Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial Autor: Alexandru A.

Mares | 5762 vizualizări

La mai bine de 90 de ani de la incheierea Primului Razboi Mondial incununat cu realizarea statului national unitar roman, acest eveniment istoric de o importanta cruciala pentru destinele poporului nostru continua sa releve aspecte mai putin cunoscute si, totodata, cu retinere in apreciere, mai putin placute. Din spirit de recunostinta pentru efortul urias al natiunii romane si al sacrificiilor indurate de cei pe care gloria i-a ocolit este necesar sa ne indreptam atentia si asupra aspectelor ingrate ale razboiului. Suferintele si nedreptatile suportate de categorii defavorizate precum femeile, batranii si copiii din teritoriile invadate de dusmani, urmate de umilintele si abuzurile la care au fost supusi combatantii romani cazuti in prizonierat, fac parte din pretul platit de reprezentanti ai poporului nostru pentru atingerea idealului unitatii nationale.

"Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea"

Pierderile economice in valoare de miliarde de lei aur aduse de armate ale Puterilor Centrale in anii 1916-1918 au fost demult evaluate, lor adaugandu-li-se dramele fizice si psihice cauzate de atitudinea deliberata a ocupantului, orori de razboi ce nu pot fi cuantificate. Din respect pentru adevarul istoric aducem la lumina fapte existente in evidenta Marelui Cartier General al armatei romane si in corespondenta unor persoane implicate direct in evenimente.

Ziarul englez "Times" aprecia la vremea respectiva ca "La ocuparea Munteniei, germanii s-au grabit sa inlature numaidecat pe toti martorii neplacuti ai purtarii lor in teritoriul cotropit. A doua zi dupa ocuparea Bucurestilor, au instiintat pe reprezentantii Americii si Olandei sa paraseasca Bucurestiul...Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea ca aceea a Munteniei."

Sunt legi inscrise in sufletul omului peste care nu se poate trece, fara a te prabusi in mijlocul fiarelor. Intrarea soldatilor si ofiterilor germani si unguri in localitatile romanesti a pricinuit acte de salbaticie printre locuitori: jefuirea produselor alimentare si articolelor de imbracaminte, siluirea femeilor si a fetelor, rechizitionarea fortata a locuintelor. in putinele case ramase proprietarilor romani ajungeau sa locuiasca si cate 4-5 familii. Vechilor autoritati comunale li s-au adaugat "politisti", ca agenti de executie ai comandamentului militar german, ce puneau in aplicare jaful organizat.

gaste. camasile si panza pentru confectionarea lor intregeau articolele luate gratuit si fortat. ridicandu-se treptat peste o suta de persoane de la varsta de 14 ani in sus pentru a fi trimise la munca. bauturile si produsele de hrana. fasolea si cartofii. Pasarile si bautura (vin. Nu se tinea cont al cui era pamantul si nimanui nu ii era permis sa-si ridice roadele muncii de pe terenul lucrat. cainii indicau locul unde bietii oameni isi ingropasera in pamant anumite articole de hrana. contra 3 palme. Pentru ca in zilele de Paste oamenii n-au vrut sa iasa la munca campului. cateva "perechi de palme". lasandu-li-se ratia de "hrana pentru o luna socotita cu gramul". Comandamentul paduchilor. Pentru tot ce s-a luat nu s-a dat aproape nici un ban. cautand dupa alimente." . Cultura porumbului se facea de-a valma.Jaf in toata regula Animalele vii mari. cat si ungurii impuscau intai cainii. Atat nemtii. Oamenii necesari la corvezi erau ridicati de la domiciliu si trimisi cu forta la munca.am vazut cum un ofiter german umbla din casa in casa. porumbul si graul. rufe. tuica). cat si pentru a fi transportate in tarile lor. ele glasuiau: "Dumnezeu sa pedepseasca pe englezi si sa ajute bietilor valahi. atat pentru consumul intern.se arata intr-o relatare . Nu s-a lasat locuitorilor pentru folosul lor decat ograzile." sau "Am luat un porc de la acest valah. De soarta lor nu s-a mai aflat nimic. iar cei care se opuneau erau inchisi si batuti. De la carciumari strangeau tot tutunul. Rareori se plateau 30 de bani pe decalitrul de vin. ele nu au mai revenit acasa. dar nici asa nu erau in prea mare siguranta. etc. Uneori se ofereau bietilor oameni "bonuri nemtesti" in care pretul indicat era ironic. in aceeasi localitate s-au facut si deportari. erau o adevarata bataie de joc. transportandu-le in carute. Cantitati insemnate de alimente erau destinate armatelor ocupante. cu patru soldati si cu doi caini dresati. Traduse din limba germana. rate. "deoarece nemtii scormoneau pana si pamantul imprejurul caselor." Bonurile de rechizitie. apoi confiscau animalele (porci. comuna Campurile a fost amendata cu 500 de lei si suma a fost incasata de perceptorul fiscal in 24 de ore. Toti locuitorii au fost obligati sa se prezinte la apel de trei ori pe zi. le mai ingropau. ca sa mai scape cate ceva din lucrurile pe care le aveau. branza si untura taranilor romani au fost predate obligatoriu. dupa cum s-a putut constata deja." "intr-un sat dincolo de Schitul Ciolanului . ascunderea lor de catre localnici atragand dupa sine privarea de libertate. haine. gaini). Oamenii.

rufaria si au plecat lasand oamenii desculti. Armata ungara avea o procedura clara de operare pe care trebuia sa o aplice in teritoriile ocupate. dosarelor si caselor de bani. "Li se ia satenilor totul. cabaline). litera regulamentelor era una. 21 de cai." De un comportament brutal si reprobabil au avut parte si locuitorii din raza de actiune a ocupantului turc si bulgar. documentatie cu care Marele Stat Major al armatei romane era la curent. adica doar 5% din efectivul initial. caci grajdurile propriu-zise au fost "puse pe foc de soldatii inamici". tipetele femeilor si copiilor. ocuparea oficiilor telegrafo-postale si telefonice.se arata intr-una dintre marturii . dezafectarea sinelor de cale ferata din garile ocupate... au fost "cu totul devastate". aproape dezbracati!" . in comuna Soveja ocupantii unguri au decimat turmele de animale. articolul 18 precizand ca "in efectuarea rechizitiilor se va cruta. s-a putut vedea din desfasurarea evenimentelor in localitatile cotropite de armata ungara. ignorand cu totul protestarile. in sate aproape ca nu mai exista biserica care sa nu fi fost transformata in grajd pentru caii ofiterilor de trupa. Acestia au dat dovada de un comportament pagan: "toate altarele sunt daramate si icoanele puse pe foc. 2 boi. generandu-se abuzuri nepedepsite. impricinatii "au incarcat toate hainele. Conform relatarii acestui martor. Am vazut o biata femeie. Dispozitiile faceau referire si la raporturile dintre ocupanti si populatia autohtona. dupa ce au luat banii gasiti asupra lor. dupa ce au incercat sa siluiasca trei fete. care cu cei 8 copii ai sai s-a pus in genunchi inaintea ungurului.fara nici o plata. 2 scroafe cu 6 purcei si 38 de oi. iar punerea lor in practica alta." Ca nu a fost vorba de manifestare unei atitudini mai retinute fata de romani. femeia a ramas bocindu-se cu caruta in drum. 1000 de porci si 5oo de oi cate existau la ocuparea localitatii. . care au scapat fugind pe o fereastra dosnica. Astfel. Din 4900 vite mari (bovine. Articolele instructiunilor prevedeau blocarea tuturor iesirilor din localitate. Din cele 850 de carute de fier si 250 carute din lemn n-a mai ramas nici una. in satul Nazaru din judetul Braila un sergent si zece cavaleristi turci. Ungurul a lovit-o cu piciorul! I-am vazut in Buzau oprind o femeie cu caruta. registrelor. populatia romaneasca si cea sasa. pe cat va fi cu putinta.. turci. au violat doua batrane ramase in casa. ca sa nu o lase sa moara de foame.. motivata de pregatirea terenului pentru o posibila conciliere a raporturilor romano-maghiare. iar pe masa sfanta au facut spurcaciuni." "Navalitorii" unguri. in fata sotului uneia dintre ele. confiscarea corespondentei. bulgari. Aceasta era prevazuta in "Instructiunile asupra chipului de procedare al oricarui element de trupa la ocuparea unei localitati sau regiuni". incaltamintea. deshamandu-i calul si prinzandu-l la caruta lor.Casele din localitatile rurale parasite de romanii plecati in refugiu in Moldova. au mai ramas 283 vaci cu vitei.

au luat tot ce au gasit: incaltaminte bani si hrana. in aceste 24 de ore soldatii bulgari au violat aproape toate fetele si femeile din sat. armatele Puterilor Centrale au recurs si la arma persuasiunii.. Pe multi i-au lasat completamente dezbracati si desculti. Reprezentantii acestei etnii nu au impartasit aceleasi suferinte cu romanii caci "in timpurile de pace s-au impartasit de multe favoruri."13 Faptele descrise mai sus au fost cercetate si confirmate de o comisie romano-rusa in comunele eliberate dupa victoriile obtinute in vara anului 1917. pe multi i-au batut spre a-i face sa scoata banii ascunsi!" Nici in Bucuresti situatia nu era mai buna. in cea mai mare parte provenind din randul micilor agricultori. Aprecierile Marelui Cartier General al armatei romane nu sunt deloc magulitoare la adresa acestora. iar acum s-au aruncat fara pic de rusine in bratele dusmanului. sa fie inmuiata prin zvonurile de impartire a pamantului la tarani si oferire a libertatii in schimbul predarii fara lupta." Aproape toti evreii s-au pus in serviciul germanilor ca interpreti. dand frau liber promisiunilor false. apoi turcii. n. uitand tara. nu sunt mult mai buni insa nici nemtii care scotocesc pretutindeni si jefuiesc populatia. unde au stat numai 24 de ore. informatori sau in serviciul politiei civile. dupa ce au dezertat din armata romana. Se spera ca darzenia combatantilor.n. pe multe din ele chiar in fata barbatilor. inaintea marilor batalii din vara acelui an. Dupa aprecierea locuitorilor de sex feminin "cei mai bestiali sunt bulgarii si ungurii. "Ordin de divizie". aduc servicii dusmanilor. dar cartierele de la periferie erau la cheremul armatelor ocupante care se dedau la acelasi gen de fapte descrise mai sus. Biroul Informatiunilor din cadrul Marelui Cartier General al armatei romane a intrat in posesia unui document secret. unul din martori a vazut multi evrei care. exista marturia arendasului unei mosii si a trei refugiati din satul Cotul Mihalea din judetul Braila: "Trupele bulgare au intrat in sat in ziua de 23 decembrie <1916>. O atitudine aparte a avut-o pe timpul ocupatiei militare una dintre minoritatile nationale.In ceea ce priveste salbaticiile la care s-au dedat soldatii bulgari." Propaganda germana Pentru a frange rezistenta in lupta a romanilor. calitate in care "nu cruta mai ales casele bunilor romani. dupa care venind trupe rusesti au fost respinse iar aproape din sat. cat si in Bucuresti.) printre randurile soldatilor de catre emisari ai dusmanului sub diverse forme!" La 7 iunie 1917. emis de .. si anume evreii... Aceste promisiuni demagogice erau raspandite "in cursul luptelor de retragere (referire la a doua faza a campaniei din 1916. Centrul orasului era oarecum mai crutat." Conform aceleiasi surse "atat in Buzau.

anihiland activitatea propagandei germane. Metodele folosite erau aruncarea in liniile romanesti a unor materiale de propaganda (gazete. Dorind sa evite posibilitatea incorporarii de Consulatul austro-ungar din Bucuresti. nefiind propice propagandei germane. Marasesti si Oituz. Se facea apel la chemari linistite si camaraderesti. 62 infanterie germana.comandantul Brigazii nr. cat si cei din provinciile ce urmau a fi eliberate de sub dominatia straina." Pentru contracararea propagandei romane se ordona ca "scrisorile si imprimatele pe care le-ar trimite dusmanul in randurile noastre sa se ia fara sa ajunga in mainile trupei. care "ar ingrozi si mai mult pe un dusman atat de fricos (sic!) ca romanul si ar da nastere. totul cu scopul de a castiga increderea militarilor romani. Posturile de cercetare de pe front stabileau puncte favorabile desfasurarii intrevederilor ("rendez-vous") unde urmau sa intre in actiune interpretii pentru a momi pe cei creduli sau mai slabi de inger. intrucat se presupunea prezenta ofiterilor si instructorilor francezi. adica virtual tradatori.24 iunie 1918. Pozitiile unde erau constatate observatoare de artilerie erau evitate. a luat parte in cadrul armatei romane la intreaga campanie in intervalul 15 august 1916 . dezertori. generalul Kreyensberg. Petrescu isi motiva cererea prin faptul ca "desi nascut dincolo ." . De exemplu. temandu-se sa nu fie remobilizati de armata Imperiului Austro-Ungar. Conform documentului scopul propagandei era de a dezorganiza armata romana si in special Armata I de pe frontul moldovean. Era recomandata evitarea strigatelor tari. fagaduiala ca nu se va trage sau bombarda zona. eu am renuntat definitiv la supusenia straina. Ordinul atragea atentia asupra pericolului punerii de "curse in scop de a captura sau impusca organele noastre care duc propaganda" si impunea instruirea acestora "asupra repartitiei pretinse a fortelor noastre. precum si influentarea maselor prin viu grai pentru "castigarea unor oameni de incredere". poate." Desconsiderarea militarului roman denumit "fals si necinstit" facea parte din campania de denigrare a inamicului in incercarea de a obtine un ascendent moral asupra unui popor care lupta pentru o cauza dreapta. Unii luptasera ca voluntari si dupa incheierea Pacii de la Bucuresti din mai 1918 cu Puterile Centrale au fost demobilizati. manifeste). autoritatile militare romane au putut lua masuri de contracarare corespunzatoare. La cauza unitatii nationale si-au adus contributia atat romanii din Vechiul Regat. cand armata romana a triumfat in crancenele batalii de la Marasti. la alarmarea intregii pozitii. el s-a adresat autoritatilor din cadrul armatei romane pe care cu cinste o slujise pentru a-i elibera "un certificat doveditor" de satisfacere a legii de recrutare in Romania.. Aflate in cunostinta de cauza.. menit dezvoltarii "activitatii de propaganda pe frontul romanesc". dandu-se neatinse si nedesfacute sefului Biroului Informatiilor"germane. depunerea de tutun. Rezultatele s-au vazut in iulie-august 1917. un anume Petrescu Corneliu originar din Transilvania.

Ei erau folositi la saparea transeelor si adaposturilor pentru armata ocupanta. ei fiind supusi la un tratament degradant si la indurarea unor suferinte cumplite. la trasul carutelor. dusa impotriva tuturor legilor razboiului si tuturor drepturilor omului. fiind adesea insultati si loviti. localnicele erau nevoite sa aduca mancare inamicului si sa munceasca in transee in linia de foc.n. Femeile romance erau folosite la spalatul lenjeriei armatei dusmane in cazurile fericite. Satul Nou si Dumbrava. Circula zvonul ca urmau sa fie transportati in Germania pentru diverse munci in scopul suplinirii barbatilor trimisi pe front. ca scuturi umane. doar voi avea prilejul sa scap cumva. la transportul munitiei si a hranei. Dupa trei zile s-a format o corvoada (convoi pentru munca silita." Situatia prizonierilor din Germania Soarta cea mai grea au avut-o militarii romani cazuti prizonieri ai armatelor de ocupatie. de un mare dramatism." in unele orase ocupate. Un soldat din regimentul nr. in plus trebuia sa . I s-a eliberat un certificat de participare la razboi. 27 infanterie luat prizonier in apropiere de Bucuresti si care a reusit sa evadeze dupa 12 zile de captivitate declara: "Am fost inchis in cladirea Cercului Militar. trebuiau sa se prezinte in fata autoritatilor militare germane. el "achitandu-se bine de toate insarcinarile ce a avut. Aici am stat vreo trei zile in care timp unica mancare ne-a fost 1Kg de paine (1/3Kg pe zi) neagra si amara de tot. unde a trebuit sa descarcam munitii din niste camioane si sa le asezam in magazie. precum Bucuresti si Buzau. ne prezinta tragedia a nu putini militari romani supusi unei politici de exterminare. Am stat aici 6 zile. eram tratati foarte barbar de catre nemti. in satele aflate in vecinatatea transeelor germane. precum Crucea de Jos. Relatari sfasietoare.) de 50 de oameni. in septembrie 1917 Marele Cartier General al armatei romane a sintetizat datele la care a avut acces in raportul "Informatiuni asupra suferintelor indurate de prizonierii romani in taberele dusmane si de populatia ramasa in teritoriul invadat".Asemenea lui erau numerosi alti patrioti romani si. In tara tabere cu prizonieri romani erau la Focsani si Ramnicu-Sarat. prin afise se aducea la cunostinta populatiei ca toti barbatii romani intre 16 si 46 de ani cu serviciul militar satisfacut sau nu. unde mai erau vreo 700 de prizonieri romani. aplicandu-li-se deviza: "daca nu mor de chinuri si necinstite. in tabara de la Ramnicu-Sarat din peste 5 000 de prizonieri au supravietuit mai putin de 2 000. n. printre care m-am varat si eu. atunci sa moara de gloantele noastre. Corvoada fu condusa la gara Obor. in mod firesc.

Pentru necesitati erau debarcati din vagoane tot numai la doua zile. cate 75 intr-un vagon. romancele auzindu-i tipand de foame vroiau sa le dea cate ceva de mancare. foarte rau tratati si cu sansa de a-si ameliora conditia doar in schimbul "cooperarii" cu ocupantul si al defaimarii propriei sale armate. ori putin bors. Prizonierii romani fara deosebire de grad. amestecata cu rumegus si o bruma de faina adevarata. in astfel de conditii erau pusi la muncile cele mai grele. in aceste "colturi de iad" primeau 250 de grame de paine facuta din faina de paie. dormind pe scanduri si pe jos in frig. subalimentati. 67 au fost facuti prizonieri pe Valea Salatungu de pe apa Topologului la 4 noiembrie 1916. Dimineata li se da un fel de apa incalzita numita ceai. La 2-3 saptamani erau dusi la baie. lucru "pentru care s-au oferit fara nici o rezerva aproape toti evreii. fie fosti soldati romani. in ziua a sasea fusei somat sa ridic o lada mare si fiindca n-am putut neamtul mi-a aplicat o lovitura in coasta. stand in frig si vant peste o ora asteptand sa le vina randul. Prizonierii romani erau. la pranz doar zeama unor legume fierte si seara "tot un fel de apa calda". iar pe prizonierii de la ferestre ii loveau cu patul pustii. in general.ridicam poveri ce treceau peste puterile omenesti. Dusmanul incerca sa-i corupa in schimbul unor "servicii". iar de mancare nu primeam decat 1/2 Kg paine neagra si uscata pe zi. La amiaza portia consta intr-o supa din sfecle mai totdeauna putrede. schingiuiti si noaptea legati la stalp. tarate din rumegus si alte amestecaturi. dar niciodata amandoua in acelasi timp. Prin garile din Ardeal. flamanzi si in zdrente pana la locul de tortura numit tabara. De frig si de foame zilnic mureau intre 20 si 40 de insi. care ii batjocoreau la trecerea pe strazi. Mancarea era cat se poate de rea: 200 de grame de paine vanata facuta din coji de cartofi. . Prizonierii indura foamea si frigul Cei care au reusit cu mari riscuri sa scape din taberele militare dusmane au facut declaratii zguduitoare. care m-a doborat la pamant. La Tuhel prizonierii romani au fost internati in tabere: cate 130 de oameni ingramaditi in baraci inguste. De exemplu soldatii Neagu Stefan si Stan Ioan din Regimentul nr. inclusiv ranitii. fie civili"." Soarta acestui soldat a fost una fericita fata de a majoritatii prizonierilor. Numai la doua zile primeau cate o bucata de paine. prizonierii au ajuns in curand adevarate schelete. Au fost porniti pe jos pana la Sibiu. caci sansa i-a suras sa evadeze repede. "adevarate laturi". loviti. Subnutriti. Timp de opt zile au fost transportati spre destinatia Tuhel in Prusia. apoi urcati in vagoane de vite. Din cauza inghesuielii si a foamei multi camarazi s-au prapadit. dar santinelele le indepartau. erau purtati pe drumuri lungi. Un inginer roman din Dolj surprins in Bucuresti de ocupanti relata ca prizonierii au avut de suferit din partea evreilor si a servitoarelor unguroaice.

incat nenorocitii dezgropau corpurile de animale moarte si cu aceasta carne otravita incercau sa-si potoleasca foamea. iar ziua stateau ascunsi prin bradet. "Prizonierii sufera si moral. adica sub 18%! Din statisticile germane detinute in timpul razboiului de autoritatile militare romane reiese ca pana in septembrie 1917 in Germania s-au aflat 53 000 de prizonieri romani. Echipa lui Stan a fost urcata pe munte si asezata intr-o baraca de scanduri putrede lipsita de incalzire. Prizonierii din Bulgaria . Lucrul greu si hrana proasta au facut ca in trei luni echipa sa fie de patru ori completata. conchidea Cresson. Concluzia Marelui Cartier General era categorica: "in tara care stie sa se laude cu starea ei sanitara." Ziarul "Temps" scria: "Dupa mai multe marturisiri primite de la bolnavi si greu raniti ce s-au intors din Germania in Franta. Noaptea mergeau prin padure. Fortune Cresson. cati n-am pierdut in bataliile mari. unde. iar inamicul il face intr-una sa inteleaga ca prizonierul nu este un om." Despre salbaticia cu care se purtau germanii cu prizonierii a relatat si medicul francez dr. coaja de brad. Ei cautau in lazile de murdarie dupa cojile de cartofi cruzi si stricati. spre a-i distruge in cat mai mare numar. Ca sa-si potoleasca foamea prizonierii mancau seara. iar 16 645 (31%) erau bolnavi in spitale. iar din 130 au mai ramas in viata doar 7. cat poate sa fie de folos Germaniei". "in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. pe furis. din care 19 526 (37% din total) au murit.. de a carui viata esta nevoie atat. soarta prizonierilor romani din Germania e dintre cele mai nenorocite. Culegeau tot ce gaseau si sentimentul de dezgust era atat de desfiintat in ei. Neagu si Stan s-au hotarat sa fuga. din care doi au evadat." Dintr-un convoi de 2 550 de prizonieri purtati timp de trei luni dintr-o localitate in alta. ci un animal. Prin greutati neinchipuite ei au ajuns in liniile franceze. se simt lipsiti de orice aparare si pe de-antregul lasati dusmanilor lor. fost captiv la inamic: "Germania a facut un sistem deosebit fata de prizonieri.La 9 ianuarie 1917 prizonierii au fost dusi la munca pe frontul francez. tratati bine si tinuti in spital pana la intremare. Ea le pricinuia moartea. aceste exterminari in masa se datoresc numai foamei si tratamentului mizerabil.. adica 5%.. apoi au pornit spre Arhanghelsk imbarcati pe un vapor si prin Petrograd au sosit in tara. au fost imbratisati." Prizonierii erau infometati in toata acceptiunea cuvantului. in prima noapte au degerat 20 din cei 130 de oameni. La Paris au fost decorati.. Ei sunt torturati in chipul cel mai neomenos. La autopsia mai multor cadavre s-au gasit cojile nemistuite in stomac.in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. aflandu-se ca sunt romani. au supravietuit doar 45029. Initial prizonierii au fost utilizati la lucrari de cale ferata si la construirea de transee sapate in piatra.

o persoana din anturajul lui A. Autorul insusi nu a supravietuit decat doua luni propriei marturii. E destul sa-ti expun prin cateva cuvinte tratamentul la care suntem expusi noi ofiterii ca sa-ti dai seama cat de ticaloasa e viata celorlalti. pana si cei batrani chiar. 3/16 VII 1917 Este poate a douazecea scrisoare pe care ti-o trimet si a o suta pe care o scriu pentru Bucuresti de cand sunt prizonier si totusi ma indoiesc ca voi primi un raspuns. sarbi si rusi care fac aci numai un stagiu de cateva zile (caci sunt trimisi de la o munca la alta) si vreo 4-5000 de . nici un rand. Destinatarul tulburatoarelor randuri nu este cunoscut cu exactitate. fiind pusi sa munceasca la amenajarea drumurilor in insulte si chiar in batai. alaturi de soldati. Nu oficial. Cel de la Sliven. fiind emis de sublocotenentul Alexandru Filipescu. cuprinde in afara de 150 ofiteri si 50 plutonieri romani. "Sliven (Bulgaria). posibil o ruda apropiata. ci pentru dorinta unui bacsis. Asupra tratamentului degradant suportat de ofiteri si soldati ai armatei romane face lumina o scrisoare strecurata cine stie cum prin cenzura militara a statului sud dunarean. Datoria istoriei este de a nu-si condamna eroii la uitare. "Bulgarii tin recordul in dezlantuirea salbaticiei". Putini sunt cei care pot sa reziste la o foame perpetua in intemperiile cele mai capricioase. caci mai bine de jumatate din prizonierii romani din Bulgaria s-au prapadit si multi altii vor pieri pana la sfarsitul acestei nebunii sangeroase. Un lagar e o puscarie. iar alti 2000 soldati romani. iar cel de-al treilea in partea central estica. fiindca sunt sigur ca nu va patrunde in tara. unde sunt eu de la 25 martie. ofiterii superiori. Va ajunge astfel la D-tale un glas din mormantul in care sunt inchise 60 000 vieti de atata vreme. Iata de ce va trebui sa ma consider ca cel mai norocos dintre oameni. unul din numerosii detinuti. terorizati zi cu zi. Si nici la noi nu patrunde din tara nici o veste. cum n-au patruns nici cele de pana acum. daca soldatului bulgar caruia ii incredintez scrisoarea ti-o va aduce. in apropierea Muntilor Rodopi se aflau doua lagare de prizonieri. Noua. Marghiloman. sau mai exact au fost inchise.De un tratament la fel de cainesc aveau parte prizonierii romani detinuti in Bulgaria. nici una nu ajunge la destinatie. prizonierilor romani din Bulgaria ni s-a suprimat dreptul de a comunica cu ai nostri. Stilul echilibrat si maniera de abordare realista fac sa transpara constiinta faptului ca prizonierii erau condamnati la o moarte lenta. nu pentru a ma servi. ai dreptul de a comunica cu ai tai si sa expediezi cate 6 scrisori pe luna. Documentul aflat sub forma dactilografiata in arhiva omului politic Alexandru Marghiloman prezinta un grad mare de obiectivitate. fapt pentru care redam mai jos relatarea in mod integral. 350 (majoritatea tot de la Turtucaia) in lagarul de la Hascovo. langa Muntii Balcani. sau poate chiar el insusi. in sudul tarii vecine. Cei 700 prizonieri romani ofiteri din Bulgaria suntem tinuti in trei lagare: 250 (toti de la Turtucia) in lagarul de la Kirdjali. iar ceilalti 150 (prinsi toti intre Dunare si Bucuresti) in lagarul de la Sliven.

NOTE: . Baie nu am facut deloc in timpul captivitatii mele si neavand rufe ca sa ne schimbam am fost invadati de paduchi. fara foc si aveam pe noi numai hainele cu care fusesem prinsi. flamanzi. Sub-Locotenent ALEX. Degeratii de asta iarna. murdari si goi. Iarta-ma daca scrisoarea mea e incorecta: e scrisa in fuga. daca le vad le confisca. Uneori prohodeste cate un convoi de morti si vii la un loc.45 Inf. Dormim jos pe saltele de paie. nici ghete. Cei mai multi erau cu zdrente si incaltamintea obisnuita o formeaza tarligi si sandale de lemn. Ziar nu avem voie sa citim.ostateci sarbi: batrani. Faptele au fost prezentate fara ura si partinire din ratiunea de a clarifica aspecte mai putin cunoscute si de a servi ca avertisment a ceea ce inseamna ororile oricarui razboi. Tot acest furnicar omenesc e ingramadit in vreo 2-3-4 pogoane de teren. Sliven. Ca solda avem 30 leva lunar. la marginea unui sant. E un popa sarb care ii prohodeste. inconjurat de santinele la cativa pasi una de alta. pentru ca stie ca si celor vii le va veni in curand timpul sa moara. caci restul pana la 70 leva ni se retinea pentru hrana aratata mai sus. S. unde am fost pana la 25 martie nu aveam nici aceste saltele si dormeam pe podeaua goala. Ofiteriii de la Turtucaia au fost dusi in Muntii Rodopi. La Hascovo. ofiterii si plutonierii locuim 200 intr-o baraca. nehraniti cu saptamanile. asa ca umblam saptamani intregi nespalati. Drept hrana ni se da paine de malai 500 gr. apoi batuti oficial cu ciomagul. in contact cu alta lume decat a lagarului nu avem voie sa fim niciodata. pe pietele publice. in sapte luni nu am primit nici haine. caci nu mai avem voie sa avem scaune si mese. pusi sa sfarame pietre si sa care bolovani pentru sosele. Si un fel de boabe de grau fierte. Bulgaria (Mort in lagarul Sliven in septembrie 1917)34 Articolul nu este indreptat impotriva nici unuia din popoarele sau etniile incriminate si nu trebuie sa starneasca resentimente la adresa acestora. Aci. nici rufe. FILIPESCU Reg.S. la Sliven cel putin avem apa. La Hascovo lipsea si asta. Noi. lasati sa degere iarna. pe genunchi. mine si sosele. ti-am scris mai intai aceste randuri pentru a-ti face o icoana a traiului prizonierilor romani din Bulgaria. Saptamani intregi am primit numai o jumatate paine fara alt adaos. sunt dusi in lagare pentru a se intrema. Soldatii sunt redusi la un regim de distrugere sistematica istoviti de munca la transee. cu care luptam zilnic dar fara succes definitiv. femei si copii. se intind la soare si mor.

Ibidem. 23.35. 40. f. f. 20. 22. Ibidem. Ibidem. 6. 21. Ibidem. Ibidem.39. 10. Ibidem. 3. 9. Ibidem.37. 2. .41. 16. f. f. Ibidem. Ibidem. 18. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. f.40.40.f. 11. 17. 19. 15. f. f. Ibidem. 13. Ibidem.76. Ibidem.75. 7.26. f. Ibidem. Ibidem. 8. 5. 12.1. f.37. Ibidem . f. 4. Ibidem. Ibidem.f.40. 14. Ibidem . f.39.

Arhivele Nationale Istorice Centrale. 87-88. dosar nr. Ibidem. 3/1913-1946. 29. 27. Ibidem. f. Ibidem. fond Proprietari de mosii. Ibidem. Ibidem.36. Iliescu Ion.36.37.24. f. 26. 33.39. f. . fond Alexandru Marghiloman. Ibidem. f. 28. 5. Ibidem. 30. f. 25. dosar nr. f. f. 34. Ibidem. 32. Ibidem. Ibidem. f. Arhivele Nationale Istorice Centrale.35. 31.36.35.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful