Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial Autor: Alexandru A.

Mares | 5762 vizualizări

La mai bine de 90 de ani de la incheierea Primului Razboi Mondial incununat cu realizarea statului national unitar roman, acest eveniment istoric de o importanta cruciala pentru destinele poporului nostru continua sa releve aspecte mai putin cunoscute si, totodata, cu retinere in apreciere, mai putin placute. Din spirit de recunostinta pentru efortul urias al natiunii romane si al sacrificiilor indurate de cei pe care gloria i-a ocolit este necesar sa ne indreptam atentia si asupra aspectelor ingrate ale razboiului. Suferintele si nedreptatile suportate de categorii defavorizate precum femeile, batranii si copiii din teritoriile invadate de dusmani, urmate de umilintele si abuzurile la care au fost supusi combatantii romani cazuti in prizonierat, fac parte din pretul platit de reprezentanti ai poporului nostru pentru atingerea idealului unitatii nationale.

"Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea"

Pierderile economice in valoare de miliarde de lei aur aduse de armate ale Puterilor Centrale in anii 1916-1918 au fost demult evaluate, lor adaugandu-li-se dramele fizice si psihice cauzate de atitudinea deliberata a ocupantului, orori de razboi ce nu pot fi cuantificate. Din respect pentru adevarul istoric aducem la lumina fapte existente in evidenta Marelui Cartier General al armatei romane si in corespondenta unor persoane implicate direct in evenimente.

Ziarul englez "Times" aprecia la vremea respectiva ca "La ocuparea Munteniei, germanii s-au grabit sa inlature numaidecat pe toti martorii neplacuti ai purtarii lor in teritoriul cotropit. A doua zi dupa ocuparea Bucurestilor, au instiintat pe reprezentantii Americii si Olandei sa paraseasca Bucurestiul...Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea ca aceea a Munteniei."

Sunt legi inscrise in sufletul omului peste care nu se poate trece, fara a te prabusi in mijlocul fiarelor. Intrarea soldatilor si ofiterilor germani si unguri in localitatile romanesti a pricinuit acte de salbaticie printre locuitori: jefuirea produselor alimentare si articolelor de imbracaminte, siluirea femeilor si a fetelor, rechizitionarea fortata a locuintelor. in putinele case ramase proprietarilor romani ajungeau sa locuiasca si cate 4-5 familii. Vechilor autoritati comunale li s-au adaugat "politisti", ca agenti de executie ai comandamentului militar german, ce puneau in aplicare jaful organizat.

in aceeasi localitate s-au facut si deportari. etc. atat pentru consumul intern." . cat si ungurii impuscau intai cainii. Cultura porumbului se facea de-a valma. dar nici asa nu erau in prea mare siguranta. comuna Campurile a fost amendata cu 500 de lei si suma a fost incasata de perceptorul fiscal in 24 de ore. ele nu au mai revenit acasa. ridicandu-se treptat peste o suta de persoane de la varsta de 14 ani in sus pentru a fi trimise la munca. gaste.Jaf in toata regula Animalele vii mari. Pentru ca in zilele de Paste oamenii n-au vrut sa iasa la munca campului.se arata intr-o relatare . Atat nemtii. ele glasuiau: "Dumnezeu sa pedepseasca pe englezi si sa ajute bietilor valahi. Nu se tinea cont al cui era pamantul si nimanui nu ii era permis sa-si ridice roadele muncii de pe terenul lucrat. rufe. Toti locuitorii au fost obligati sa se prezinte la apel de trei ori pe zi. De soarta lor nu s-a mai aflat nimic. Pasarile si bautura (vin.am vazut cum un ofiter german umbla din casa in casa. transportandu-le in carute." Bonurile de rechizitie. rate. Nu s-a lasat locuitorilor pentru folosul lor decat ograzile. Cantitati insemnate de alimente erau destinate armatelor ocupante. lasandu-li-se ratia de "hrana pentru o luna socotita cu gramul". fasolea si cartofii. Oamenii necesari la corvezi erau ridicati de la domiciliu si trimisi cu forta la munca. Comandamentul paduchilor. cateva "perechi de palme". le mai ingropau. cat si pentru a fi transportate in tarile lor. cautand dupa alimente. dupa cum s-a putut constata deja. porumbul si graul. ascunderea lor de catre localnici atragand dupa sine privarea de libertate. ca sa mai scape cate ceva din lucrurile pe care le aveau. iar cei care se opuneau erau inchisi si batuti. "deoarece nemtii scormoneau pana si pamantul imprejurul caselor. Traduse din limba germana. erau o adevarata bataie de joc. bauturile si produsele de hrana. cainii indicau locul unde bietii oameni isi ingropasera in pamant anumite articole de hrana. camasile si panza pentru confectionarea lor intregeau articolele luate gratuit si fortat." "intr-un sat dincolo de Schitul Ciolanului . apoi confiscau animalele (porci. Oamenii. De la carciumari strangeau tot tutunul. tuica). haine. gaini). contra 3 palme." sau "Am luat un porc de la acest valah. cu patru soldati si cu doi caini dresati. Pentru tot ce s-a luat nu s-a dat aproape nici un ban. Uneori se ofereau bietilor oameni "bonuri nemtesti" in care pretul indicat era ironic. branza si untura taranilor romani au fost predate obligatoriu. Rareori se plateau 30 de bani pe decalitrul de vin.

iar pe masa sfanta au facut spurcaciuni. dupa ce au incercat sa siluiasca trei fete. articolul 18 precizand ca "in efectuarea rechizitiilor se va cruta. in satul Nazaru din judetul Braila un sergent si zece cavaleristi turci. incaltamintea. Ungurul a lovit-o cu piciorul! I-am vazut in Buzau oprind o femeie cu caruta. Dispozitiile faceau referire si la raporturile dintre ocupanti si populatia autohtona. rufaria si au plecat lasand oamenii desculti. motivata de pregatirea terenului pentru o posibila conciliere a raporturilor romano-maghiare. in comuna Soveja ocupantii unguri au decimat turmele de animale. care au scapat fugind pe o fereastra dosnica.. adica doar 5% din efectivul initial. in sate aproape ca nu mai exista biserica care sa nu fi fost transformata in grajd pentru caii ofiterilor de trupa. dezafectarea sinelor de cale ferata din garile ocupate. dosarelor si caselor de bani. generandu-se abuzuri nepedepsite. femeia a ramas bocindu-se cu caruta in drum. au fost "cu totul devastate". "Li se ia satenilor totul. iar punerea lor in practica alta." Ca nu a fost vorba de manifestare unei atitudini mai retinute fata de romani. Articolele instructiunilor prevedeau blocarea tuturor iesirilor din localitate. Am vazut o biata femeie. aproape dezbracati!" . 1000 de porci si 5oo de oi cate existau la ocuparea localitatii. documentatie cu care Marele Stat Major al armatei romane era la curent. cabaline). Astfel. Acestia au dat dovada de un comportament pagan: "toate altarele sunt daramate si icoanele puse pe foc.se arata intr-una dintre marturii . bulgari. au mai ramas 283 vaci cu vitei. 21 de cai.Casele din localitatile rurale parasite de romanii plecati in refugiu in Moldova. care cu cei 8 copii ai sai s-a pus in genunchi inaintea ungurului. Din cele 850 de carute de fier si 250 carute din lemn n-a mai ramas nici una. pe cat va fi cu putinta. turci. Conform relatarii acestui martor. deshamandu-i calul si prinzandu-l la caruta lor. Din 4900 vite mari (bovine. ocuparea oficiilor telegrafo-postale si telefonice. s-a putut vedea din desfasurarea evenimentelor in localitatile cotropite de armata ungara. tipetele femeilor si copiilor. au violat doua batrane ramase in casa. caci grajdurile propriu-zise au fost "puse pe foc de soldatii inamici". impricinatii "au incarcat toate hainele. Aceasta era prevazuta in "Instructiunile asupra chipului de procedare al oricarui element de trupa la ocuparea unei localitati sau regiuni".fara nici o plata. 2 scroafe cu 6 purcei si 38 de oi. ca sa nu o lase sa moara de foame... registrelor. populatia romaneasca si cea sasa. Armata ungara avea o procedura clara de operare pe care trebuia sa o aplice in teritoriile ocupate. confiscarea corespondentei. . in fata sotului uneia dintre ele.. litera regulamentelor era una. dupa ce au luat banii gasiti asupra lor." De un comportament brutal si reprobabil au avut parte si locuitorii din raza de actiune a ocupantului turc si bulgar." "Navalitorii" unguri. ignorand cu totul protestarile. 2 boi.

dupa care venind trupe rusesti au fost respinse iar aproape din sat. Se spera ca darzenia combatantilor.."13 Faptele descrise mai sus au fost cercetate si confirmate de o comisie romano-rusa in comunele eliberate dupa victoriile obtinute in vara anului 1917. dupa ce au dezertat din armata romana..) printre randurile soldatilor de catre emisari ai dusmanului sub diverse forme!" La 7 iunie 1917. au luat tot ce au gasit: incaltaminte bani si hrana. uitand tara.In ceea ce priveste salbaticiile la care s-au dedat soldatii bulgari. calitate in care "nu cruta mai ales casele bunilor romani. n. pe multi i-au batut spre a-i face sa scoata banii ascunsi!" Nici in Bucuresti situatia nu era mai buna. aduc servicii dusmanilor. Aprecierile Marelui Cartier General al armatei romane nu sunt deloc magulitoare la adresa acestora. Reprezentantii acestei etnii nu au impartasit aceleasi suferinte cu romanii caci "in timpurile de pace s-au impartasit de multe favoruri. si anume evreii. informatori sau in serviciul politiei civile. in aceste 24 de ore soldatii bulgari au violat aproape toate fetele si femeile din sat. armatele Puterilor Centrale au recurs si la arma persuasiunii. nu sunt mult mai buni insa nici nemtii care scotocesc pretutindeni si jefuiesc populatia. Dupa aprecierea locuitorilor de sex feminin "cei mai bestiali sunt bulgarii si ungurii. dar cartierele de la periferie erau la cheremul armatelor ocupante care se dedau la acelasi gen de fapte descrise mai sus. dand frau liber promisiunilor false." Aproape toti evreii s-au pus in serviciul germanilor ca interpreti. "Ordin de divizie".. Biroul Informatiunilor din cadrul Marelui Cartier General al armatei romane a intrat in posesia unui document secret. exista marturia arendasului unei mosii si a trei refugiati din satul Cotul Mihalea din judetul Braila: "Trupele bulgare au intrat in sat in ziua de 23 decembrie <1916>. apoi turcii. pe multe din ele chiar in fata barbatilor. emis de . iar acum s-au aruncat fara pic de rusine in bratele dusmanului. Aceste promisiuni demagogice erau raspandite "in cursul luptelor de retragere (referire la a doua faza a campaniei din 1916. in cea mai mare parte provenind din randul micilor agricultori. cat si in Bucuresti. inaintea marilor batalii din vara acelui an." Propaganda germana Pentru a frange rezistenta in lupta a romanilor. sa fie inmuiata prin zvonurile de impartire a pamantului la tarani si oferire a libertatii in schimbul predarii fara lupta..n." Conform aceleiasi surse "atat in Buzau. unul din martori a vazut multi evrei care. Pe multi i-au lasat completamente dezbracati si desculti. unde au stat numai 24 de ore. Centrul orasului era oarecum mai crutat. O atitudine aparte a avut-o pe timpul ocupatiei militare una dintre minoritatile nationale.

nefiind propice propagandei germane." . autoritatile militare romane au putut lua masuri de contracarare corespunzatoare. La cauza unitatii nationale si-au adus contributia atat romanii din Vechiul Regat. el s-a adresat autoritatilor din cadrul armatei romane pe care cu cinste o slujise pentru a-i elibera "un certificat doveditor" de satisfacere a legii de recrutare in Romania. temandu-se sa nu fie remobilizati de armata Imperiului Austro-Ungar. Conform documentului scopul propagandei era de a dezorganiza armata romana si in special Armata I de pe frontul moldovean. totul cu scopul de a castiga increderea militarilor romani. Rezultatele s-au vazut in iulie-august 1917. 62 infanterie germana. Era recomandata evitarea strigatelor tari. Aflate in cunostinta de cauza. Marasesti si Oituz. Pozitiile unde erau constatate observatoare de artilerie erau evitate. Se facea apel la chemari linistite si camaraderesti." Desconsiderarea militarului roman denumit "fals si necinstit" facea parte din campania de denigrare a inamicului in incercarea de a obtine un ascendent moral asupra unui popor care lupta pentru o cauza dreapta. Unii luptasera ca voluntari si dupa incheierea Pacii de la Bucuresti din mai 1918 cu Puterile Centrale au fost demobilizati. precum si influentarea maselor prin viu grai pentru "castigarea unor oameni de incredere". eu am renuntat definitiv la supusenia straina. intrucat se presupunea prezenta ofiterilor si instructorilor francezi. anihiland activitatea propagandei germane." Pentru contracararea propagandei romane se ordona ca "scrisorile si imprimatele pe care le-ar trimite dusmanul in randurile noastre sa se ia fara sa ajunga in mainile trupei. adica virtual tradatori. generalul Kreyensberg. a luat parte in cadrul armatei romane la intreaga campanie in intervalul 15 august 1916 . Ordinul atragea atentia asupra pericolului punerii de "curse in scop de a captura sau impusca organele noastre care duc propaganda" si impunea instruirea acestora "asupra repartitiei pretinse a fortelor noastre. poate.. Metodele folosite erau aruncarea in liniile romanesti a unor materiale de propaganda (gazete. Petrescu isi motiva cererea prin faptul ca "desi nascut dincolo . dandu-se neatinse si nedesfacute sefului Biroului Informatiilor"germane. fagaduiala ca nu se va trage sau bombarda zona.24 iunie 1918. Posturile de cercetare de pe front stabileau puncte favorabile desfasurarii intrevederilor ("rendez-vous") unde urmau sa intre in actiune interpretii pentru a momi pe cei creduli sau mai slabi de inger. manifeste). la alarmarea intregii pozitii. menit dezvoltarii "activitatii de propaganda pe frontul romanesc".comandantul Brigazii nr. depunerea de tutun. De exemplu. Dorind sa evite posibilitatea incorporarii de Consulatul austro-ungar din Bucuresti. cand armata romana a triumfat in crancenele batalii de la Marasti. un anume Petrescu Corneliu originar din Transilvania.. cat si cei din provinciile ce urmau a fi eliberate de sub dominatia straina. dezertori. care "ar ingrozi si mai mult pe un dusman atat de fricos (sic!) ca romanul si ar da nastere.

Circula zvonul ca urmau sa fie transportati in Germania pentru diverse munci in scopul suplinirii barbatilor trimisi pe front. I s-a eliberat un certificat de participare la razboi. fiind adesea insultati si loviti. Am stat aici 6 zile. doar voi avea prilejul sa scap cumva. ca scuturi umane. ne prezinta tragedia a nu putini militari romani supusi unei politici de exterminare. ei fiind supusi la un tratament degradant si la indurarea unor suferinte cumplite. In tara tabere cu prizonieri romani erau la Focsani si Ramnicu-Sarat. in satele aflate in vecinatatea transeelor germane. Corvoada fu condusa la gara Obor. atunci sa moara de gloantele noastre." in unele orase ocupate.n. Ei erau folositi la saparea transeelor si adaposturilor pentru armata ocupanta.) de 50 de oameni. la transportul munitiei si a hranei. in tabara de la Ramnicu-Sarat din peste 5 000 de prizonieri au supravietuit mai putin de 2 000. prin afise se aducea la cunostinta populatiei ca toti barbatii romani intre 16 si 46 de ani cu serviciul militar satisfacut sau nu. in plus trebuia sa . localnicele erau nevoite sa aduca mancare inamicului si sa munceasca in transee in linia de foc. in mod firesc. Satul Nou si Dumbrava. n. de un mare dramatism. eram tratati foarte barbar de catre nemti. Dupa trei zile s-a format o corvoada (convoi pentru munca silita. Relatari sfasietoare. Un soldat din regimentul nr. in septembrie 1917 Marele Cartier General al armatei romane a sintetizat datele la care a avut acces in raportul "Informatiuni asupra suferintelor indurate de prizonierii romani in taberele dusmane si de populatia ramasa in teritoriul invadat". unde mai erau vreo 700 de prizonieri romani. unde a trebuit sa descarcam munitii din niste camioane si sa le asezam in magazie." Situatia prizonierilor din Germania Soarta cea mai grea au avut-o militarii romani cazuti prizonieri ai armatelor de ocupatie. printre care m-am varat si eu. dusa impotriva tuturor legilor razboiului si tuturor drepturilor omului. precum Bucuresti si Buzau. la trasul carutelor. el "achitandu-se bine de toate insarcinarile ce a avut. Aici am stat vreo trei zile in care timp unica mancare ne-a fost 1Kg de paine (1/3Kg pe zi) neagra si amara de tot. precum Crucea de Jos. Femeile romance erau folosite la spalatul lenjeriei armatei dusmane in cazurile fericite. 27 infanterie luat prizonier in apropiere de Bucuresti si care a reusit sa evadeze dupa 12 zile de captivitate declara: "Am fost inchis in cladirea Cercului Militar. aplicandu-li-se deviza: "daca nu mor de chinuri si necinstite. trebuiau sa se prezinte in fata autoritatilor militare germane.Asemenea lui erau numerosi alti patrioti romani si.

Prizonierii indura foamea si frigul Cei care au reusit cu mari riscuri sa scape din taberele militare dusmane au facut declaratii zguduitoare. amestecata cu rumegus si o bruma de faina adevarata. 67 au fost facuti prizonieri pe Valea Salatungu de pe apa Topologului la 4 noiembrie 1916. La Tuhel prizonierii romani au fost internati in tabere: cate 130 de oameni ingramaditi in baraci inguste. flamanzi si in zdrente pana la locul de tortura numit tabara. loviti. Prin garile din Ardeal. dar santinelele le indepartau. Dimineata li se da un fel de apa incalzita numita ceai. in aceste "colturi de iad" primeau 250 de grame de paine facuta din faina de paie. De frig si de foame zilnic mureau intre 20 si 40 de insi.ridicam poveri ce treceau peste puterile omenesti. Au fost porniti pe jos pana la Sibiu. iar pe prizonierii de la ferestre ii loveau cu patul pustii. ori putin bors. in general. care ii batjocoreau la trecerea pe strazi. La amiaza portia consta intr-o supa din sfecle mai totdeauna putrede. foarte rau tratati si cu sansa de a-si ameliora conditia doar in schimbul "cooperarii" cu ocupantul si al defaimarii propriei sale armate. inclusiv ranitii. dormind pe scanduri si pe jos in frig. Prizonierii romani erau. Subnutriti. in ziua a sasea fusei somat sa ridic o lada mare si fiindca n-am putut neamtul mi-a aplicat o lovitura in coasta. fie fosti soldati romani. romancele auzindu-i tipand de foame vroiau sa le dea cate ceva de mancare. dar niciodata amandoua in acelasi timp. prizonierii au ajuns in curand adevarate schelete. Prizonierii romani fara deosebire de grad. subalimentati. caci sansa i-a suras sa evadeze repede. fie civili". la pranz doar zeama unor legume fierte si seara "tot un fel de apa calda". . lucru "pentru care s-au oferit fara nici o rezerva aproape toti evreii. De exemplu soldatii Neagu Stefan si Stan Ioan din Regimentul nr. Pentru necesitati erau debarcati din vagoane tot numai la doua zile. Numai la doua zile primeau cate o bucata de paine. Din cauza inghesuielii si a foamei multi camarazi s-au prapadit. Timp de opt zile au fost transportati spre destinatia Tuhel in Prusia. care m-a doborat la pamant. stand in frig si vant peste o ora asteptand sa le vina randul. schingiuiti si noaptea legati la stalp. La 2-3 saptamani erau dusi la baie. apoi urcati in vagoane de vite. cate 75 intr-un vagon. in astfel de conditii erau pusi la muncile cele mai grele. iar de mancare nu primeam decat 1/2 Kg paine neagra si uscata pe zi. "adevarate laturi". Dusmanul incerca sa-i corupa in schimbul unor "servicii". erau purtati pe drumuri lungi." Soarta acestui soldat a fost una fericita fata de a majoritatii prizonierilor. tarate din rumegus si alte amestecaturi. Mancarea era cat se poate de rea: 200 de grame de paine vanata facuta din coji de cartofi. Un inginer roman din Dolj surprins in Bucuresti de ocupanti relata ca prizonierii au avut de suferit din partea evreilor si a servitoarelor unguroaice.

Lucrul greu si hrana proasta au facut ca in trei luni echipa sa fie de patru ori completata. iar inamicul il face intr-una sa inteleaga ca prizonierul nu este un om. unde. in prima noapte au degerat 20 din cei 130 de oameni. Fortune Cresson. conchidea Cresson. Concluzia Marelui Cartier General era categorica: "in tara care stie sa se laude cu starea ei sanitara. iar din 130 au mai ramas in viata doar 7. aceste exterminari in masa se datoresc numai foamei si tratamentului mizerabil. soarta prizonierilor romani din Germania e dintre cele mai nenorocite. din care doi au evadat." Ziarul "Temps" scria: "Dupa mai multe marturisiri primite de la bolnavi si greu raniti ce s-au intors din Germania in Franta. La autopsia mai multor cadavre s-au gasit cojile nemistuite in stomac." Despre salbaticia cu care se purtau germanii cu prizonierii a relatat si medicul francez dr. Culegeau tot ce gaseau si sentimentul de dezgust era atat de desfiintat in ei. Ea le pricinuia moartea. fost captiv la inamic: "Germania a facut un sistem deosebit fata de prizonieri." Dintr-un convoi de 2 550 de prizonieri purtati timp de trei luni dintr-o localitate in alta. cati n-am pierdut in bataliile mari. aflandu-se ca sunt romani. apoi au pornit spre Arhanghelsk imbarcati pe un vapor si prin Petrograd au sosit in tara." Prizonierii erau infometati in toata acceptiunea cuvantului.. cat poate sa fie de folos Germaniei". ci un animal. au fost imbratisati. Ei cautau in lazile de murdarie dupa cojile de cartofi cruzi si stricati. "in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. Neagu si Stan s-au hotarat sa fuga. Prin greutati neinchipuite ei au ajuns in liniile franceze. Ei sunt torturati in chipul cel mai neomenos.in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. tratati bine si tinuti in spital pana la intremare. Noaptea mergeau prin padure. adica sub 18%! Din statisticile germane detinute in timpul razboiului de autoritatile militare romane reiese ca pana in septembrie 1917 in Germania s-au aflat 53 000 de prizonieri romani. din care 19 526 (37% din total) au murit. iar ziua stateau ascunsi prin bradet.. se simt lipsiti de orice aparare si pe de-antregul lasati dusmanilor lor. au supravietuit doar 45029.. coaja de brad. Ca sa-si potoleasca foamea prizonierii mancau seara. Prizonierii din Bulgaria . adica 5%. pe furis.. Echipa lui Stan a fost urcata pe munte si asezata intr-o baraca de scanduri putrede lipsita de incalzire. La Paris au fost decorati. Initial prizonierii au fost utilizati la lucrari de cale ferata si la construirea de transee sapate in piatra. "Prizonierii sufera si moral. spre a-i distruge in cat mai mare numar. iar 16 645 (31%) erau bolnavi in spitale. de a carui viata esta nevoie atat.La 9 ianuarie 1917 prizonierii au fost dusi la munca pe frontul francez. incat nenorocitii dezgropau corpurile de animale moarte si cu aceasta carne otravita incercau sa-si potoleasca foamea.

350 (majoritatea tot de la Turtucaia) in lagarul de la Hascovo. daca soldatului bulgar caruia ii incredintez scrisoarea ti-o va aduce. o persoana din anturajul lui A. "Bulgarii tin recordul in dezlantuirea salbaticiei". Putini sunt cei care pot sa reziste la o foame perpetua in intemperiile cele mai capricioase. ai dreptul de a comunica cu ai tai si sa expediezi cate 6 scrisori pe luna. Nu oficial. Datoria istoriei este de a nu-si condamna eroii la uitare. unul din numerosii detinuti. Cel de la Sliven. fiindca sunt sigur ca nu va patrunde in tara. ofiterii superiori. iar ceilalti 150 (prinsi toti intre Dunare si Bucuresti) in lagarul de la Sliven. posibil o ruda apropiata. Si nici la noi nu patrunde din tara nici o veste. Destinatarul tulburatoarelor randuri nu este cunoscut cu exactitate. nici un rand. Noua. iar alti 2000 soldati romani. cuprinde in afara de 150 ofiteri si 50 plutonieri romani. in apropierea Muntilor Rodopi se aflau doua lagare de prizonieri. sarbi si rusi care fac aci numai un stagiu de cateva zile (caci sunt trimisi de la o munca la alta) si vreo 4-5000 de .De un tratament la fel de cainesc aveau parte prizonierii romani detinuti in Bulgaria. Un lagar e o puscarie. pana si cei batrani chiar. Asupra tratamentului degradant suportat de ofiteri si soldati ai armatei romane face lumina o scrisoare strecurata cine stie cum prin cenzura militara a statului sud dunarean. in sudul tarii vecine. Cei 700 prizonieri romani ofiteri din Bulgaria suntem tinuti in trei lagare: 250 (toti de la Turtucia) in lagarul de la Kirdjali. fiind emis de sublocotenentul Alexandru Filipescu. sau poate chiar el insusi. unde sunt eu de la 25 martie. nu pentru a ma servi. E destul sa-ti expun prin cateva cuvinte tratamentul la care suntem expusi noi ofiterii ca sa-ti dai seama cat de ticaloasa e viata celorlalti. cum n-au patruns nici cele de pana acum. langa Muntii Balcani. 3/16 VII 1917 Este poate a douazecea scrisoare pe care ti-o trimet si a o suta pe care o scriu pentru Bucuresti de cand sunt prizonier si totusi ma indoiesc ca voi primi un raspuns. fiind pusi sa munceasca la amenajarea drumurilor in insulte si chiar in batai. "Sliven (Bulgaria). Documentul aflat sub forma dactilografiata in arhiva omului politic Alexandru Marghiloman prezinta un grad mare de obiectivitate. iar cel de-al treilea in partea central estica. terorizati zi cu zi. prizonierilor romani din Bulgaria ni s-a suprimat dreptul de a comunica cu ai nostri. caci mai bine de jumatate din prizonierii romani din Bulgaria s-au prapadit si multi altii vor pieri pana la sfarsitul acestei nebunii sangeroase. Autorul insusi nu a supravietuit decat doua luni propriei marturii. Va ajunge astfel la D-tale un glas din mormantul in care sunt inchise 60 000 vieti de atata vreme. Iata de ce va trebui sa ma consider ca cel mai norocos dintre oameni. alaturi de soldati. Marghiloman. nici una nu ajunge la destinatie. sau mai exact au fost inchise. Stilul echilibrat si maniera de abordare realista fac sa transpara constiinta faptului ca prizonierii erau condamnati la o moarte lenta. ci pentru dorinta unui bacsis. fapt pentru care redam mai jos relatarea in mod integral.

nici rufe. Baie nu am facut deloc in timpul captivitatii mele si neavand rufe ca sa ne schimbam am fost invadati de paduchi. Drept hrana ni se da paine de malai 500 gr. Dormim jos pe saltele de paie. fara foc si aveam pe noi numai hainele cu care fusesem prinsi.ostateci sarbi: batrani. pe genunchi. S. Sliven. La Hascovo lipsea si asta. cu care luptam zilnic dar fara succes definitiv. caci restul pana la 70 leva ni se retinea pentru hrana aratata mai sus. Soldatii sunt redusi la un regim de distrugere sistematica istoviti de munca la transee. Faptele au fost prezentate fara ura si partinire din ratiunea de a clarifica aspecte mai putin cunoscute si de a servi ca avertisment a ceea ce inseamna ororile oricarui razboi. ofiterii si plutonierii locuim 200 intr-o baraca. sunt dusi in lagare pentru a se intrema. Noi. Ca solda avem 30 leva lunar. in contact cu alta lume decat a lagarului nu avem voie sa fim niciodata. la Sliven cel putin avem apa. Saptamani intregi am primit numai o jumatate paine fara alt adaos. apoi batuti oficial cu ciomagul. Sub-Locotenent ALEX. Degeratii de asta iarna. Ofiteriii de la Turtucaia au fost dusi in Muntii Rodopi. in sapte luni nu am primit nici haine. caci nu mai avem voie sa avem scaune si mese. Tot acest furnicar omenesc e ingramadit in vreo 2-3-4 pogoane de teren. murdari si goi. daca le vad le confisca. Si un fel de boabe de grau fierte. inconjurat de santinele la cativa pasi una de alta. Iarta-ma daca scrisoarea mea e incorecta: e scrisa in fuga. nici ghete. femei si copii. Ziar nu avem voie sa citim. flamanzi. nehraniti cu saptamanile. unde am fost pana la 25 martie nu aveam nici aceste saltele si dormeam pe podeaua goala. pe pietele publice. Bulgaria (Mort in lagarul Sliven in septembrie 1917)34 Articolul nu este indreptat impotriva nici unuia din popoarele sau etniile incriminate si nu trebuie sa starneasca resentimente la adresa acestora. la marginea unui sant.S. ti-am scris mai intai aceste randuri pentru a-ti face o icoana a traiului prizonierilor romani din Bulgaria. asa ca umblam saptamani intregi nespalati. pusi sa sfarame pietre si sa care bolovani pentru sosele. Aci.45 Inf. mine si sosele. NOTE: . pentru ca stie ca si celor vii le va veni in curand timpul sa moara. La Hascovo. FILIPESCU Reg. lasati sa degere iarna. se intind la soare si mor. E un popa sarb care ii prohodeste. Cei mai multi erau cu zdrente si incaltamintea obisnuita o formeaza tarligi si sandale de lemn. Uneori prohodeste cate un convoi de morti si vii la un loc.

f. Ibidem. Ibidem . Ibidem. f. 4.35. 5. 23. f.41. 14.f. Ibidem. 10. 3. Ibidem. f. 12. 2. 15. 19.f.39. f.26.39. Ibidem. Ibidem. Ibidem. 8. Ibidem. Ibidem. 17. f.37. 11. 20. 21. 16. Ibidem.40. 7. .1. 6.75. Ibidem. Ibidem. Ibidem. f.76. Ibidem. Ibidem. 40.37. Ibidem . 22. f. Ibidem. 9. 13. Ibidem. Ibidem.40. Ibidem. f.40. f. f. 18. Ibidem.

25.36. f. 29. 27. 31. Ibidem. dosar nr.37.24. f. fond Alexandru Marghiloman. fond Proprietari de mosii. 26. 30. f.35. 32.36. Ibidem. f. Ibidem. 3/1913-1946. Arhivele Nationale Istorice Centrale. dosar nr. Ibidem. 34. Arhivele Nationale Istorice Centrale.39. Ibidem.35. Ibidem. 28. 5. f. Ibidem. Ibidem. f. 87-88.36. Ibidem. Iliescu Ion. f. Ibidem. f. . 33.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful