Suferinţele populaţiei si ale prizonierilor în Primul Război Mondial Autor: Alexandru A.

Mares | 5762 vizualizări

La mai bine de 90 de ani de la incheierea Primului Razboi Mondial incununat cu realizarea statului national unitar roman, acest eveniment istoric de o importanta cruciala pentru destinele poporului nostru continua sa releve aspecte mai putin cunoscute si, totodata, cu retinere in apreciere, mai putin placute. Din spirit de recunostinta pentru efortul urias al natiunii romane si al sacrificiilor indurate de cei pe care gloria i-a ocolit este necesar sa ne indreptam atentia si asupra aspectelor ingrate ale razboiului. Suferintele si nedreptatile suportate de categorii defavorizate precum femeile, batranii si copiii din teritoriile invadate de dusmani, urmate de umilintele si abuzurile la care au fost supusi combatantii romani cazuti in prizonierat, fac parte din pretul platit de reprezentanti ai poporului nostru pentru atingerea idealului unitatii nationale.

"Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea"

Pierderile economice in valoare de miliarde de lei aur aduse de armate ale Puterilor Centrale in anii 1916-1918 au fost demult evaluate, lor adaugandu-li-se dramele fizice si psihice cauzate de atitudinea deliberata a ocupantului, orori de razboi ce nu pot fi cuantificate. Din respect pentru adevarul istoric aducem la lumina fapte existente in evidenta Marelui Cartier General al armatei romane si in corespondenta unor persoane implicate direct in evenimente.

Ziarul englez "Times" aprecia la vremea respectiva ca "La ocuparea Munteniei, germanii s-au grabit sa inlature numaidecat pe toti martorii neplacuti ai purtarii lor in teritoriul cotropit. A doua zi dupa ocuparea Bucurestilor, au instiintat pe reprezentantii Americii si Olandei sa paraseasca Bucurestiul...Nici soarta Belgiei n-a fost mai grea ca aceea a Munteniei."

Sunt legi inscrise in sufletul omului peste care nu se poate trece, fara a te prabusi in mijlocul fiarelor. Intrarea soldatilor si ofiterilor germani si unguri in localitatile romanesti a pricinuit acte de salbaticie printre locuitori: jefuirea produselor alimentare si articolelor de imbracaminte, siluirea femeilor si a fetelor, rechizitionarea fortata a locuintelor. in putinele case ramase proprietarilor romani ajungeau sa locuiasca si cate 4-5 familii. Vechilor autoritati comunale li s-au adaugat "politisti", ca agenti de executie ai comandamentului militar german, ce puneau in aplicare jaful organizat.

cu patru soldati si cu doi caini dresati. tuica). camasile si panza pentru confectionarea lor intregeau articolele luate gratuit si fortat. Cultura porumbului se facea de-a valma. ridicandu-se treptat peste o suta de persoane de la varsta de 14 ani in sus pentru a fi trimise la munca. iar cei care se opuneau erau inchisi si batuti. Oamenii." . lasandu-li-se ratia de "hrana pentru o luna socotita cu gramul". Atat nemtii. dupa cum s-a putut constata deja. atat pentru consumul intern. rate. dar nici asa nu erau in prea mare siguranta. Pasarile si bautura (vin. le mai ingropau. gaste. porumbul si graul. cat si pentru a fi transportate in tarile lor. Pentru tot ce s-a luat nu s-a dat aproape nici un ban. Pentru ca in zilele de Paste oamenii n-au vrut sa iasa la munca campului. ele glasuiau: "Dumnezeu sa pedepseasca pe englezi si sa ajute bietilor valahi. Nu se tinea cont al cui era pamantul si nimanui nu ii era permis sa-si ridice roadele muncii de pe terenul lucrat. Uneori se ofereau bietilor oameni "bonuri nemtesti" in care pretul indicat era ironic. Cantitati insemnate de alimente erau destinate armatelor ocupante.Jaf in toata regula Animalele vii mari." "intr-un sat dincolo de Schitul Ciolanului . Oamenii necesari la corvezi erau ridicati de la domiciliu si trimisi cu forta la munca. comuna Campurile a fost amendata cu 500 de lei si suma a fost incasata de perceptorul fiscal in 24 de ore. ca sa mai scape cate ceva din lucrurile pe care le aveau. ascunderea lor de catre localnici atragand dupa sine privarea de libertate. rufe. Toti locuitorii au fost obligati sa se prezinte la apel de trei ori pe zi.am vazut cum un ofiter german umbla din casa in casa. gaini). Traduse din limba germana. in aceeasi localitate s-au facut si deportari. etc." sau "Am luat un porc de la acest valah. haine. "deoarece nemtii scormoneau pana si pamantul imprejurul caselor. fasolea si cartofii. cautand dupa alimente. apoi confiscau animalele (porci. cateva "perechi de palme". De soarta lor nu s-a mai aflat nimic. Comandamentul paduchilor. transportandu-le in carute." Bonurile de rechizitie. contra 3 palme.se arata intr-o relatare . cat si ungurii impuscau intai cainii. ele nu au mai revenit acasa. Rareori se plateau 30 de bani pe decalitrul de vin. De la carciumari strangeau tot tutunul. bauturile si produsele de hrana. cainii indicau locul unde bietii oameni isi ingropasera in pamant anumite articole de hrana. erau o adevarata bataie de joc. Nu s-a lasat locuitorilor pentru folosul lor decat ograzile. branza si untura taranilor romani au fost predate obligatoriu.

generandu-se abuzuri nepedepsite. documentatie cu care Marele Stat Major al armatei romane era la curent.. Aceasta era prevazuta in "Instructiunile asupra chipului de procedare al oricarui element de trupa la ocuparea unei localitati sau regiuni". litera regulamentelor era una. caci grajdurile propriu-zise au fost "puse pe foc de soldatii inamici". Ungurul a lovit-o cu piciorul! I-am vazut in Buzau oprind o femeie cu caruta. in sate aproape ca nu mai exista biserica care sa nu fi fost transformata in grajd pentru caii ofiterilor de trupa. populatia romaneasca si cea sasa. iar punerea lor in practica alta. dosarelor si caselor de bani. femeia a ramas bocindu-se cu caruta in drum. dezafectarea sinelor de cale ferata din garile ocupate. ca sa nu o lase sa moara de foame. turci. 1000 de porci si 5oo de oi cate existau la ocuparea localitatii. Din cele 850 de carute de fier si 250 carute din lemn n-a mai ramas nici una. adica doar 5% din efectivul initial. au mai ramas 283 vaci cu vitei. au violat doua batrane ramase in casa. registrelor." De un comportament brutal si reprobabil au avut parte si locuitorii din raza de actiune a ocupantului turc si bulgar. care au scapat fugind pe o fereastra dosnica. Dispozitiile faceau referire si la raporturile dintre ocupanti si populatia autohtona. Armata ungara avea o procedura clara de operare pe care trebuia sa o aplice in teritoriile ocupate.fara nici o plata.Casele din localitatile rurale parasite de romanii plecati in refugiu in Moldova. 21 de cai. Conform relatarii acestui martor. au fost "cu totul devastate". Am vazut o biata femeie. incaltamintea." Ca nu a fost vorba de manifestare unei atitudini mai retinute fata de romani." "Navalitorii" unguri. in satul Nazaru din judetul Braila un sergent si zece cavaleristi turci. bulgari. impricinatii "au incarcat toate hainele. Astfel. ocuparea oficiilor telegrafo-postale si telefonice. "Li se ia satenilor totul. rufaria si au plecat lasand oamenii desculti. articolul 18 precizand ca "in efectuarea rechizitiilor se va cruta. aproape dezbracati!" . iar pe masa sfanta au facut spurcaciuni. care cu cei 8 copii ai sai s-a pus in genunchi inaintea ungurului. in fata sotului uneia dintre ele. deshamandu-i calul si prinzandu-l la caruta lor. dupa ce au incercat sa siluiasca trei fete. Acestia au dat dovada de un comportament pagan: "toate altarele sunt daramate si icoanele puse pe foc.se arata intr-una dintre marturii . ignorand cu totul protestarile. . 2 boi. in comuna Soveja ocupantii unguri au decimat turmele de animale. Articolele instructiunilor prevedeau blocarea tuturor iesirilor din localitate. s-a putut vedea din desfasurarea evenimentelor in localitatile cotropite de armata ungara... Din 4900 vite mari (bovine. tipetele femeilor si copiilor. dupa ce au luat banii gasiti asupra lor. pe cat va fi cu putinta. 2 scroafe cu 6 purcei si 38 de oi. motivata de pregatirea terenului pentru o posibila conciliere a raporturilor romano-maghiare.. cabaline). confiscarea corespondentei.

) printre randurile soldatilor de catre emisari ai dusmanului sub diverse forme!" La 7 iunie 1917. O atitudine aparte a avut-o pe timpul ocupatiei militare una dintre minoritatile nationale. dand frau liber promisiunilor false.." Propaganda germana Pentru a frange rezistenta in lupta a romanilor.. calitate in care "nu cruta mai ales casele bunilor romani. emis de .n.. dupa care venind trupe rusesti au fost respinse iar aproape din sat. Dupa aprecierea locuitorilor de sex feminin "cei mai bestiali sunt bulgarii si ungurii. in aceste 24 de ore soldatii bulgari au violat aproape toate fetele si femeile din sat. inaintea marilor batalii din vara acelui an. unde au stat numai 24 de ore. nu sunt mult mai buni insa nici nemtii care scotocesc pretutindeni si jefuiesc populatia. Pe multi i-au lasat completamente dezbracati si desculti." Conform aceleiasi surse "atat in Buzau. dar cartierele de la periferie erau la cheremul armatelor ocupante care se dedau la acelasi gen de fapte descrise mai sus. uitand tara. Se spera ca darzenia combatantilor. Reprezentantii acestei etnii nu au impartasit aceleasi suferinte cu romanii caci "in timpurile de pace s-au impartasit de multe favoruri. informatori sau in serviciul politiei civile. in cea mai mare parte provenind din randul micilor agricultori. pe multe din ele chiar in fata barbatilor. sa fie inmuiata prin zvonurile de impartire a pamantului la tarani si oferire a libertatii in schimbul predarii fara lupta. exista marturia arendasului unei mosii si a trei refugiati din satul Cotul Mihalea din judetul Braila: "Trupele bulgare au intrat in sat in ziua de 23 decembrie <1916>. Aceste promisiuni demagogice erau raspandite "in cursul luptelor de retragere (referire la a doua faza a campaniei din 1916. "Ordin de divizie". cat si in Bucuresti. dupa ce au dezertat din armata romana.In ceea ce priveste salbaticiile la care s-au dedat soldatii bulgari. aduc servicii dusmanilor. pe multi i-au batut spre a-i face sa scoata banii ascunsi!" Nici in Bucuresti situatia nu era mai buna." Aproape toti evreii s-au pus in serviciul germanilor ca interpreti. iar acum s-au aruncat fara pic de rusine in bratele dusmanului. Biroul Informatiunilor din cadrul Marelui Cartier General al armatei romane a intrat in posesia unui document secret. Aprecierile Marelui Cartier General al armatei romane nu sunt deloc magulitoare la adresa acestora. apoi turcii. Centrul orasului era oarecum mai crutat. si anume evreii.. unul din martori a vazut multi evrei care."13 Faptele descrise mai sus au fost cercetate si confirmate de o comisie romano-rusa in comunele eliberate dupa victoriile obtinute in vara anului 1917. au luat tot ce au gasit: incaltaminte bani si hrana. n. armatele Puterilor Centrale au recurs si la arma persuasiunii.

cat si cei din provinciile ce urmau a fi eliberate de sub dominatia straina. care "ar ingrozi si mai mult pe un dusman atat de fricos (sic!) ca romanul si ar da nastere. manifeste). cand armata romana a triumfat in crancenele batalii de la Marasti. La cauza unitatii nationale si-au adus contributia atat romanii din Vechiul Regat. precum si influentarea maselor prin viu grai pentru "castigarea unor oameni de incredere".comandantul Brigazii nr.. dandu-se neatinse si nedesfacute sefului Biroului Informatiilor"germane." . dezertori." Pentru contracararea propagandei romane se ordona ca "scrisorile si imprimatele pe care le-ar trimite dusmanul in randurile noastre sa se ia fara sa ajunga in mainile trupei. totul cu scopul de a castiga increderea militarilor romani." Desconsiderarea militarului roman denumit "fals si necinstit" facea parte din campania de denigrare a inamicului in incercarea de a obtine un ascendent moral asupra unui popor care lupta pentru o cauza dreapta. poate. Aflate in cunostinta de cauza. Conform documentului scopul propagandei era de a dezorganiza armata romana si in special Armata I de pe frontul moldovean. Ordinul atragea atentia asupra pericolului punerii de "curse in scop de a captura sau impusca organele noastre care duc propaganda" si impunea instruirea acestora "asupra repartitiei pretinse a fortelor noastre. Se facea apel la chemari linistite si camaraderesti.24 iunie 1918. intrucat se presupunea prezenta ofiterilor si instructorilor francezi. el s-a adresat autoritatilor din cadrul armatei romane pe care cu cinste o slujise pentru a-i elibera "un certificat doveditor" de satisfacere a legii de recrutare in Romania. fagaduiala ca nu se va trage sau bombarda zona. Era recomandata evitarea strigatelor tari. depunerea de tutun. Marasesti si Oituz. Dorind sa evite posibilitatea incorporarii de Consulatul austro-ungar din Bucuresti. Unii luptasera ca voluntari si dupa incheierea Pacii de la Bucuresti din mai 1918 cu Puterile Centrale au fost demobilizati. De exemplu. Pozitiile unde erau constatate observatoare de artilerie erau evitate. un anume Petrescu Corneliu originar din Transilvania. Metodele folosite erau aruncarea in liniile romanesti a unor materiale de propaganda (gazete. autoritatile militare romane au putut lua masuri de contracarare corespunzatoare. adica virtual tradatori. nefiind propice propagandei germane.. Posturile de cercetare de pe front stabileau puncte favorabile desfasurarii intrevederilor ("rendez-vous") unde urmau sa intre in actiune interpretii pentru a momi pe cei creduli sau mai slabi de inger. 62 infanterie germana. temandu-se sa nu fie remobilizati de armata Imperiului Austro-Ungar. anihiland activitatea propagandei germane. a luat parte in cadrul armatei romane la intreaga campanie in intervalul 15 august 1916 . la alarmarea intregii pozitii. menit dezvoltarii "activitatii de propaganda pe frontul romanesc". eu am renuntat definitiv la supusenia straina. Rezultatele s-au vazut in iulie-august 1917. Petrescu isi motiva cererea prin faptul ca "desi nascut dincolo . generalul Kreyensberg.

in septembrie 1917 Marele Cartier General al armatei romane a sintetizat datele la care a avut acces in raportul "Informatiuni asupra suferintelor indurate de prizonierii romani in taberele dusmane si de populatia ramasa in teritoriul invadat". fiind adesea insultati si loviti." in unele orase ocupate. Satul Nou si Dumbrava. in mod firesc.n. In tara tabere cu prizonieri romani erau la Focsani si Ramnicu-Sarat. Am stat aici 6 zile. in satele aflate in vecinatatea transeelor germane.Asemenea lui erau numerosi alti patrioti romani si." Situatia prizonierilor din Germania Soarta cea mai grea au avut-o militarii romani cazuti prizonieri ai armatelor de ocupatie. prin afise se aducea la cunostinta populatiei ca toti barbatii romani intre 16 si 46 de ani cu serviciul militar satisfacut sau nu. Aici am stat vreo trei zile in care timp unica mancare ne-a fost 1Kg de paine (1/3Kg pe zi) neagra si amara de tot. unde a trebuit sa descarcam munitii din niste camioane si sa le asezam in magazie. precum Crucea de Jos.) de 50 de oameni. Ei erau folositi la saparea transeelor si adaposturilor pentru armata ocupanta. unde mai erau vreo 700 de prizonieri romani. Un soldat din regimentul nr. trebuiau sa se prezinte in fata autoritatilor militare germane. de un mare dramatism. eram tratati foarte barbar de catre nemti. doar voi avea prilejul sa scap cumva. Circula zvonul ca urmau sa fie transportati in Germania pentru diverse munci in scopul suplinirii barbatilor trimisi pe front. ca scuturi umane. ei fiind supusi la un tratament degradant si la indurarea unor suferinte cumplite. la transportul munitiei si a hranei. ne prezinta tragedia a nu putini militari romani supusi unei politici de exterminare. Relatari sfasietoare. I s-a eliberat un certificat de participare la razboi. localnicele erau nevoite sa aduca mancare inamicului si sa munceasca in transee in linia de foc. 27 infanterie luat prizonier in apropiere de Bucuresti si care a reusit sa evadeze dupa 12 zile de captivitate declara: "Am fost inchis in cladirea Cercului Militar. la trasul carutelor. n. printre care m-am varat si eu. dusa impotriva tuturor legilor razboiului si tuturor drepturilor omului. el "achitandu-se bine de toate insarcinarile ce a avut. Corvoada fu condusa la gara Obor. precum Bucuresti si Buzau. Femeile romance erau folosite la spalatul lenjeriei armatei dusmane in cazurile fericite. atunci sa moara de gloantele noastre. in tabara de la Ramnicu-Sarat din peste 5 000 de prizonieri au supravietuit mai putin de 2 000. in plus trebuia sa . Dupa trei zile s-a format o corvoada (convoi pentru munca silita. aplicandu-li-se deviza: "daca nu mor de chinuri si necinstite.

stand in frig si vant peste o ora asteptand sa le vina randul. Numai la doua zile primeau cate o bucata de paine. fie civili"." Soarta acestui soldat a fost una fericita fata de a majoritatii prizonierilor. in astfel de conditii erau pusi la muncile cele mai grele. Subnutriti. ori putin bors. dar niciodata amandoua in acelasi timp. schingiuiti si noaptea legati la stalp. loviti. Prizonierii romani fara deosebire de grad. Pentru necesitati erau debarcati din vagoane tot numai la doua zile. Mancarea era cat se poate de rea: 200 de grame de paine vanata facuta din coji de cartofi. in ziua a sasea fusei somat sa ridic o lada mare si fiindca n-am putut neamtul mi-a aplicat o lovitura in coasta. Dusmanul incerca sa-i corupa in schimbul unor "servicii". "adevarate laturi". Prin garile din Ardeal. iar de mancare nu primeam decat 1/2 Kg paine neagra si uscata pe zi. De exemplu soldatii Neagu Stefan si Stan Ioan din Regimentul nr. care ii batjocoreau la trecerea pe strazi. care m-a doborat la pamant. dar santinelele le indepartau. tarate din rumegus si alte amestecaturi. erau purtati pe drumuri lungi. caci sansa i-a suras sa evadeze repede. subalimentati. amestecata cu rumegus si o bruma de faina adevarata. inclusiv ranitii. La 2-3 saptamani erau dusi la baie. in general. Un inginer roman din Dolj surprins in Bucuresti de ocupanti relata ca prizonierii au avut de suferit din partea evreilor si a servitoarelor unguroaice. Din cauza inghesuielii si a foamei multi camarazi s-au prapadit. cate 75 intr-un vagon. Au fost porniti pe jos pana la Sibiu. Prizonierii indura foamea si frigul Cei care au reusit cu mari riscuri sa scape din taberele militare dusmane au facut declaratii zguduitoare. dormind pe scanduri si pe jos in frig. iar pe prizonierii de la ferestre ii loveau cu patul pustii. fie fosti soldati romani. Prizonierii romani erau. romancele auzindu-i tipand de foame vroiau sa le dea cate ceva de mancare. lucru "pentru care s-au oferit fara nici o rezerva aproape toti evreii. La Tuhel prizonierii romani au fost internati in tabere: cate 130 de oameni ingramaditi in baraci inguste. apoi urcati in vagoane de vite. . la pranz doar zeama unor legume fierte si seara "tot un fel de apa calda". prizonierii au ajuns in curand adevarate schelete.ridicam poveri ce treceau peste puterile omenesti. 67 au fost facuti prizonieri pe Valea Salatungu de pe apa Topologului la 4 noiembrie 1916. Dimineata li se da un fel de apa incalzita numita ceai. Timp de opt zile au fost transportati spre destinatia Tuhel in Prusia. De frig si de foame zilnic mureau intre 20 si 40 de insi. La amiaza portia consta intr-o supa din sfecle mai totdeauna putrede. foarte rau tratati si cu sansa de a-si ameliora conditia doar in schimbul "cooperarii" cu ocupantul si al defaimarii propriei sale armate. in aceste "colturi de iad" primeau 250 de grame de paine facuta din faina de paie. flamanzi si in zdrente pana la locul de tortura numit tabara.

La autopsia mai multor cadavre s-au gasit cojile nemistuite in stomac. adica 5%. La Paris au fost decorati. Ea le pricinuia moartea." Prizonierii erau infometati in toata acceptiunea cuvantului. unde. Initial prizonierii au fost utilizati la lucrari de cale ferata si la construirea de transee sapate in piatra. cati n-am pierdut in bataliile mari.La 9 ianuarie 1917 prizonierii au fost dusi la munca pe frontul francez. se simt lipsiti de orice aparare si pe de-antregul lasati dusmanilor lor. iar 16 645 (31%) erau bolnavi in spitale. iar inamicul il face intr-una sa inteleaga ca prizonierul nu este un om. Culegeau tot ce gaseau si sentimentul de dezgust era atat de desfiintat in ei. tratati bine si tinuti in spital pana la intremare. pe furis. de a carui viata esta nevoie atat.. Lucrul greu si hrana proasta au facut ca in trei luni echipa sa fie de patru ori completata. "in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. iar din 130 au mai ramas in viata doar 7.in acest chip jalnic s-au prapadit atatia din flacaii nostri. au fost imbratisati. soarta prizonierilor romani din Germania e dintre cele mai nenorocite." Dintr-un convoi de 2 550 de prizonieri purtati timp de trei luni dintr-o localitate in alta. Ei sunt torturati in chipul cel mai neomenos. adica sub 18%! Din statisticile germane detinute in timpul razboiului de autoritatile militare romane reiese ca pana in septembrie 1917 in Germania s-au aflat 53 000 de prizonieri romani. incat nenorocitii dezgropau corpurile de animale moarte si cu aceasta carne otravita incercau sa-si potoleasca foamea. in prima noapte au degerat 20 din cei 130 de oameni. apoi au pornit spre Arhanghelsk imbarcati pe un vapor si prin Petrograd au sosit in tara. Ei cautau in lazile de murdarie dupa cojile de cartofi cruzi si stricati. Prin greutati neinchipuite ei au ajuns in liniile franceze. Ca sa-si potoleasca foamea prizonierii mancau seara. ci un animal." Despre salbaticia cu care se purtau germanii cu prizonierii a relatat si medicul francez dr. coaja de brad. "Prizonierii sufera si moral.. Concluzia Marelui Cartier General era categorica: "in tara care stie sa se laude cu starea ei sanitara. Echipa lui Stan a fost urcata pe munte si asezata intr-o baraca de scanduri putrede lipsita de incalzire. aceste exterminari in masa se datoresc numai foamei si tratamentului mizerabil. din care doi au evadat.. spre a-i distruge in cat mai mare numar. cat poate sa fie de folos Germaniei". Fortune Cresson. Prizonierii din Bulgaria . din care 19 526 (37% din total) au murit. aflandu-se ca sunt romani. conchidea Cresson.. au supravietuit doar 45029. Neagu si Stan s-au hotarat sa fuga." Ziarul "Temps" scria: "Dupa mai multe marturisiri primite de la bolnavi si greu raniti ce s-au intors din Germania in Franta. Noaptea mergeau prin padure. iar ziua stateau ascunsi prin bradet. fost captiv la inamic: "Germania a facut un sistem deosebit fata de prizonieri.

cum n-au patruns nici cele de pana acum. Marghiloman. Putini sunt cei care pot sa reziste la o foame perpetua in intemperiile cele mai capricioase. posibil o ruda apropiata. nici un rand. langa Muntii Balcani. ofiterii superiori. "Bulgarii tin recordul in dezlantuirea salbaticiei". unde sunt eu de la 25 martie. in apropierea Muntilor Rodopi se aflau doua lagare de prizonieri. Cel de la Sliven. ci pentru dorinta unui bacsis. 350 (majoritatea tot de la Turtucaia) in lagarul de la Hascovo. daca soldatului bulgar caruia ii incredintez scrisoarea ti-o va aduce. cuprinde in afara de 150 ofiteri si 50 plutonieri romani. iar alti 2000 soldati romani. pana si cei batrani chiar. fapt pentru care redam mai jos relatarea in mod integral. sau mai exact au fost inchise. 3/16 VII 1917 Este poate a douazecea scrisoare pe care ti-o trimet si a o suta pe care o scriu pentru Bucuresti de cand sunt prizonier si totusi ma indoiesc ca voi primi un raspuns. terorizati zi cu zi. Datoria istoriei este de a nu-si condamna eroii la uitare. "Sliven (Bulgaria). Destinatarul tulburatoarelor randuri nu este cunoscut cu exactitate. Un lagar e o puscarie. iar cel de-al treilea in partea central estica. in sudul tarii vecine. Iata de ce va trebui sa ma consider ca cel mai norocos dintre oameni. sau poate chiar el insusi. Autorul insusi nu a supravietuit decat doua luni propriei marturii. Asupra tratamentului degradant suportat de ofiteri si soldati ai armatei romane face lumina o scrisoare strecurata cine stie cum prin cenzura militara a statului sud dunarean. Nu oficial. fiind pusi sa munceasca la amenajarea drumurilor in insulte si chiar in batai.De un tratament la fel de cainesc aveau parte prizonierii romani detinuti in Bulgaria. fiindca sunt sigur ca nu va patrunde in tara. Va ajunge astfel la D-tale un glas din mormantul in care sunt inchise 60 000 vieti de atata vreme. Si nici la noi nu patrunde din tara nici o veste. unul din numerosii detinuti. fiind emis de sublocotenentul Alexandru Filipescu. Stilul echilibrat si maniera de abordare realista fac sa transpara constiinta faptului ca prizonierii erau condamnati la o moarte lenta. nici una nu ajunge la destinatie. Cei 700 prizonieri romani ofiteri din Bulgaria suntem tinuti in trei lagare: 250 (toti de la Turtucia) in lagarul de la Kirdjali. Noua. caci mai bine de jumatate din prizonierii romani din Bulgaria s-au prapadit si multi altii vor pieri pana la sfarsitul acestei nebunii sangeroase. ai dreptul de a comunica cu ai tai si sa expediezi cate 6 scrisori pe luna. Documentul aflat sub forma dactilografiata in arhiva omului politic Alexandru Marghiloman prezinta un grad mare de obiectivitate. o persoana din anturajul lui A. prizonierilor romani din Bulgaria ni s-a suprimat dreptul de a comunica cu ai nostri. alaturi de soldati. nu pentru a ma servi. sarbi si rusi care fac aci numai un stagiu de cateva zile (caci sunt trimisi de la o munca la alta) si vreo 4-5000 de . iar ceilalti 150 (prinsi toti intre Dunare si Bucuresti) in lagarul de la Sliven. E destul sa-ti expun prin cateva cuvinte tratamentul la care suntem expusi noi ofiterii ca sa-ti dai seama cat de ticaloasa e viata celorlalti.

Cei mai multi erau cu zdrente si incaltamintea obisnuita o formeaza tarligi si sandale de lemn. unde am fost pana la 25 martie nu aveam nici aceste saltele si dormeam pe podeaua goala. lasati sa degere iarna. daca le vad le confisca. in sapte luni nu am primit nici haine. Faptele au fost prezentate fara ura si partinire din ratiunea de a clarifica aspecte mai putin cunoscute si de a servi ca avertisment a ceea ce inseamna ororile oricarui razboi. Sliven. Noi. fara foc si aveam pe noi numai hainele cu care fusesem prinsi. La Hascovo. nehraniti cu saptamanile. Si un fel de boabe de grau fierte. murdari si goi. pe pietele publice. Iarta-ma daca scrisoarea mea e incorecta: e scrisa in fuga. Tot acest furnicar omenesc e ingramadit in vreo 2-3-4 pogoane de teren. Baie nu am facut deloc in timpul captivitatii mele si neavand rufe ca sa ne schimbam am fost invadati de paduchi. pusi sa sfarame pietre si sa care bolovani pentru sosele. asa ca umblam saptamani intregi nespalati. Dormim jos pe saltele de paie. ti-am scris mai intai aceste randuri pentru a-ti face o icoana a traiului prizonierilor romani din Bulgaria. femei si copii. mine si sosele. Aci. flamanzi. Uneori prohodeste cate un convoi de morti si vii la un loc. Drept hrana ni se da paine de malai 500 gr. ofiterii si plutonierii locuim 200 intr-o baraca. Ofiteriii de la Turtucaia au fost dusi in Muntii Rodopi. caci nu mai avem voie sa avem scaune si mese. in contact cu alta lume decat a lagarului nu avem voie sa fim niciodata. apoi batuti oficial cu ciomagul.S. La Hascovo lipsea si asta.45 Inf. la Sliven cel putin avem apa. sunt dusi in lagare pentru a se intrema. se intind la soare si mor. FILIPESCU Reg. nici rufe. NOTE: . inconjurat de santinele la cativa pasi una de alta. Sub-Locotenent ALEX. Degeratii de asta iarna. cu care luptam zilnic dar fara succes definitiv. Soldatii sunt redusi la un regim de distrugere sistematica istoviti de munca la transee. pe genunchi. nici ghete. la marginea unui sant. Bulgaria (Mort in lagarul Sliven in septembrie 1917)34 Articolul nu este indreptat impotriva nici unuia din popoarele sau etniile incriminate si nu trebuie sa starneasca resentimente la adresa acestora. Saptamani intregi am primit numai o jumatate paine fara alt adaos. Ca solda avem 30 leva lunar. Ziar nu avem voie sa citim. caci restul pana la 70 leva ni se retinea pentru hrana aratata mai sus.ostateci sarbi: batrani. S. pentru ca stie ca si celor vii le va veni in curand timpul sa moara. E un popa sarb care ii prohodeste.

Ibidem . Ibidem. Ibidem. Ibidem. 2. 8. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem.f. f. Ibidem. f.39. 4.39. 17.40. 22. f. Ibidem. f. f. Ibidem. 16. 14. Ibidem . 11.76.35.37. 3. Ibidem. 7. Ibidem.37.41.f. . 19. Ibidem. f. Ibidem. Ibidem. 23. Ibidem. 15. 13. 21. Ibidem. 18. f. Ibidem. 40. Ibidem.40.75. 10. Ibidem. 20. 5. f. f.1. 9. 12. f. f.26.40. 6.

5. f. 30. f. Ibidem. Ibidem.24.36.35. 3/1913-1946. Ibidem. Ibidem. f. 28. f. 32. f. 26. 31. f. dosar nr. f.37.36. Ibidem. Ibidem. 27. Ibidem. . dosar nr. Ibidem. 25. fond Alexandru Marghiloman. 29.36. Ibidem. 33. f.39.35. Arhivele Nationale Istorice Centrale. Arhivele Nationale Istorice Centrale. 34. Iliescu Ion. 87-88. fond Proprietari de mosii. Ibidem.