Ingraseminte naturale provenite de la animale

Document Transcript

1. Ingrasaminte naturale de provenienta animala Tot mai multi dintre gradinarii amatori isi doresc sa se intoarca laculturile acelea lipsite de chimicale, cu ca re ne imbie supermarketurile si cateodata chiar taraniiin piata. Suntem dispusi sa renuntam la culoarea frumoasa si la asa-zisa perfectiune dimensionalasi a for melor pentru a obtine legume sanatoase, care sa ne hraneasca asa ca pe timpuri. Nu dorescsa acuz pe nimeni in acest articol, poate doar sa atrag atentia asupra minciunilor pe care ni levand taranii la pachet cu produsele din piata. O parte din mine ii intelege pentru ca intr-o tara totmai saraca, in care cumparatorul a re varianta alegerii produsului cel mai ieftin si atat,producatorii autohtoni in cearca doar sa mareasca productia prin orice mijloace, acoperindu-sisaracia si c oncurenta neloiala a importatorilor. Ceea ce nu inteleg eu este minciuna de lang ataraba.Dar ramanem noi, cei care cultivam pentru noi, familie si prieteni. Pe n oi nu ne impiedica nimenisa cultivam sanatos. Asa ca iata o succinta prezentare a ingrasamintelor naturale de origineanimala pe care le putem folosi.1. Balegaru l de cal este de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar 70%, foarte bo gatin hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH bazic situat intre 8-9 si d ezvolta o teperaturamaxima intre 70-80 grade Celsius. Energia sa calorica de pie rde pana la jumatate in primele douasaptamani de fermentatie restul urmand sa se degaje in 7-8 sapatamani. De aceea, daca asezambalegar de cal ca pat cald in ra sadnite in primele doua saptamani vom obtine temperaturi de 60-70 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30 grade, si se va mentine la aceasta valoaretimp de 6-7 saptamani.2. Balegarul de vaca se deosebeste de cel de cal prin continut ul mai mare de apa (75-80%). Dinacest motiv temperatura maxima la care ajunge pr in fermentatie este de 45 grade Celsius,temperatura ce se degaja tot aproape 2 s aptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade celsiuspentru urmatoarele 4-5 sa ptamani.. Se poate creste valoarea energetica a acestui balegar de vacaprin adau garea de paie sau rumegus3. Excrementele de oaie sau de capra sunt foarte uscate si trebuie umezite inainte de a fifolosite. Este foarte indicat sa se amestece cu alt tip de balegar deoarece singur fermenteaza lentajungand la 55 grade Celsi us dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald. Se mentine aceastatemperatura cam o saptamana dupa care ea va scadea pana la 15-20 grade Celsius pentruurmatoa rele 45-50 de zile.4. Excrementele de porc nu se folosesc aproape deloc pe post de biocombustibil fiind preaumede si mult prea acide. Ele nu reusesc sa incalzea sca deloc rasdnitele dar se pot amesteca cu 2. balegar de cal si cu paie. Poate pe undeva natural acest fapt deoarece porcul este departe de a fiexclusiv ierbivor. In aceeasi situatie sunt si continuturil e fosselor, mai mult sau mai putin septice,pe care vecinii mei de exemplu se inc apataneaza sa le goleasca in solare, intrebandu-se de ce seard rosiile. Din cauz a aciditatii mari rezultat al hranei variate ce include si carne, grasimi, etc.5 . Gainatul de pasare este foarte la indemana tuturor celor care au gaini,rate, g aste sau altepasareturi in curte, poate mai la indemana decat orice alt ingrasam ant. Nu stiu cati dintre noiavem cai sau vaci dar cu siguranta mult mai multi av em pasari de curte.. Trebuie retinut cagainatul este extrem de acid ceea ce face ca el sa se foloseasca numai in stare uscata. Sefaramiteaza foarte bine pana ca nd ajunge de consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asauscat inainte de plantarea rasadurilor cu cateva zile. Dupa ce-l imprastiem se uda foarte bine.N u va feriti sa folositi in amestec cu balegar si paie; acestea sporesc cantitate a de celulozamarind astfel capacitatea calorica. Daca faceti rost de balegar, de pozitati-l undeva in curteacoperit pentru a fi ferit de precipitatii si a nu se dilua. Iar dupa ce folositi balegarul in rasadnitasi el a fermentat complet, in toamna il puteti amesteca cu pamantul si veti aduce un aport desubstante nutriti ve pentru culturile viitoare sau il amestecati cu pamant si veti obtine un excel entpamant pentru obtinerea rasadurilor tot in sezonul viitor. Neaparat insa aste ptati incheiereafermentatiei deoarece aciditatea ridicata si fermentatia in desf asurare va va arde culturile faramila. Au patit-o gradinari profesionisti care s -au increzut in cuvintele unor vanzatori de astfel deproduse, care au declarat c u mana pe inima ca este gunoi de grajd putred si dupa ce l-auimprastiat in 4 zil e adunau resturile de rasaduri sa le arunce. Totul a fost ars pe aproape jumatat

