Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial Autor: Alexandru A.

Mares | 5762 vizualizări

La mai bine de 90 de ani de la incheierea Primului Razboi Mondial incununat cu realizarea statului national unitar roman, acest eveniment istoric de o importanta cruciala pentru destinele poporului nostru continua sa releve aspecte mai putin cunoscute si, totodata, cu retinere in apreciere, mai putin placute. Din spirit de recunostinta pentru efortul urias al natiunii romane si al sacrificiilor indurate de cei pe care gloria i-a ocolit este necesar sa ne indreptam atentia si asupra aspectelor ingrate ale razboiului. Suferintele si nedreptatile suportate de categorii defavorizate precum femeile, batranii si copiii din teritoriile invadate de dusmani, urmate de umilintele si abuzurile la care au fost supusi combatantii romani cazuti in prizonierat, fac parte din pretul platit de reprezentanti ai poporului nostru pentru atingerea idealului unitatii nationale.

"Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea"

Pierderile economice in valoare de miliarde de lei aur aduse de armate ale Puterilor Centrale in anii 1916-1918 au fost demult evaluate, lor adaugandu-li-se dramele fizice si psihice cauzate de atitudinea deliberata a ocupantului, orori de razboi ce nu pot fi cuantificate. Din respect pentru adevarul istoric aducem la lumina fapte existente in evidenta Marelui Cartier General al armatei romane si in corespondenta unor persoane implicate direct in evenimente.

Ziarul englez "Times" aprecia la vremea respectiva ca "La ocuparea Munteniei, germanii s-au grabit sa inlature numaidecat pe toti martorii neplacuti ai purtarii lor in teritoriul cotropit. A doua zi dupa ocuparea Bucurestilor, au instiintat pe reprezentantii Americii si Olandei sa paraseasca Bucurestiul...Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea ca aceea a Munteniei."

Sunt legi inscrise in sufletul omului peste care nu se poate trece, fara a te prabusi in mijlocul fiarelor. Intrarea soldatilor si ofiterilor germani si unguri in localitatile romanesti a pricinuit acte de salbaticie printre locuitori: jefuirea produselor alimentare si articolelor de imbracaminte, siluirea femeilor si a fetelor, rechizitionarea fortata a locuintelor. in putinele case ramase proprietarilor romani ajungeau sa locuiasca si cate 4-5 familii. Vechilor autoritati comunale li s-au adaugat "politisti", ca agenti de executie ai comandamentului militar german, ce puneau in aplicare jaful organizat.

cateva "perechi de palme". ele glasuiau: "Dumnezeu sa pedepseasca pe englezi si sa ajute bietilor valahi.Jaf in toata regula Animalele vii mari. bauturile si produsele de hrana. haine. cat si ungurii impuscau intai cainii. gaste. le mai ingropau. Atat nemtii.am vazut cum un ofiter german umbla din casa in casa. lasandu-li-se ratia de "hrana pentru o luna socotita cu gramul". Pentru ca in zilele de Paste oamenii n-au vrut sa iasa la munca campului. cat si pentru a fi transportate in tarile lor. ridicandu-se treptat peste o suta de persoane de la varsta de 14 ani in sus pentru a fi trimise la munca. apoi confiscau animalele (porci.se arata intr-o relatare . cu patru soldati si cu doi caini dresati. comuna Campurile a fost amendata cu 500 de lei si suma a fost incasata de perceptorul fiscal in 24 de ore." . etc. porumbul si graul. transportandu-le in carute. Toti locuitorii au fost obligati sa se prezinte la apel de trei ori pe zi. ca sa mai scape cate ceva din lucrurile pe care le aveau. atat pentru consumul intern. Nu s-a lasat locuitorilor pentru folosul lor decat ograzile." sau "Am luat un porc de la acest valah. Pasarile si bautura (vin. De soarta lor nu s-a mai aflat nimic. in aceeasi localitate s-au facut si deportari. Cantitati insemnate de alimente erau destinate armatelor ocupante. cainii indicau locul unde bietii oameni isi ingropasera in pamant anumite articole de hrana. ascunderea lor de catre localnici atragand dupa sine privarea de libertate. contra 3 palme. fasolea si cartofii. dupa cum s-a putut constata deja. Oamenii necesari la corvezi erau ridicati de la domiciliu si trimisi cu forta la munca. Uneori se ofereau bietilor oameni "bonuri nemtesti" in care pretul indicat era ironic." "intr-un sat dincolo de Schitul Ciolanului . Oamenii. Rareori se plateau 30 de bani pe decalitrul de vin. ele nu au mai revenit acasa. "deoarece nemtii scormoneau pana si pamantul imprejurul caselor. branza si untura taranilor romani au fost predate obligatoriu. erau o adevarata bataie de joc." Bonurile de rechizitie. Comandamentul paduchilor. gaini). rufe. cautand dupa alimente. iar cei care se opuneau erau inchisi si batuti. Pentru tot ce s-a luat nu s-a dat aproape nici un ban. Traduse din limba germana. De la carciumari strangeau tot tutunul. tuica). Cultura porumbului se facea de-a valma. camasile si panza pentru confectionarea lor intregeau articolele luate gratuit si fortat. Nu se tinea cont al cui era pamantul si nimanui nu ii era permis sa-si ridice roadele muncii de pe terenul lucrat. rate. dar nici asa nu erau in prea mare siguranta.

" "Navalitorii" unguri. turci. dosarelor si caselor de bani.Casele din localitatile rurale parasite de romanii plecati in refugiu in Moldova. ocuparea oficiilor telegrafo-postale si telefonice. dupa ce au incercat sa siluiasca trei fete. rufaria si au plecat lasand oamenii desculti. au mai ramas 283 vaci cu vitei. cabaline). caci grajdurile propriu-zise au fost "puse pe foc de soldatii inamici". care cu cei 8 copii ai sai s-a pus in genunchi inaintea ungurului. iar pe masa sfanta au facut spurcaciuni. Armata ungara avea o procedura clara de operare pe care trebuia sa o aplice in teritoriile ocupate. adica doar 5% din efectivul initial. Ungurul a lovit-o cu piciorul! I-am vazut in Buzau oprind o femeie cu caruta. bulgari. Am vazut o biata femeie." De un comportament brutal si reprobabil au avut parte si locuitorii din raza de actiune a ocupantului turc si bulgar. au violat doua batrane ramase in casa. in sate aproape ca nu mai exista biserica care sa nu fi fost transformata in grajd pentru caii ofiterilor de trupa. Articolele instructiunilor prevedeau blocarea tuturor iesirilor din localitate... Astfel. Din 4900 vite mari (bovine. in fata sotului uneia dintre ele. dezafectarea sinelor de cale ferata din garile ocupate. in comuna Soveja ocupantii unguri au decimat turmele de animale. Aceasta era prevazuta in "Instructiunile asupra chipului de procedare al oricarui element de trupa la ocuparea unei localitati sau regiuni". dupa ce au luat banii gasiti asupra lor. impricinatii "au incarcat toate hainele. au fost "cu totul devastate". Din cele 850 de carute de fier si 250 carute din lemn n-a mai ramas nici una. care au scapat fugind pe o fereastra dosnica. Conform relatarii acestui martor. ca sa nu o lase sa moara de foame. 1000 de porci si 5oo de oi cate existau la ocuparea localitatii. deshamandu-i calul si prinzandu-l la caruta lor. ignorand cu totul protestarile. incaltamintea..se arata intr-una dintre marturii . 2 scroafe cu 6 purcei si 38 de oi. s-a putut vedea din desfasurarea evenimentelor in localitatile cotropite de armata ungara. documentatie cu care Marele Stat Major al armatei romane era la curent. generandu-se abuzuri nepedepsite. . iar punerea lor in practica alta. femeia a ramas bocindu-se cu caruta in drum. registrelor. articolul 18 precizand ca "in efectuarea rechizitiilor se va cruta. populatia romaneasca si cea sasa. aproape dezbracati!" . Acestia au dat dovada de un comportament pagan: "toate altarele sunt daramate si icoanele puse pe foc." Ca nu a fost vorba de manifestare unei atitudini mai retinute fata de romani. in satul Nazaru din judetul Braila un sergent si zece cavaleristi turci. litera regulamentelor era una. confiscarea corespondentei. tipetele femeilor si copiilor. Dispozitiile faceau referire si la raporturile dintre ocupanti si populatia autohtona. "Li se ia satenilor totul.. 2 boi. 21 de cai. motivata de pregatirea terenului pentru o posibila conciliere a raporturilor romano-maghiare.fara nici o plata. pe cat va fi cu putinta.

pe multe din ele chiar in fata barbatilor."13 Faptele descrise mai sus au fost cercetate si confirmate de o comisie romano-rusa in comunele eliberate dupa victoriile obtinute in vara anului 1917. dand frau liber promisiunilor false. uitand tara. cat si in Bucuresti. Biroul Informatiunilor din cadrul Marelui Cartier General al armatei romane a intrat in posesia unui document secret. n. O atitudine aparte a avut-o pe timpul ocupatiei militare una dintre minoritatile nationale. si anume evreii. dar cartierele de la periferie erau la cheremul armatelor ocupante care se dedau la acelasi gen de fapte descrise mai sus. emis de . informatori sau in serviciul politiei civile." Conform aceleiasi surse "atat in Buzau. iar acum s-au aruncat fara pic de rusine in bratele dusmanului. in cea mai mare parte provenind din randul micilor agricultori. nu sunt mult mai buni insa nici nemtii care scotocesc pretutindeni si jefuiesc populatia.n. Se spera ca darzenia combatantilor. Aceste promisiuni demagogice erau raspandite "in cursul luptelor de retragere (referire la a doua faza a campaniei din 1916. Pe multi i-au lasat completamente dezbracati si desculti.. sa fie inmuiata prin zvonurile de impartire a pamantului la tarani si oferire a libertatii in schimbul predarii fara lupta." Aproape toti evreii s-au pus in serviciul germanilor ca interpreti. Aprecierile Marelui Cartier General al armatei romane nu sunt deloc magulitoare la adresa acestora. apoi turcii. exista marturia arendasului unei mosii si a trei refugiati din satul Cotul Mihalea din judetul Braila: "Trupele bulgare au intrat in sat in ziua de 23 decembrie <1916>. Centrul orasului era oarecum mai crutat. pe multi i-au batut spre a-i face sa scoata banii ascunsi!" Nici in Bucuresti situatia nu era mai buna. au luat tot ce au gasit: incaltaminte bani si hrana. Dupa aprecierea locuitorilor de sex feminin "cei mai bestiali sunt bulgarii si ungurii. inaintea marilor batalii din vara acelui an.In ceea ce priveste salbaticiile la care s-au dedat soldatii bulgari. "Ordin de divizie".) printre randurile soldatilor de catre emisari ai dusmanului sub diverse forme!" La 7 iunie 1917. calitate in care "nu cruta mai ales casele bunilor romani.. unul din martori a vazut multi evrei care. dupa ce au dezertat din armata romana. in aceste 24 de ore soldatii bulgari au violat aproape toate fetele si femeile din sat. aduc servicii dusmanilor. armatele Puterilor Centrale au recurs si la arma persuasiunii... dupa care venind trupe rusesti au fost respinse iar aproape din sat." Propaganda germana Pentru a frange rezistenta in lupta a romanilor. unde au stat numai 24 de ore. Reprezentantii acestei etnii nu au impartasit aceleasi suferinte cu romanii caci "in timpurile de pace s-au impartasit de multe favoruri.

menit dezvoltarii "activitatii de propaganda pe frontul romanesc". Pozitiile unde erau constatate observatoare de artilerie erau evitate. cat si cei din provinciile ce urmau a fi eliberate de sub dominatia straina." . un anume Petrescu Corneliu originar din Transilvania. totul cu scopul de a castiga increderea militarilor romani. Petrescu isi motiva cererea prin faptul ca "desi nascut dincolo . care "ar ingrozi si mai mult pe un dusman atat de fricos (sic!) ca romanul si ar da nastere.24 iunie 1918." Desconsiderarea militarului roman denumit "fals si necinstit" facea parte din campania de denigrare a inamicului in incercarea de a obtine un ascendent moral asupra unui popor care lupta pentru o cauza dreapta. anihiland activitatea propagandei germane. generalul Kreyensberg. la alarmarea intregii pozitii. Conform documentului scopul propagandei era de a dezorganiza armata romana si in special Armata I de pe frontul moldovean. dezertori.. Posturile de cercetare de pe front stabileau puncte favorabile desfasurarii intrevederilor ("rendez-vous") unde urmau sa intre in actiune interpretii pentru a momi pe cei creduli sau mai slabi de inger. Rezultatele s-au vazut in iulie-august 1917. De exemplu. Dorind sa evite posibilitatea incorporarii de Consulatul austro-ungar din Bucuresti. 62 infanterie germana. a luat parte in cadrul armatei romane la intreaga campanie in intervalul 15 august 1916 . precum si influentarea maselor prin viu grai pentru "castigarea unor oameni de incredere". eu am renuntat definitiv la supusenia straina. temandu-se sa nu fie remobilizati de armata Imperiului Austro-Ungar. Era recomandata evitarea strigatelor tari. cand armata romana a triumfat in crancenele batalii de la Marasti. poate. dandu-se neatinse si nedesfacute sefului Biroului Informatiilor"germane. adica virtual tradatori. Metodele folosite erau aruncarea in liniile romanesti a unor materiale de propaganda (gazete. nefiind propice propagandei germane. depunerea de tutun. fagaduiala ca nu se va trage sau bombarda zona." Pentru contracararea propagandei romane se ordona ca "scrisorile si imprimatele pe care le-ar trimite dusmanul in randurile noastre sa se ia fara sa ajunga in mainile trupei.comandantul Brigazii nr. el s-a adresat autoritatilor din cadrul armatei romane pe care cu cinste o slujise pentru a-i elibera "un certificat doveditor" de satisfacere a legii de recrutare in Romania. Ordinul atragea atentia asupra pericolului punerii de "curse in scop de a captura sau impusca organele noastre care duc propaganda" si impunea instruirea acestora "asupra repartitiei pretinse a fortelor noastre. autoritatile militare romane au putut lua masuri de contracarare corespunzatoare. Se facea apel la chemari linistite si camaraderesti. Unii luptasera ca voluntari si dupa incheierea Pacii de la Bucuresti din mai 1918 cu Puterile Centrale au fost demobilizati.. manifeste). La cauza unitatii nationale si-au adus contributia atat romanii din Vechiul Regat. Aflate in cunostinta de cauza. intrucat se presupunea prezenta ofiterilor si instructorilor francezi. Marasesti si Oituz.

fiind adesea insultati si loviti.) de 50 de oameni. in plus trebuia sa . trebuiau sa se prezinte in fata autoritatilor militare germane." Situatia prizonierilor din Germania Soarta cea mai grea au avut-o militarii romani cazuti prizonieri ai armatelor de ocupatie. precum Bucuresti si Buzau. Dupa trei zile s-a format o corvoada (convoi pentru munca silita. atunci sa moara de gloantele noastre. doar voi avea prilejul sa scap cumva. 27 infanterie luat prizonier in apropiere de Bucuresti si care a reusit sa evadeze dupa 12 zile de captivitate declara: "Am fost inchis in cladirea Cercului Militar. I s-a eliberat un certificat de participare la razboi. ne prezinta tragedia a nu putini militari romani supusi unei politici de exterminare. n. de un mare dramatism. unde mai erau vreo 700 de prizonieri romani. dusa impotriva tuturor legilor razboiului si tuturor drepturilor omului. ca scuturi umane. localnicele erau nevoite sa aduca mancare inamicului si sa munceasca in transee in linia de foc. eram tratati foarte barbar de catre nemti. In tara tabere cu prizonieri romani erau la Focsani si Ramnicu-Sarat. in mod firesc. ei fiind supusi la un tratament degradant si la indurarea unor suferinte cumplite. Femeile romance erau folosite la spalatul lenjeriei armatei dusmane in cazurile fericite. prin afise se aducea la cunostinta populatiei ca toti barbatii romani intre 16 si 46 de ani cu serviciul militar satisfacut sau nu.Asemenea lui erau numerosi alti patrioti romani si. Aici am stat vreo trei zile in care timp unica mancare ne-a fost 1Kg de paine (1/3Kg pe zi) neagra si amara de tot. el "achitandu-se bine de toate insarcinarile ce a avut. Ei erau folositi la saparea transeelor si adaposturilor pentru armata ocupanta." in unele orase ocupate. Relatari sfasietoare.n. in tabara de la Ramnicu-Sarat din peste 5 000 de prizonieri au supravietuit mai putin de 2 000. Satul Nou si Dumbrava. Un soldat din regimentul nr. in satele aflate in vecinatatea transeelor germane. in septembrie 1917 Marele Cartier General al armatei romane a sintetizat datele la care a avut acces in raportul "Informatiuni asupra suferintelor indurate de prizonierii romani in taberele dusmane si de populatia ramasa in teritoriul invadat". Am stat aici 6 zile. la transportul munitiei si a hranei. printre care m-am varat si eu. Corvoada fu condusa la gara Obor. aplicandu-li-se deviza: "daca nu mor de chinuri si necinstite. precum Crucea de Jos. la trasul carutelor. unde a trebuit sa descarcam munitii din niste camioane si sa le asezam in magazie. Circula zvonul ca urmau sa fie transportati in Germania pentru diverse munci in scopul suplinirii barbatilor trimisi pe front.

foarte rau tratati si cu sansa de a-si ameliora conditia doar in schimbul "cooperarii" cu ocupantul si al defaimarii propriei sale armate. Au fost porniti pe jos pana la Sibiu. fie fosti soldati romani. De exemplu soldatii Neagu Stefan si Stan Ioan din Regimentul nr. Timp de opt zile au fost transportati spre destinatia Tuhel in Prusia." Soarta acestui soldat a fost una fericita fata de a majoritatii prizonierilor. in ziua a sasea fusei somat sa ridic o lada mare si fiindca n-am putut neamtul mi-a aplicat o lovitura in coasta. Dimineata li se da un fel de apa incalzita numita ceai. apoi urcati in vagoane de vite. care m-a doborat la pamant. prizonierii au ajuns in curand adevarate schelete. fie civili". Prizonierii romani erau. in general. 67 au fost facuti prizonieri pe Valea Salatungu de pe apa Topologului la 4 noiembrie 1916. iar de mancare nu primeam decat 1/2 Kg paine neagra si uscata pe zi. Prizonierii indura foamea si frigul Cei care au reusit cu mari riscuri sa scape din taberele militare dusmane au facut declaratii zguduitoare. Numai la doua zile primeau cate o bucata de paine. romancele auzindu-i tipand de foame vroiau sa le dea cate ceva de mancare. tarate din rumegus si alte amestecaturi. stand in frig si vant peste o ora asteptand sa le vina randul. Prizonierii romani fara deosebire de grad. flamanzi si in zdrente pana la locul de tortura numit tabara. schingiuiti si noaptea legati la stalp. erau purtati pe drumuri lungi. lucru "pentru care s-au oferit fara nici o rezerva aproape toti evreii. Mancarea era cat se poate de rea: 200 de grame de paine vanata facuta din coji de cartofi. caci sansa i-a suras sa evadeze repede. La amiaza portia consta intr-o supa din sfecle mai totdeauna putrede. Prin garile din Ardeal. iar pe prizonierii de la ferestre ii loveau cu patul pustii. . dar niciodata amandoua in acelasi timp. ori putin bors. in astfel de conditii erau pusi la muncile cele mai grele. Pentru necesitati erau debarcati din vagoane tot numai la doua zile. dormind pe scanduri si pe jos in frig. La Tuhel prizonierii romani au fost internati in tabere: cate 130 de oameni ingramaditi in baraci inguste. Un inginer roman din Dolj surprins in Bucuresti de ocupanti relata ca prizonierii au avut de suferit din partea evreilor si a servitoarelor unguroaice. Din cauza inghesuielii si a foamei multi camarazi s-au prapadit. dar santinelele le indepartau. loviti. la pranz doar zeama unor legume fierte si seara "tot un fel de apa calda". inclusiv ranitii. Subnutriti. subalimentati. amestecata cu rumegus si o bruma de faina adevarata. Dusmanul incerca sa-i corupa in schimbul unor "servicii". "adevarate laturi". care ii batjocoreau la trecerea pe strazi. De frig si de foame zilnic mureau intre 20 si 40 de insi. La 2-3 saptamani erau dusi la baie. cate 75 intr-un vagon.ridicam poveri ce treceau peste puterile omenesti. in aceste "colturi de iad" primeau 250 de grame de paine facuta din faina de paie.

Ei sunt torturati in chipul cel mai neomenos.. Ea le pricinuia moartea. Ei cautau in lazile de murdarie dupa cojile de cartofi cruzi si stricati. in prima noapte au degerat 20 din cei 130 de oameni. "Prizonierii sufera si moral. iar din 130 au mai ramas in viata doar 7. iar inamicul il face intr-una sa inteleaga ca prizonierul nu este un om. au fost imbratisati. Initial prizonierii au fost utilizati la lucrari de cale ferata si la construirea de transee sapate in piatra. Prizonierii din Bulgaria . spre a-i distruge in cat mai mare numar. aceste exterminari in masa se datoresc numai foamei si tratamentului mizerabil. Prin greutati neinchipuite ei au ajuns in liniile franceze." Prizonierii erau infometati in toata acceptiunea cuvantului. adica sub 18%! Din statisticile germane detinute in timpul razboiului de autoritatile militare romane reiese ca pana in septembrie 1917 in Germania s-au aflat 53 000 de prizonieri romani. tratati bine si tinuti in spital pana la intremare. incat nenorocitii dezgropau corpurile de animale moarte si cu aceasta carne otravita incercau sa-si potoleasca foamea. iar 16 645 (31%) erau bolnavi in spitale.La 9 ianuarie 1917 prizonierii au fost dusi la munca pe frontul francez. "in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. La Paris au fost decorati. din care doi au evadat. din care 19 526 (37% din total) au murit. iar ziua stateau ascunsi prin bradet. Fortune Cresson. La autopsia mai multor cadavre s-au gasit cojile nemistuite in stomac. Neagu si Stan s-au hotarat sa fuga. au supravietuit doar 45029.in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. ci un animal. fost captiv la inamic: "Germania a facut un sistem deosebit fata de prizonieri. Echipa lui Stan a fost urcata pe munte si asezata intr-o baraca de scanduri putrede lipsita de incalzire. Ca sa-si potoleasca foamea prizonierii mancau seara. conchidea Cresson. pe furis. Culegeau tot ce gaseau si sentimentul de dezgust era atat de desfiintat in ei.. unde." Dintr-un convoi de 2 550 de prizonieri purtati timp de trei luni dintr-o localitate in alta. Lucrul greu si hrana proasta au facut ca in trei luni echipa sa fie de patru ori completata. soarta prizonierilor romani din Germania e dintre cele mai nenorocite. coaja de brad. cati n-am pierdut in bataliile mari. apoi au pornit spre Arhanghelsk imbarcati pe un vapor si prin Petrograd au sosit in tara..." Ziarul "Temps" scria: "Dupa mai multe marturisiri primite de la bolnavi si greu raniti ce s-au intors din Germania in Franta. aflandu-se ca sunt romani. se simt lipsiti de orice aparare si pe de-antregul lasati dusmanilor lor." Despre salbaticia cu care se purtau germanii cu prizonierii a relatat si medicul francez dr. Concluzia Marelui Cartier General era categorica: "in tara care stie sa se laude cu starea ei sanitara. de a carui viata esta nevoie atat. cat poate sa fie de folos Germaniei". Noaptea mergeau prin padure. adica 5%.

350 (majoritatea tot de la Turtucaia) in lagarul de la Hascovo. Noua. iar ceilalti 150 (prinsi toti intre Dunare si Bucuresti) in lagarul de la Sliven. prizonierilor romani din Bulgaria ni s-a suprimat dreptul de a comunica cu ai nostri. unde sunt eu de la 25 martie. nici un rand. Destinatarul tulburatoarelor randuri nu este cunoscut cu exactitate. sau mai exact au fost inchise. terorizati zi cu zi. fapt pentru care redam mai jos relatarea in mod integral. cum n-au patruns nici cele de pana acum. sau poate chiar el insusi. nu pentru a ma servi. "Bulgarii tin recordul in dezlantuirea salbaticiei". daca soldatului bulgar caruia ii incredintez scrisoarea ti-o va aduce. "Sliven (Bulgaria). Asupra tratamentului degradant suportat de ofiteri si soldati ai armatei romane face lumina o scrisoare strecurata cine stie cum prin cenzura militara a statului sud dunarean. Un lagar e o puscarie.De un tratament la fel de cainesc aveau parte prizonierii romani detinuti in Bulgaria. nici una nu ajunge la destinatie. o persoana din anturajul lui A. in sudul tarii vecine. Si nici la noi nu patrunde din tara nici o veste. sarbi si rusi care fac aci numai un stagiu de cateva zile (caci sunt trimisi de la o munca la alta) si vreo 4-5000 de . Cel de la Sliven. 3/16 VII 1917 Este poate a douazecea scrisoare pe care ti-o trimet si a o suta pe care o scriu pentru Bucuresti de cand sunt prizonier si totusi ma indoiesc ca voi primi un raspuns. langa Muntii Balcani. E destul sa-ti expun prin cateva cuvinte tratamentul la care suntem expusi noi ofiterii ca sa-ti dai seama cat de ticaloasa e viata celorlalti. Putini sunt cei care pot sa reziste la o foame perpetua in intemperiile cele mai capricioase. Autorul insusi nu a supravietuit decat doua luni propriei marturii. Iata de ce va trebui sa ma consider ca cel mai norocos dintre oameni. fiind pusi sa munceasca la amenajarea drumurilor in insulte si chiar in batai. caci mai bine de jumatate din prizonierii romani din Bulgaria s-au prapadit si multi altii vor pieri pana la sfarsitul acestei nebunii sangeroase. ci pentru dorinta unui bacsis. Marghiloman. ofiterii superiori. posibil o ruda apropiata. fiindca sunt sigur ca nu va patrunde in tara. fiind emis de sublocotenentul Alexandru Filipescu. Cei 700 prizonieri romani ofiteri din Bulgaria suntem tinuti in trei lagare: 250 (toti de la Turtucia) in lagarul de la Kirdjali. Documentul aflat sub forma dactilografiata in arhiva omului politic Alexandru Marghiloman prezinta un grad mare de obiectivitate. iar alti 2000 soldati romani. Nu oficial. cuprinde in afara de 150 ofiteri si 50 plutonieri romani. Datoria istoriei este de a nu-si condamna eroii la uitare. iar cel de-al treilea in partea central estica. pana si cei batrani chiar. Va ajunge astfel la D-tale un glas din mormantul in care sunt inchise 60 000 vieti de atata vreme. unul din numerosii detinuti. Stilul echilibrat si maniera de abordare realista fac sa transpara constiinta faptului ca prizonierii erau condamnati la o moarte lenta. in apropierea Muntilor Rodopi se aflau doua lagare de prizonieri. alaturi de soldati. ai dreptul de a comunica cu ai tai si sa expediezi cate 6 scrisori pe luna.

ostateci sarbi: batrani. Ofiteriii de la Turtucaia au fost dusi in Muntii Rodopi. la Sliven cel putin avem apa. Cei mai multi erau cu zdrente si incaltamintea obisnuita o formeaza tarligi si sandale de lemn. NOTE: . Ca solda avem 30 leva lunar. FILIPESCU Reg. Uneori prohodeste cate un convoi de morti si vii la un loc. Sliven. sunt dusi in lagare pentru a se intrema. flamanzi. Noi. Drept hrana ni se da paine de malai 500 gr. pusi sa sfarame pietre si sa care bolovani pentru sosele. apoi batuti oficial cu ciomagul. Faptele au fost prezentate fara ura si partinire din ratiunea de a clarifica aspecte mai putin cunoscute si de a servi ca avertisment a ceea ce inseamna ororile oricarui razboi. La Hascovo lipsea si asta. la marginea unui sant. murdari si goi. in contact cu alta lume decat a lagarului nu avem voie sa fim niciodata. fara foc si aveam pe noi numai hainele cu care fusesem prinsi. daca le vad le confisca. Degeratii de asta iarna. ti-am scris mai intai aceste randuri pentru a-ti face o icoana a traiului prizonierilor romani din Bulgaria. Soldatii sunt redusi la un regim de distrugere sistematica istoviti de munca la transee. lasati sa degere iarna. Baie nu am facut deloc in timpul captivitatii mele si neavand rufe ca sa ne schimbam am fost invadati de paduchi. femei si copii.S. asa ca umblam saptamani intregi nespalati. Ziar nu avem voie sa citim. pe genunchi. nehraniti cu saptamanile. caci nu mai avem voie sa avem scaune si mese. S. unde am fost pana la 25 martie nu aveam nici aceste saltele si dormeam pe podeaua goala. mine si sosele. pentru ca stie ca si celor vii le va veni in curand timpul sa moara. inconjurat de santinele la cativa pasi una de alta. caci restul pana la 70 leva ni se retinea pentru hrana aratata mai sus. Si un fel de boabe de grau fierte. cu care luptam zilnic dar fara succes definitiv. se intind la soare si mor. Sub-Locotenent ALEX. in sapte luni nu am primit nici haine. Bulgaria (Mort in lagarul Sliven in septembrie 1917)34 Articolul nu este indreptat impotriva nici unuia din popoarele sau etniile incriminate si nu trebuie sa starneasca resentimente la adresa acestora. pe pietele publice. Iarta-ma daca scrisoarea mea e incorecta: e scrisa in fuga. Aci.45 Inf. Saptamani intregi am primit numai o jumatate paine fara alt adaos. nici rufe. E un popa sarb care ii prohodeste. Tot acest furnicar omenesc e ingramadit in vreo 2-3-4 pogoane de teren. ofiterii si plutonierii locuim 200 intr-o baraca. La Hascovo. Dormim jos pe saltele de paie. nici ghete.

5. f. Ibidem. f. Ibidem. Ibidem. Ibidem. 6. 8. 22. 11. f.f.40. 16. f. 9. 40.1.40.76. Ibidem. .75. f. 19. 18. Ibidem. 13. Ibidem. 7.39. Ibidem. f. Ibidem. Ibidem . 3. Ibidem.f. 20. 12. 10. f. Ibidem. Ibidem. Ibidem . Ibidem. Ibidem.37.40. 14. f. 15.41. Ibidem. f. 2. Ibidem.39. f.35. 23. 21.26. Ibidem. 4. Ibidem. Ibidem. Ibidem. f.37. 17.

Ibidem. Ibidem. f.37. f. 33. Ibidem. dosar nr.36. 29. f. f. Ibidem. 28. 27.35. 34. 31. 87-88.39. fond Proprietari de mosii. f. Ibidem. Ibidem. Ibidem.36. 25.24. Iliescu Ion. Arhivele Nationale Istorice Centrale. Ibidem. Ibidem. fond Alexandru Marghiloman. 32.35. dosar nr. 3/1913-1946. Arhivele Nationale Istorice Centrale. f. .36. 26. f. Ibidem. 5. 30. f.