4l

Replicarea
icarea ADN-ului = dublarea cantitEtii de erial genetic prin autocopierea nformaliei continute de ambele catene de
AND.

REPLICAREA

o necesit5 interventia a numeroase enzime, dependente de multipli factori reglatori. o un proces complex - necesit5 realizarea tuturor etapelor cu maximb eficienlS, ?ntrun timp limitat gi cu o fidelitate extremS.

REPLICAREA
'.::.:>-:
Furca de replicare
.-::-_=l,l
.-:_1.--.

REPLICAREA
molecul5 bicatenard de ADN lecule noi,
o identice

doud

o Aranjare complementara

si

secventiala in directie 5' -3' a dezoxiribonucleotidelor

,l=s ql5r= |::=*

EL=-"

ji'G.*

- \$---14 i:::: cii? Lli' --:r

,r'

ffi

intre ele precum gi cu molecula "Parental5", o fiecare formati dintr-o cateni "veche" 9i o catenS "nou sintetizat;";

P
,.:.-.a
:

o de aceea procesul de sintezE al ADN a fost numit re p I i ca re se m i co n se rv ativd . o in felul acesta informalia geneticd a fost lransmisE intocmai, in succesiunea generaliilor de molecule.

Replicarea ADN-ului -particularitegi

Este semlconservalve
t

Replicarea ADN-ului -particularitdti

Este asincronE,

e fiecare moleculS noud de ADN posed6 o caten5

veche pi o caten5 nouS;

o eucromatina - replici precoce in fazaS, s Heterocromatin- replic are tardivi in faza S;

o Este semidiscontinuE,
o una dintre catene (catena directoare 5'-3') este sintetizati continuu, o in timp ce replicarea celei de-a doua catene (catena in intSziere 3'*5') se produce d isconti nuu;

o Este mullicentficd,
e replicarea moleculei de ADN debuteazi

concomitent din mai multe puncte (origini ale

replicirii)

o Si progerseazd

in ambele directit, astfel incat

rezulti mai multe bucle de repiicare.

REPLICAREA
o Replicarea este controlatb ?n stadiul de initiere de o serie de proteine care se fixeaz6 la nivelul unor situsuri specifice de pe cromozomi, atrEg6nd enzimele implicate in replicare,

o o o o

trebuie sE fie complet5 9i fidel5. este controlat6 in stadiul de iniliere. Unitatea de replicare = repliconul, care se replic5 o singurE datS/ciclu celular. Repliconul are: - originea, - terminatorul, - secvenla ce se replicS.

Repliconii

Etapele replicerii

o o

Au o lungime de 100 -200 kb,

1. 2. :. a.

Separarea catenelor parentale gi stabilizarea lor

in stare monocatenare,

Numirul lor in genomul haploid uman este 20.000 - 30.000,

Inilierearepticirii,
Elongarea, Terminarea replicirii 5i al6turarea catenelor.

Fiecare cromozom are

in medie 1000

de

repliconi

o o

NU sunt activi simultan si la intamplare

Exista o asincronie

REPLICAREA
SEMICONSERVATiVA

REPLICAREA

o e

Debuteazi in mai multe puncte de origine ale replicbrii

se elongheazS in sensuri opuse

o o

Secvenle specifice ADN (3000 nucleotide) Conlin doub categorii de elemente: Elemente de tip A -notate ARS- puternic conservate, repetitii de AT Elemente tip B

- 5'-{3'ptr.

- 3'*5'
intee iere'

catena directoare ptr. catena "in

SintezaSrNroiSCOrult'tUA
(fraqmentele Okazaki)

Formarea furcii de replicare

Enzime gi proteine implicate= SiAiIESOM ADN polimeraz5 9i ADN Primaza, Helicaze 5i proteine destabilizatoare, Topoizomeraze (I, II), Ligaza, Enzima de degradarea primerilor ARN, binding
o

SINTESOM
1. ADN polimeraze, foloseqte catena matrild 9i orientarea legdturilor de hidrogen ale purinelor 9i pirimidinelor penlru a "stabili" care deoxiribonucleotid va fi adaugat in catena noue.

r.
+.

o catalizeaza formarea legeturilor fosfodiesterice intre o

deoxiribonucleotidele adiacente care vor forma catena de ADN. ADN polimeraza nu poate se inceape sinteza unei catene ci numai se o alungeascd, addugdnd un nucleotid la extremitatea 3'OH a unui acid nucleic (indiferent dace este ADN sau ARN) care este legat complementar prin intermediul pun[ilor de hidrogen la catena matritei de aceea sinteza unei catene noi de ADN incepe de fapt cu

s. o. Proteineleiniliator, z. Proteinele ssb (single strand

protein)-proteine de replicare A.

2. ADN primaza este implicate in sinteza amorselor imeri-tor)

Hel

SINTFSOfuT

icaze 9i protei ne destabil izatoare, desfac ca matrite pentru replicare;

5. Ligaza realizeazA repararea gi sudarea bregelor din ADNdc.
gi

u helixul de AND, iar monocatenele vor o ac'lioneazi in puncte specifice, precis iocalizate, numite origini ale replicdrii, 9i apoi asigurA inaintarea furcii de repiicare, prin ruperea legeturilor de hidrogen

o 4. Topoizomeraze
o incizii

(1,

ll), despiralizeazd helixulADN

o 6. Proteinele inifiator, o 7. Proteinele ssh (single-strand bindlng proteins) menlin separate cele doud catene
desfdcute de helicaze, prin fixare la monocatene.

gi elibereazd tensiunea din molecula de AND.

in regiunea suprarasucita, Pentru detorsionare, refdcAnd apoi legdtura fosfodiesierici qi continuitattea moleculei.

Clase de ADN polimeraze la mamifere

REPLICAREA
;'eplicarea se desf6goarA BIDIREC|IONAL;

Se formeazi "bule de replicare",

Sinleza 6atenei "in iniarziere''

Distanta dintre origini adiacente

kb;

= 50-300

exonucleazi

-iol:

o2

:03
i
I

REPLICAREA

.t

Se desfSgoarE in momente diferite ale fazei S;

o intreg genomul se replica o singur5

dati o Prin fixarea
unor factori inhibitori de

cromatina replicatb

Dureaz5 la om 5-8 ore.

h
Replicarea telomerelor
!\

Replicarea telomerelor
d*
&# iis La fiecare cap;t 5' al catenelor nou sintetizate rEmAne o mic6 regiune

Lungimea

telomerelor- "ceas
molecular"

fg e& ft,ffi \s *:;r* ir:

iisr:
'

tg g
il i,

ft}!

'-i1;,.

:.

nereplicati

o Scurtarea progresivE a
telomerelor

o
-':,jl,a

A.T

Prelungire monocatenara 3' protruberanta instabila = structura in ac de par

c-o

Telomeraza

o
Ribon ucleoprotei nE

Realizeazi adi!ia

(functie de
reverstranscripta
zA

"de novo" a secvenlelor

)

(TTAGGG)n catene ADN

-la

cu o

scurti

secven!5 ARN:
-CCCAAUCCC- ce funclioneaz5 ca

capdtul 3'al unei

matrilS internA

Telomeraza
Inactiv6 postnatal
Poale fi reactivat5 in:

lmplicalii patologice
Senescenta - scurtarea telomerelor Reactivarea telomerazei= cancer ?
?

o Procese inflamatorii, o Celule canceroase.

Cregte stabilitatea telomerelor 9i stimuleazi proliferarea celulard

Determinarea activitS[ii telomerazei precoce/prognostic

=marker ptr diagnostic

o Inhibitori

tratament eficace contra cancerelor

de telomeraza pot deveni

Sisteme de reparare ADN

Erorile replicdrii

o o o o

Replicarea este susceptibilS la erori, Riscul producerii de gregeli de copiere = 10 'e - 10 -11 / pereche de baze/rundi de
replica re

Deloc de neglijat !l

genereazd:

Sunt sisteme enzimatice complexe, Meniin integritatea informaliei ereditare, Disfunclionalitdtile activit5tii ior
- cregterea ratei mutatiilor, - favorizarea cregterii tumorilor - accelereazi procesele de imbitrinire.

1014 celule,

1016 runde de replicare

- 3X10s pb in genomul celular,

Erorile pot fi (de ex. ADN polimeraza

in 70 de ani preintimpinate sau corectate

e1

$isternu[

nepa

rdrii imperecherilor gregite

(MMR)

Mecanisrne

de reparare
(MMR)

a enoniBon de

Actioneazi asupra

o o

Descrise prima

dati

la E. Colli

perechilor de baze care nu respecti legile co m pe lmenta ritS!ii, nucleotidelor inserate aditional

La om MMR este alcStuit din genele: MLH1, MSH 2, MSH 3, MSH 6, PMS 1, PMS 2.

Etape:

Functionarea defectuoas5 a genelor MMR

genereaza

r. z r.

o o

instabilitate genom,cS
CanCere.

9i

Identificarea imperecherilor gresite, pierderiile sau inserliile, gi degradarea exonucleazic6 a ADN :_ec^fionarea

(.r-z

KD),

Refacerea secvenlei normale,

Sindromul Lynch

o o

Mutalii ale genelor implicate

(mismatch repair) determinS aparilia HNpCC (canceru lui colorectal non-polipozic ered itar),
ReprezintS 5- B
o/o

?n MMR

din cazurile de cancer

colorectal,

. .

Majoritatea Iocalizate proximal de flexura splenicS, Debut precoce -inainte de 50 de ani

Simdronnul Lyncfi l[
Asocierea cancerului de colon cu alte tipuri de cancere, determinate de mutatii ale genelor

implicate in MMR: - endometriale, - ovariene, - gastrice, - pancreatice, - laringiene, - ale cEilor urinare.

HXpRA$[A tISFCIRMATFffi$
HRffiDETARH

Mecanisme moleculare

Dogma centrale a geneticii

Flux iniormalional, unidirectional Si universal

Transcrip{ia
Proces complex de sintezd complernrltarE, asimetrici a ARfrd dupS

ADN

transcriptir

ARNrn

"'n''ul'r

protelne

matrit5 ADN, o Elemente necesare:

o ARN polimeraza,

o FT (bazali, inductibili, coactivatori), o Ribonucleotide activate, o Malrila ADN.

Transcriplia
Structura discontinuE a genelor la eucariote necesit5 doub etape ale procesului de transcriptie :

Formarea pre ARNn,

tncepe prin decondensarea ADN genic,
Procesul implicS:

r.
z.

Formarea ARN mesager precursor pre

ARNm,

. o o

lntervenlia FT de clas6 I, Acetilareahistonelor, Reducerea gradului de compactare

nucleofilamen telor

Maturarea pre- ARNm.

Etapele formdrii pre ARNn...,..

...

Fixarea FT de clasd II pe secven!ele promotorului, o Ghidarea Si actlvarea ARN

pol.

!ierea transcripliei

ermrnarea
Atagarea unui

factor ce
il+.

Elongalia
3"','-*^'r:

''-'*
4

o Separarea caienelor ADN, o Polimerizarea antiparalela a ribonucleotidelor in sens 5'-

ir,

tt'l tt:t

"EA'^6 , r--?

recunoagte codonul STOP, o Desprinderea ARN pol gi pre ARN m.

*...

"a!/y'/!.8 !trt tt t,.aytv. \ {.-li' rt-J-

?]h "'',

4 r trn.4 t

r4+ll

,.
n-"
/).

\-a ^,.5l

YIuJ

lu4'iqrti

!i;Ir It l' !;!l!xv'

.d*2

'r

,\

/J.

lj li /, ! t ti.yfy,.

't. -) s 'f) La? .",.:..-.

r_\

fjJ-a-ranEriotb
5J TCCAItOOCftAtTIOCA AO0rtrcc0aAfA^Acct

--__l
o

Formarea pre ARNn,

in molecula de pre ARNm = transcriptul primar se copiaz5 atit intonii cit gi exonii.

oTranscriptia unei gene se poate realiza de mai multe molecule de ARN pol.

Maturarea pre- ARNn

o Cuprinde

Modificarea extremitdtilor ARNm

doui

Procese distince: o DeterminS; o Creglerea stabilit;lii sale,

e FacilileazA transportul in citoplasmA, o Facilitarea recunoagterii gi fixdrii la nivel ribozomal.

o Modificarea extremitalilor ARNm,

c ProcesaTea ARN precursor (MATISAREA)

Modificarea extrernitdtilor ARNm

a

Frocesanea ARNm precLi$"sor

atisarea = excizia nilor gi sudarea a exoni|or.
e

cap6tul 5'se

O"rg5 o moleculS -metil-guanozin5

boneta

de =

-1fx^rfXu\: rr \?! **'ff,'- r..

formeazl ARNm

matur

o La capEtu! 3'se
adaug6 o serie de 50-

200deA=coada
poliadenilatd
@

Poliadenilarea este

:i

r'

,,",.,1,
rla

caracteristica ARNm (excePtie ARN Ptr histone)

tltl,n L L,l

n t1

serie continu; $i contigui de exoni. o Excizia gi reunirea

precise.

- alc5tuit dintr-o
:
'

r:B6ffsd:,::iffi
,i ,i ii, ..'c'.-..

i.|

WW\W
+:ttr'ir
.1

trebuie st fie extrem de

'i

rMirffiitu

o ARNm matur este 4-10X mai mic decit pre ARNm

Procesarea ARN precursor- mecanism

Mecanisrnul matisdrii

uri de clivarel
Aflate la granila cu
exonii, o Cu structurd consens conserva t6, capitul 5'GT (GU in
---t'-.11.{F6ffi.:r_: :,...

ii;@iii-;

;iiEg

at de matisare
).

.4 'il].lia.'r:

lr.

H@fi{g

1:

,':ga

i1

"

o Complexul nucleoprotic
o peste 50 de . cinci tipuri de ARNsn

ARN)

o Cap5tul 3'AG o Situs de bransare (contine A)

?urtfl:;
I

| proteine :*t3u ' U1-U6 '%:&&'

:

l';i;ifii{-:iai'r*

"'*

Tipuride matisare

Matisarea alternativd
o Omiterea integrErii in ARNm a unuia

r.

Matisarea constituiv5 (se respect5 ordinea exonilor din transcriptul

sau mai multor exoni. astfel

primar),

o 57o din pre ARN m sunt procesate

o o

z, Matisareaalternativi, s. Amestecarea exonilor,

+.
Transmatisarea,

in celule diferite, in stadii diferite de dezvoltare.

o Exemplu: Fibronectina
. . .
groteinl
cu rol in determinarea edezivit!lii, modologiei, arhi!ect!rli suprale!elor celulare,

Exlsd 20 de forme diferite FN secretati de ficat clrcu'5 cu u'urinlS in singe = factor adjuvant in coagulare, vlndecara rinilor, fagocitoza

--;^.,,
cqhi:':.::

-;".,
"

;,,, ^"' "-"ffi -' -:,w"-"--i '::"

!:iffiftfr'""

E,(., :lw)

.-

-.^':: ::wffiffiL'- -"

Tipuride matisare
i i

v,ffi,.fr.

wil{tffi wffi

Amestecarea exonilor
c antioncogena

Ex.:

WW

/'-'-

DCC, de pe cromozomul 18,

o 28 Exonl, c S-a eviden!ia in citoplasma celulelor normale Si tumorale molecule de ARNm matisate constituiv dar
prin amestecarea exonilor.

5i

Trridotlon

o Transmatisarea; exoni din oene situate la distan!5, sunt asamblali in iceiagi moleculS
ARNm.
o modalitate rar; de procesare
ARN

lmplicatii patoloEie
Componenetele aparatului de matisare sunl puternic imunogene:
o in serul bolnavilor cu LED s-au evidentiat atc. impotriva
componentelor protejce (rlbonucleoproteine) ale aparatului de matisare provenite drn necroza LT= ????,

Pedurbdri ale procesului de matisare

unei mutalii
o la nivelul silusurilor de
clivare,

o in inteiorul intronilor.

o determin5:
o Abolirea situsurilor de
clivare,

o Perturbiri ale procesului de matisare,

o Activarea unor situsuri

criptice

o apare

o omiterea integrerii ungr

exoni in ARNm,

o relinerea unor jntroni.

ale procesului de matisare .de

. .

beta talasemiile, hipoparatiroidismul, o fibroza chisticd, . tromboza

boli:

sa*+rH:*il
!F.urri:,

venoasi recurents,
fenilcetonuria

-%.,.*

\R't;1m ', ,' ,',ffi5;fi,$,, -$qC -,ru.

Conceptul "o gen6=rlnai rnul&e

polipeptide"

%,,.

Translatia
A doua etapS a expresiei genice,

Tramslat!a

o Procesul de decodificare a informagiei genetice din ARNm

o aranjarea secvenlialS, specific5 a

aminoacizilor intr-o cateni polipeptidicS,

Codulgenetic
Translalia
Sistem de echivalenle intre o anumitE secv ADN gi incorporarea specifici a unui AA in structura

o NecesitS:
@ @

unui lanl polipetidic.

un dictionar - codul genetic aparat de translalie

o Alfabet din 4 liiere A;G;C;T (U). o CODON = secvenla trinucleotidic5 din structura
ADN care corespunde unui AA. genetic
Si Nirenberg

o Khorana

(1968) -descifrarea codului

o Codon start(initiator) AUG,

Codul genetic, propriet5li

Triplet,
Nesuperpozabil, Degenerat,
4,

Codul genetic, proprietAli

Triplet
o
o
baza -oricare djn cele patru (A, G, G, r),

6.

Lipsit de ambiguitate, U niversal, ing helat.

tipuri de nucleotide

43 sau 64 de comblnatii posibile, suficiente pentru

cei 20 de aa care se gisesc in structura proteinelor. o Codonul =nr de baze dintr-o secven!5 ADN (ARNm) care corespunde unui aminoacit dlntr-o secven!6 polipeptidicS.

Codul genetic, propriete{i

Codul genetic are un
o codon start (AUG) si a trei co.doni stop (UAA, UAG, UGA)
llesuperpozabil: Codonii vecini nu au nici un nucleotid c0mun,

o Codonii stop sunt numili gi "codoni nonsens" - nu semnific5 nici un aminoacid. o Ceilalti 61 de codoni sunt "codonl sens" ce semnificE 20 de amino acizi.

o o

FirE virgule
decalarea cadrului de lecturS
o prin mutalie de tip
inse4ie sau dele!ie

intr-un codon.

Codul genetic, proprieteii

Codul genetic, propriet5ti

Degenerat
(

redu ndant):

o o o

3 codoni StopUAA;UGA; UAG.

1 codon Start - AUG,

protec!ie impotriva

mutaliilor circuite de

care specific5

Sl

siguranti

informationali.
o

i
i

al icoduluigenetic-avantaj
caracterul degenerat penrru
i

if:*!1!1 yf cetuld (codoni i rffi;tt#Fl1#:f1:

o Lonlera

flexibilitate 7tffiWffiffi,}x
cocjificirii.

fl*lsit,r:i=-__--*

Codul genetic, proprietdli

Codul genetic, proprieteti

o
o
Un codon semnific5

Universal Se refer5 la

posibilitatea organismelor vii, indiferent de nivelul filogenetic de-a utiliza aceiagi codoni pentru
specifica rea aceloragi AA.

Codul genetic, proprietdli

Universal ADN mtc Si ADN

Codul genetic, proprieteti

Inghetat
NU a mai suferit modificbri de la stadiul de organizare
bacterianE

de la levuri, parameci, arheobacteriimici diferenle

Dezvoltarea

tehnicilor de inginerie geneticE

Structura codului genetic

trtri+cCd

n-nili LiL..:JL-ll I lj all . orr.

[1

11

*.r

il

rl-:__{:l r:lnul o"-, $r I nucieoCd