Dimitrie Bolintineanu Cupa lui tefan ntr-o monastire din trecut rmas, n domneasca sal se ntinde mas.

Misail prezid ast banchet voios i n timpul mesei zice dureros: - "tefan dup moarte ls motenire Arcul su i cupa l-ast monastire. Cu Cantemiretii leii au venit i prdnd locaul, arcul au rpit; ns nu rpir cupa minunat! Ea triete nc, de mirare!... Iat!" El arat cupa... Toi s-au minunat. Ea era spat dintr-un matostat. Servii vars-ntr-nsa dulce tmioas. Fiecine-nchin pentru o frumoas. Cnd la cel din urm rndul a venit, Misail ia cupa i-astfel a vorbit: - "Unde este timpul cel de vitejie? Timpul de mari fapte?... Vai! n-o s mai vie? A czut Moldova, cci orice romni Se roesc la gndul a mai fi stpni. Ei mbrac manta de nelepciune; Dar ca s-i ascunz trista slbiciune. Dar nelepciunea fr-a cuteza, E ca cutezarea fr-a cugeta. Cnd vedem sfioas patria romn, Ne-aducem aminte vorba cea btrn: Cel ce e mai aproape de mormntul su La ideea morii tremur mai ru! tefan nu mai este... ns o s vie Ali tefani cu via i cu brbie: Dac timpul d-astzi ne apas greu, Viitorul este al lui Dumnezeu! ns pn s vie lanul s ne rup, Nu va mai bea nimeni din aceast cup; Cnd un suflet mare se va arta, Hrburile cupei le va aduna." Zice,-arunc cupa i o sparge-n trei... Nimeni n-a strns nc hrburile ei.