ede hectar de solarii cu castraveti.Ameliorarea structurii solului se poate face printr-unadaos de substante minerale sau organice.Adaosul mineral.Adaugati var pentru a neutraliza aciditatea solului, dar faceti-o intr-o maniera progresiva.A daugati nisip pentru combaterea efectului de lipire, nisip de 3/4 mm minimum.Ada ugati vermiculita pentru a afana solul.Adaugati cenusa de lemne. Compozitia aces teia variaza in functie de lemnul ars, continand potasiu, inmedie 5% sau mai mul t, la fel si fosfor, fier.Adaosul organic.Adaosurile organice sunt provenite fie din descompunerea vegetalelor fie din balegar animal. Pentrusolurile argiloase si cleioase, ajuta la afanarea acestora, jucand un rol de deliant ; din contra, pentrusolurile nisipoase ajuta la fixarea elementelor constitutive. 3. In plus, acest humus absoarbe si pastraza umiditatea, permitand plantelor sa reziste mai bine vara.Balegarul de cal, oaie, capra este indicat pentru solurile grele, pentru a ameliora structura solului siimbogatirea in substante nutritive . Acelasi efect il are balegarul de bovine pentru solurile usoare. Oimportanta i mbogatire in substante nutritive se realizeaza prin adaugarea marnitei din foi s i substantevegetale.Sfaturi pentru irigarea gradinii varaWednesday, August 13th, 2008 | gradina, ingrijire | No Comments<!--[if !vml]--><!--[endif]--> Vara, plo ile se rezuma deseori lacateva averse furtunoase, care acopera necesarul de apa al pamantului timp de aproximativ osaptamana. Prin urmare trebuie sa udati gradi na abia dupa ce trece o saptamana fara ploaie.Pentru a preveni bolile frunzelor ar trebui sa udati plantele sensibile nu cu un aspersor, ci maidegraba cu un fur tun lung, chiar deasupra solului, astfel incat sa nu udati frunzele.1. Este mai bine sa udati o data la 2-3 zile, dimieata si seara, temeinic, decat sa udati zi lnicgradina, dar foarte superficial. Daca udati putin, radacinile se formeaza si se inmultesc in stratulsuperficial al pamantului, iar plantele vor fi mai sensi bile la uscaciune. Impotriva acestui pericoleste bine sa irigari temeinic, astfe l incat pamantul sa se umezeasca in adancime. In felulacesta, plantele suporta m ai bine uscaciunea.2. Sunt necesari cca. 10 litri de apa pe metru patrat pentru a umezi pamantul pana la 10cmadancime. Aceasta cantitate de apa este suficienta pentru iarba. La straturile de flori suntnecesari 20 litri de apa pe metrul patr at. Astfel se umezeste solul pana la 20cm adancime.3. Irigati doar cu un jet bla nd, pentru ca pamantul sa nu se transforme in noroi. Daca solul estenisipos, fac eti un mic zid de pamant in jurul plantei pentru ca apa sa ajunga in zona radaci nilor.4. Straturile de scoarta de copac macinata micsoreaza considerabil pierder ea de apa a planteisi ajuta la inmagazinarea apei in sol. 4. 5. Suporturile suspendate la inaltime se uda mai greu. In loc sa folositi mer eu o scara, putetiapela la dispozitive de irigat cu coada lunga si cu capat indo it. Cu ajutorul lor puteti udasuporturile de sus, foarte comod. Alternativa ar f i sa nu prindeti suporturile de flori in carligeferme ci cu un sistem de scripet i si sfori. Daca trageti de un capat al sforii sau chiar de suportulsuspendat, e l poata fi miscat in sus sau in jos. Un alt avantaj: sub suporturile coborate pu tetiaseza galeti in care picura apa in exces, pentru a putea fi refolosita. Dupa ce apa s-a scurs,puteti ridica suporturile. In felul acesta, pardoseala ramane curata.6. Mranita (compostul) inmagazineaza apa. Solurile nisipoase trebuie imbo gatite anual cucompost maturat. Partile de humus inmagazineaza apa si fac ca pla ntele sa suporte mai bineperioadele secetoase.Materiale ce pot fi transformate i n compost!Tuesday, August 19th, 2008 | gradina, organic, practic | No Comments U n tanar se plimba impreuna cu tatal sau pe plaja pana cand,la un moment dat, au dat de un camp de stelute de mare lasate de reflux pe plaja. Tanarul seapleca si , una cate una, lua cate o steluta de mare si o arunca inapoi in mare ca pe Fris bee.Apoi mai ridica una si o arunca in valuri. Fiule, ce faci? Este imposibil sa le salvezi pe toate! ,ii spuse tatal. Banuiesc ca nu! , raspunse fiul, dar cel putin a cestea vor reusi! . Tanarul eraferm convins ca, in ciuda situatiei disperate a ste lutelor de mare, el ajuta cat putea.Anual, tone de materiale organice sunt arunc ate, umpland campurile de gunoi ineficient.Compostand aceste materiale, in primu l rand veti prelungi perioada de viata a gropii de gunoi ceapartine localitatii in care traiti. Asa cum ati arunca o steluta de mare inapoi in valuri, la fel pu tetiface singuri diferenta compostand gunoiul organic.Compostul este pentru plan te ceea ce reprezinta pentru noi un pranz gurmand. Si in comparatiecu o cina raf inata, procesul de compostare este foarte usor.Compostarea nu se limiteaza la am

estecarea frunzelor si ierbii cosite intr-o lada. Este omunca mult mai creativa chiar! Iata o lista cu aproape 100 de materiale organice pe care lepoti adauga i n bazinul de compost sau chiar sa le ingropi in gradina. Gandeste-te numai! Pest e 5. 100 de materiale ce nu vor sfarsi in groapa de gunoi ci iti vor ajuta gradina sa infloreasca! Inplus, plantele tale vor beneficia de o cina gourmet! Asta da afacere!Daca nu vei regasi ceva in lista, te rog sa adaugi respectivul material trimitandu-mi un e-mail saulasand un comentariu la acest articol. Doar de dragul artei, citeste intreaga lista.Materiale organice ce pot fi compostateServetele de hartie, legume inghetate sau arse, saculeti de cafea pentru cafetiera, par de animale, post-it-uri, fructe inghetate sau arse, aschii de lemn, ceara de albine , popcornnecopt, peste inghetat/ars, condimente iesite din garantie, ace de brad , frunze, chibrituridin hartie sau lemn, alge, gainat, praf de piele, plante usc ate, gunoi de colivie, prosoape dehartie, resturi de la fermentare, resturi de i arba, reziduri de melasa, coji de cartofi, facturineplatite, resturi de bumbac, buruieni, gunoi de iepure, resturi de par, paine uscata, zat decafea, cenusa de lemn, scame de bumbac, pliculete de ceai, ziare sfasiate, coji de ou,balegar de vaca, coji de grapefruit, boabe de struguri, plante de casa uscate, paste vechi, resturi de struguri, pamant de gradina, piatra de fosfor, coceni de porumb (au n evoie demai mult timp pentru descompunere), gelatina, resturi de la pranz, restu ri obtinute in urmastoarcerii strugurilor, argila, resturi de peste, plante de a pa, gunoi de port, paie de grau,servetele Kleenex, lapte in cantitati mici, lapt e de soia, coaja de copac, stelute de mare(cele moarte!) inghetata topita, petal e de flori, seminte de bostan, aranjamente floraleuscate, pielita de peste fript a, oase, resturi de citrice, chipsuri, cozi de rubarba, manusi degradinarit din piele, resturi de tutun, meduze moarte, spice de grau, gunoi din cuscaporcusoril or de Guineea, coji de nuca, praf de granit, branza topita, nisip, solzi de pest e, cojide mar, gunoi de bucatarie, iaurt expirat, cochilii de crevete, cochilii de crab, crusta deplacinta, portofele de piele, coaja de ceapa, rezidurii zaharo ase, coji de pepene, balegar decapra, samburi de masline, coji de alune, friptur a arsa, scame din masina de spalat, coajade paine, orez gatit, mal de rau, tofu (sunt doar niste seminte de soia!), vin otetit (catarisipa!), coji de banana, pr ajiturele de ciocolata (daca sunteti la dieta!), scobitori din lemn,muschi de pe ghivecele suspendate, cereale de la micul dejun, praf de sub pat, resturi decre ioane din lemn, sosete din bumbac, salata de fructe, salata, pungi din hartie ma ronie,biletele de teatru, paine arsa, pene, blana de animale, balegar de cal, co ntinutul sacilor degunoi din aspirator, fibra de nuca de cocos, seminte vechi sa u iesite din garantie,macaroane cu branza, zeama legumelor conservate, zeama fru ctelor conservate, bereveche, buchete de nunta, plicuri de felicitari, zapada, a lbine si muste moarte, par de cal, untde arahide, oase de peste, resturi de sapu n, conserce din legume sau fructe expirate, bonuride la macelarie. Tehnologia pr egatirii compostului pentru ciupercarii Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zi le si se face, pe cat posibil, in apropiereaciupercariei, pe o suprafata betonat a (platforma) pentru a mpiedica infiltrarea n pamnt amustului de balegar rezultat l a udare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 6. 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3% ), iar lacapete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului. Se r ecomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron), pentrua feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fi glisanti, pentru a nu permite coborrea temp enchisa cu ajutorul unor pereti mobili eraturiisub cea de nghet. Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire. R eteta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de grajd de cal. Pentru pregatire a unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care estealcatuit din ba legar de cal si paie de gru din asternut, 70-75 %. La o tona de compost semai ada uga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu 7 -8 kg sau ngrasamnt complex cu N si P, cantitatea fiind in func tie deconcentratie. Fazele tehnologice de pregatire. Prenmuierea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se aseza pe platforma betonata sub forma degramada si se uda zil nic, cu furtunul, se taseaza. Se uda treptat pna in momentul in care apa ncepe sas

e scurga de sub gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile. Omogenizarea (amesteca rea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la ncepereapregatirii. Dupa ce se am esteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza in gramadasi se uda, de as emenea zilnic, timp de nca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte dincomp ostarea anaeroba (fara aer), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansar iifenomenului de compostare. Asezarea la compostarea aeroba (n prezenta aerului) - afnat. Compostul se ia cufurca din gramada si se aseaza afnat intr-o platforma cu u rmatoarele dimensiuni: latimea1,8-2 m, naltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea in functi e de cantitatea de compost.In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si n u se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile,dupa care ncep ntoarcerile. Daca se pot administra amestecului ngrasamintelerecomandate, acestea se pot nlocui cu uree teh nica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona decompost, presarata la asezare, deci la ac easta faza. Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos. ntoarcerea compostului din pl atforma ncepe din a 15-a zi de la momentuldeclansarii pregatirii compostului. Se fac 4 -5 ntoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primulntors se administreaza 5-6 kg ipsos /t compost, la ntorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga, deasemenea, ipso s si ngrasaminte, cate 3-4 kg . ntorsul 4 se executa atunci cnd paiele nu s-au nnegr it si nu se rup usor (deciamestecul are o compostare insuficienta). ntorsul se ex ecuta cu furca, practic se mutavechea platforma alaturi, pastrndu-i dimensiunile in asa fel nct gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substante d ezinfectate saucu pesticide. La ntorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin mpras tiere a unui kg deCU2SO4 sulfat de cupru (piatra vnata) la o tona de compost. Pen tru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,c ucare se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton nainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezinta actiune fungicida (com bateciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substa nte se stropescplatforma la ntorsul al 4-lea. Pasteurizarea naturala. Dupa ultimu l ntors, in platforma de compost se fac niste canale deaerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului ncalzit din interior.Pla tforma in ntregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupnd folia la 0gurile burlanelor. Se controleaza temperatura in interior ( trebuie sa ajunga la 65-72 C. 7. Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari . Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:- gunoi de porc -250 kg;- gunoi de pasari -100 kg;- paie de gru -150 kg. La acestea se vo r mai adauga 2 kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat lafiecare ntors . Fazele tehnologice de pregatire a compostului. Preinmuierea se face ca la rete ta nr.1 si dureaza 12 zile. Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face i n cea de-a 6-a zi de la primul udat. Celetrei materiale se amesteca bine, apoi s e aseaza si se taseaza. Se uda in continuare nca 6 zile. Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afnarea materialii. Seadauga uree a. Executarea ntoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga ipsos la fiecare ntors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata lareteta nr.1. Aprecierea calitatii compostului.Gradul de umidit ate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa in tre limite foarte strnse:63-65 %.Practic,continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate dincompost (cat sa se umple p umnul ), se strnge puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete darmana ramn e umeda, atunci compostul are umiditatea optima. Culoarea caracteristica este ca feniu nchis. Textura elastica, se verifica practic prin strngerea in mana; daca ac easta nu se face bolovan,ci si revine dupa strngere si nici nu se lipeste de mana este un compost bun. Mirosul sa fie de pine coapta, in nici un caz de amoniac. Sa contina actinomicete, adica microorganisme mineralizate care si manifestaprezent a prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost. Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina, cu pHcuprins intre 7,2-7,6. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul t otal, caretrebuie sa aiba valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., culimita maxima 0,1 mg% s.p. Alte sfaturi practice privind obti

nerea sau corectarea compostului - iarna, la prenmuiere se poate folosi apa calda ;- vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cndcantitatea o permite);- daca compostul prezinta miros de amoniac, se vnt ura cu furca nainte de a fi introdus inspatiul de cultura;- daca are o reactie ac ida, i se mai adauga ipsos;- daca este prea umed si reactia lui nu mai permite a daugarea de ipsos, se aeriseste cufurca;- la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adauga apa sau must degunoi, nsa cu foarte multa grija pentru a nu+i mari foarte mult continutul de apa.