Naterea ncepea cu chemarea moaei de ctre so sau rude.

Dup ce se ntea, copilului i se taia cordonul ombilical cu foarfeca i se ngropa ntr-un loc unde nu ajungea nimeni la el. Copilul se spla, iar n scald se puneau flori i bnui (s fie copilul frumos i bogat). Perioada postnatal este reprezentat de obiceiuri practicate pentru aprarea i curirea mamei i a copilului. Dup ce copilul era mbrcat i se punea a roie la mn (s-l apere de deochi: erau femei rele care puteau deochea copilul i trebuia s-i caui de deochi). Luza nu avea voie s mearg la biseric dect dup ce era curat (i se facea molitva). Timp ndelungat nu avea voie s ias din curte i din cas. n ritualul Botezului, pe prim-plan, la mare cinste, erau naii, considerai ca un fel de prini. Mai demult, naii de cununie botezau copilul, acum se cheam prieteni i rude. Naii de botez aveau obligaia s aduc crejma (pnza alb pe care era inut copilul n timpul botezului), iar mama trebuia s-i pregteasc o pern alb, frumos brodat, n care era dus copilul la biseric. Numele se alegea de ctre prini n cinstea tatlui, mamei sau a bunicilor; dac copilul se ntea n preajma unor srbtori i se alegea numele sfntului srbtorit. n caz de boal, numele copilului putea fi schimbat (practic ritual numit avndutului peste geam). (*2, *3)

memoria ethnologica nr. 24 - 25 * iulie - decembrie 2007 ( An VII )