Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial Autor: Alexandru A.

Mares | 5762 vizualizări

La mai bine de 90 de ani de la incheierea Primului Razboi Mondial incununat cu realizarea statului national unitar roman, acest eveniment istoric de o importanta cruciala pentru destinele poporului nostru continua sa releve aspecte mai putin cunoscute si, totodata, cu retinere in apreciere, mai putin placute. Din spirit de recunostinta pentru efortul urias al natiunii romane si al sacrificiilor indurate de cei pe care gloria i-a ocolit este necesar sa ne indreptam atentia si asupra aspectelor ingrate ale razboiului. Suferintele si nedreptatile suportate de categorii defavorizate precum femeile, batranii si copiii din teritoriile invadate de dusmani, urmate de umilintele si abuzurile la care au fost supusi combatantii romani cazuti in prizonierat, fac parte din pretul platit de reprezentanti ai poporului nostru pentru atingerea idealului unitatii nationale.

"Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea"

Pierderile economice in valoare de miliarde de lei aur aduse de armate ale Puterilor Centrale in anii 1916-1918 au fost demult evaluate, lor adaugandu-li-se dramele fizice si psihice cauzate de atitudinea deliberata a ocupantului, orori de razboi ce nu pot fi cuantificate. Din respect pentru adevarul istoric aducem la lumina fapte existente in evidenta Marelui Cartier General al armatei romane si in corespondenta unor persoane implicate direct in evenimente.

Ziarul englez "Times" aprecia la vremea respectiva ca "La ocuparea Munteniei, germanii s-au grabit sa inlature numaidecat pe toti martorii neplacuti ai purtarii lor in teritoriul cotropit. A doua zi dupa ocuparea Bucurestilor, au instiintat pe reprezentantii Americii si Olandei sa paraseasca Bucurestiul...Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea ca aceea a Munteniei."

Sunt legi inscrise in sufletul omului peste care nu se poate trece, fara a te prabusi in mijlocul fiarelor. Intrarea soldatilor si ofiterilor germani si unguri in localitatile romanesti a pricinuit acte de salbaticie printre locuitori: jefuirea produselor alimentare si articolelor de imbracaminte, siluirea femeilor si a fetelor, rechizitionarea fortata a locuintelor. in putinele case ramase proprietarilor romani ajungeau sa locuiasca si cate 4-5 familii. Vechilor autoritati comunale li s-au adaugat "politisti", ca agenti de executie ai comandamentului militar german, ce puneau in aplicare jaful organizat.

ascunderea lor de catre localnici atragand dupa sine privarea de libertate." Bonurile de rechizitie. rufe. ca sa mai scape cate ceva din lucrurile pe care le aveau. Atat nemtii." "intr-un sat dincolo de Schitul Ciolanului . cu patru soldati si cu doi caini dresati. contra 3 palme. Pentru tot ce s-a luat nu s-a dat aproape nici un ban. etc. cateva "perechi de palme". atat pentru consumul intern. Cantitati insemnate de alimente erau destinate armatelor ocupante. erau o adevarata bataie de joc. comuna Campurile a fost amendata cu 500 de lei si suma a fost incasata de perceptorul fiscal in 24 de ore. Traduse din limba germana. lasandu-li-se ratia de "hrana pentru o luna socotita cu gramul".Jaf in toata regula Animalele vii mari. Oamenii. iar cei care se opuneau erau inchisi si batuti. Oamenii necesari la corvezi erau ridicati de la domiciliu si trimisi cu forta la munca. apoi confiscau animalele (porci. Nu se tinea cont al cui era pamantul si nimanui nu ii era permis sa-si ridice roadele muncii de pe terenul lucrat. tuica). Rareori se plateau 30 de bani pe decalitrul de vin." sau "Am luat un porc de la acest valah. branza si untura taranilor romani au fost predate obligatoriu. gaste. De soarta lor nu s-a mai aflat nimic. rate. dupa cum s-a putut constata deja. Uneori se ofereau bietilor oameni "bonuri nemtesti" in care pretul indicat era ironic. le mai ingropau. ele glasuiau: "Dumnezeu sa pedepseasca pe englezi si sa ajute bietilor valahi. cat si pentru a fi transportate in tarile lor.se arata intr-o relatare . gaini). Toti locuitorii au fost obligati sa se prezinte la apel de trei ori pe zi. "deoarece nemtii scormoneau pana si pamantul imprejurul caselor. Pentru ca in zilele de Paste oamenii n-au vrut sa iasa la munca campului. ele nu au mai revenit acasa. Pasarile si bautura (vin. cat si ungurii impuscau intai cainii. porumbul si graul. haine. cautand dupa alimente." . ridicandu-se treptat peste o suta de persoane de la varsta de 14 ani in sus pentru a fi trimise la munca. Nu s-a lasat locuitorilor pentru folosul lor decat ograzile. camasile si panza pentru confectionarea lor intregeau articolele luate gratuit si fortat. fasolea si cartofii. Comandamentul paduchilor. Cultura porumbului se facea de-a valma. dar nici asa nu erau in prea mare siguranta. transportandu-le in carute. cainii indicau locul unde bietii oameni isi ingropasera in pamant anumite articole de hrana.am vazut cum un ofiter german umbla din casa in casa. in aceeasi localitate s-au facut si deportari. bauturile si produsele de hrana. De la carciumari strangeau tot tutunul.

