Comunicarea si rezolvarea conflictelor in cuplu

Cuplul-prin cuplu intelegem din punct de vedere psihologic o structura bipolara de tip
biopsihosocial,bazat pe indeterminism mutual(partenerii se stimuleaza ,se satisfac si se dezvolta,unul prin intermediul celuilalt). Esenta functionala a cuplului conjugal se dezvaluie in interactiunea de tip bilateral,veritabila combinatie datatoare de seama despre istoria schimburilor emotionale si relationale dintre soti,in care conduitele individuale suporta transformari esentiale,tinzand sa fuzioneze intr un tot interpersonal ,sau dimpotriva,sa se diferentieze sau sa se separe. In accord cu F.Kunkel,casatoria poate fi considerata ca tensiunea polara dintre barbat si femeie,realizata si desfasurata in activitatea perechii ,ca o componenta unitara a mediului social. Impactul imprevizibilului in domeniul relatiilor conjugale are adesea consecinte psihologice,educationale,patologice si sociale de mare rasunet,ceea ce atrage atentia asupara posibilitatilor de limitare a acestora si de orientare echilibranta,sanogena a vietii de familie. --Boala delicioasa--, necesara si familiara, dragostea este un fenomen extraordinar,complex presupunnd existenta a doua persoane (cuplu) care vin n aceasta ecuatie cu structura lor intima, cu aspiratiile si expectatiile lor, cu dorinta de a fi mpreuna cu un alt semen. Iar comunicarea este elementul-cheie, ce actioneaza ca un potentator al sentimentelor.

Comunicarea Exista o stransa legatura intre intercunoastere si comunicare(Intercunoasterea incepe

intre cei doi parteneri atunci cand se intalnesc,se plac,se indragostesc si se hotarasc sa se cunoasca),de aceea o comunicare buna duce la o intercunoastere buna,dand satisfactie si implinire cuplului. . Intercunoasterea este un proces atat voluntar,constient dar si involuntar, automat mai precis partea voluntara consta in actiunile directe de autodezvaluire si dezvaluire reciproca, iar partea involuntara consta in comportamentele obisnuite si automate pe care fiecare partener le realizeaza,dandu-i informatii celuilalt despre el. Autodezvaluirea si dezvaluirea reciproca au o mare importanta in stabilirea intimitatii in cuplu si familie, astfel realizandu-se stabilirea unor relatii mai bune, mai calde, mai deschise intre parteneri, cat si intre parinti si copii, dar si facilitarea stimularii dragostei erotice, mai ales a dragostei profunde,mature. Pentru a se dezvalui sau a asculta dezvaluirea partenerului trebuie ca partenerii s treaca de cateva baraje ale intercunosterii cum ar fi : teama de a nu lasa pe celalalt s afle presupusele defecte proprii; teama de respingere sau pierdere care ar putea urma daca celalalt

cunoaste cea ce tu apreciezi ca fiind urat, nepotrivit, defect, tendinta de a judeca propria dezvaluire sau ceea ce dezvaluie partenerul(a); tendinta de a te arata superior partenerului, falsificand astfel intercunoasterea; mitul conform caruia partenerul trebuie sa isi dea seama cum esti,daca te iubeste suficient de mult; deprinderi gresite de comunicare. Pentru a se realiza intercunoasterea, este nevoie de incredere in sine si de autocunoastere. O relatie care sa ofere implinire reciproca partenerilor,presupune o comunicare profunda.O relatie o putem asemana cu un pod,cu cat pilonii de sustinere ai podului sunt mai puternici,cu atat rezistenta este mai mareCu cat partenerii sunt mai dezvoltati din punct de vedere psihologic si spiritual,cu atat relatia merge mai bine. Comunicarea eficienta implica o deschidere totala la nivel emotional si o ncredere deplina in partener(a). Jacques Salome scria: nu dragostea tine doi oameni mpreuna petermen lung, ci respectul care exista ntre ei; reciprocitatea posibila a schimburilor dintre ei si vitalitatea mesajelor pe care si le trimit unul celuilalt. Asadar cnd vorbim despre comunicarea eficienta, automat se vorbeste si despre respect, reciprocitate, atitudine deschisa si sincera. Se vorbeste despre armonie n relatia de cuplu ca acea stare n care exista echilibru perfect ntre ce si doreste ea, ce si doreste el si ce si doresc amndoi. O relatie de acest gen este o relatie n care se tine cont de celalalt, n care se fac compromisuri si n care se renunta uneori la propria persoana spre binele celeilalte. Asadar, unde sa plasam comunicarea n cadrul unei relatii de cuplu? Doar la nceputul ei? Doar atunci cnd, saturati de sentimentalisme, ne plictisim si cautam altceva? Doar cnd se ivesc probleme ce trebuiesc neaparat discutate? Sa nu uitam ca a comunica nu nseamna doar a rosti vorbe, ci mai mult de att, a asculta si a fi ascultat, a mangaia interiorul celuilalt, a oferi si a primi sprijin. Avantajul oamenilor este ca isi pot imbunatati oricand comunicarea.Ascultarea este o foarte importanta aptitudine de comunicare.Auzim,deseori fara a asculta,asa incat nu ne mai amintim ce am auzit deoarece nu am ascultat.Ascultarea este mai importanta decat auzul ,ea implica intelegerea mesajului receptionat,ascultarea se face cu mintea,nu cu urechile. Inconstient sau constient,lipsa comunicarii duce la conflict.

Conflictul-Conflictul conjugal este o iminenta in evolutia interactionala conjugala, avand in esenta o

valoare dinamogena si cathartica in procesul evolutiv al sistemului familial. In situatia in care intensitatea, continutul, forma de manifestare si frecventa conflictelor cresc insa semnificativ, in microgrupul familial, se altereaza progresiv relatiile dintre soti, parinti si copii. Din punct de vedere al functionalitatii, se au in vedere efectele comunicarii, calitateasi stabilitatea relatiei maritale. Satisfacerea necesitatilor Eul-ui in cadrul familiei esterecunoscuta ca o functie de baza a familiei si devine argument important de combatere a teoriei disparitiei familiei (R. Bell). Familia presupune, in acest sens, schimbul afectiv ntre so i soie, ntre prini i copii, empatia avand un impact foarte puternic n funcionarea relaiilor interpersonale de tip afectiv.

S-a construit o tipologie a conflictualitatii din punct de vedere al delimitarii dintre normal-dinamogen versus patogen-dezorganizator.Aceasta tipologie indica 8 tipuri de conflicte, in functie de anumiti parametrii:1) gradul de tensiune generat de natura conflictului (ridicat/moderat/scazut);2) forma de manifestare predominanta a conflictului (manifesta/latenta);3) durata conflictualitatii (continua/intermitenta).Posibilitatile combinatorii intre cei trei parametrii conduc la urmatoarea tipologie:1) cupluri cu conflictualitate majora de aspect manifest, continuu, cu tensiune crescuta;2) cupluri cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune crescuta;3) cupluri cu conflictualitate manifesta, continua, cu tensiune moderata;4) cupluri cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune moderata; 5) cupluri cu conflictualitate submanifesta, continuua, cu tensiune moderata;6) cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta;7) cupluri cu conflictualitate submanifesta, intermitenta, cu tensiune moderata;8) cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta.

Disfunctii specifice ale rolului conjugal

Disfunctii ale comportamentului sexual: frigiditate (69 femei din 123), ejaculare precoce (47 barbati din 123), impotenta psihogena (7 cazuri din 123); ejaculare tardiva si anejaculare (9 cazuri din 123), fie datorit unor factori organici,morfologici, fie unor defecte interacionale n cuplu. Comunicarea verbal i nonverbal sincer, cu ncrctur emoional reprezint cheia psihologic a unei sexualiti tonice, sntoase, echilibrate.

Disfunctii ale comportamentului erotic: Absenta comunicarii erotice si sensitive in general si in special in preludiu, pe parcursul actului si in postludiu (63 decazuri din 123), dar si in afara actului sexual; lipsa de imaginatie si spontaneitate in exprimarea tandretei, a sentimentelor si emotiilor, pudoarea, inhibitia, absenta initiativei sexuale etc.

Nivelul de experienta si cultura sexuala si afectiva : este semnificativ redus in cuplurile disfunctionale: informatii distorsionate, vagi, puerile; de aici inhibitia si fixatia anxioasa pe erectie si ejaculare (la barbati), lipsa initiativei si a creativitatii etc.

Atitudinile, conceptiile si modelele de referinta privind comportamentul sexual :

afectiv si procreativ in cuplul conjugal sunt rolul unor influente educationale deformate, in special in familiile de orientare; de aici, o conduita sexuala si erotica anxioasa, rigida, inhibata.

Infidelitatea conjugala: Racirea relatiilor dintre soti si esecurile sexuale submineaza interactiunile de cooperare ,instrainarea erotica face loc tentatiilor adulterine si alimenteaza experientele infidelitatii,ceea ce agraveaza starea de conflict.

Esecul parental: Este intotdeauna un esec conjugal,desi nu toate dizarmoniile conjugale conduc obligatoriu la esec parental.

Tipuri de conflict conjugal:

1. cupluri cu conflictualitate majora de aspect manifest, continuu, cu tensiune crescuta prezinta mare potential dizolvant si psihopatogen pentru unul sau ambii parteneri;95% din subiectii divortati (mai ales femei) si 31,2% din subiectii casatoriti cu reactii si dezvoltari nevrotice reactive psihotraumelor conjugale, provin din cupluri caracterizate prin acest tip de conflictualitate 2. cupluri cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune crescuta prezinta potential dizolvant semnificativ, care nu intotdeauna se finalizeaza cu separarea sotilor, dar faciliteaza dezvoltarea dizarmonica a relatiilor conjugale, cu efecte psihopatologice individuale si de grup conjugal; abandonul, alcoolismul, sustragerea de la indatoririle materiale, infidelitatea, conflictele cu socrii sunt frecvent cauze si efecte ale acestui tip de conflictualitate; 3. cupluri cu conflictualitate manifesta, continua, cu tensiune moderata aceste cupluri au o evolutie instabila, cu tendinta la deteriorarea esentei conjugale, dar cu mentinere a structurii de cuplu, intr-o formula de pseudo conjugalitate, in care conduitele de evadare sisubstitutie (adulterul, alcoolismul compensator, supravietuirea profesionala) coexista cu mentinerea partiala a exercitarii rolului conjugal; 4. cupluri cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune moderata nu au fost relevate in cazul subiectilor cu tulburari psihice; acest tip de conflict este destul de frecvent la cupluri in perioada de preacomodare si acomodare interpersonala; poate facilita cunoasterea interpersonala;

5. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune moderata sunt frecvente intre normali cu disponibilitati de adaptare mai scazute; in aceste cupluri,conflictualitatea preseaza asupra relatiei ca o continua virtualitate 6. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta acest tip deconflictualitate favorizeaza efortul de acomodare reciproca, producand corectii permanente ale conduitelor interactionale; 7. cupluri cu conflictualitate submanifesta, intermitenta, cu tensiune moderata au o evolutie armonioasa, in cadrul careia acest tip de conflictualitate faciliteaza acomodarea interpersonala (ironia, persiflarea, comportamentul pseudoludic verbal, ca supapa de descarcare a unor tendinte agresive); 8. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta cupluri care evolueaza rapid si stabil catre asimilare interpersonala; dezacordurile nu au un caracter frustrant, ci de facilitare, partenerii preluand reciproc puncte de vedere diferite.

Principiul complementaritatii si principiul similitudinii

Iolanda Mitrofan i Cristian Ciuperc vorbesc despre satisfacerea reciproc a nevoilor complementare, considernd c filtrul atraciei personale nu poate fi explicat n mod obiectiv. Diferenele funcionale ntre cuplurile bazate pe similaritate i cele bazate pe complementaritate se rezum la raporturile diferite dintre ceea ce se cunoate i ceea ce nu se cunoate. Astfel, n cazul partenerilor care fac parte din cupluri similare, procesul de identificare favorizeaz anticiparea reaciilor i comportamentelor, consumarea relaiei ducnd pn la dispariie. n ceea ce privete partenerii unor relaii complementare, este pstrat un oarecare mister, care duce la longevitatea relaiei.

Rezolvarea conflictelor in cuplu De ce este atat de greu sa stabilim o relatie de cuplu echilibrata? Deoarece stilul de viata agitat, lipsa banilor, incompatibilitatea sexuala si multe altele devin surse generatoare de conflict in cuplu.

Implinirea emotionala in cuplu are un rol important in toate celelalte aspecte ale vietii, cu cat satisfactia in cuplu este mai ridicata cu atat mai mult creste eficienta in celelalte planuri. Ca atare este necesar sa depunem eforturi in vederea mentinerii sau cladirii unei relatii de cuplu armonioase.

Cand apar conflictele? In general, atunci cand unul dintre parteneri sau amandoi au senzatia ca sunt prinsi intr-o capcana fara iesire sau cand cei doi inceteaza sa-si mai aprecieze eforturile reciproce. Nepotrivirile sexuale sau relatiile extraconjugale vin sa acutizeze conflictul. Cei doi incep sa se certe frecvent si "explodeaza" din orice lucru marunt ("Nu ai luat hainele de la curatat, asta inseamna ca nu vrei sa te implici in problemele casei si ai incetat sa ma mai iubesti!"). De multe ori, partenerii inceteaza sa mai faca acele mici lucruri placute menite sa consolideze relatia lor. Pe acest fundal apar neglijarile, certurile si criticile frecvente. Multe dintre aceste interactiuni negative sunt determinate de asteptarile nerealiste ale partenerilor cu privire la celalalt sau de convingerile lor negative cu privire la relatia in sine (de genul, "Relatia noastra a esuat complet si nu mai vad posibila nici o impacare!"). Aceasta gandire catastrofica nu face altceva decat sa blocheze procesul de comunicare dintre parteneri si sa genereze alte si alte conflicte.

Cum rezolvam conflictele?

Este bine ca partenerii sa priveasca relatia lor drept un proces evolutiv. In general, cuplurile conflictuale au o viziune statica cu privire la relatia lor ( "Nimic nu mai este de facut!"). De pilda, celor doi parteneri li se poate sugera sa se concentreze intr-o prima faza pe aspectele pozitive ale relatiei lor. Amintirea momentelor in care s-au intalnit, a situatiilor placute traite impreuna, a deciziei de a sta impreuna ar putea veni in ajutorul depasirii conflictului actual. Reactualizarea sentimentelor de afectiune si imbunatatirea comunicarii dintre parteneri reprezinta cele mai bune tehnici de rezolvare a conflictelor. Niciodata nu este bine sa astepti ca celalalt partener sa se schimbe! Conflictele in cuplu trebuie rezolvate impreuna si necesita efort din partea ambilor parteneri. Partenerul trebuie intrebat ce anume ii face placer in viata de zi cu zi si astfel se pot descoperi noi fatete ale felului sau de a fi.

De asemea,trebuiesc analizate propriile ganduri negative cu privire la comportamentul partenerului.De obicei aceste ganduri se indeparteaza de realitate.( Daca nu te-a sarutat cand a venit acasa chiar inseamna oare ca te inseala?) De multe ori apare tendinta de a exagera si de a interpreta comportamentul partenerului intr-o maniera catastrofizanta. Bibliografie: Iolanda Mitrofan-Cuplul conjugal,1989 Iolanda Mitrofan si Cristian Ciuperca-Psihologia de cuplu,2002 Ruxandra Rascanu,Psihologie si comunicare Gerard Leleu-Cartea Dorintelor,2006 Pantelimon Golu-Psihologie Sociala,1974

HONDOR BEATRICE NICOLETA SAVASCU