Ministerul Educatiei Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea DREPT

Catedra Drept constituional i Drept administrativ

Raport
Tema:''Locul Curii Consituionale n sistemul autoritilor publice
Efectuat:Rotaru Diana Grupa 1191 Controlat:Cuciurca Doina Magistru n drept,lector

Chiinu 2011

Clasificarea autoritatilor publice este o problema discutabila in literatura de specialitate, deoarece sunt utilizate mai multe criterii.Vom mentiona ca aceasta clasificare este necesara pentru stabilirea locului cuvenit in ordinea constitutionala a tuturor autoritatilor publice, in virtutea faptului ca toate se afla in strinsa corelatie. Cit priveste Constitutia Republicii Moldova, art. 6 fixeaza separatia puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Deci ar fi fost necesara in continuare nominalizarea puterilor in baza acestui principiu.Insa legiuitorul a mers pe alta cale, nejustificata din punct de vedere stiintific.Constitutia Republicii Moldova numeste Titlul III Autoritatile publice si nominalizeaza aceste autoritati intr-o ordine care nu se bazeaza pe un criteriu stiintific. Nu contestam faptul ca autoritatile publice s-ar putea clasifica conform acestei scheme, dar consideram ca este inadmisibil o utilizare arbitrala a notiunilor de autoritati publice. In Capitolul IX,Titlul III, se revine de la denumirea Autoritatea judecatoreasca. Aici vom mentiona ca prin Sectiunea a 3-a procuratura este inclusa in capitolul privind autoritatile judecatoresti, dar nu are nimic in comun cu exercitarea functiilor jurisdictionale. Curtea Constitutionala este reglementata separat de Titlul V, deci nu este inclusa in sistemul organelor jurisdictionale,nici in componenta autoritatilor publice. Este adevarat ca,in dreptul constitutional,problema privind locul Curtii Constitutionale in ordinea constitutionala este discutabila,totusi aceasta este declarata autoritate de jurisdictie constitutionala,adica functiile ei sunt jurisdictionale,iar prin autoritate trebuie sa intelegem autoritate publica.Pentru a putea aprecia daca Curtea Constitutionala face parte din sistemul autoritatilor judecatoresti,este necesar sa examinam functiile acestora.Se stie ca autoritatile judecatoresti sunt investite de Constitutie cu o anumita putere in scopul restabilirii normelor de drept, judecarii litigiilor intre subiectii raporturilor de drept.Ele sunt relativ independente, instituite prin lege in baza sistemului jurisdictional al tarii respective, se bucura de autoritate si prestigiu in virtutea functiilor pe care le indeplinesc.Si Curtea Constitutionala, in linii generale, restabileste normele constitutionale incalcate, judecind un litigiu constitutional. Astfel stind lucrurile ,putem sustine ca functiile Curtii Constitutionale si cele ale

auoritatilor judecatoresti sunt identice ,deci si Curtea Constitutionala este autoritate publica, particip la exercitarea puterii de stat , si in ordinea constitutionala locului ei si este in structura puterii judecatoresti. Al.2 al art.134 din Constitutie atribuie Curtii Constitutionale calitatea de autoritate independenta de orice alta autoritate publica, fiind supusa doar reglementarilor constitutionale. Articolul 3 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si din Codul jurisdictiei constitutionale ,dezvoltind norma constitutionala stabilesc ca principiu de activitate a Curtii Constitutionale: independenta, obligativitatea, legalitatea si publicitatea. Conform acestor prevederi putem concluziona ca intre Curtea Constitutionala si alte autoritati publice s-au stabilit raporturi de colaborare si raporturi de legalitate. In prima categorie raporturi de egalitate vom include activitatile de baza pe care Curtea Constitutionala le realizeaza de sine statator. Printre acestea vom nominaliza: Exercita controlul constitutionalitatilor legilor, regulamentelor si hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, hotaririlor si ordonantelor Guvernului, precum si a tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte; Interpreteaza Constitutia; Se pronunta asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei; Rezolva cazurile exceptionale de neconstitutionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Suprema de Justitie; In categoria a doua raporturi de colaborare vom include activitatile pe care Curtea Constitutionala le desfasoara in colaborarea cu alte autoritati publice, acestea fiind imputerniciri auxiliare sau, altfel spus, functii secundare, cum ar fi: Confirma rezultatele referendumurilor republicane; Confirma rezultatele alegerilor parlamentare, precum si alegerea Presedintelui Republicii Moldova; Confirma circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului, suspendarea din functie aPresedintelui Republicii Moldova sau interimatul functiei de presedinte al Republicii Moldova; Ia decizii privind constitutionalitatea unui partid.

Mecanismul de stabilire a unor raporturi intre Curtea Constitutionala si diferite autoritati este stipulat in art.20 din Codul jurisdictiei constitutionale.Conform acestuia, judecatorul care a preluat spre examinare o cauza solicitata organelor respective materiale referitoare la cauza respectiva.Trebuie sa intelegem ca judecatorul poate sa solicite orice material de la orice autoritate sau organ public, daca problemele ce urmeaza sa fie examinate tin, direct sau indirect, de competenta lor.Deci, autoritatile si organele publice sunt obligate sa indeplineasca cerintele stabilite de judecator. In caz contrar, Curtea Constitutionala, in conformitate cu art.82 din Codul jurisdictiei constitutionale, poate aplica o amenda de pina la 25 salarii minime. Acelasi art.20 ofera judecatorului, cit si Curtii in sedinta, posibilitatea de a solicita efectuarea unor expertize.Expertii sunt obligati sa se prezinte la sedinta si sa faca un raport de expertiza obiectiv. Art.10 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala prevede obligatia acesteia de a prezenta anual autoritatilor competente de a numi judecatori rapoarte privind exercitarea jurisdictiei constiutionale.La prima vedere s-ar parea sa astfel judecatorii devin dependenti de autoritatea competenta.In realitate, situatia este de alta natura , deoarece si Constitutia, si legile care dezvolta normele constitutionale ofera Curtii Constitutionale, deci si judecatorilor ei, autonomie deplina, inamovibilitate si imunitate.In cazul in care una din autoritati ar maifesta nemultumire fata de activitatea Curtii Constitutionale, acestea ar putea cu usurinta constata incalcarea prevederilor alin.2 al art.134 din Constitutia Republicii Moldova, care prevede ca Curtea Constitutionala este independenta de orice alta autoritate publica. Este important sa stim ca Curtea Consitutionala, fiind o autoritate publica, poate sa stabileasca relatii neoficiale cu alte autoritati, organizatii publice si private. Aceasta problema este discutabila desi consideram ca ea nu are acest drept.De exemplu orice persoana juridica sau fizica poate sa-i solicite o consultatie juridica pe marginea unei probleme constitutionale. Cum va proceda in acest caz Curtea Constitutionala? Va da consultatie sau va refuza? Evident ,va trebui sa refuze,deoarece actele oficiale pe care le emite Curtea Constitutionala au anumite consecinte.Este cu totul altceva daca se cere un aviz stiintific asupra unei probleme constitutionale.Un asemenea aviz poate fi emis de catre un judecator al Curtii, deoarece activitatea stiintifica nu este interzisa, cu conditia ca acesta va fi o viziune personala, si nu una oficiala.

In concluzie putem afirma ca legiuitorul nostru nu a utilizat principiul separatiei puterilor la nominalizarea autoritailor publice in ordinea constitutionala, ci doar le-a enumerat, astfel excluzind Curtea Constitutionala din categoria autoritatilor care participa la exercitarea puterii de stat.Ar fi absurd sa consideram ca Curtea Constitutionala, care in unele conditii poate frina activitatea Parlamentului, sefului de stat sau a Guvernului,nu exercita puterea de stat.

Bibliografie:
Raportul
Victor Popa

naional privind exercitarea justiiei

Gheorghe Susarenco,

constituionale n Republica Moldova

Evoluia constituionalismului i a organizrii de

stat n Republica Moldova I.Guceac