. aproape dezbracati!" .. articolul 18 precizand ca "in efectuarea rechizitiilor se va cruta. bulgari. in comuna Soveja ocupantii unguri au decimat turmele de animale. populatia romaneasca si cea sasa. iar pe masa sfanta au facut spurcaciuni." De un comportament brutal si reprobabil au avut parte si locuitorii din raza de actiune a ocupantului turc si bulgar. impricinatii "au incarcat toate hainele. deshamandu-i calul si prinzandu-l la caruta lor. Conform relatarii acestui martor.. pe cat va fi cu putinta.se arata intr-una dintre marturii . dupa ce au incercat sa siluiasca trei fete. Armata ungara avea o procedura clara de operare pe care trebuia sa o aplice in teritoriile ocupate. Ungurul a lovit-o cu piciorul! I-am vazut in Buzau oprind o femeie cu caruta. Am vazut o biata femeie. adica doar 5% din efectivul initial. "Li se ia satenilor totul. rufaria si au plecat lasand oamenii desculti. in satul Nazaru din judetul Braila un sergent si zece cavaleristi turci. motivata de pregatirea terenului pentru o posibila conciliere a raporturilor romano-maghiare. Dispozitiile faceau referire si la raporturile dintre ocupanti si populatia autohtona.. ca sa nu o lase sa moara de foame. . turci. care cu cei 8 copii ai sai s-a pus in genunchi inaintea ungurului. registrelor. au fost "cu totul devastate". in fata sotului uneia dintre ele. confiscarea corespondentei. cabaline). femeia a ramas bocindu-se cu caruta in drum. litera regulamentelor era una. tipetele femeilor si copiilor. au mai ramas 283 vaci cu vitei. au violat doua batrane ramase in casa. documentatie cu care Marele Stat Major al armatei romane era la curent.fara nici o plata. caci grajdurile propriu-zise au fost "puse pe foc de soldatii inamici". Aceasta era prevazuta in "Instructiunile asupra chipului de procedare al oricarui element de trupa la ocuparea unei localitati sau regiuni". ocuparea oficiilor telegrafo-postale si telefonice. 2 boi. Din cele 850 de carute de fier si 250 carute din lemn n-a mai ramas nici una. dezafectarea sinelor de cale ferata din garile ocupate. dosarelor si caselor de bani. s-a putut vedea din desfasurarea evenimentelor in localitatile cotropite de armata ungara. 21 de cai. Din 4900 vite mari (bovine. Articolele instructiunilor prevedeau blocarea tuturor iesirilor din localitate. Astfel." Ca nu a fost vorba de manifestare unei atitudini mai retinute fata de romani. dupa ce au luat banii gasiti asupra lor. incaltamintea. iar punerea lor in practica alta." "Navalitorii" unguri. generandu-se abuzuri nepedepsite. in sate aproape ca nu mai exista biserica care sa nu fi fost transformata in grajd pentru caii ofiterilor de trupa.Casele din localitatile rurale parasite de romanii plecati in refugiu in Moldova. care au scapat fugind pe o fereastra dosnica. 2 scroafe cu 6 purcei si 38 de oi. Acestia au dat dovada de un comportament pagan: "toate altarele sunt daramate si icoanele puse pe foc. 1000 de porci si 5oo de oi cate existau la ocuparea localitatii. ignorand cu totul protestarile.

pe multe din ele chiar in fata barbatilor. inaintea marilor batalii din vara acelui an. Aprecierile Marelui Cartier General al armatei romane nu sunt deloc magulitoare la adresa acestora."13 Faptele descrise mai sus au fost cercetate si confirmate de o comisie romano-rusa in comunele eliberate dupa victoriile obtinute in vara anului 1917. Se spera ca darzenia combatantilor. O atitudine aparte a avut-o pe timpul ocupatiei militare una dintre minoritatile nationale. cat si in Bucuresti. au luat tot ce au gasit: incaltaminte bani si hrana. dand frau liber promisiunilor false. Dupa aprecierea locuitorilor de sex feminin "cei mai bestiali sunt bulgarii si ungurii. dupa ce au dezertat din armata romana. Pe multi i-au lasat completamente dezbracati si desculti. aduc servicii dusmanilor.. in aceste 24 de ore soldatii bulgari au violat aproape toate fetele si femeile din sat. apoi turcii. unde au stat numai 24 de ore. armatele Puterilor Centrale au recurs si la arma persuasiunii.. "Ordin de divizie". dupa care venind trupe rusesti au fost respinse iar aproape din sat." Aproape toti evreii s-au pus in serviciul germanilor ca interpreti. Aceste promisiuni demagogice erau raspandite "in cursul luptelor de retragere (referire la a doua faza a campaniei din 1916.." Propaganda germana Pentru a frange rezistenta in lupta a romanilor. iar acum s-au aruncat fara pic de rusine in bratele dusmanului. unul din martori a vazut multi evrei care. dar cartierele de la periferie erau la cheremul armatelor ocupante care se dedau la acelasi gen de fapte descrise mai sus." Conform aceleiasi surse "atat in Buzau. nu sunt mult mai buni insa nici nemtii care scotocesc pretutindeni si jefuiesc populatia. uitand tara. informatori sau in serviciul politiei civile. in cea mai mare parte provenind din randul micilor agricultori. Reprezentantii acestei etnii nu au impartasit aceleasi suferinte cu romanii caci "in timpurile de pace s-au impartasit de multe favoruri.n. calitate in care "nu cruta mai ales casele bunilor romani. sa fie inmuiata prin zvonurile de impartire a pamantului la tarani si oferire a libertatii in schimbul predarii fara lupta. Biroul Informatiunilor din cadrul Marelui Cartier General al armatei romane a intrat in posesia unui document secret..In ceea ce priveste salbaticiile la care s-au dedat soldatii bulgari. pe multi i-au batut spre a-i face sa scoata banii ascunsi!" Nici in Bucuresti situatia nu era mai buna. si anume evreii. Centrul orasului era oarecum mai crutat. exista marturia arendasului unei mosii si a trei refugiati din satul Cotul Mihalea din judetul Braila: "Trupele bulgare au intrat in sat in ziua de 23 decembrie <1916>. emis de . n.) printre randurile soldatilor de catre emisari ai dusmanului sub diverse forme!" La 7 iunie 1917.

