunda. Majoritatea cazurilor sunt datorate unei mutatii punctiforme in gena
factorului V Leiden care previne secundar clivarea factorului V activat de catre proteina C
reactiva si promoveaza dezvoltarea de trombusi.
Desi se crede ca lezarea endoteliului este necesara pentru aparitia trombozei simptomatice,
tromboza venoasa poate fi asociata si cu deficitul a unul sau mai multi factori anticoagulanti.
Prevalenta cea mai crescuta se regaseste pentru deficitul de factor antitrombinic III,
de proteina C si S. Defectele sistemului fibrinolitic, in special a plasminogenului apare la
peste 10% din populatia sanatoasa. Cind acesta este unul singur riscul de tromboza este
mic.
Anticorpii antifosfolipidici sunt o cauza pentru tromboza venoasa si cea arteriala, precum
si pentru avortul spontan recurent. Se pot prezenta ca o afectiune trombofilica primara sau
pot fi asociati secundar unei afectiuni autoimune. Anticoagulantii lupuslike sunt prezenti
in 16-33% dintre pacientii cu lupuseritematos, ca si la multi pacienti cu afectiuni autoimune.
Tromboza poate aparea la 30-50% dintre acesti pacienti.
Consumul de tamoxifen
Rare si inca neintelese sunt efectele adverse ale tamoxifenului: tromboflebita si tromboza
venoasa profunda. Aceste complicatii apar la 1% dintre pacienti.
Sarcina
Doua treimi dintre pacientele care dezvolta tromboza venoasa profunda prezinta si vene
varicoase. Datorita efectelor adverse asupra fatului, scleroterapia trebuie evitata
pina coagulopatia revine la normal.
Relatia dintre calatoriile aeriene si tromboza venoasa a fost descoperita prima data in 1954.
Embolismul pulmonar a fost confirmat la aviatorii din timpul Razboiului al II-lea mondial.
Factorii hipercoagulabilitatii au fost descoperiti la 72% dintre pacienti. Cel mai intilnit a
fost rezistenta la proteina C.
Homocisteinemia
Semne si simptome
Pacientii cu tromboflebita superficiala prezinta o instalare gradata a sensibilitatii
localizate, urmata de aparitia unei zone de eritem pe traseul unei vene superficiale.
Examenul fizic
Inspectia
Tumefierea poate fi secundara obstructiei venoase sau prin refluxul venos profund sau
superficial, sau poate fi cauzata de o alta afectiune cum ar fi insuficienta hepatica, renala,
decompensarea cardiaca, infectia, trauma. Limfedemul poate fi primar sau secundar
hiperproductiei de limfa prin hipertensiunea venoasa.
Venele care sunt in distensie in mod normal sunt cele ale labei piciorului, gleznei si
ocazional in fosa poplitee, dar nu si in restul membrului. Venele normale sunt albastre.
Piele inchisa la culoare, decolorata sau cu ulcere care nu se vindeca este un semn tipic
ale stazei venoase cronice, vizibil mai ales pe laba piciorului, fata anterioara si fata mediala
a gleznei. Mai pot fi observate varicozitati cronice si teleangiectazii.
Obstructia acuta a venelor profunde poate sa determine aparitia de vase noi, mici sau
mari, care au devenit dilatate pentru a se transforma intr-un by-pass.
Palparea unei zone dureroase sau sensibile poate evidentia o vena dura, trombozata,
ingrosata. Palparea permite diferentierea varicelor de instalarea recenta a varicelor
cronice. Varicele noi se gasesc la suprafata tegumentului, dar cele cronice erodeaza canale
in suprafata musculara sau osoasa, formind buzunare adinci in muschii gambei si nodozitati
palpabile in osul tibiei anterioare.
Daca pacientul este pus sa stea in picioare o perioada, palparea evidentiaza alte vene
superficiale care nu au putut fi vazute. Marea vena safena devine palpabila la majoritatea
pacientilor dupa citeva minute in pozitie ortostatica.
Percutia
Testul Perthes este o manevra clasica utila pentru a testa daca segmentele venoase sunt
interconectate. In timp ce pacientul este in ortostatism, un segment venos este clipat la un
anumit nivel in timp ce se palpeaza pulsul venos in alta locatie. Propagarea pulsului
sugereaza ca vena este conectata la cele doua localizari.
Trombozarea hemoroidala
Este un alt exemplu de tromboza superficiala venoasa. Evacuarea trombusului este
dureroasa, dar eficienta. Compresele cu sulfat de Mg pot ameliora tumefierea si durerea.
Tromboflebita septica
Este rezultatul unei infectii prin canulare pentru a administra venos fluide sau
medicamente. Tromboflebita supurativa este severa, chiar letala. Este o complicatie
a cateterizarii venoase si terapiei si este caracterizata de formare de puroi in vena. Este
asociata frecvent cu septicemia. Organismele implicate in infectie sunt: Staphylococcus
aureus, Pseudomonas, Klebsiella, Peptostreptococcus, Bacteroides fragilis si mai recent
fungii.
Diagnostic
Studii de laborator
Studii imagistice
Ecografia duplex este testul initial pentru pacientii cu flebita. Un rezultat negativ nu
garanteaza un prognostic favorabil. Nu este 100% sensibil pentru tromboza venoasa
profunda care insoteste frecvent trombiflebita superficiala.
Teste fiziologice ale functiei venoase sunt utilizate pentru cuantificarea functiei sistemului
venos superficial si profund. Criteriul standard este monitorizarea presiunii venoase.
Aceasta este masurata prin plasarea unui cateter intr-o vena dorsala a piciorului sau a
gambei si inregistrarea presiunii venoase in timp ce pacientul efectueaza anumite
manevre.
Testele noninvazive cele mai utilizate sunt pletismografia de impedanta,
fotopletismografia si pneumopletismografia.
In fiecare tip de test sunt inregistrate modificarile presiunii venoase in timp ce pacientul
merge sau urca pe o scara si efectueaza dorsiflexii ale gleznei. Intr-un picior normal fiecare
ciclu de pompaj scade presiunea pe masura ce singele este pompat in sus si in jos. Sase
cicluri sunt suficiente pentru a atinge reducerea maxima a presiunii. Presiunea creste
normal din nou lent pe masura ce piciorul este reumplut, atingind un maxim in 3-5 minute.
Parametrii fiziologici masurati sunt fluxul sanguin venos maxim de iesire, fractia de expulzie
a pompei musculare gambiere si timpul de reumplere venoasa.
Tratament
Tratamentul trombozei depinde de localizare, etiologie, extindere si simptome.
Pentru tromboflebita superficiala, usoara, localizata, care apare pe vene varicoase,
tratamentul include anlgezice usoare, cum ar fi aspirina si ciorapi elastici. Pacientii sunt
incurajati sa continue activitatile zilnice. Daca varicozitatile extinse sunt prezente sau
simptomele persista, flebectomia segmentului implicat poate fi indicata.
Terapia medicala
Terapia chirurgicala
Punctia-incizie venoasa
Un segment dureros venos care contine un coagulum palpabil intravascular poate fi tratat
prin incizie-punctie cu evacuarea cheagului. Aceasta procedura determina ameliorarea
rapida a inflamatiei si durerii. Poate fi necesara anestezia locala. Punctia si evacuarea este
mai putin eficienta la o saptamina de la instalarea simptomelor, deoarece peretele venos
este gros, iar trombusul aderent.
Terapia profilactica
Prognostic
Prognosticul este in general bun, dar procesul patologic va mai persista 3-4 saptamini.
Daca apare in asociere cu varicele riscul de recurenta este mare daca venele nu sunt
excizate. Rar conduce la embolism pulmonar, doar daca procesul nu se extinde la venele
profunde, cind acesta este inevitabil.