P. 1
Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial

Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial

|Views: 6|Likes:
Published by luckas
prizonieri
prizonieri

More info:

Published by: luckas on Aug 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/07/2014

pdf

text

original

Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial Autor: Alexandru A.

Mares | 5762 vizualizări

La mai bine de 90 de ani de la incheierea Primului Razboi Mondial incununat cu realizarea statului national unitar roman, acest eveniment istoric de o importanta cruciala pentru destinele poporului nostru continua sa releve aspecte mai putin cunoscute si, totodata, cu retinere in apreciere, mai putin placute. Din spirit de recunostinta pentru efortul urias al natiunii romane si al sacrificiilor indurate de cei pe care gloria i-a ocolit este necesar sa ne indreptam atentia si asupra aspectelor ingrate ale razboiului. Suferintele si nedreptatile suportate de categorii defavorizate precum femeile, batranii si copiii din teritoriile invadate de dusmani, urmate de umilintele si abuzurile la care au fost supusi combatantii romani cazuti in prizonierat, fac parte din pretul platit de reprezentanti ai poporului nostru pentru atingerea idealului unitatii nationale.

"Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea"

Pierderile economice in valoare de miliarde de lei aur aduse de armate ale Puterilor Centrale in anii 1916-1918 au fost demult evaluate, lor adaugandu-li-se dramele fizice si psihice cauzate de atitudinea deliberata a ocupantului, orori de razboi ce nu pot fi cuantificate. Din respect pentru adevarul istoric aducem la lumina fapte existente in evidenta Marelui Cartier General al armatei romane si in corespondenta unor persoane implicate direct in evenimente.

Ziarul englez "Times" aprecia la vremea respectiva ca "La ocuparea Munteniei, germanii s-au grabit sa inlature numaidecat pe toti martorii neplacuti ai purtarii lor in teritoriul cotropit. A doua zi dupa ocuparea Bucurestilor, au instiintat pe reprezentantii Americii si Olandei sa paraseasca Bucurestiul...Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea ca aceea a Munteniei."

Sunt legi inscrise in sufletul omului peste care nu se poate trece, fara a te prabusi in mijlocul fiarelor. Intrarea soldatilor si ofiterilor germani si unguri in localitatile romanesti a pricinuit acte de salbaticie printre locuitori: jefuirea produselor alimentare si articolelor de imbracaminte, siluirea femeilor si a fetelor, rechizitionarea fortata a locuintelor. in putinele case ramase proprietarilor romani ajungeau sa locuiasca si cate 4-5 familii. Vechilor autoritati comunale li s-au adaugat "politisti", ca agenti de executie ai comandamentului militar german, ce puneau in aplicare jaful organizat.

rufe.am vazut cum un ofiter german umbla din casa in casa. branza si untura taranilor romani au fost predate obligatoriu.se arata intr-o relatare . in aceeasi localitate s-au facut si deportari. "deoarece nemtii scormoneau pana si pamantul imprejurul caselor. fasolea si cartofii. apoi confiscau animalele (porci. cat si pentru a fi transportate in tarile lor." "intr-un sat dincolo de Schitul Ciolanului . comuna Campurile a fost amendata cu 500 de lei si suma a fost incasata de perceptorul fiscal in 24 de ore. Cultura porumbului se facea de-a valma. bauturile si produsele de hrana. Pentru ca in zilele de Paste oamenii n-au vrut sa iasa la munca campului. etc. le mai ingropau. ele glasuiau: "Dumnezeu sa pedepseasca pe englezi si sa ajute bietilor valahi. De soarta lor nu s-a mai aflat nimic. contra 3 palme. Cantitati insemnate de alimente erau destinate armatelor ocupante. Toti locuitorii au fost obligati sa se prezinte la apel de trei ori pe zi. gaste." . iar cei care se opuneau erau inchisi si batuti. transportandu-le in carute. Nu s-a lasat locuitorilor pentru folosul lor decat ograzile. cautand dupa alimente. De la carciumari strangeau tot tutunul. cateva "perechi de palme". gaini). atat pentru consumul intern. Oamenii necesari la corvezi erau ridicati de la domiciliu si trimisi cu forta la munca. porumbul si graul. ascunderea lor de catre localnici atragand dupa sine privarea de libertate. erau o adevarata bataie de joc. Atat nemtii." sau "Am luat un porc de la acest valah. ele nu au mai revenit acasa. dar nici asa nu erau in prea mare siguranta. ca sa mai scape cate ceva din lucrurile pe care le aveau. Pentru tot ce s-a luat nu s-a dat aproape nici un ban. haine.Jaf in toata regula Animalele vii mari. cat si ungurii impuscau intai cainii." Bonurile de rechizitie. Comandamentul paduchilor. ridicandu-se treptat peste o suta de persoane de la varsta de 14 ani in sus pentru a fi trimise la munca. Oamenii. Pasarile si bautura (vin. cainii indicau locul unde bietii oameni isi ingropasera in pamant anumite articole de hrana. camasile si panza pentru confectionarea lor intregeau articolele luate gratuit si fortat. lasandu-li-se ratia de "hrana pentru o luna socotita cu gramul". Nu se tinea cont al cui era pamantul si nimanui nu ii era permis sa-si ridice roadele muncii de pe terenul lucrat. tuica). dupa cum s-a putut constata deja. rate. cu patru soldati si cu doi caini dresati. Rareori se plateau 30 de bani pe decalitrul de vin. Traduse din limba germana. Uneori se ofereau bietilor oameni "bonuri nemtesti" in care pretul indicat era ironic.

21 de cai. caci grajdurile propriu-zise au fost "puse pe foc de soldatii inamici". Din 4900 vite mari (bovine." De un comportament brutal si reprobabil au avut parte si locuitorii din raza de actiune a ocupantului turc si bulgar. tipetele femeilor si copiilor. care au scapat fugind pe o fereastra dosnica. adica doar 5% din efectivul initial. incaltamintea. Astfel. dupa ce au luat banii gasiti asupra lor. Din cele 850 de carute de fier si 250 carute din lemn n-a mai ramas nici una. 1000 de porci si 5oo de oi cate existau la ocuparea localitatii. generandu-se abuzuri nepedepsite. in comuna Soveja ocupantii unguri au decimat turmele de animale. documentatie cu care Marele Stat Major al armatei romane era la curent. .Casele din localitatile rurale parasite de romanii plecati in refugiu in Moldova. rufaria si au plecat lasand oamenii desculti. ocuparea oficiilor telegrafo-postale si telefonice. in fata sotului uneia dintre ele." Ca nu a fost vorba de manifestare unei atitudini mai retinute fata de romani. dosarelor si caselor de bani. ignorand cu totul protestarile. Am vazut o biata femeie.. impricinatii "au incarcat toate hainele. ca sa nu o lase sa moara de foame. articolul 18 precizand ca "in efectuarea rechizitiilor se va cruta. aproape dezbracati!" . Conform relatarii acestui martor. pe cat va fi cu putinta. Aceasta era prevazuta in "Instructiunile asupra chipului de procedare al oricarui element de trupa la ocuparea unei localitati sau regiuni". au violat doua batrane ramase in casa. femeia a ramas bocindu-se cu caruta in drum.. 2 scroafe cu 6 purcei si 38 de oi. Ungurul a lovit-o cu piciorul! I-am vazut in Buzau oprind o femeie cu caruta. motivata de pregatirea terenului pentru o posibila conciliere a raporturilor romano-maghiare. dupa ce au incercat sa siluiasca trei fete. confiscarea corespondentei. in satul Nazaru din judetul Braila un sergent si zece cavaleristi turci. litera regulamentelor era una. in sate aproape ca nu mai exista biserica care sa nu fi fost transformata in grajd pentru caii ofiterilor de trupa. Articolele instructiunilor prevedeau blocarea tuturor iesirilor din localitate. s-a putut vedea din desfasurarea evenimentelor in localitatile cotropite de armata ungara. bulgari. cabaline). deshamandu-i calul si prinzandu-l la caruta lor. Dispozitiile faceau referire si la raporturile dintre ocupanti si populatia autohtona." "Navalitorii" unguri.fara nici o plata. iar pe masa sfanta au facut spurcaciuni.se arata intr-una dintre marturii . populatia romaneasca si cea sasa. registrelor. au mai ramas 283 vaci cu vitei. turci. 2 boi. dezafectarea sinelor de cale ferata din garile ocupate.. iar punerea lor in practica alta. "Li se ia satenilor totul. au fost "cu totul devastate".. care cu cei 8 copii ai sai s-a pus in genunchi inaintea ungurului. Acestia au dat dovada de un comportament pagan: "toate altarele sunt daramate si icoanele puse pe foc. Armata ungara avea o procedura clara de operare pe care trebuia sa o aplice in teritoriile ocupate.

apoi turcii. dand frau liber promisiunilor false. unde au stat numai 24 de ore. Dupa aprecierea locuitorilor de sex feminin "cei mai bestiali sunt bulgarii si ungurii. si anume evreii. cat si in Bucuresti. au luat tot ce au gasit: incaltaminte bani si hrana. in aceste 24 de ore soldatii bulgari au violat aproape toate fetele si femeile din sat. iar acum s-au aruncat fara pic de rusine in bratele dusmanului." Propaganda germana Pentru a frange rezistenta in lupta a romanilor. dupa ce au dezertat din armata romana. armatele Puterilor Centrale au recurs si la arma persuasiunii.. in cea mai mare parte provenind din randul micilor agricultori. inaintea marilor batalii din vara acelui an. Biroul Informatiunilor din cadrul Marelui Cartier General al armatei romane a intrat in posesia unui document secret.. dar cartierele de la periferie erau la cheremul armatelor ocupante care se dedau la acelasi gen de fapte descrise mai sus. emis de .. "Ordin de divizie".) printre randurile soldatilor de catre emisari ai dusmanului sub diverse forme!" La 7 iunie 1917."13 Faptele descrise mai sus au fost cercetate si confirmate de o comisie romano-rusa in comunele eliberate dupa victoriile obtinute in vara anului 1917. Reprezentantii acestei etnii nu au impartasit aceleasi suferinte cu romanii caci "in timpurile de pace s-au impartasit de multe favoruri.." Aproape toti evreii s-au pus in serviciul germanilor ca interpreti.In ceea ce priveste salbaticiile la care s-au dedat soldatii bulgari. informatori sau in serviciul politiei civile. nu sunt mult mai buni insa nici nemtii care scotocesc pretutindeni si jefuiesc populatia. pe multe din ele chiar in fata barbatilor. Se spera ca darzenia combatantilor. dupa care venind trupe rusesti au fost respinse iar aproape din sat. O atitudine aparte a avut-o pe timpul ocupatiei militare una dintre minoritatile nationale. pe multi i-au batut spre a-i face sa scoata banii ascunsi!" Nici in Bucuresti situatia nu era mai buna. Aceste promisiuni demagogice erau raspandite "in cursul luptelor de retragere (referire la a doua faza a campaniei din 1916. aduc servicii dusmanilor. calitate in care "nu cruta mai ales casele bunilor romani. Pe multi i-au lasat completamente dezbracati si desculti. Aprecierile Marelui Cartier General al armatei romane nu sunt deloc magulitoare la adresa acestora. Centrul orasului era oarecum mai crutat. uitand tara." Conform aceleiasi surse "atat in Buzau. unul din martori a vazut multi evrei care. sa fie inmuiata prin zvonurile de impartire a pamantului la tarani si oferire a libertatii in schimbul predarii fara lupta.n. n. exista marturia arendasului unei mosii si a trei refugiati din satul Cotul Mihalea din judetul Braila: "Trupele bulgare au intrat in sat in ziua de 23 decembrie <1916>.

autoritatile militare romane au putut lua masuri de contracarare corespunzatoare. Pozitiile unde erau constatate observatoare de artilerie erau evitate." Pentru contracararea propagandei romane se ordona ca "scrisorile si imprimatele pe care le-ar trimite dusmanul in randurile noastre sa se ia fara sa ajunga in mainile trupei. Marasesti si Oituz. poate. temandu-se sa nu fie remobilizati de armata Imperiului Austro-Ungar. manifeste). dezertori. Era recomandata evitarea strigatelor tari. a luat parte in cadrul armatei romane la intreaga campanie in intervalul 15 august 1916 .comandantul Brigazii nr. totul cu scopul de a castiga increderea militarilor romani. Ordinul atragea atentia asupra pericolului punerii de "curse in scop de a captura sau impusca organele noastre care duc propaganda" si impunea instruirea acestora "asupra repartitiei pretinse a fortelor noastre. Se facea apel la chemari linistite si camaraderesti. anihiland activitatea propagandei germane. fagaduiala ca nu se va trage sau bombarda zona." . adica virtual tradatori. 62 infanterie germana. care "ar ingrozi si mai mult pe un dusman atat de fricos (sic!) ca romanul si ar da nastere. Rezultatele s-au vazut in iulie-august 1917. menit dezvoltarii "activitatii de propaganda pe frontul romanesc". De exemplu. dandu-se neatinse si nedesfacute sefului Biroului Informatiilor"germane. Petrescu isi motiva cererea prin faptul ca "desi nascut dincolo . cat si cei din provinciile ce urmau a fi eliberate de sub dominatia straina. intrucat se presupunea prezenta ofiterilor si instructorilor francezi. cand armata romana a triumfat in crancenele batalii de la Marasti. Metodele folosite erau aruncarea in liniile romanesti a unor materiale de propaganda (gazete. generalul Kreyensberg. un anume Petrescu Corneliu originar din Transilvania. eu am renuntat definitiv la supusenia straina. la alarmarea intregii pozitii. depunerea de tutun. Dorind sa evite posibilitatea incorporarii de Consulatul austro-ungar din Bucuresti. Conform documentului scopul propagandei era de a dezorganiza armata romana si in special Armata I de pe frontul moldovean. La cauza unitatii nationale si-au adus contributia atat romanii din Vechiul Regat. el s-a adresat autoritatilor din cadrul armatei romane pe care cu cinste o slujise pentru a-i elibera "un certificat doveditor" de satisfacere a legii de recrutare in Romania. Posturile de cercetare de pe front stabileau puncte favorabile desfasurarii intrevederilor ("rendez-vous") unde urmau sa intre in actiune interpretii pentru a momi pe cei creduli sau mai slabi de inger.. precum si influentarea maselor prin viu grai pentru "castigarea unor oameni de incredere".24 iunie 1918.. nefiind propice propagandei germane." Desconsiderarea militarului roman denumit "fals si necinstit" facea parte din campania de denigrare a inamicului in incercarea de a obtine un ascendent moral asupra unui popor care lupta pentru o cauza dreapta. Aflate in cunostinta de cauza. Unii luptasera ca voluntari si dupa incheierea Pacii de la Bucuresti din mai 1918 cu Puterile Centrale au fost demobilizati.

In tara tabere cu prizonieri romani erau la Focsani si Ramnicu-Sarat. n. la transportul munitiei si a hranei. dusa impotriva tuturor legilor razboiului si tuturor drepturilor omului. in mod firesc. doar voi avea prilejul sa scap cumva." in unele orase ocupate. unde mai erau vreo 700 de prizonieri romani. in tabara de la Ramnicu-Sarat din peste 5 000 de prizonieri au supravietuit mai putin de 2 000. prin afise se aducea la cunostinta populatiei ca toti barbatii romani intre 16 si 46 de ani cu serviciul militar satisfacut sau nu. unde a trebuit sa descarcam munitii din niste camioane si sa le asezam in magazie. fiind adesea insultati si loviti. Femeile romance erau folosite la spalatul lenjeriei armatei dusmane in cazurile fericite. Un soldat din regimentul nr. precum Crucea de Jos. Corvoada fu condusa la gara Obor. in septembrie 1917 Marele Cartier General al armatei romane a sintetizat datele la care a avut acces in raportul "Informatiuni asupra suferintelor indurate de prizonierii romani in taberele dusmane si de populatia ramasa in teritoriul invadat"." Situatia prizonierilor din Germania Soarta cea mai grea au avut-o militarii romani cazuti prizonieri ai armatelor de ocupatie. in plus trebuia sa . Aici am stat vreo trei zile in care timp unica mancare ne-a fost 1Kg de paine (1/3Kg pe zi) neagra si amara de tot. ei fiind supusi la un tratament degradant si la indurarea unor suferinte cumplite.) de 50 de oameni. el "achitandu-se bine de toate insarcinarile ce a avut. Dupa trei zile s-a format o corvoada (convoi pentru munca silita. atunci sa moara de gloantele noastre. 27 infanterie luat prizonier in apropiere de Bucuresti si care a reusit sa evadeze dupa 12 zile de captivitate declara: "Am fost inchis in cladirea Cercului Militar.Asemenea lui erau numerosi alti patrioti romani si. la trasul carutelor. in satele aflate in vecinatatea transeelor germane. Relatari sfasietoare. localnicele erau nevoite sa aduca mancare inamicului si sa munceasca in transee in linia de foc. ne prezinta tragedia a nu putini militari romani supusi unei politici de exterminare. ca scuturi umane. aplicandu-li-se deviza: "daca nu mor de chinuri si necinstite.n. eram tratati foarte barbar de catre nemti. de un mare dramatism. Am stat aici 6 zile. Ei erau folositi la saparea transeelor si adaposturilor pentru armata ocupanta. Satul Nou si Dumbrava. printre care m-am varat si eu. precum Bucuresti si Buzau. Circula zvonul ca urmau sa fie transportati in Germania pentru diverse munci in scopul suplinirii barbatilor trimisi pe front. trebuiau sa se prezinte in fata autoritatilor militare germane. I s-a eliberat un certificat de participare la razboi.

care ii batjocoreau la trecerea pe strazi. Prin garile din Ardeal. iar pe prizonierii de la ferestre ii loveau cu patul pustii. tarate din rumegus si alte amestecaturi. schingiuiti si noaptea legati la stalp. flamanzi si in zdrente pana la locul de tortura numit tabara. La 2-3 saptamani erau dusi la baie. Prizonierii romani fara deosebire de grad. dar santinelele le indepartau. 67 au fost facuti prizonieri pe Valea Salatungu de pe apa Topologului la 4 noiembrie 1916. dormind pe scanduri si pe jos in frig. in astfel de conditii erau pusi la muncile cele mai grele. amestecata cu rumegus si o bruma de faina adevarata. Prizonierii romani erau. Numai la doua zile primeau cate o bucata de paine. ori putin bors. in ziua a sasea fusei somat sa ridic o lada mare si fiindca n-am putut neamtul mi-a aplicat o lovitura in coasta. inclusiv ranitii. . Prizonierii indura foamea si frigul Cei care au reusit cu mari riscuri sa scape din taberele militare dusmane au facut declaratii zguduitoare. Subnutriti. Un inginer roman din Dolj surprins in Bucuresti de ocupanti relata ca prizonierii au avut de suferit din partea evreilor si a servitoarelor unguroaice. lucru "pentru care s-au oferit fara nici o rezerva aproape toti evreii. erau purtati pe drumuri lungi. Dusmanul incerca sa-i corupa in schimbul unor "servicii". fie civili". De exemplu soldatii Neagu Stefan si Stan Ioan din Regimentul nr." Soarta acestui soldat a fost una fericita fata de a majoritatii prizonierilor. Din cauza inghesuielii si a foamei multi camarazi s-au prapadit. Au fost porniti pe jos pana la Sibiu. fie fosti soldati romani. cate 75 intr-un vagon. in aceste "colturi de iad" primeau 250 de grame de paine facuta din faina de paie. De frig si de foame zilnic mureau intre 20 si 40 de insi.ridicam poveri ce treceau peste puterile omenesti. care m-a doborat la pamant. Pentru necesitati erau debarcati din vagoane tot numai la doua zile. iar de mancare nu primeam decat 1/2 Kg paine neagra si uscata pe zi. La Tuhel prizonierii romani au fost internati in tabere: cate 130 de oameni ingramaditi in baraci inguste. subalimentati. la pranz doar zeama unor legume fierte si seara "tot un fel de apa calda". Timp de opt zile au fost transportati spre destinatia Tuhel in Prusia. loviti. Dimineata li se da un fel de apa incalzita numita ceai. apoi urcati in vagoane de vite. in general. foarte rau tratati si cu sansa de a-si ameliora conditia doar in schimbul "cooperarii" cu ocupantul si al defaimarii propriei sale armate. romancele auzindu-i tipand de foame vroiau sa le dea cate ceva de mancare. dar niciodata amandoua in acelasi timp. Mancarea era cat se poate de rea: 200 de grame de paine vanata facuta din coji de cartofi. La amiaza portia consta intr-o supa din sfecle mai totdeauna putrede. "adevarate laturi". caci sansa i-a suras sa evadeze repede. stand in frig si vant peste o ora asteptand sa le vina randul. prizonierii au ajuns in curand adevarate schelete.

Neagu si Stan s-au hotarat sa fuga. Fortune Cresson. La Paris au fost decorati. soarta prizonierilor romani din Germania e dintre cele mai nenorocite. coaja de brad. apoi au pornit spre Arhanghelsk imbarcati pe un vapor si prin Petrograd au sosit in tara. unde. Ca sa-si potoleasca foamea prizonierii mancau seara. cati n-am pierdut in bataliile mari. La autopsia mai multor cadavre s-au gasit cojile nemistuite in stomac. fost captiv la inamic: "Germania a facut un sistem deosebit fata de prizonieri. Culegeau tot ce gaseau si sentimentul de dezgust era atat de desfiintat in ei. au supravietuit doar 45029. cat poate sa fie de folos Germaniei". Noaptea mergeau prin padure.. adica sub 18%! Din statisticile germane detinute in timpul razboiului de autoritatile militare romane reiese ca pana in septembrie 1917 in Germania s-au aflat 53 000 de prizonieri romani. "Prizonierii sufera si moral." Despre salbaticia cu care se purtau germanii cu prizonierii a relatat si medicul francez dr. din care 19 526 (37% din total) au murit. Prizonierii din Bulgaria . iar inamicul il face intr-una sa inteleaga ca prizonierul nu este un om. pe furis. aceste exterminari in masa se datoresc numai foamei si tratamentului mizerabil. se simt lipsiti de orice aparare si pe de-antregul lasati dusmanilor lor. adica 5%.La 9 ianuarie 1917 prizonierii au fost dusi la munca pe frontul francez.." Prizonierii erau infometati in toata acceptiunea cuvantului. iar 16 645 (31%) erau bolnavi in spitale. Concluzia Marelui Cartier General era categorica: "in tara care stie sa se laude cu starea ei sanitara. aflandu-se ca sunt romani. Ei cautau in lazile de murdarie dupa cojile de cartofi cruzi si stricati. Ei sunt torturati in chipul cel mai neomenos. ci un animal. conchidea Cresson. de a carui viata esta nevoie atat. in prima noapte au degerat 20 din cei 130 de oameni. Echipa lui Stan a fost urcata pe munte si asezata intr-o baraca de scanduri putrede lipsita de incalzire.. "in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. Prin greutati neinchipuite ei au ajuns in liniile franceze. tratati bine si tinuti in spital pana la intremare. Initial prizonierii au fost utilizati la lucrari de cale ferata si la construirea de transee sapate in piatra. au fost imbratisati. iar ziua stateau ascunsi prin bradet. din care doi au evadat.in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. Ea le pricinuia moartea.. spre a-i distruge in cat mai mare numar." Ziarul "Temps" scria: "Dupa mai multe marturisiri primite de la bolnavi si greu raniti ce s-au intors din Germania in Franta." Dintr-un convoi de 2 550 de prizonieri purtati timp de trei luni dintr-o localitate in alta. Lucrul greu si hrana proasta au facut ca in trei luni echipa sa fie de patru ori completata. iar din 130 au mai ramas in viata doar 7. incat nenorocitii dezgropau corpurile de animale moarte si cu aceasta carne otravita incercau sa-si potoleasca foamea.

"Sliven (Bulgaria). Asupra tratamentului degradant suportat de ofiteri si soldati ai armatei romane face lumina o scrisoare strecurata cine stie cum prin cenzura militara a statului sud dunarean. nici una nu ajunge la destinatie. ai dreptul de a comunica cu ai tai si sa expediezi cate 6 scrisori pe luna. sau poate chiar el insusi. alaturi de soldati. 3/16 VII 1917 Este poate a douazecea scrisoare pe care ti-o trimet si a o suta pe care o scriu pentru Bucuresti de cand sunt prizonier si totusi ma indoiesc ca voi primi un raspuns. unde sunt eu de la 25 martie. Marghiloman. Iata de ce va trebui sa ma consider ca cel mai norocos dintre oameni. prizonierilor romani din Bulgaria ni s-a suprimat dreptul de a comunica cu ai nostri. o persoana din anturajul lui A. pana si cei batrani chiar. langa Muntii Balcani. nici un rand. Datoria istoriei este de a nu-si condamna eroii la uitare. in apropierea Muntilor Rodopi se aflau doua lagare de prizonieri. fapt pentru care redam mai jos relatarea in mod integral. terorizati zi cu zi. nu pentru a ma servi. Un lagar e o puscarie. iar alti 2000 soldati romani. Cel de la Sliven. ci pentru dorinta unui bacsis. "Bulgarii tin recordul in dezlantuirea salbaticiei". Nu oficial. Va ajunge astfel la D-tale un glas din mormantul in care sunt inchise 60 000 vieti de atata vreme.De un tratament la fel de cainesc aveau parte prizonierii romani detinuti in Bulgaria. ofiterii superiori. fiind emis de sublocotenentul Alexandru Filipescu. cuprinde in afara de 150 ofiteri si 50 plutonieri romani. fiind pusi sa munceasca la amenajarea drumurilor in insulte si chiar in batai. Putini sunt cei care pot sa reziste la o foame perpetua in intemperiile cele mai capricioase. Si nici la noi nu patrunde din tara nici o veste. unul din numerosii detinuti. Autorul insusi nu a supravietuit decat doua luni propriei marturii. sau mai exact au fost inchise. posibil o ruda apropiata. Noua. caci mai bine de jumatate din prizonierii romani din Bulgaria s-au prapadit si multi altii vor pieri pana la sfarsitul acestei nebunii sangeroase. iar ceilalti 150 (prinsi toti intre Dunare si Bucuresti) in lagarul de la Sliven. cum n-au patruns nici cele de pana acum. daca soldatului bulgar caruia ii incredintez scrisoarea ti-o va aduce. iar cel de-al treilea in partea central estica. Stilul echilibrat si maniera de abordare realista fac sa transpara constiinta faptului ca prizonierii erau condamnati la o moarte lenta. in sudul tarii vecine. Documentul aflat sub forma dactilografiata in arhiva omului politic Alexandru Marghiloman prezinta un grad mare de obiectivitate. fiindca sunt sigur ca nu va patrunde in tara. sarbi si rusi care fac aci numai un stagiu de cateva zile (caci sunt trimisi de la o munca la alta) si vreo 4-5000 de . Destinatarul tulburatoarelor randuri nu este cunoscut cu exactitate. Cei 700 prizonieri romani ofiteri din Bulgaria suntem tinuti in trei lagare: 250 (toti de la Turtucia) in lagarul de la Kirdjali. E destul sa-ti expun prin cateva cuvinte tratamentul la care suntem expusi noi ofiterii ca sa-ti dai seama cat de ticaloasa e viata celorlalti. 350 (majoritatea tot de la Turtucaia) in lagarul de la Hascovo.

La Hascovo lipsea si asta. la Sliven cel putin avem apa. femei si copii. se intind la soare si mor. Ca solda avem 30 leva lunar.ostateci sarbi: batrani. mine si sosele. Ziar nu avem voie sa citim. Sliven. asa ca umblam saptamani intregi nespalati. nici rufe. pentru ca stie ca si celor vii le va veni in curand timpul sa moara. Bulgaria (Mort in lagarul Sliven in septembrie 1917)34 Articolul nu este indreptat impotriva nici unuia din popoarele sau etniile incriminate si nu trebuie sa starneasca resentimente la adresa acestora. NOTE: . Soldatii sunt redusi la un regim de distrugere sistematica istoviti de munca la transee. Tot acest furnicar omenesc e ingramadit in vreo 2-3-4 pogoane de teren. cu care luptam zilnic dar fara succes definitiv. la marginea unui sant. ti-am scris mai intai aceste randuri pentru a-ti face o icoana a traiului prizonierilor romani din Bulgaria. nici ghete. La Hascovo. Aci. apoi batuti oficial cu ciomagul. Cei mai multi erau cu zdrente si incaltamintea obisnuita o formeaza tarligi si sandale de lemn.45 Inf. murdari si goi. in contact cu alta lume decat a lagarului nu avem voie sa fim niciodata. FILIPESCU Reg. Baie nu am facut deloc in timpul captivitatii mele si neavand rufe ca sa ne schimbam am fost invadati de paduchi. caci nu mai avem voie sa avem scaune si mese.S. unde am fost pana la 25 martie nu aveam nici aceste saltele si dormeam pe podeaua goala. Noi. Saptamani intregi am primit numai o jumatate paine fara alt adaos. Degeratii de asta iarna. sunt dusi in lagare pentru a se intrema. fara foc si aveam pe noi numai hainele cu care fusesem prinsi. Iarta-ma daca scrisoarea mea e incorecta: e scrisa in fuga. Drept hrana ni se da paine de malai 500 gr. S. E un popa sarb care ii prohodeste. pe genunchi. nehraniti cu saptamanile. flamanzi. Dormim jos pe saltele de paie. inconjurat de santinele la cativa pasi una de alta. Ofiteriii de la Turtucaia au fost dusi in Muntii Rodopi. Sub-Locotenent ALEX. pe pietele publice. Si un fel de boabe de grau fierte. caci restul pana la 70 leva ni se retinea pentru hrana aratata mai sus. Faptele au fost prezentate fara ura si partinire din ratiunea de a clarifica aspecte mai putin cunoscute si de a servi ca avertisment a ceea ce inseamna ororile oricarui razboi. lasati sa degere iarna. Uneori prohodeste cate un convoi de morti si vii la un loc. pusi sa sfarame pietre si sa care bolovani pentru sosele. in sapte luni nu am primit nici haine. daca le vad le confisca. ofiterii si plutonierii locuim 200 intr-o baraca.

Ibidem. Ibidem.f. 7. Ibidem.26. f. Ibidem. 10. Ibidem. f. f. 9.39. Ibidem.37. f.40. 3. 18. 40. 16. Ibidem. Ibidem.40. f. 23. 6. 13. 2. Ibidem.35. f. Ibidem.39.40. 21. 15. 4. f. 14. Ibidem.75.37. f. 8. f. Ibidem. Ibidem . 5. Ibidem. Ibidem.76. Ibidem.41. 20. 17. 22. Ibidem. Ibidem. . f. 19. 12. f. Ibidem.f. Ibidem . Ibidem.1. 11. Ibidem.

35.39. 27. 87-88. f. .35. 3/1913-1946. Arhivele Nationale Istorice Centrale. f. 30. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. 5.36.24.37. Arhivele Nationale Istorice Centrale. 34.36. 29. Ibidem. Ibidem. fond Alexandru Marghiloman. f. 31. fond Proprietari de mosii. f. Ibidem. Ibidem. Ibidem. 26. 32. f. dosar nr. f. dosar nr. f. 25.36. 28. 33. Iliescu Ion. f.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->