cand armata romana a triumfat in crancenele batalii de la Marasti. dandu-se neatinse si nedesfacute sefului Biroului Informatiilor"germane. Conform documentului scopul propagandei era de a dezorganiza armata romana si in special Armata I de pe frontul moldovean. temandu-se sa nu fie remobilizati de armata Imperiului Austro-Ungar." Desconsiderarea militarului roman denumit "fals si necinstit" facea parte din campania de denigrare a inamicului in incercarea de a obtine un ascendent moral asupra unui popor care lupta pentru o cauza dreapta.comandantul Brigazii nr.24 iunie 1918. Metodele folosite erau aruncarea in liniile romanesti a unor materiale de propaganda (gazete." Pentru contracararea propagandei romane se ordona ca "scrisorile si imprimatele pe care le-ar trimite dusmanul in randurile noastre sa se ia fara sa ajunga in mainile trupei. Marasesti si Oituz. cat si cei din provinciile ce urmau a fi eliberate de sub dominatia straina. Aflate in cunostinta de cauza. generalul Kreyensberg. Petrescu isi motiva cererea prin faptul ca "desi nascut dincolo .." . eu am renuntat definitiv la supusenia straina. Ordinul atragea atentia asupra pericolului punerii de "curse in scop de a captura sau impusca organele noastre care duc propaganda" si impunea instruirea acestora "asupra repartitiei pretinse a fortelor noastre. Dorind sa evite posibilitatea incorporarii de Consulatul austro-ungar din Bucuresti. nefiind propice propagandei germane. anihiland activitatea propagandei germane. menit dezvoltarii "activitatii de propaganda pe frontul romanesc". care "ar ingrozi si mai mult pe un dusman atat de fricos (sic!) ca romanul si ar da nastere. adica virtual tradatori. a luat parte in cadrul armatei romane la intreaga campanie in intervalul 15 august 1916 . Era recomandata evitarea strigatelor tari.. un anume Petrescu Corneliu originar din Transilvania. depunerea de tutun. 62 infanterie germana. manifeste). fagaduiala ca nu se va trage sau bombarda zona. totul cu scopul de a castiga increderea militarilor romani. la alarmarea intregii pozitii. Posturile de cercetare de pe front stabileau puncte favorabile desfasurarii intrevederilor ("rendez-vous") unde urmau sa intre in actiune interpretii pentru a momi pe cei creduli sau mai slabi de inger. intrucat se presupunea prezenta ofiterilor si instructorilor francezi. poate. Se facea apel la chemari linistite si camaraderesti. el s-a adresat autoritatilor din cadrul armatei romane pe care cu cinste o slujise pentru a-i elibera "un certificat doveditor" de satisfacere a legii de recrutare in Romania. dezertori. Unii luptasera ca voluntari si dupa incheierea Pacii de la Bucuresti din mai 1918 cu Puterile Centrale au fost demobilizati. autoritatile militare romane au putut lua masuri de contracarare corespunzatoare. La cauza unitatii nationale si-au adus contributia atat romanii din Vechiul Regat. Pozitiile unde erau constatate observatoare de artilerie erau evitate. De exemplu. Rezultatele s-au vazut in iulie-august 1917. precum si influentarea maselor prin viu grai pentru "castigarea unor oameni de incredere".

ne prezinta tragedia a nu putini militari romani supusi unei politici de exterminare. unde mai erau vreo 700 de prizonieri romani. el "achitandu-se bine de toate insarcinarile ce a avut. in mod firesc. precum Crucea de Jos. 27 infanterie luat prizonier in apropiere de Bucuresti si care a reusit sa evadeze dupa 12 zile de captivitate declara: "Am fost inchis in cladirea Cercului Militar. fiind adesea insultati si loviti. in tabara de la Ramnicu-Sarat din peste 5 000 de prizonieri au supravietuit mai putin de 2 000. printre care m-am varat si eu. Am stat aici 6 zile. Satul Nou si Dumbrava. dusa impotriva tuturor legilor razboiului si tuturor drepturilor omului. trebuiau sa se prezinte in fata autoritatilor militare germane. atunci sa moara de gloantele noastre. la trasul carutelor. Circula zvonul ca urmau sa fie transportati in Germania pentru diverse munci in scopul suplinirii barbatilor trimisi pe front. Aici am stat vreo trei zile in care timp unica mancare ne-a fost 1Kg de paine (1/3Kg pe zi) neagra si amara de tot.Asemenea lui erau numerosi alti patrioti romani si. n. ei fiind supusi la un tratament degradant si la indurarea unor suferinte cumplite. aplicandu-li-se deviza: "daca nu mor de chinuri si necinstite. precum Bucuresti si Buzau. Un soldat din regimentul nr." in unele orase ocupate. In tara tabere cu prizonieri romani erau la Focsani si Ramnicu-Sarat. Femeile romance erau folosite la spalatul lenjeriei armatei dusmane in cazurile fericite. in satele aflate in vecinatatea transeelor germane. prin afise se aducea la cunostinta populatiei ca toti barbatii romani intre 16 si 46 de ani cu serviciul militar satisfacut sau nu. I s-a eliberat un certificat de participare la razboi. eram tratati foarte barbar de catre nemti. unde a trebuit sa descarcam munitii din niste camioane si sa le asezam in magazie.n. localnicele erau nevoite sa aduca mancare inamicului si sa munceasca in transee in linia de foc. in plus trebuia sa .) de 50 de oameni. in septembrie 1917 Marele Cartier General al armatei romane a sintetizat datele la care a avut acces in raportul "Informatiuni asupra suferintelor indurate de prizonierii romani in taberele dusmane si de populatia ramasa in teritoriul invadat". la transportul munitiei si a hranei. Ei erau folositi la saparea transeelor si adaposturilor pentru armata ocupanta." Situatia prizonierilor din Germania Soarta cea mai grea au avut-o militarii romani cazuti prizonieri ai armatelor de ocupatie. ca scuturi umane. Corvoada fu condusa la gara Obor. Dupa trei zile s-a format o corvoada (convoi pentru munca silita. Relatari sfasietoare. de un mare dramatism. doar voi avea prilejul sa scap cumva.

De frig si de foame zilnic mureau intre 20 si 40 de insi. inclusiv ranitii. foarte rau tratati si cu sansa de a-si ameliora conditia doar in schimbul "cooperarii" cu ocupantul si al defaimarii propriei sale armate. caci sansa i-a suras sa evadeze repede. in aceste "colturi de iad" primeau 250 de grame de paine facuta din faina de paie. Din cauza inghesuielii si a foamei multi camarazi s-au prapadit. Prizonierii romani fara deosebire de grad. subalimentati. Prizonierii indura foamea si frigul Cei care au reusit cu mari riscuri sa scape din taberele militare dusmane au facut declaratii zguduitoare." Soarta acestui soldat a fost una fericita fata de a majoritatii prizonierilor. . flamanzi si in zdrente pana la locul de tortura numit tabara. Dimineata li se da un fel de apa incalzita numita ceai. dormind pe scanduri si pe jos in frig. dar santinelele le indepartau. lucru "pentru care s-au oferit fara nici o rezerva aproape toti evreii. iar pe prizonierii de la ferestre ii loveau cu patul pustii. in astfel de conditii erau pusi la muncile cele mai grele. care ii batjocoreau la trecerea pe strazi. fie fosti soldati romani. prizonierii au ajuns in curand adevarate schelete. iar de mancare nu primeam decat 1/2 Kg paine neagra si uscata pe zi.ridicam poveri ce treceau peste puterile omenesti. Prin garile din Ardeal. in general. La Tuhel prizonierii romani au fost internati in tabere: cate 130 de oameni ingramaditi in baraci inguste. tarate din rumegus si alte amestecaturi. dar niciodata amandoua in acelasi timp. Mancarea era cat se poate de rea: 200 de grame de paine vanata facuta din coji de cartofi. fie civili". in ziua a sasea fusei somat sa ridic o lada mare si fiindca n-am putut neamtul mi-a aplicat o lovitura in coasta. la pranz doar zeama unor legume fierte si seara "tot un fel de apa calda". Subnutriti. Un inginer roman din Dolj surprins in Bucuresti de ocupanti relata ca prizonierii au avut de suferit din partea evreilor si a servitoarelor unguroaice. romancele auzindu-i tipand de foame vroiau sa le dea cate ceva de mancare. amestecata cu rumegus si o bruma de faina adevarata. erau purtati pe drumuri lungi. loviti. Pentru necesitati erau debarcati din vagoane tot numai la doua zile. "adevarate laturi". De exemplu soldatii Neagu Stefan si Stan Ioan din Regimentul nr. Numai la doua zile primeau cate o bucata de paine. care m-a doborat la pamant. La amiaza portia consta intr-o supa din sfecle mai totdeauna putrede. La 2-3 saptamani erau dusi la baie. Prizonierii romani erau. cate 75 intr-un vagon. apoi urcati in vagoane de vite. schingiuiti si noaptea legati la stalp. stand in frig si vant peste o ora asteptand sa le vina randul. Timp de opt zile au fost transportati spre destinatia Tuhel in Prusia. ori putin bors. Dusmanul incerca sa-i corupa in schimbul unor "servicii". Au fost porniti pe jos pana la Sibiu. 67 au fost facuti prizonieri pe Valea Salatungu de pe apa Topologului la 4 noiembrie 1916.

" Despre salbaticia cu care se purtau germanii cu prizonierii a relatat si medicul francez dr. "Prizonierii sufera si moral. coaja de brad. tratati bine si tinuti in spital pana la intremare. adica sub 18%! Din statisticile germane detinute in timpul razboiului de autoritatile militare romane reiese ca pana in septembrie 1917 in Germania s-au aflat 53 000 de prizonieri romani.La 9 ianuarie 1917 prizonierii au fost dusi la munca pe frontul francez. adica 5%. Ca sa-si potoleasca foamea prizonierii mancau seara. aflandu-se ca sunt romani. Fortune Cresson. de a carui viata esta nevoie atat. aceste exterminari in masa se datoresc numai foamei si tratamentului mizerabil." Dintr-un convoi de 2 550 de prizonieri purtati timp de trei luni dintr-o localitate in alta..in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. din care doi au evadat. incat nenorocitii dezgropau corpurile de animale moarte si cu aceasta carne otravita incercau sa-si potoleasca foamea. Neagu si Stan s-au hotarat sa fuga. Concluzia Marelui Cartier General era categorica: "in tara care stie sa se laude cu starea ei sanitara. pe furis. Echipa lui Stan a fost urcata pe munte si asezata intr-o baraca de scanduri putrede lipsita de incalzire.. Noaptea mergeau prin padure. iar 16 645 (31%) erau bolnavi in spitale. conchidea Cresson. Ei cautau in lazile de murdarie dupa cojile de cartofi cruzi si stricati. Initial prizonierii au fost utilizati la lucrari de cale ferata si la construirea de transee sapate in piatra. apoi au pornit spre Arhanghelsk imbarcati pe un vapor si prin Petrograd au sosit in tara. "in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. cat poate sa fie de folos Germaniei".. Prin greutati neinchipuite ei au ajuns in liniile franceze. Lucrul greu si hrana proasta au facut ca in trei luni echipa sa fie de patru ori completata. iar ziua stateau ascunsi prin bradet. unde. in prima noapte au degerat 20 din cei 130 de oameni. cati n-am pierdut in bataliile mari." Ziarul "Temps" scria: "Dupa mai multe marturisiri primite de la bolnavi si greu raniti ce s-au intors din Germania in Franta. iar din 130 au mai ramas in viata doar 7. Ea le pricinuia moartea. au supravietuit doar 45029. Prizonierii din Bulgaria . au fost imbratisati. ci un animal." Prizonierii erau infometati in toata acceptiunea cuvantului. spre a-i distruge in cat mai mare numar. din care 19 526 (37% din total) au murit. La Paris au fost decorati. Ei sunt torturati in chipul cel mai neomenos. se simt lipsiti de orice aparare si pe de-antregul lasati dusmanilor lor. iar inamicul il face intr-una sa inteleaga ca prizonierul nu este un om.. La autopsia mai multor cadavre s-au gasit cojile nemistuite in stomac. fost captiv la inamic: "Germania a facut un sistem deosebit fata de prizonieri. Culegeau tot ce gaseau si sentimentul de dezgust era atat de desfiintat in ei. soarta prizonierilor romani din Germania e dintre cele mai nenorocite.

o persoana din anturajul lui A.De un tratament la fel de cainesc aveau parte prizonierii romani detinuti in Bulgaria. Cel de la Sliven. fapt pentru care redam mai jos relatarea in mod integral. sau poate chiar el insusi. 350 (majoritatea tot de la Turtucaia) in lagarul de la Hascovo. cum n-au patruns nici cele de pana acum. terorizati zi cu zi. "Sliven (Bulgaria). fiindca sunt sigur ca nu va patrunde in tara. caci mai bine de jumatate din prizonierii romani din Bulgaria s-au prapadit si multi altii vor pieri pana la sfarsitul acestei nebunii sangeroase. Autorul insusi nu a supravietuit decat doua luni propriei marturii. Marghiloman. fiind emis de sublocotenentul Alexandru Filipescu. nici un rand. nici una nu ajunge la destinatie. pana si cei batrani chiar. cuprinde in afara de 150 ofiteri si 50 plutonieri romani. E destul sa-ti expun prin cateva cuvinte tratamentul la care suntem expusi noi ofiterii ca sa-ti dai seama cat de ticaloasa e viata celorlalti. alaturi de soldati. Asupra tratamentului degradant suportat de ofiteri si soldati ai armatei romane face lumina o scrisoare strecurata cine stie cum prin cenzura militara a statului sud dunarean. 3/16 VII 1917 Este poate a douazecea scrisoare pe care ti-o trimet si a o suta pe care o scriu pentru Bucuresti de cand sunt prizonier si totusi ma indoiesc ca voi primi un raspuns. iar ceilalti 150 (prinsi toti intre Dunare si Bucuresti) in lagarul de la Sliven. ci pentru dorinta unui bacsis. Destinatarul tulburatoarelor randuri nu este cunoscut cu exactitate. Putini sunt cei care pot sa reziste la o foame perpetua in intemperiile cele mai capricioase. ofiterii superiori. Un lagar e o puscarie. Iata de ce va trebui sa ma consider ca cel mai norocos dintre oameni. Si nici la noi nu patrunde din tara nici o veste. Stilul echilibrat si maniera de abordare realista fac sa transpara constiinta faptului ca prizonierii erau condamnati la o moarte lenta. Va ajunge astfel la D-tale un glas din mormantul in care sunt inchise 60 000 vieti de atata vreme. Nu oficial. sarbi si rusi care fac aci numai un stagiu de cateva zile (caci sunt trimisi de la o munca la alta) si vreo 4-5000 de . langa Muntii Balcani. daca soldatului bulgar caruia ii incredintez scrisoarea ti-o va aduce. ai dreptul de a comunica cu ai tai si sa expediezi cate 6 scrisori pe luna. nu pentru a ma servi. fiind pusi sa munceasca la amenajarea drumurilor in insulte si chiar in batai. iar alti 2000 soldati romani. iar cel de-al treilea in partea central estica. unul din numerosii detinuti. sau mai exact au fost inchise. Noua. prizonierilor romani din Bulgaria ni s-a suprimat dreptul de a comunica cu ai nostri. posibil o ruda apropiata. unde sunt eu de la 25 martie. in apropierea Muntilor Rodopi se aflau doua lagare de prizonieri. Datoria istoriei este de a nu-si condamna eroii la uitare. "Bulgarii tin recordul in dezlantuirea salbaticiei". in sudul tarii vecine. Documentul aflat sub forma dactilografiata in arhiva omului politic Alexandru Marghiloman prezinta un grad mare de obiectivitate. Cei 700 prizonieri romani ofiteri din Bulgaria suntem tinuti in trei lagare: 250 (toti de la Turtucia) in lagarul de la Kirdjali.

cu care luptam zilnic dar fara succes definitiv. fara foc si aveam pe noi numai hainele cu care fusesem prinsi. la marginea unui sant. Iarta-ma daca scrisoarea mea e incorecta: e scrisa in fuga. Noi. Soldatii sunt redusi la un regim de distrugere sistematica istoviti de munca la transee. femei si copii. nehraniti cu saptamanile. Ca solda avem 30 leva lunar. ofiterii si plutonierii locuim 200 intr-o baraca. nici ghete. la Sliven cel putin avem apa.ostateci sarbi: batrani. Drept hrana ni se da paine de malai 500 gr. Si un fel de boabe de grau fierte. nici rufe. se intind la soare si mor. Baie nu am facut deloc in timpul captivitatii mele si neavand rufe ca sa ne schimbam am fost invadati de paduchi. Sub-Locotenent ALEX. Bulgaria (Mort in lagarul Sliven in septembrie 1917)34 Articolul nu este indreptat impotriva nici unuia din popoarele sau etniile incriminate si nu trebuie sa starneasca resentimente la adresa acestora. Uneori prohodeste cate un convoi de morti si vii la un loc. inconjurat de santinele la cativa pasi una de alta. La Hascovo. asa ca umblam saptamani intregi nespalati. Degeratii de asta iarna. pe genunchi. sunt dusi in lagare pentru a se intrema. in sapte luni nu am primit nici haine.S. FILIPESCU Reg. murdari si goi. La Hascovo lipsea si asta. Saptamani intregi am primit numai o jumatate paine fara alt adaos. daca le vad le confisca. pentru ca stie ca si celor vii le va veni in curand timpul sa moara. Sliven. caci nu mai avem voie sa avem scaune si mese. pe pietele publice. in contact cu alta lume decat a lagarului nu avem voie sa fim niciodata. mine si sosele. lasati sa degere iarna.45 Inf. Faptele au fost prezentate fara ura si partinire din ratiunea de a clarifica aspecte mai putin cunoscute si de a servi ca avertisment a ceea ce inseamna ororile oricarui razboi. Ziar nu avem voie sa citim. S. Tot acest furnicar omenesc e ingramadit in vreo 2-3-4 pogoane de teren. NOTE: . flamanzi. Ofiteriii de la Turtucaia au fost dusi in Muntii Rodopi. ti-am scris mai intai aceste randuri pentru a-ti face o icoana a traiului prizonierilor romani din Bulgaria. Cei mai multi erau cu zdrente si incaltamintea obisnuita o formeaza tarligi si sandale de lemn. unde am fost pana la 25 martie nu aveam nici aceste saltele si dormeam pe podeaua goala. apoi batuti oficial cu ciomagul. pusi sa sfarame pietre si sa care bolovani pentru sosele. caci restul pana la 70 leva ni se retinea pentru hrana aratata mai sus. E un popa sarb care ii prohodeste. Dormim jos pe saltele de paie. Aci.

21. Ibidem. 9. Ibidem. 18. Ibidem. Ibidem.40. Ibidem.26. 23. Ibidem.35. Ibidem. Ibidem.75. 19. f.f. 8. f. f. f. 14.39. 7. f. 2. 5. 40. Ibidem. Ibidem. 15. Ibidem. f. 22. Ibidem. f. f. 12. Ibidem.39.1. 16. f. . 4. 6.37. 20. Ibidem.37. Ibidem. 10. Ibidem. Ibidem . Ibidem.f.76. Ibidem. 17. Ibidem .41. Ibidem.40. f. 3. Ibidem. 11. 13.40. f.

Ibidem. f. f. Ibidem. f. 3/1913-1946. 34. f. 25. Ibidem. 27. .36. Ibidem. dosar nr. 33. 30. f. Ibidem.39. 31. 26. Ibidem. Arhivele Nationale Istorice Centrale.35. Ibidem. 32. Arhivele Nationale Istorice Centrale. f. 87-88.37. Ibidem.36. 29. Ibidem. fond Proprietari de mosii. 28.36. Ibidem. fond Alexandru Marghiloman.35. Iliescu Ion. dosar nr. f. f. 5.24.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful