Cronici Alese

Actualitatea politic`
PAUL GHIIU
Romnia are nevoie de un partid puternic care s`-[i aib` construit org ganismul pe onestitate, moral`, solidaritate [i responsabilitate, ori a[a ceva nu poate fi f`cut oricum [i cu oricine. C`ci atunci, oricare i-ar fi eticheta, el va func]iona ca [i celelalte. Iar cet`]eanul va avea dreptate: pentru ce \nc` un partid?
Cine are nevoie de partidul popular?

e la c`derea PNCD-ului, din pozi]ia de vedet` a clubului select al a[anumitelor for]e politice democratice \n cea de u[ier, s-a discutat anual despre necesitatea unei contraponderi de dreapta a PSD-ului, a unui partid de tip popular care s` fie sprijinit din afar` de Partidul Popular European. Un timp timp \n care nici PD-ul nici PNL-ul nu se sim]eau prea bine, iar UDMR-ul surdea fericit din bra]ele virile ale PSD-ului au existat \ncerc`ri de reanimare a ]`r`ni[tilor prin formulele Marga-Lupu, Ciorbea sau Ciuhandu. Cum \ns` frna care \mpiedica revigorarea fostului lider al guvern`rii CDR-PD-UDMR era att extern` lui (\n percep]ia popula]iei, PNCD e vinovat pentru \n[elarea speran]elor datorit` jocului fo[tilor alia]i, principali beneficiari ai guvern`rii 96 - 2000, care au aranjat ca oalele s` se sparg` numai \n capul ]`r`ni[tilor), ct [i intern` (o criz` grav` de identitate), comentariile [i a[tept`rile s-au mutat c`tre coagularea unui pol de dreapta. Aceast` formul` a fost una din temele politice ale lui 2004 pn` \n luna septembrie, perioad` \n care se \nscrie [i o a treia variant`, \ncercarea de apropiere de popularii europeni a altor partide, precum Romnia Mare [i Noua Genera]ie, \ncerc`ri nereu[ite din cauze diferite. Una din temele celei de-a doua p`r]i a anului a fost [i posibila fuziune a PNL cu PD [i intrarea lor \n PPE, lansat` din interiorul alian]ei, \n vara lui 2004, de c`tre liberalul Valeriu Stoica, tem` care i-a ]inut pn` de curnd aten]i pe anali[ti, pe politicieni [i pe pasiona]ii de politic`, fiind cea mai exotic` posibil` mutare de dup` 1990. Stoica, apoi al]i liberali [i democra]i ultimul, oarecum surprinz`tor, prea pu]in ideologul [i mult mai mult pragmaticul, Cataram` au continuat sus]inerea propunerii pentru ca de curnd s` se \n]eleag` c` ea este, cel pu]in \n afara actualit`]ii, dac` nu cumva [i \n afara istoriei.
De la sfr[itul alegerilor (infructuoase din nou pentru PNCD, nu att din cauza lipsei de voturi, ct a mut`rii voturilor lor \n tolba PSD, a[a cum s-a \ntmplat [i cu voturi ale PRM, PNG [i altora - o mi[care genial` s` nu iei de la adversarul direct, ci de la cei care, prin sondajele preelectorale, p`reau fixa]i la anumite procente) tema form`rii unui partid popular a agitat tot mai mult spiritele, fie prin \ncerc`rile de aliere a unor etern perdan]i, fie prin personaje [i grupuri disidente, fie prin mai nou \ncercata transformare a PNCD-ului \n PPCD.
GEMA \n 2003, nu Stoica \n 2004

Vom \ncepe prin a face o modificare a istoriei temei fuziunii PNL-PD, pentru c` nu liberalul a vorbit primul despre aceast` posibilitate. nainte de el, cu circa 10 luni, \n revista lunar` Barometrul Politic (nr. 25, noiembrie 2003) capitolul final al unei lungi analize f`cute de grupul nostru (Grupul de Expertiz` Multidisciplinar` Aplicat`) pe nou ap`ruta alian]` pornind de la datele momentului [i trecutul recent ale fiec`rui partid [i de la angajamentul [i platforma DA vorbea despre exact aceast` posibilitate. Iat` fragmentele respective:
programului Alian]ei PNL-PD ne rezerv` totu[i o surpriz`: voit` sau nu, compatibilitatea obiectivelor, op]iunilor [i priorit`]ilor propuse cu un program de centrudreapta, fac apt` Alian]a, transformat` eventual \ntr-un partid unificat, [i \nt`rit` printr-un succes electoral substan]ial \n alegerile parlamentare din 2004, s` se reorienteze politic la nivel european [i interna]ional. Cele dou` componente, PNL [i PD, fac parte acum din Partidul European Liberal, Democrat [i Reformat, respectiv Interna]ionala Socialist` [i Partidul Sociali[tilor Europeni. Din declara]iile de pn` acum, Alian]a p`streaz` identitatea celor dou` partide, probabil c` [i \n materie de rela]ii interna]ionale. Ne putem \ntreba dac` elementele discutate nu sunt tocmai r`spunsul la problemele economice [i sociale cu care se confrunt` Romnia, [i pentru rezolvarea c`rora PNL [i PD au trebuit s` fac` abateri de la programele lor politice, conform declara]iilor celor doi lideri. Nu putem face dect supozi]ii privind evolu]ia viitoare a Alian]ei. Calea c`tre Partidul Popular European pare deschis`, att din punctul de vedere al pozi]ion`rii \n spectrul politic romnesc, ct [i cel al elementelor relevate, cu condi]ia ader`rii la principiile popularilor europeni. Precedente de schimbare de apartenen]` politic` european` exist`, iar PPE este un important pol de atrac]ie.
Nu vrem s` afirm`m c` domnul Stoica s-a inspirat din analiza noastr` (\n definitiv nu era obligat s` anun]e sursa ideilor sale), ci doar s` rea[ez`m lucrurile \n curgerea lor istoric`, revendicnd dreptul primului venit \n aceast` dezbatere. Revenim asupra istoriei [i pentru a intra pu]in \n culisele acestei mut`ri.
Locul ALIANEI pe scena politic` european` neoconservatorismul?

Dac` ie[im din cercul strmt [i deformat al politicii romne[ti post-decembriste, citirea atent` a angajamentului [i
Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005
invocate \n titlu, domnul Severin nu a amendat incoeren]a paginii. Poate pentru c` nu a citit materialul. O \ntrebare interesant` la care viitorul ne va r`spunde: Ce va face aceast` grupare \n cazul \n care nu se realizeaz` nici guvernarea cu PSD-ul, nici anticipatele, iar PD devine partid popular?
Dar Grivei [tie?

Ca \ntotdeauna, politicienii vor numai [i numai binele celor mul]i drept care, pentru a nu-i stresa, \[i tricoteaz` planurile \n cercuri ct mai \nchise. De[i aparent public` (se discut` \n grupa partidelor, \n grupa anali[tilor, \n cercurile de spectatori-comentatori), tema partidului popular romnesc este extrem de diluat` \n spa]iul public, lucrurile consistente r`mnnd parc` numai la \ndemna ini]ia]ilor. De[i nu este nimic de ascuns. i cu adev`rat, comploti[tii no[tri nu ascund prea multe pentru c` nici nu au ce. Urmnd tiparele trecutului, ei uit` doar s` informeze, s` cerceteze [i apoi s` ia ca partener cet`]eanul. De exemplu nimeni nu a cùtat un r`spuns la \ntrebarea pe care i-o pune cet`]eanului, dac` nu con[tientul, m`car subcon[tientul: Da de ce un partid popular? Sau: Ce nevoie am eu de \nc` un partid? Mai ales acum cnd fosta opozi]ie, zis` de centru-dreapta, este la guvernare. Romnul nu a devenit partener \n aceast` construc]ie. Lui nu i s-a explicat ce e cu popularii `[tia (Ca-n Republica Popular`, maic`?), de ce e nevoie de un astfel de partid, cine este Partidul Popular European, care sunt celelalte partide populare na]ionale etc.
Valeriu Stoica
Pe cine reprezint` Valeriu Stoica?

nainte ca fostul pre[edinte PNL s` ias` \n public cu propunerile sale, \n interiorul alian]ei [i a fiec`rui partid \n parte, tema fusese discutat`, dar nu se hot`rse [i dezbaterea ei \n public. Totu[i Stoica a f`cuto. De ce? Fie pentru c` era \n cùtarea unui vehicol cu care s` ias` iar`[i \n eviden]` drept copilul teribil al partidului, [i respectivul subiect avea un mare poten]ial mediatic, fie pentru c` un grup din interiorul PNL dorea s` preseze \n aceast` direc]ie, fie ambele. Surprinz`tor, grupul exist` [i el pare centrat \n jurul lui Dinu Patriciu, acela[i care presa PNL-ul la momentul alegerilor [i imediat dup` ([i \nc` nu a abandonat), c`tre o guvernare cu PSD-ul, presiune transmis` public \n apari]iile TV [i \n editoriale de c`tre prietenul [i partenerul sù de afaceri, Sorin Ro[ca St`nescu [i mai nou de Adrian Severin, un pesedist extrem de apropiat de St`nescu. Dac` cele de mai sus sunt corecte, \nseamn` c` acest grup a jucat pn` la recentul congres liberal la dou` capete, Viorel Cataram` fiind ultimul sus]in`tor al fuziunii [i populariz`rii. ntmpl`tor, la scurt timp dup` c`derea acestei variante la congres, ziarul Ziua din 18 februarie red` pe o pagin` \ntreag` extrase din raportul Vulnerabilit`]i ale politicii interna]ionale a Romniei sub administra]ia B`sescuT`riceanu al Institutului de Studii Sociale, condus de Adrian Severin. Titlul selec]iei: Solu]ia Severin: Guvern DA-PSD sau anticipate. Teza din titlu, lipse[te \ns` din fragmentele de raport redate de Ziua, care se refer` cu toatele chiar la probleme de politic` extern`. PNL-ul a protestat \n fa]a ideii guvern`rii cu PSD, dar autorul ideii
etc. etc. Mai mult chiar, felul \n care s-a discutat pn` acum nu d` cet`]eanului sentimentul c` aceast` construc]ie este o necesitate politic` pentru Romnia [i, implicit, pentru el, ct mai curnd o necesitate politic` pentru un partid aproape falit, PNCD-ul, pentru un altul strmtorat \n Interna]ionala socialist` de umflatul PSD pe mna c`ruia a [i mers interna]ionala, PD-ul, pentru gre[eli ale istoriei, PRM-ul, sau pentru diferi]i oportuni[ti [i [mecheri mereu \n cùtarea unui ad`post de sub care s` mai \nha]e ceva. C]iva au auzit [i c` ar fi o necesitate politic` a PPE ului, \n b`t`lia pentru viitorii europarlamentari romni, iar unii anali[tii ne-au explicat cum c` spectrul politic romnesc nu e acoperit pe toate zonele, c` agonia PNCD-ului las` neocupat` regiunea popular`, [i musai trebuie s` avem din toate partidele pentru to]i cump`r`torii, ca la pia]`. n ceea ce prive[te PNCD-ul, acesta a \ncercat s`-[i schimbe numele (uitnd s` verifice dac` nu cumva acesta este deja ocupat) \n PPCD, \n urma unui congres care a consfin]it unirea lui cu o mul]ime, politic, vid` URR-ul -, f`r` a ar`ta c` s-a schimbat \n primul rnd organismul politic, f`r` a-[i anun]a proiectul propriu pentru Romnia. O etichet` nu schimb` cu nimic con]inutul; acesta este cunoscut romnilor, care nu-l mai cer [i astfel c` acest PPCD, \mp`nat cu odrasle de securi[ti, [i incubat \ntr-o anume zon` a serviciilor secrete, risc` s` r`mn` \n rafturile magaziilor politice. Mai mult, este greu de crezut c` PD-ul va accepta s` intre \n nou formatul PPCD. i nici nu ar avea nevoie, pentru c` argumentul pragmatic al parlamentarilor mini[trilor [i pre[edintelui lor \nseamn` pentru PPE mult mai mult dect o etichet` de ocazie. PRM-ul, ru[inat de refuzul PPE-ului (refuz care va continua oare dac` PRM-ul ar r`mne ultima variant` a unui partid popular parlamentar?) \[i schimb` p`rul, lipindu-[i pe frunte termenul popular. i ne d` prilejul s` constat`m \nc` o dat` ct de mult` minciun` [i nesim]ire este \n politica romneasc`: al]i politicieni [i unii anali[ti salut` gestul.
Dezbatere [i deschidere, nu jocuri de culise

Romnia are nevoie de un partid puternic care s`-[i aib` construit organismul pe onestitate, moral`, solidaritate [i responsabilitate, ori a[a ceva nu poate fi f`cut oricum [i cu oricine. C`ci atunci, oricare i-ar fi eticheta, el va func]iona ca [i celelalte. Iar
Viorel Catam`
cet`]eanul va avea dreptate: Pentru ce \nc` un partid? Noi credem, [tiind ct` nevoie are Romnia de un partid moral, onest [i responsabil, c` preparativele pentru apari]ia unui puternic partid popular romnesc trebuie s` \nglobeze o larg` dezbatere cu segmentul de popula]ie care crede \n necesitatea coordonatelor politice de mai sus. Astfel, noul partid va avea de la constituire o
real` [i substan]ial` baz`, \n plus se deschide [i posibilitatea ralierii la proiect a unor con[tiin]e, energii [i inteligen]e \nc` neimplicate, sau retrase din politic` din cauza insatisfac]iei fa]` de func]ionarea ei \n ace[ti 15 ani, persoane [i grupuri din spa]iul de reflexie civic`. n acest scop, revista Polemica \ncepe din chiar acest prim num`r, o dezbatere analize, inform`ri, prezentarea PPE [i a partidelor care \l compun, statistici,
previziuni care s` aduc` \n spa]iul public romnesc datele necesare unei pozi]ion`ri \n cuno[tin]` de cauz` fa]` acest ultim, poate, mare proiect politic al acestei perioade [i o ultim` [ans` politic` onest` pentru poporul romn. Ceea ce s-a \ntmplat \n ultima vreme \n aceast` zon`, culminnd cu \mbr`carea de c`tre lupii de la PRM a bl`ni]ei populare, este cea mai bun` dovad` pentru necesitatea unui astfel de proces.
ANDREI R UTU
Reuniunea Grupului parlamentar PPE-DE la Bucure[ti, la \nceputul lunii iunie, este un semnal c` situa]ia din Romnia a devenit \ng grijor`toare [i c` PPE [i Grupul parlamentar PPE-DE urm`resc normalizarea cre[tin democra]iei romne[ti \ntr-un fel sau \ntr-altul.
Coagularea dreptei romne[ti? Perspective europene
criam \n toamna lui 2003, cu ocazia apari]iei Alian]ei PNL-PD, despre compatibilitatea obiectivelor, op]iunilor [i priorit`]ilor propuse cu un program de centru-dreapta care s` fac` apt` Alian]a, transformat` eventual \ntr-un partid unificat, s` se reorienteze politic la nivel interna]ional. Procesul ar \nsemna trecerea PNL de la Partidul European al Liberalilor, Democra]ilor [i Reforma]ilor la Partidul Popular European, respectiv a PD de la Partidul Sociali[tilor Europeni la acela[i Partid Popular European, cu sau f`r` fuziune prealabil` cu PNL. Ne putem \ntreba dac` elementele programului D.A. nu sunt tocmai r`spunsul la problemele economice [i sociale cu care se confrunt` Romnia, [i pentru rezolvarea c`rora PNL [i PD au trebuit s` fac` concesii de la programele lor politice ini]iale, conform declara]iilor celor doi lideri de atunci. Calea c`tre Partidul Popular European p`rea deschis`, att din punctul de vedere al pozi]ion`rii \n spectrul politic romnesc, ct [i cel al elementelor de program comun, cu condi]ia ader`rii la principiile popularilor europeni. Precedente de schimbare de apartenen]` politic` european` exist`, iar PPE este un important pol de atrac]ie.
Totu[i, accederea la guvernare a venit cu unele modific`ri de op]iune politic`. Pare astfel mult mai logic acum ca doar PD s` treac` eventual la PPE, iar liberalii s` vin` eventual mai trziu, sau cel pu]in, o parte din ei s` adopte o astfel de pozi]ie. Ar putea fi argumentat c` transformarea PNL-PD \ntr-un singur partid nu ar fi deloc oportun`, pentru c` nucleele dure ale celor dou` partide sunt de fapt incompatibile. PD ar avea sus]inere mai degrab` la \ntreprinz`tori mici [i mijlocii, \n timp ce baza PNL ar fi ceva ce am putea numi marea finan]` romneasc`. Cu incompatibilit`]i evidente de viziune \n materie de reforme economice. Pe de alt` parte, sus]inerea de c`tre guvernul T`riceanu a actualului proiect de cod al muncii pare \ns` s` pun` \n pericol aderarea partidelor care \l sus]in la PPE, prin incompatibilitatea pe care o prezint` cu principiul economiei sociale de pia]` [i cu cel cre[tin ([i democrat) al respectului fiin]ei umane ca persoan`, nu ca individ inter[anjabil. Aceasta pentru c` PPE, dincolo de pragmatismul inerent politic pe care trebuie s` \l manifeste ca unul din cele dou` mari partide la nivel european, care \[i
dore[te suprema]ia \n Parlamentul European, este totu[i un partid cu valori politice [i morale certe, pe care le pretinde [i de la membrii sì na]ionali. Trebuie luat` \n serios declara]ia lui Wilfried Martens, pre[edintele PPE, f`cut` acum ceva vreme la Prima TV, anume c` poarta PPE este deschis` pentru PNL [i/sau PD, cu condi]ia ca respectivele partide s` \[i manifeste dorin]a de a adera la PPE [i s` adere la principiile [i valorile de baz` ale cre[tin democra]iei [i conservatorismului european. Din acest punct de vedere, [i PD risc` s` aib` probleme, \n m`sura \n care, dac` ar fi dorit, recent exclu[ii Cozmin Gu[`, Lavinia andru [i Aurelian Pavelescu ar fi fost \ndrept`]i]i, conform normelor de organizare ale unui partid cre[tin democrat, conservator sau popular, s` poat` apela la o comisie independent` care s` le studieze cazul, cu dreptul eventual de a-i reintegra \n partid \n ciuda deciziilor forurilor de conducere. O astfel de comisie ar trebui s` fie compus` din personalit`]i de probitate moral` incontestabil` din cadrul partidului, personalit`]i care s` nu fac` parte din nici o structur` de conducere. Este un punct care nu trebuie trecut u[or cu vederea, [i care ]ine
de democra]ia intern` minimal` necesar` pentru a face parte din marea familie politic` a popularilor europeni. PNCD \nsu[i a avut probleme la acest nivel, pe vremea sanc]ion`rii actualului purt`tor de cuvnt al PUR, Bogdan Pi]igoi. PPE a cerut atunci PNCD s` \[i revizuiasc` statutele pentru a se conforma principiilor de organizare care decurg din valorile cre[tin democra]iei. Era vorba despre respectarea unui principiu, iar nu de persoana \n cauz`. Istoria apropierii PNL [i PD de PPE este destul de veche. Pentru PNL, a[a cum a ar`tat Petre Guran, apropierea a fost mai ales doctrinal`, cel pu]in pe linia Valeriu Stoica-Institutul de Studii Liberale. n privin]a PD, apropierea decurge mai degrab` din opozi]ia cu fo[tii colegi de partid din PDSR/PSD \n urma alegerilor din 2000 [i din repozi]ionarea PD \n raport cu PSD \n Interna]ionala Socialist` [i \n Partidul Sociali[tilor Europeni. Dep`rtarea PD de PSE a \nceput se pare prin 2001, iar \n paralel p`reau s` existe elemente ale unor \ncerc`ri de repozi]ionare pe linia PPE. PPE cocheta de mai mult` vreme cu o solu]ie de acest gen, anume posibilitatea, pe atunci \nc` teoretic`, ca \n cazul e[ecului PNCD \n a rec[tiga simpatiile electoratului, s` se reorienteze c`tre un partid mai puternic care s` adere la valorile cre[tin democra]iei europene. O situa]ie similar` s-a \ntmplat \n Polonia, dup` e[ecul politic partidului sindicatului Solidaritatea, unde, dup` o lung` serie de taton`ri, PPE a acceptat \n rndurile sale dou` noi forma]iuni politice ap`rute mai \nti ca grupuri parlamentare, apoi organizate ca partide de orientare conservatoare, care au ocupat spa]iul politic l`sat liber pe culoarul de dreapta moderat`. Spectrul lui 1,5% a bntuit mult rela]iile dintre PNCD [i PPE. n ciuda sprijinului necondi]ionat acordat pn` \n 2002 inclusiv, \n 2003 a \nceput s` se strecoare \ndoiala cu privire la viitorul PN]CD ca posibil mare partid popular \n Romnia, [i a fost deschis`, la \nceput doar teoretic, op]iunea pentru g`sirea unor solu]ii \n perspectiva lui 2007, data prezumtiv` a ader`rii Romniei la Uniunea European`. La aceast` dat`, pragmatismul obliga cel mai mare partid [i grup parlamentar din Parlamentul European s` \[i doreasc` un partener puternic \n Romnia, ]ar` care va trimite 33 de deputa]i europeni la Bruxelles, un num`r deloc neglijabil pentru aritmetica grupurilor din Parlamentul European. Acela[i pragmatism a obligat PPE, la sfr[itul anilor 80 [i de-a lungul \ntregului deceniu al nou`lea, s` se extind` de la op]iunea pur cre[tin democrat` la cea conservatoare, pentru a-[i p`stra relevan]a politic` \n cadrul institu]iilor europene [i
pentru a putea prin urmare influen]a politica european` [i evolu]ia societ`]ilor europene. Sprijinul pe care PPE l-a acordat PNCD, [i pe care \n fond i-l acord` \n continuare, ca partener institu]ional \nc` unic [i privilegiat (dac` l`s`m la o parte apartenen]a UDMR la PPE) este o dovad` a importan]ei valorilor pe care PNCD le personific` \n spectrul politic romnesc (revenirea la regimul politic de democra]ie liberal`, statul de drept, valorile moralei cre[tine [i patriotismul \n]eles \n armonie cu integrarea european`). Pe de alt` parte \ns`, este posibil, dac` nu chiar probabil, c` au avut loc \ntlniri \ntre lideri ai PPE [i lideri ai Alian]ei sau ai PD, \ntlniri ale c`ror scop poate fi considerat fie pur institu]ional (ca evidente [i necesare schimburi de p`reri cu for]ele opozi]iei pe atunci parlamentare), fie [i ca vizite de tatonare \n vederea unei ader`ri posibile la PPE \ntr-un viitor oarecare. PNCD s-a transformat recent \n Partidul Popular Cre[tin Democrat, \n urma comas`rii prin absorb]ie cu URR (decizii luate la congresul de unificare cu URR din 6 martie, \n urma rezolu]iei congresului extraordinar al PNCD din 5 martie) [i sper`, prin modificarea de denumire [i suflul nou, s` ocupe cu succes centrul-dreapta politicii romne[ti. Din p`cate, presa a p`rut, ca de obicei cnd este vorba de PNCD, mai mult interesat` de partea cu iz de scandal dect de congresul propriu-zis [i de consecin]ele lui posibile. La \nceputul lunii iunie va avea loc la Bucure[ti reuniunea Grupului parlamentar PPE-DE. Pe lng` problemele de politic` [i legisla]ie european` curent`, discutate \n mod normal \n plenarele grupului, o chestiune va fi, f`r` \ndoial`, situa]ia cre[tin democra]iei romne[ti. Astfel de reuniuni sunt un semnal politic important pentru ]ara \n care au loc. n cazul nostru, este un semnal c` situa]ia din Romnia a devenit \ngrijor`toare [i c` PPE [i Grupul parlamentar PPE-DE urm`resc normalizarea cre[tin democra]iei romne[ti \ntr-un fel sau \ntr-altul. De[i conduc`torii actuali ai PNCD evit` s` vorbeasc` despre o eventual` fuziune cu PNL sau cu PD, este cert c` aceasta este la ordinea zilei, [i c` Manifestul popular [i recentul congres ar fi un prim pas de coagulare a unei viitoare cre[tin democra]ii romne[ti, evident, \n jurul PNCD/PPCD, sau mai precis, al valorilor pe care le-a reprezentat pn` acum. PNCD ar fi cu alte cuvinte pa[aportul obligatoriu pentru orice mare partid romnesc care ar dori s` adere la PPE. Adeziunea la valorile PPE trebuie s` fie ct se poate de sincer`, de[i sunt voci care spun c` PPE a \nchis ochii la unele \nc`lc`ri [i necorel`ri de doctrin` [i program
politic, cel pu]in \n anumite cazuri. Astfel, relativa opozi]ie a FIDESZ-ului maghiar \n cazul declara]iei Congresului de la Bruxelles de anul trecut care condamna comunismul totalitar [i introducea un punct de lustra]ie \n privin]a accesului la institu]iile europene, ar fi putut fi anticipat`. Wilfried Martens a anun]at la Prima TV care sunt condi]iile uzuale pentru ca partide (\n cazul nostru, romne[ti) care pn` acum nu au f`cut parte din cre[tin democra]ie s` adere la PPE: voin]` politic` de a adera, o transformare intern` care s` ateste compatibilitatea cu principiile [i valorile cre[tin democrate, precum [i colaborarea/fuziunea cu reprezentantul actual al PPE \n Romnia, adic` PNCD. n urma congresului liberal care a evitat propunerea lui Viorel Cataram` de a lua \n discu]ie fuziunea cu PNCD, [i
Gheorghe Ciuhandu
care a amnat sine die [i fuziunea cu PD, sar p`rea c` cel pu]in o parte a liberalilor, care de]in acum, sub mandatul lui C`lin Popescu-T`riceanu, conducerea partidului, doresc o amnare a intr`rii \ntr-o combina]ie cre[tin democrat`, dac` nu chiar au refuzato definitiv [i hot`rt. Orientarea PD c`tre dreapta politicii pare mult mai evident`, nu \n ultimul rnd prin diversele declara]ii ale pre[edintelui Romniei, legate de elemente importante din doctrina conservatoare: siguran]a cet`]eanului, mndria na]ional`, rela]iile cu romnii din apropierea frontierelor [i patriotismul, problema corup]iei, restituirea propriet`]ilor... Dac` este vorba doar de o reorientare oportunist`, cum crede Victor Babiuc, sau o evolu]ie intern` necesar` [i natural`, cum ar trebui s` fie pentru ca partidul s` poat` adera la PPE, conform declara]iei pre[edintelui PPE [i statutelor PPE, r`mne de v`zut. Cert este c`
discursul actual al pre[edintelui B`sescu ar putea, \ntr-un viitor oarecare, s` produc` [i atragerea c`tre un viitor partid popular a unor voturi care ast`zi se orienteaz` c`tre PRM (nu trebuie trecut cu vederea nici concesiile poate conjuncturale f`cute PRM \n campania local` de la Cluj, [i nici acceptarea ini]iativelor [i discursurilor PRM din perioada ct PD a fost \n opozi]ie). Elemente din discursul PRM sunt perfect compatibile cu o arip` s` \i spunem extrem` dintr-un mare partid popular-conservator, cum este cazul \n CDU/CSU, fapt ce permite Germaniei s` evite apari]ia unui partid de extrem` dreapta \nsemnat. Aceasta de[i, luat ca \ntreg, PRM este total incompatibil cu dreapta moderat`, cre[tin democrat` [i conservatoare, reprezentat` la nivel european de PPE. De altfel, Dl. Martens a refuzat clar, \n numele PPE, orice colaborare cu PRM, \n repetate rnduri,
refuz pe care l-a f`cut public. tirile ap`rute pn` acum \n presa romneasc` despre a[azise discu]ii \ntre PPE [i PRM au fost vehement negate de \nal]i reprezentan]i ai PPE. Ct despre recenta transformare a PRM \n PPRM, nu va fi considerat` de PPE mai mult dect o modificare de ochii lumii. La ce ne putem a[tepta? PNCD ar fi fost salvat, \n postura de unic partener al PPE \n Romnia, de un rezultat de 5% \n alegerile din noiembrie 2004, \n plus cu dovada unui poten]ial evident de cre[tere (cazul HDZ, conservatorii croa]i, care au trecut de la 5 la 43% \n 2 ani, sub conducerea actualului prim ministru Ivo Sanader). PNCD nu pare s` mai dispun` din p`cate de un astfel de poten]ial. Solu]ia este deci, \n perspectiva lui 2007/2008, coagularea tuturor partidule]elor care se revendic`, cu mai mult sau mai pu]in` c`dere, de la cre[tin democra]ie, cu genez`
intra- sau extra- PNCD, \ntr-o prim` faz`. ntr-o a doua faz`, ar fi plauzibil` o fuziune a partidului astfel rezultat, PPCD, cu PD (sau p`r]i din PD) [i eventual cu gruparea din PNL care sus]ine formarea unui Partid Popular (Stoica, Cataram`, Patriciu). Ar fi, ce e drept, primul caz de transfer de la Sociali[tii Europeni la PPE, dar, dac` evolu]ia intern` a PD este natural`, PPE nu poate s` vad` nici un impediment \ntr-o astfel de mutare politic`. Precedentele dinspre Partidul Liberal, Democrat [i Reformat European sunt cunoscute (PSD portughez, respectiv, mai recent, FIDESZ, ale c`rui leg`turi cu fosta nomenclatur` comunist` erau mai mult sau mai pu]in certe). Dac` PD va trece la PPE, este marea \ntrebare la care lunile urm`toare ar trebui s` r`spund` \ntrun fel sau altul.
Nu v`d de ce ar rata Partidul Democrat posibilitatea rea[ez`rii sale europene, proces care, \n definitiv, se poate circumscrie \n cel, mult mai amplu, de redefinire a societ`]ii romne[ti prin integ grarea ei \n marea societate european`.
PD-ul, partid popular?
ADRIAN CIOCNEA
n ceea ce prive[te fuziunea PNL-ului cu PD-ul [i intrarea \n PPE, dup` cum [tim, lucrurile au fost tran[ate, cel pu]in pentru orizontul anului 2005, de congresul PNL din februarie, care nu a considerat \nc` oportun` demararea acestui proces. Discutnd despre transformarea Partidului Democrat \n partid popular, problema fundamental` cred c` este con]inut` de urm`toarea \ntrebare: Ar putea PD fi credibil \n fa]a provoc`rii populare? Acest lucru se poate discuta sub cel pu]in trei aspecte: ideologic, cultural [i organizatoric. Din punct de vedere ideologic este la \ndemna PD s` evolueze. Pe de o parte PD are toate datele s` treac` de la conceptul de protec]ie social` c`tre cel de solidaritate social`, diferen]a vizibil` fiind aceea c` dac` prima implic` o abordare accentuat bugetar`, cea de-a doua reduce efortul public la minimul necesar (prin negociere cu partenerii sociali) [i implic` responsabilitatea statului de a promova protec]ia social` prin m`suri de pia]`. Acest tip de abordare este prezent` \n interiorul PD, un fel de a treia cale, devenit` efectiv` \n comportamentul acestui partid, solu]ie pe care [i PSD-ul a vehiculat-o dar nu
a putut-o sus]ine. Pe de alt` parte, PD care, ca partid democrat se revendic` de la acelea[i izvoare iluministe ca [i liberalismul, are avantajul unei abord`ri mai echilibrate \n dezbaterea actual` cu privire la preponderen]a deciziei politice asupra celei economice reprezentate de pie]ele financiare. Mai precis, PD este mai pu]in expus la accente liberale radicale justificate de a[a numita globalizare. Din punct de vedere cultural, PD are mai mult de-a face cu mo[tenirea cultural` autohton`, m`car [i prin diferen]` cu PNCD care face din sorgintea sa cre[tin-democrat`catolic` un stindard prea pu]in fluturat de na]ionalismul romnesc, \n sensul bun al cuvntului. Pe un sol ortodox, cu o tradi]ie a misticului opus` organic proiectelor individuale, ideea popular` se revendic` mai degrab` de la conceptele economice. i aceasta dac` citim atent printre rndurile marilor lucr`ri ale scriitorilor [i sociologilor romni care [i-au construit operele, cele mai multe tragice, pe ideea c` ]`ranul romn este fundamental de dreapta. Deci, PD este din nou privilegiat, deoarece, emanciparea ponderat ortodox` a romnilor (accelerat` de
integrarea european`) ar putea fi motorul pentru descoperirea unui individualism social mai pu]in dispus la excese de pia]`. Poate! n fine, din punct de vedere organizatoric, chiar dac` [i \n PD exist` tot romni, structurile acestui partid par a fi cele mai \nchegate dintre cele ale fostei opozi]ii. i aceasta deoarece au fost c`lite \n b`t`lii inegale cu fratele mai mare [i u[or obez -PSD. Mai precis, \n raport cu structurile PNL care sau bazat mult ([i mai ales \n ultimul timp) pe dualitatea u[or confuzorie liberalism-partid liberal, PD a fost pus \n situa]ia de a convinge cu armele dezbaterii [i de a rezista presiunilor aproape fizice de neantizare. Or, succesul anului 2004, \n special prin oferirea unui pre[edinte PD romnilor, reprezint` marele atu al democra]ilor. Avnd \n vedere r`spunsul mai degrab` afirmativ la \ntrebare pe toate cele trei aspecte, nu v`d de ce ar rata Partidul Democrat posibilitatea rea[ez`rii sale europene, proces care, \n definitiv, se poate circumscrie \n cel, mult mai amplu, de redefinire a societ`]ii romne[ti prin integrarea ei \n marea societate european`.
RUXANDRA LUCA
n viziunea PPE, demnitatea uman` deriv` din acceptarea omului ca subiect [i nu obiect al istoriei, ca fiin]` unic` [i de ne\nlocuit, ca persoan` leg gat` org ganic de comunitatea din care face parte.
Cine [i ce este PPE?

n toat` aceast` discu]ie despre \nchegarea unui partid popular puternic \n Romnia s-a uitat un lucru: aducerea c`tre cet`]eanul romn a informa]iilor despre PPE, pentru ca acesta s` \n]eleag` astfel cerin]ele puse unei astfel de construc]ii, s`-i identifice avantajele [i s` o sus]in`. Un istoric sumar al PPE \ncepe cu anul 1925, cnd are loc primul congres interna]ional al partidelor cre[tin-democrate europene. Partide din Belgia, Germania, Italia, Fran]a, Olanda, Luxemburg, Austria, Elve]ia, Cehoslovacia, Ungaria, Spania, Portugalia, Lituania au decis organizarea unui secretariat care s` gestioneze viitoarele \ntlniri. Dup` al doilea r`zboi mondial, se \nfiin]eaz`, la ini]iativa Partidului Cre[tinDemocrat elve]ian, o structur` numit` Nouvelles Equipes Internationales (NEI) care va organiza cteva congrese cu ocazia c`rora se afirm` necesitatea de a restaura ordinea \n Europa postbelic` [i principiile respect`rii drepturilor [i libert`]ilor umane, [i progresului social. NEI particip` \n 1948 la Congresul de la Haga, cnd reprezentan]ii mi[c`rii federaliste din 19 ]`ri europene au elaborat un memorandum privind organizarea unei uniuni federale europene. Continuarea acestei implic`ri \n mi[carea european` se concretizeaz` prin crearea \n 1953 de c`tre membrii cre[tin democra]i ai parlamentelor celor 6 state fondatoare ale Comunit`]ii European` a C`rbunelui [i O]elului a primului grup parlamentar, cre[tin-democrat, din adunarea parlamentar` a CECO. n 1965 NEI se transform` \n Uniunea European` a Cre[tin Democra]ilor; urmeaz` o perioad` \n care sunt stabilite structurile de conducere [i este fixat un calendar al congreselor [i conferin]elor. n 1976 ia fiin]` Partidul Popular European; partidele fondatoare sunt: CDU/CSU (Germania), PSC [i CVP (Belgia), CDS (Fran]a), Fine Gael (Irlanda), DC (Italia), CSV (Luxemburg), KPV, CHU
[i ARP (Olanda). Primul pre[edinte al PPE este Leo Tindemans. La Congresul din 1978 al PPE este adoptat programul politic al partidului. n 1979, PPE ob]ine \n urma alegerilor pentru Parlamentul European 107 din cele 419 de mandate. Grupul parlamentar va de]ine majoritatea \n Parlamentul European pn` la \nceputul anilor 90, apoi din 1999.
Doctrina PPE
n ceea ce prive[te doctrina, PPE respinge abordarea pur pragmatic` a problemelor din societate, dar [i concep]ia doctrinar`, \ngust` [i rigid`. n]elegerea societ`]ii nu poate fi restrns` la domeniul strict material al nevoilor umane. De la aceste premise, cre[tin democra]ia dezvolt` o critic` a ideologiilor [i a sl`biciunilor acestora. Ideologia liberal` a pie]ei libere a determinat o cre[tere a nivelului de via]`, un progres economic [i tehnic, dar ignor` dimensiunea social` \n favoarea unei valoriz`ri excesive a ac]iunilor individuale. Neglijarea membrilor slabi ai comunit`]ii provoac` pe termen lung conflicte [i confrunt`ri care afecteaz` solidaritatea. Na]ionalismul este v`zut ca un r`spuns periculos dup` c`derea blocului comunist. Absolutizarea acestei solu]ii face na]ionalismul inacceptabil pentru c` \ncalc` loialitatea fa]` de statul democratic [i dreptul minorit`]ilor. Socialismul fie este inadecvat [i anacronic pentru c` recurge la motivul luptei de clas`, fie, prin formula social-democrat`, nu acord` credit societ`]ii civile [i corpurilor intermediare, compensnd aceast` suspiciune prin supradimensionarea rolului statului. Punctul slab al ecologismului vine din tenta]ia de a valoriza protec]ia mediului pn` la punctul \n care se intr` \n conflict cu progresul tehnologic [i economic.
n esen]`, societatea european` actual` este marcat` de dezvolt`ri contradictorii, iar neajunsurile ideologiilor rezult` tocmai din formularea unui r`spuns neadecvat acestei realit`]i. Factorii care creeaz` contradic]ii [i afecteaz` coeziunea intern` a societ`]ii sunt interdependen]i. Dezvoltarea demografic` se suprapune cu o distan]` periculoas` \ntre cei boga]i [i cei s`raci, dar [i cu un proces de \mb`trnire a popula]iei. Migra]ia necontrolat` provocat` de fenomenele de s`r`cie determin` o reac]ie de ap`rare a ]`rilor-]int`. Globalizarea economic` accentueaz` diferen]ele de venit, pentru c` este rezultatul unor interese punctuale oligarhice. Dincolo de integrarea \n circuitul economic a unor regiuni condamnate alt` dat` la periferie [i izolare, globalizarea echivaleaz` cu lipsa de reguli, cu supraexploatarea resurselor economice [i de mediu. Progresele [tiin]ifice sunt o surs` teoretic` de bun`stare, dar leg`tura cu factorul putere [i abuzul la acest nivel activeaz` poten]ialul lor destructiv. Spre exemplu, accesul la informa]ii este viciat de deformarea informa]iilor de c`tre media. Oferta cre[tin democrat` \n acest climat generalizat de instabilitate, confuzie [i contradic]ii se cristalizeaz` \n jurul concep]iei despre om, considerat ca persoan` uman`. Pentru PPE, distinc]ia \ntre rolurile statului [i Bisericii este clar`, ceea ce nu \nseamn` \ns` c` \ntre ele nu exist` o strns` leg`tur`, prin valorile cre[tine exprimate de principiile politice afirmate de PPE: libertate, justi]ie social`, solidaritate, subsidiaritate. Demnitatea uman` deriv` din acceptarea omului ca subiect [i nu obiect al istoriei, ca fiin]` unic` [i de ne\nlocuit, ca persoan` legat` organic de comunitatea din care face parte. Interdependen]a indivizilor d` consisten]` [i stabile[te o ordine general acceptat` \n privin]a principiilor fundamentale ale libert`]ii [i justi]iei. Acestea nu au un sens corect dect prin raportarea
Wilfred Martens
indivizilor unii la al]ii [i prin respectul reciproc. Oamenii sunt diferi]i prin talente, abilit`]i, preg`tire etc. dar sunt egali [i la fel de liberi \n ceea ce prive[te dreptul de a se realiza. Societatea uman`, la fel ca [i individul, nu poate fi perfect`, ci perfectibil`, [i mai ales ghidat` de norme. PPE consider` c` ambi]ia de a stabili o ordine social` perfect` ascunde \n ea germenii totalitarismului [i deci contrazice demnitatea uman`. Imperfec]iunea fireasc` a oric`rei ornduiri este compensat` de principiul responsabilit`]ii [i solidarit`]ii indivizilor, indiferent de pozi]ia lor social`. Solidaritatea social` func]ioneaz` ca liant al comunit`]ii. Pe orizontal`, ea interrela]ioneaz` indivizii care apar]in aceleia[i genera]ii. Pe vertical` \nseamn` pe de o parte responsabilitatea pentru genera]iile urm`toare, pe de alt` parte respectul pentru acumul`rile anterioare. Concret, acest principiu se traduce \n vigilen]a fa]` de versantul negativ al oric`rui progres. Astfel, dezvoltarea economic` nu poate sacrifica dreptul egal al oamenilor la condi]ii bune de via]`, nici solidaritatea colectiv`, nici responsabilitatea fa]` de mediu. De asemenea, nu se poate transforma \n instrument al abuzului de putere [i al domina]iei. Legitimitatea autorit`]ii politice este condi]ionat` de respectul drepturilor [i libert`]ilor \n mod egal importante, de gestionarea societ`]ii \n sensul de a solu]iona efectele imperfec]iunilor [i nu de a impune o ordine perfect` totalitar`. A ]ine cont de diferen]ele \ntre oameni este un principiu cheie care reflect` asimilarea egalit`]ii lor fundamentale dar [i a complexit`]ii ireductibile a naturii. El permite \n]elegerea binelui comun ca sintez` [i echilibru [i nu ca sum` a intereselor individuale. Constrngerile pe care individul le accept` din partea autorit`]ii legitime decurg din securitatea pe care aceasta i-o asigur`, \n ceea ce prive[te persoana sa, drepturile [i libert`]ile sale. Astfel se contureaz` una din dimensiunile justi]iei, ca respect al legii. Cu precizarea foarte important` c` sensul subtil al leg`turii organice \ntre indivizi [i autoritatea politic` face ca aceasta din urm` s` elaboreze legi conforme dinamicii civiliza]iei, progresului \n general. Cu alte cuvinte, autoritatea politic` este sensibil` la evolu]ia comunit`]ii pe care o conduce. Viziunea cre[tin-democrat` asupra societ`]ii se fundamenteaz` pe principiul subsidiarit`]ii, \n fapt acceptarea faptului c` societatea poate fi construit` \n libertate. Acesta este argumentul pentru ideea c` puterea se exercit` la nivelul care corespunde cel mai bine cerin]elor solidarit`]ii [i particip`rii cet`]eanului, c` autorit`]ile respect` individul precum [i relativa autonomie a grupurilor sociale. Doar lipsa sau insuficien]a ini]iativei private pot justifica implicarea autorit`]ii la nivelul superior. Faptul c` puterea este exercitat` pe nivele diferite implic` evitarea oric`rui abuz la fiecare dintre nivelele respective. Atributul suveranit`]ii se concretizeaz` pe trei direc]ii: criteriul bun`st`rii oamenilor; ap`rarea ordinii juridice interna]ionale; transferul de suveranitate c`tre organiza]ii suprana]ionale [i interna]ionale \n condi]iile \n care ac]iunea comun` a statelor d` rezultate mai bune [i este
Jos Manuel Durao Barroso

legitim`. Ordinea democratic` pe care se fundamenteaz` societatea este transpus` [i la nivelul rela]iilor \ntre state, \n mod similar interdependen]ei indivizilor diferi]i dar egali \ntr-o comunitate sau \ntr-un stat. Din aceast` perspectiv`, construc]ia european` trebuie s` aib` la baz` o uniune original` dup` un model federal, \n care UE nu se comport` ca stat-unitar ci ca o comunitate descentralizat` de state. Pericolul de a vicia caracterul democratic al unui asemenea proiect vine fie din tenta]ia Uniunii de a-[i subordona statele-membre, fie din nerespectarea principiului egalit`]ii p`r]ilor componente, astfel \nct unul/unele dintre state, \n virtutea puterii lor, s`-[i subordoneze uniunea propriilor interese. Modelul federal garanteaz` diversitatea statelor componente, diversitate ce decurge din chiar istoria Europei; asigur` cooperarea pentru a rezolva problemele comune; recunoa[te existen]a unor domenii care ]in \n mod esen]ial de competen]a [i contextul na]ional; este \n acord cu distribuirea pe nivele local, regional, na]ional, european a autorit`]ii, diferen]iind competen]e: exclusive ale statelor membre; concurente sau comune; exclusive ale UE. Distribu]ia lor se poate schimba [i face obiectul Constitu]iei UE, care stabile[te mecanismele ei concrete. Programul de baz` al PPE pune \n eviden]` o concep]ie organic`, bazat` pe un echilibru al for]elor \n societate: nici individul, nici comunitatea, nici statul cu autoritatea [i puterile de care dispune nu primeaz` \n rela]iile care se stabilesc \ntre ele. Corpul social este solidar \n diversitatea elementelor care \l compun.
10
Europartide
ANDREI R UTU
Partidul Popular European: democra]ie [i federalism organiza]ional

artidele europene/partidele la nivel european sau europartidele sunt, dup` caz, federa]ii sau confedera]ii la nivel european ale partidelor na]ionale, reunite pe criteriul de familie politic` (cre[tin democra]ii [i conservatorii; sociali[tii; liberalii; verzii; mai nou, regionali[tii). Partidul Popular European este constituit din partidele cre[tin democrate, populare [i conservatoare europene care recunosc statutul PPE [i care au aderat la PPE. Adeziunea individual` este prev`zut` \n statut \ncepnd cu 1976. Este de fapt singurul partid european care a prev`zut-o
creeze PPE, federa]ie de partide necesar` coordon`rii campaniilor electorale na]ionale \n momentul primelor alegeri europene prin sufragiu universal direct \n 1979. Este primul partid european (sau federa]ie de partide) cu voca]ie federal`, \n sensul \n care se consider` partid federal [i militeaz` dintotdeauna pentru o uniune politic` european` federal`. PPE recunoa[te, de altfel, ca Asocia]ii Recunoscute, o serie de asocia]ii politice transeuropene: Tineretul PPE (YEPP), Studen]ii Democra]i Europeni (EDS), Femeile PPE (Femmes PPE/EPP Women), Uniunea \ntreprin-
Problema alegerilor europene din 2004

Alegerile europene din 2004 au pus PPE o dubl` problem`. Pe de o parte, cum s` \[i p`streze majoritatea din Parlamentul european [i eventual s` o [i m`reasc`. Pe de alt` parte, cum s` asigure coeziunea intern` \n fa]a problemei puse de veleit`]ile eurosceptice [i antifederaliste ale conservatorilor britanici, veleit`]i \n sprijinul c`rora au venit [i presiunile suveraniste ale noilor state membre din Europa central`. Socializarea \n interiorul Grupului a noilor eurodeputa]i rezulta]i din l`rgirea Uniunii Europene pare uneori problematic`. n consecin]`, partidele cre[tin democrate fondatoare ale PPE se tem de o atenuare a identit`]ii federaliste originare. Dac` Grupul PPE-DE conta pe 278 de deputa]i din 732, ca urmare a plec`rii unor anumite partide mici pentru Partidul Liberal European (ELDR) recent transformat, Grupul s-a reg`sit cu doar 268 de eurodeputa]i. Este vorba de o sc`dere de la majoritatea anterioar` alegerilor de 38% din locurile parlamentare la 36,61% (vezi tabelul privind evolu]ia compozi]iei na]ionale [i partizane \ncepnd cu 1979). n schimb, PPE se felicit` de succesul de a fi ob]inut o Comisie European` conform` imaginii rezultatelor electorale, [i este mndru de majoritatea sa \n Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Mini[tri), ceea ce \i asigur` o majoritate parlamentar` [i guvernamental`, fie [i relativ`, \n institu]iile europene. Sloganul electoral al PPE a fost de altfel Majoritatea voastr` \n Europa, sub\n]elegndu-se o majoritate de centru-dreapta, opus` sociali[tilor. Totu[i, PPE nu mai controleaz` dect par]ial Consiliul UE, majoritatea sa sc`znd sub majoritatea absolut` \n urma l`rgirii [i a aportului de mini[tri sociali[ti din Europa central` [i de est ([i recent, \n urma pierderii guvernului portughez). PPE \[i afirma astfel voin]a originar` [i fondatoare de a transforma UE \ntr-o democra]ie parlamentar` federal`, pe care cre[tin democra]ii germani o v`d dup` imaginea Germaniei Federale.
PPE este primul partid european (sau federa]ie de partide) cu voca]ie federal`, \n sensul \n care se consider` partid federal [i militeaz` dintotdeauna pentru o uniune politic` european` federal`.
din chiar momentul apari]iei sale, cu mult \nainte de liberali, care au introdus-o recent. Printre membrii mai importan]i se num`r` cre[tin democra]ii germani (CDU/CSU), Partidul Popular (Spania), Forza Italia, Uniunea pentru Mi[carea Popular` (UMP) din Fran]a. Din partea Romniei fac parte Partidul Na]ional `r`nesc Cre[tin Democrat [i Uniunea Democrat` a Maghiarilor din Romnia, ca membri asocia]i (practic, cu drepturi depline). z`torilor mici [i mijlocii (SME-Union). Aceste asocia]ii federale sunt constituite din asocia]iile partizane la nivel na]ional ale partidelor membre PPE. Grupul PPE (Cre[tin Democra]ii) [i Democra]ilor Europeni (PPE-DE) este mo[tenitorul Grupului cre[tin democrat, constituit la 23 iunie 1953, \n timpul primei adun`ri parlamentare a CECO (Comunitatea European` a C`rbunelui [i O]elului), numit mai apoi Grupul PPE (\ncepnd cu 1976). Particula -DE (Democra]ii Europeni) a fost adùgat` \ncepnd cu alegerile europene din iunie 1999, [i face referire la partidele asociate Grupului parlamentar. Sunt partide ai c`ror deputa]i fac parte din Grupul parlamentar f`r` \ns` s` fie membri ai partidului. ncepnd cu alegerile din iunie 2004, este vorba nu numai de conservatorii britanici, ci [i de conservatorii cehi din ODS, popularii portughezi din CDS/PP [i ai Partidului Pensionarilor italieni. n particula -DE se recunosc [i partidele conservatoare membre [i \n Grupul parlamentar, [i \n Partid. Deputa]ii europeni membri ai aceluia[i partid na]ional membru PPE (sau asociat grupului) formeaz` o delega]ie na]ional`, unitate decizional` important` a grupului.
Grupul parlamentar [i Partidul

Grupul Partidului Popular European (Cre[tin Democra]ii) [i Democra]ilor Europeni este compus din deputa]i europeni ale[i pe listele partidelor na]ionale membre ale PPE [i din deputa]ii asocia]i. Eurodeputa]ii asocia]i sunt deputa]i care ader` la grupul parlamentar f`r` \ns` ca partidele lor s` fac` parte [i din europartid. Grupul PPEDE reprezint` PPE (partidul) \n Parlamentul European. Grupul cre[tin democrat din Parlamentul european [i partidele sale membre au decis, la data de 29 aprilie 1976, s`
11
COMPOZITIA NAIONAL I PARTIZAN A GRUPULUI PPE/PPE-DE \ntre 1979-2004

Surse: Manuel PPE-DE/1997, Bruxelles: Groupe PPE, 1987 EPP-ED Handbook/2001, Brussels: EPP-ED Group, 2001 50 ans dhistoire du groupe du PPE-DE au service de lEurope Unie, Bruxelles: Groupe PPE-DE, 2003 www.epp-ed.org, www.eppe.org
ara
BELGIA
Partidul na]ional
CVP (CD&V din 2001) PSC (CDH din 2002) CSP MCC (MR) CDU CSU UDF/La Nouvelle UDF UDF (martie 1986) UDF (1991) RPR-DL UMP FG Indpendant 1979-1984 11 7 3 42 34 8 7/9 7/9 1984-1989 6 4 2 41 34 7 9/7 9/6 1
Legislatura
1989-1994 7 5 2 32 25 7 6/12 6/8 4 4 4 27 26 1 4 4 12 8 3 1 1994-1999 7 4 2 1 47 39 8 13/11 13/11 1999-2004 6/5 3/2 1 1 1 53 43 10 21/20 9 12/11 5 4 1 34/35 4 0/1 1 22 1 2 2 1 1 2 2 9 9 3 1 9 9 1/10 9 28 26 1 1 37 34 2 1 7 6 2 7 7 5 4 1 2004-2009 6 4 1 1 49 40 9 17
GERMANIA FRANA
IRLANDA ITALIA
4 4
6 6 27 26 1
17 5 5 24
30 DC 29 PPI Patto Segni SVP 1 FI UDC&DC UD.EUR (2004: AP-UDEUR) CCD CDU RI-DINI Partido Pensionati LUXEMBURG PCS-CVS 3 OLANDA 10 CDA 10 DANEMARCA KD (din 1981) 1 KF (din 1992) GRECIA 1981 ND (din 23.12.1981) 8 PORTUGALIA 19/07/86 CDS/PP (ante 1993; din 2004) PPD/PSD (din 1996) Fora Portugal PPD/PSD.CDS/PP) SPANIA 1986 PP UPN/PP CN-PNV CiU-UDC MAREA BRITANIE CONS (din 1992) Scottish CONS&Unionist UUP SUEDIA 17/09/95 M KD AUSTRIA 13/10/96 VP FINLANDA 20/10/96 KOK Suomen Kristillinen Liitto
1 16 5 1
3 3 8 8 1/2/1 9/8 9/8 4 -
3 3 10 10 1 2 2* 10 10 3 16 15 1 1/33 32* 1 -
3 2 10 10 2/4 3 9 9 3 (PSD)1 9 30 27 1 1 1 19 18 1 5 7 4
1 23 3 7 7 11 1 11 11 99 2 7 9 24 23 1 28 27 2 1 5 4 1 6 6 4 4
1 -
12
CEHIA
ESTONIA CIPRU LETONIA LITUANIA UNGARIA MALTA POLONIA SLOVENIA SLOVACIA
ODS KDU-CSKL SNK PPU DISY Gia tin Evropi JL/NE TP TS FIDESZ-MPS MDF PN PO PSL N.Si SDS KDH SKDU SMK-MKP
Parlamentul European
14 9 2 3 1 1 3 2 1 3 2 1 2 2 13 12 1 2 2 19 15 4 4 2 2 8 3 3 2 268/732
110/434 121/518 157/567 233,232/626 PPE (PPE-DE din 1999) 107/419 iunie 1981: 109/434 109/434 1991: 125 20.09.95: 162 1982: 117/434 1986: 118/518 *1992: 162 13.10.96: 169 martie 1986: 119/518 20.10.96: 173 11.11.96: 182/626 Oct. 1997: 180/626
Structura organiza]ional` [i consecin]ele ei

Din punct de vedere organiza]ional, PPE prezint` structuri decizionale ierarhice care se aseam`n` structurilor partidelor na]ionale (congres, birou politic, pre[edin]ie), cu o democra]ie intern` efectiv`. Norma voturilor este att \n teorie, ct [i \n practic`, majoritatea absolut` (50%+1) a membrilor prezen]i. Se voteaz` \n mod curent [i extensiv, iar rezultatele sunt acceptate de opozi]ie. Compromisul [i negocierea sunt recunoscute informal, iar nu formal, ca \n celelalte partide europene. Ultimul congres aranjat, cu decizii stabilite de dinainte, a fost \n 1986. De atunci, este acceptat` chiar [i discu]ia amendamentelor de ultim minut, f`r` m`car ca un for superior de conducere s` le selecteze. Att partidul ct [i grupul parlamentar iau m`suri disciplinare (cazul CDS portughez \n 1993, exclus pentru c` sa opus Tratatului de la Maastricht, sau utilizarea sistemului de whip, deputat responsabil cu voturile \n plenar`). Organizarea fundamental suprana-
]ional` a organelor PPE l-a singuralizat pentru mult` vreme. Nici unul din organele de conducere nu este organizat \n manier` interguvernamental`, cu excep]ia Summitului, reuniune a [efilor de guvern [i de partid. Summitul PPE coordoneaz` politicile [i strategiile electorale [i legislative ale partidelor na]ionale [i ale Grupului PPE-DE \n Parlamentul European. PPE \ncearc` astfel s` \[i asigure controlul asupra agendei Consiliului European [i s` produc` orient`ri politice care s` corespund` doctrinei lui. Unul dintre succesele istorice astfel ob]inute a fost introducerea \n Tratatul de la Maastricht a reformelor institu]ionale principale. Este vorba despre stabilirea unui calendar ireversibil pentru Uniunea monetar`, introducerea co-deciziei pentru Parlament procedur` legislativ` prin care Parlamentul European devine co-legislator al UE-, independen]a B`ncii Centrale Europene, crearea Comitetului Regiunilor despre care se spera c` va deveni o a doua camer` a Parlamentului European care s` exprime interesele colectivit`]ilor locale, \n acord cu principiul subsidiarit`]ii att de drag PPE etc. Avizul conform pentru Parlament \n
situa]ia revizuirii tratatelor fondatoare ale UE a fost singurul punct neadoptat. PPE este primul partid la nivel european care [i-a denumit federa]ia partid, partid pe care l-a separat institu]ional de grupul parlamentar (\n cazul celorlalte partide europene, aceast` separare de abia acum \ncepe, \n urma unei decizii a Cur]ii Europene de Conturi). Chiar dac` Grupul parlamentar este reprezentat \n organele de conducere ale partidului, cele dou` sunt totu[i organiza]ii independente. Partidul d` adesea impulsuri politice grupului, \n urma unor decizii politice adoptate pe baza studiului \n grupurile de lucru permanente ale partidului. Pentru a da numai un exemplu, circa dou` treimi din proiectul Constitu]iei europene adoptat de Conven]ia european` au fost propuse de PPE. PPE a preg`tit, timp de ani de zile, actuala l`rgire a UE, prin participarea \n procesul decizional a partidelor din ]`rile asociate Uniunii. Totu[i, aderarea efectiv`, la 1 mai 2004, a celor 10 noi membri pune sub semnul \ntreb`rii, fie [i numai din punct de vedere psihologic, coeziunea intern` deja greu de ob]inut cu membrii conservatori.
13
Luna de fiere
CRISTI PANTELIMON
Alian]a DA pare a se mul]umi a se ascunde \n spatele lui Traian B`sescu. Dar aceast` pozi]ie este nefireasc` [i periculoas`. Cu prima ocazie cnd B`sescu se va cl`tina, dominoul actualei puteri se va cl`tina radical.
Alian]a DA sau BA? Ct` dreptate [i ct adev`r?

uterea alian]ei DA este o realitate de cteva luni. S-a vorbit mult despre [i a fost v`dit entuziasmul cu care romnii au primit vestea detron`rii (chiar par]iale) a aparatului de partid [i de stat controlat de PSD. Chiar dac` exprimat mai ales \n fiefurile tradi]ionale ale opozi]iei (ca Bucure[tiul), acest entuziasm nu a fost mai pu]in sincer [i adev`rat. Din p`cate, lucrurile \ncep s` capete o turnur` extrem de nepl`cut` mai repede dect se a[teptau chiar [i cei mai aprigi du[mani ai alian]ei. Dac` PSD-ul a pierdut Cotroceniul din cauza ezit`rilor nepermise ale lui Adrian N`stase, a impresiei de culpabilitate pe care o degaja atitudinea sa general` (mai ales \n ultima confruntare televizat` cu Traian B`sescu, \n care a [i pierdut pu]inele voturi decisive care l-au plasat pe fatidicul loc II), Alian]a poate pierde totul pe mna crmaciului care a adus-o la guvernare, de data aceasta din motive opuse: B`sescu are o impetuozitate vecin` cu incon[tien]a, pe care, \n loc s` o tempereze dup` consumarea r`zboiului electoral, o afi[eaz` din ce \n ce mai ostentativ. N`stase a pierit de moarte natural` (de[i gurile rele spun c` a fost lucrat de Ion Iliescu cu sprijinul discret al serviciilor secrete!), B`sescu poate \ns` s` moar` de moarte violent`, rupndu-[i gtul, cum se zice.
Blondele lui B`sescu [i codul muncii

Alian]a DA pare a se mul]umi a se ascunde \n spatele lui Traian B`sescu. Dar aceast` pozi]ie este nefireasc` [i periculoas`. Cu prima ocazie cnd B`sescu se va cl`tina, dominoul actualei puteri se va cl`tina radical. De altfel, dac` impresia nu ne \n[al`, lucrurile \ncep s` se strice \n
ambele sensuri, att dinspre B`sescu spre DA, ct [i dinspre DA spre B`sescu. Tonul erorilor l-a dat chiar Traian B`sescu: \ncepnd cu blonda de la Integrare (o tn`r` altfel extrem de simpatic` [i, desigur, nevinovat` de pozi]ia jenant` \n care a fost pus` de fostul ei [ef de la prim`rie), trecnd apoi prin delimitarea ciudat` de prefectul Bucure[tiului Silvian Ionescu (c`ruia nu i s-a repro[at nimic direct, dar n-a fost agreat de sistemul olfactiv al pre[edintelui situa]ie stranie, din care cet`]enii au \n]eles c` numirile se fac dup` bunul plac al lui B`sescu!), mergnd apoi la a doua numire de la prefectur` (domni[oara Mantale este [i va r`mne o preferat` a presei, din motive de presta]ii caraghioase v` aminti]i c` simpatica prefect` a anun]at c` va monta o vac` \n fa]a institu]iei pe care o conduce?) [i mergnd, \n fine, pn` la blonda de la Golden Blitz, personaj misterios, aflat tot sub obl`duirea pre[edintelui. Nu e cam mult? \n acest timp, guvernul se treze[te din letargie [i practic` o reform` fiscal` cu care FMI-ul nu e de acord, iar urmarea e c` toate pre]urile la utilit`]ile publice vor s`ri \n aer anul acesta. n atari condi]ii, actualul candidat al alian]ei la prim`ria capitalei va putea cu greu explica romnilor ce a urm`rit cu propunerea de declarare a averilor de c`tre to]i cet`]enii. S` fi fost un gest de pur cinism? n fine, cu toate c` PSD-ul \nc` nu sa realimentat cu benzin`, episodul prim`riei poate da o gur` de oxigen ma[in`riei acestuia dintr-o direc]ie nesperat`. Lipsa de cadre la nivel administrativ teritorial a alian]ei (scuzabil` pn` la un punct) devine critic` atunci cnd se pune problema personalit`]ilor de talie na]ional`. Primul ministru T`riceanu nu face nici m`car el ravagii la capitolul popularitate, ce s` mai vorbim de ceilal]i membri ai cabinetului sau
de cei pe care alian]a trebuie s`-i propulseze \n func]ii de mare vizibilitate? n urma unui meci strns \ntre PD [i PNL, s-a decis avansarea lui Adriean Videanu spre prim`ria capitalei. A fost o alegere corect`, din punctul de vedere al alian]ei. Dac` anun]ata candidatur` a lui Marian Vaghelie la fotoliul de primar general se va men]ine, PSD-ul dovede[te o clar` mentalitate de \nvins, iar comentariile sunt de prisos. ns`, dac` partidul neistovitului Ion Iliescu va reveni asupra deciziei [i va arunca \n lupt` o alt` figur` (bunòar`, pe Sorin Oprescu) scorul va fi destul de strns, cu toat` tendin]a bucure[tenilor de a trimite la plimbare candida]ii PSD-ului. De data aceasta, s` nu uit`m, ochiul public este a]intit spre gre[elile alian]ei, care se afl` la putere.
Vizita la Moscova, via strada Mihìleanu

Traian B`sescu a avansat cel pu]in dou` teme de reflec]ie geopolitic` interesante: o a[a-zis` ax` Washington Londra Bucure[ti, precum [i angajamentul special al ]`rii noastre \n zona geostrategic` a M`rii Negre. Lucrurile sunt, de altfel, legate. C`ci axa care se termin` la Bucure[ti serve[te interesele romne[ti \n zona M`rii Negre, zon` \n care convulsiile imperiale ale Rusiei se conjug` acum cu interesele marilor puteri atlantice pentru Ucraina portocalie. n acest ghem \nclcit, Basarabia poate ie[i la suprafa]` mai u[or dect ne-am fi putut a[tepta, dar tot att de adev`rat este c` poate fi [i mai crunt scufundat` de tangajul fostului imperiu sovietic: recent, dup` vizita lui Traian B`sescu la Chi[inù, pre[edintele Voronin (un personaj duplicitar sau obligat
14
la perfect` duplicitate, care pn` mai ierialaltìeri b`snea despre limba moldoveneasc` diferit` de limba romn` [i se vìc`rea de amestecul Romniei \n treburile interne ale Moldovei) anun]` nici mai mult, nici mai pu]in, c` Moldova vrea s` implice Romnia \n cvartetul (Rusia, OSCE, Ucraina, Moldova) de reglementare interna]ional` a problemei Transnistriei. n Moldova, e clar, bate un vnt antirusesc [i proeuropean (cu culoare romneasc`), dar nu se [tie dac` acesta va fi suficient de puternic pentru a \mpinge corabia romnismului la limanul unionist. Imediat dup` lu`rile de pozi]ie pro-romne[ti, Moscova a amenin]at cu robinetul de gaze [i a anun]at c` va livra Moldovei acest produs vital la pre]uri europene. Mai mult dect str`vezie aluzie: vre]i \n Europa, \mpreun` cu fra]ii romni, bine, v` d`m gaz la pre] european! \n aceste condi]ii, vizita la Moscova a lui Traian B`sescu nu a avut deloc auspicii favorabile. Nici \n interior pre[edintele nu st` chiar pe roze. Au \nceput deja dezv`luirile presei \n leg`tur` cu casa din strada tefan Mihìleanu nr. 2. Acuzat c` [i-a oferit un cadou ilegal, B`sescu a avut pn` acum mai multe reac]ii, toate cusute cu a]` alb`. Prima a fost s` nege [i s` afirme c` tranzac]ia a fost legal`. A doua a fost s` renun]e la cas` [i s` spun` c` o face din respect pentru opinia public` (un soi de cìn]` tardiv`, care nu valoreaz` mare lucru), iar \n a treia a
invocat motivul c` respectiva locuin]` nu se potrive[te normelor de protec]ie a demnitarilor [i c` de aceea renun]` la ea. n fine, dup` \ntoarcerea de la Moscova (s` fi fost \ncurajat pre[edintele de desf`[ur`rile de acolo?), domnia sa declar` c` nu e cazul s` fie urecheat de N`stase (a se citi patru case!) sau de Iorgovan (care ar fi omort un om pe trecerea de pietoni lucru perfect neadev`rat) [i c` va dovedi cu acte \n regul` c` are dreptate...\n ultima luare de pozi]ie pe aceast` tem`, la o emisiune televizat` la Antena 1, B`sescu \ncurc` [i mai tare borcanele afirmnd c` respectiva locuin]` e cump`rat` \n baza legii 10/2001 [i nu a legii 112/1995! Aceast` ultim` g`selni]` e cel pu]in ciudat`, devreme ce legea 10 nu se refer` la vnzarea de locuin]e, ci la desp`gubirea fo[tilor proprietari ale c`ror imobile au fost preluate abuziv. Pre[edintele, din p`cate, a cam intrat la ap`...\n sectorul locativ. n diminea]a plec`rii la Moscova, Traian B`sescu a fost surprins de pres` f`cnd o vizit` fulger la locuin]a bucluca[`, de unde a ie[it cu ni[te saco[e \n bra]e. Pre[edintele, cu toat` mina sa de marinar ne\nfricat, s-a ascuns dup` poart` cnd aghiotantul i-a strigat c` se filmeaz`. Scena frizeaz` ridicolul [i arat` c` [i cel mai brav marinar al ]`rii se teme uneori de propriile gesturi... cnd acestea sunt filmate. Domnule pre[edinte, \n acel moment a]i c`zut \n sondaje cu cteva procente bune!
PSD-ul \[i linge r`nile... la vn`toare

Cu toate c` a promis, sp`[it, c`-[i va reconsidera pozi]ia fa]` de vn`torile regale chiar \n seara \n care a pierdut alegerile preziden]iale, \n emisiunea televizat` de la TVR1, Adrian N`stase s-a \ncumetat, \n plin` degringolad` a partidului, s` porneasc` la drumul lung al pl`cerilor chinegetice, al`turi de magna]i din ]ar` [i din strìn`tate, pe domeniul boierului iriac de la Balc. Gestul are o simbolistic` aparte. nfrnt \n alegeri de un personaj colorat [i u[or caraghios, f`r` deprinderi aristocratice, Adrian N`stase [i-a adus aminte de frumuse]ea versurilor lui tefan Augustin Doina[: Un prin] din Levant \ndr`gind vn`toarea/prin inim` neagr` de codru trecea. Croindu-[i cu greu prin h`]i[uri c`rarea,/cnta dintr-un flaut de os [i zicea:/ Veni]i s` vn`m \n p`duri nep`trunse/mistre]ul cu col]i de argint, fioros,/ce zilnic \[i schimb` \n scorburi ascunse/copita [i blana [i ochiul sticlos... Adrian N`stase, colec]ionar de art` [i intelectual fin, cunoa[te, desigur, ct poten]ial politic se ascunde \n astfel de [edin]e de vn`toare inspirate de trecutul fabulos al Orientului. R`mne de v`zut dac` pu[ca sa va nimeri personajul al c`rui ochi sticlos r`mne, deocamdat`, st`pn peste jungla nep`truns` a vie]ii politice dmbovi]ene.
Observator
A doua tinere]e a lui Ion I. Iliescu
i nu este vorba de anun]ul f`cut de acesta cum c` se simte ca la 45 de ani (cam ca atunci cnd \n nomenclatura comunist` cea mai de sus fiind, era marginalizat ca prim-secretar jude]ean de partid) ci de ceea ce ar putea s` fac` acesta de pe o pozi]ie de pe care nu mai trebuie s` intre \n gra]iile nim`nui din Vest. Adic`, I.I., \ntors \n PSD [i sc`pat de grijile unei fe]e democratic-umane se poate \ntoarce lini[tit la pasiunea tinere]ii sale comunismul-socialismul luminat (sau cu fa]` uman`). Au ap`rut deja tot soiul de [abloane ale unei anume vie]i de partid, \n care vechimea (deci devotamentul tmp [i, pe vremuri,
criminal) fa]` de partid bate inteligen]a, loialitatea bate competen]a, partidul bate Romnia, iar Iliescu, \ncruntat [i negru-acru tun` [i fulger` cu mnie proletar` \mpoptriva lui B`sescu, Macovei, T`riceanu ori Geoan`, ca pe vremea cnd \i \nfiera cu mnia lui proletar` pe al]i du[mani ai ]`rii. i culmea arogan]ei [i dispre]ului de tip comunist: personajul conduce \ntlnirile conducerii PSD \n calitate de simplu membru!!! \n]elegem din acest inedit fapt c` Iliescu nu este numai tat`l partidului ci [i statutul acestuia. Tragerea PSD pe o pozi]ie clar` de stnga ceea ce implic` [i cur`]area lui, \n afar` de criteriul indivizii din cealalt` tab`r`
[i de o parte din prea vizibilii [i prea dezinteresa]ii baroni ai partidului poate fi \ns` [ansa pentru cea mai rapid` [i cea mai \ndelungat` rea[ezare \n capul bucatelor politice dup` actuala guvernare care, sprijinind tot mai clar interesele celor boga]i, are toate datele c`derii curnde [i pe termen \ndelungat \n pr`pastie; mai ales \ntr-o lume european` tot mai de stnga. A doua tinere]e a lui Ion I. Iliescu are deci premisele de a fi politic marxist`. Ca [i prima. Iar material, capitalist`. i ce poate fi mai pl`cut dect s` l`crimezi pentru masele \mpilate, printre al]ii, [i de proprii oameni de afaceri!
15
Cntarea Ungariei Mari
n noianul de emo]ii, declara]ii, pozi]ii, contraemo]ii, contradeclara]ii, contrapozi]ii, proiec]ii semiclandestine [i amenzi semilegale, r`cnete [i \njur`turi na]ionaliste ungure[ti [i sperieturi [i contra\njur`turi romne[ti, dezbateri istorice simandicoase, analize de text [i imagine, conferin]e de pres` b`[c`lioase, deliruri [i contradeliruri, incompeten]e, impertinen]e [i indecen]e, propagand` na]ionalist-[ovin`, propagand` nostalgic-imperial`, arogan]` [i dispre], ur` [i minciun`, nimeni nu a observat
sau nu am luat noi cuno[tiin]` de un lucru care readuce lucrurile \n f`ga[ul lor mic, ridicol [i trist: filmul Trainon, marea dezbatere istoric` despre trecutul, prezentul [i viitorul unei na]iuni sublime a[ezat` \ntr-o mare de troglodi]i (romni, srbi, slovaci, ucrainieni), se aseam`n`, pn` la confundare, cu nenum`rate produc]ii din vremea comunismului. Acela[i amestec patetic-agresiv de text care de]ine adev`rul absolut [i de poezie menit` s` \nfl`c`reze alt`dat` muncitorii [i ]`ranii, comuni[tii [i uteci[tii,
pionerii [i tinerii acum pe ungurii din afara grani]elor Ungariei mici; aceea[i tehnic` a omisiunii, minciunii, deform`rii, siluirii. Trianon nu e dect un alt film al sec]iei de propagand` [i nu ne-am mira s` g`sim \n spatele producerii lui [i printre cei care apar \n el, chiar fo[ti activi[ti [i fo[ti profitori ai comunismului maghiar, reprofila]i \n gruparea patriotului na]ionale. i, dac` ne gndim mai bine, seam`n` [i cu spectacolele acelea maiestuoase \n care se amestecau cam la fel texte \n proz` despre m`re]ele realiz`ri cu poezie . Ne oprim aici cu amintirile, pentru c` deja am \nceput s` fredon`m gndindu-ne la Trianon memorabilul mar[ Partidul, Ceau[escu, Romnia.
Adul]i contra copii
ctuala lume civilizat` \[i face un punct de glorie din grija fa]` de copii, din preg`tirea lor pentru viitor [i din preg`tirea pentru ei a unui viitor mai bun. i implicit din preg`tirea unui viitor mai bun pentru omenire. Dar este oare chiar a[a? Campaniile \n favoarea drepturilor copilului, cu multe puncte pozitive [i, \n detaliu, adesea chiar cuceritoare sunt ele real pornite din dragostea fa]` de copii sau dintr-un activism politico-func]ion`resc? Pentru c` vom reveni asupra acestui subiect, facem acum doar cteva observa]ii [i lans`m cteva nedumeriri.
Astfel, dac` punem fa]` \n fa]` activitatea \n favoarea copilului cu restul frontului de promovare a unor libert`]i [i drepturi fundamentale, \ndoiala privind onestitatea [i c`ldura celei dinti este grav pus` la \ndoial`. i cum s` nu fie dac` te ui]i doar la ceea ce se \ntmpl` \n jur: nici promovarea pe toate canalele de formareinformare, inclusiv cele educative, ct [i \n tot spa]iul zilnic al unui copil conectat la lumea \nconjur`toare, a sexualit`]ii ca dimensiune existen]ial` fundamental`, nici ridiculizarea [i desfiin]area familiei fie prin singur`tatea la care duce lupta pentru
carier`, fie prin promovarea familiei [i normalit`]ii homosexuale, nici modelarea \ntr-o cultur` minimalist`, orientat` pe consum [i senza]ii, nu \nseamn` grij` real` pentru copii [i viitor. Devierile, neadapt`rile, neputin]ele se agraveaz`; lumea actual` este o lume tot mai nevrozat`, copiii [i tinerii, mesteca]i f`r` mil` \n acest mecanism, aleg calea violen]ei, a drogurilor, a senza]iilor tari. Sterilitatea sau refuzul natalit`]ii se amplific`. n ciuda declara]iilor dure, decise sau sentimentaloide, privind valoarea [i drepturile copiilor, dispre]ul pentru ei este evident. Lumea viitoare va fi mai s`rac`, mai nesigur`, mai bolnav`, mai inospitalier`. i \n mod sigur cu tot mai pu]ini copii. Pn` nu vor mai fi deloc.
Trecutul [i viitorul de aur al comunismului

oat` tevatura din jurul amplas`rii Catedralei Mntuirii Neamului ne \ndeamn` la cteva reflec]ii care dep`[esc cu mult subiectul \n sine. Opozi]ia lui B`sescu, probabil indus` sau impus` de cineva, a adus \n planul evenimentelor minciuna c` \n disputa Parcul Carol fostul primar general a fost sus]inut de bucure[teni. Cteva mii de contra pe internet, \n condi]ii ce permiteau frauda masiv`, [i cteva zeci de persoane cu probleme nu ne pot convinge c` bucure[tenii, care de 15 ani refuz` sistematic comunismul, ar fi fost de data aceasta pentru o relicv` comunist`. Mass media a r`mas \ns` pe aceast` pozi]ie, iar anali[tii, \n alte situa]ii, sprin]ari, au f`cut ciocul mic. De ce?
Pentru c` \n Romania, ca \n toat` lumea civilizat`, comunismul care a deformat [i a ucis vie]i, destine, aspira]ii, voca]ii, speran]e, mult mai mult dect oricare alt sistem politic criminal, este bine mersi legal, onorabil [i chiar de bon ton. n timp ce ri[ti \nchisoarea pentru, de exemplu, remarci care lezeaz` drepturile omului, nu ri[ti nimic dac` faci propagand` comunist`, dac` ai fost sau e[ti comunist. n mod real comuni[tii [i securi[ti re[apa]i sunt la putere \n toate statele foste comuniste, ei sunt oamenii de afaceri, ei sunt capii re]elelor mafiote [i organizatorii corup]iei. Mai mult chiar, ei au fost [i sunt sprijini]i din afar` de re]ele financiar-politice, avnd ca trmbi]e interne anali[ti politici,
activi[ti civici [i politicieni de operet`. Procedeul standard este urlatul \n pia]a public`, saltul \n beregat`, punerea acuzatoare la zid, minciuna en gros. Ap`r`tori ai democra]iei, func]ioneaz` dup` principiul: Cine nu e cu noi, e \mpotriva noastr`! Disputa catedralei a fost din aceea[i zon` [i \n orchestrarea ei s-au recunoscut toate elementele de ac]iune specifice. i ea nu s-a \ncheiat: afl`m, chiar \n aceste zile, conform unui a[a-zis studiu pl`tit din afar`, c` bucure[tenii nu mai au aer, spa]iu [i mai ales libertate de con[tiin]` din cauza bisericilor! Le-o spun asta unii care [i-au vndut con[tiin]a.
16
Timpul liturgic
Postul Pa[tilor a \nceput; este el o perioad` de restric]ii, este o vechitur` exotic` r`mas` la periferia noastr`, este un prilej pentru unii dintre noi de a-[i afi[a credin]a? Este el necesar vie]ii noastre? Iat` cteva \ntreb`ri, [i mai sunt multe altele, pentru care merit` s` \ncerc`m \n cele de mai jos o sumar` tlcuire a Postului Pa[tilor c`lùzi]i fiind de Alexander Schmemann, prin intermediul c`r]ii sale Postul cel Mare, de omiliile Sfntului Ioan Gur` de Aur dar, [i de textele altor teolog gi sau sfin]i p`rin]i.
PAUL GHIIU
C`l`toria c`tre Pa[ti restaurarea omului

ostul Pa[tilor a \nceput; este el o perioad` de restric]ii, este o vechitur` exotic` r`mas` la periferia noastr`, este un prilej pentru unii dintre noi de a-[i afi[a credin]a? Sau este el vital-necesar vie]ii noastre? Iat` cteva \ntreb`ri, [i mai sunt multe altele, pentru care merit` s` \ncerc`m \n cele de mai jos o sumar` tlcuire a Postului Pa[tilor c`lùzi]i fiind de Alexander Schmemann, prin intermediul c`r]ii sale Postul cel Mare, de omiliile Sfntului Ioan Gur` de Aur dar, [i de textele altor teologi sau sfin]i p`rin]i. Postul Pa[tilor este o adev`rat` [coal` a pocìn]ei la care fiecare cre[tin trebuie s` mearg` an de an pentru a-[i adnci credin]a, a-[i reconsidera [i, dac` este posibil, a-[i schimba via]a. Este un minunat pelerinaj c`tre izvoarele credin]ei ortodoxe o redescoperire a felului ortodox de a fi spune Schmemann. Cum orice c`l`torie duce undeva, iar \n jurul Pa[tilor graviteaz` \ntreaga via]` a Bisericii, anul liturgic devine un pelerinaj c`tre Pa[ti, iar Postul, finalul acestei c`l`torii duhovnice[ti. Odat` ajun[i, bucuria marii s`rb`tori ne va face s` cnt`m \n timpul Liturghiei pascale: Ast`zi toate s-au umplut de lumin`, cerul [i p`mntul [i cele de sub p`mnt [i aceasta pentru c` am primit noua via]` d`ruit`, tuturor celor care cred, de c`tre Hristos. De Pa[ti pr`znuim \nvierea lui Hristos ca pe ceva care s-a petrecut, se petrece [i se va petrece cu noi c`ci prin propria sa moarte Hristos a schimbat natura intim` a mor]ii, a transformat-o \ntr-o punte o trecere, un Pa[ti c`tre \mp`r`]ia lui Dumnezeu schimbnd tragedia tragediilor \ntr-o biruin]` capital`.
Preg`tirea pentru Postul Pa[tilor

tiindu-ne superficialitatea [i prinderea noastr` \n mrejele vie]ii p`mnte[ti, [i deci greutatea trecerii de la cele lume[ti la cele duhovnice[ti, Biserica a ornduit o perioad` de preg`tire \n care s` \ncepem s` ne trezim [i s` ne apropiem de sensul [i \ncerc`rile Postului [i care include cele cinci duminici care preced Postul.
Smerenia
A doua duminic` ne vorbe[te despre urm`toarea dimensiune important` a pocìn]ei: cùtarea smereniei. Pericopa evanghelic` a Vame[ului [i Fariseului
Dorin]a
Prima dintre duminici este cea a lui Zaheu (Luca XIX, 1-10), un om mic de statur` care dorea s` \l vad` pe Hristos [i pentru c` dorin]a \i era foarte mare se urc` \ntr-un copac. Drept r`splat`, Iisus nu numai c` \l remarc` dar, \n aceea[i zi, merge \n casa lui. Omul urmeaz` dorin]ei sale. Se poate spune chiar c` omul este dorin]`, iar acest adev`r psihologic fundamental despre firea omeneasc` este m`rturisit de Evanghelie: Unde este comoara ta, spune Hristos, acolo este [i inima ta. O dorin]` puternic` \nfrnge limit`rile fire[ti ale omului [i, cnd cu pasiune omul dore[te ceva, realizeaz` lucruri pe care firesc nu le poate s`vr[i. Singura problem` este totu[i dac` noi ne dorim lucrurile bune, dac` puterea dorin]ei din noi este orientat` c`tre scopuri bune .. Zaheu a dorit lucrul cel bun, El a for]at aten]ia lui Hristos, L-a adus pe Hristos \n casa lui. Aceasta este deci prima vestire, prima invita]ie: s` con[tientiz`m ceea ce avem cel mai profund [i adev`rat \n noi, s` con[tientiz`m setea [i foamea pentru Absolutul care este \n noi, fie c` \l [tim sau nu.
(Luca XVIII, 10-14) ne pune \n fa]` doi oameni despre a c`ror via]` nu ne spune nimic, pe care nu \i diferen]iaz` \n ceea ce prive[te p`catele sau bunele: fariseul, un om care se crede exemplar pentru c` respecta normele religioase ale momentului [i vame[ul, despre care nu ni se spune c` nu le-ar respecta, dar care nu voia nici ochii s`[i ridice c`tre cer, ci-[i b`tea pieptul zicnd: Dumnezeule, fii milostiv mie, p`c`tosului. Fariseul deturneaz` sensul religiei c`tre o serie de gesturi exterioare, \ncercnd s` cumpere bun`voin]a cereasc`: zeciuiala pe care o d` la Templu este culmea cucerniciei sale; mndria e materia care lucreaz` \n interiorul sù. Vame[ul, probabil pentru c`
17
Timpul liturgic
nici nu are prea multe, nu aminte[te faptele sale bune; el se roag`. Smerenia spune Sfntul Ioan Gur` de Aur \n omilia la aceast` duminic` nu \nseamn` ca un p`c`tos s` se socoteasc` pe sine cu adev`rat p`c`tos, ci aceea este smerenie c\nd cineva se [tie pe sine c` a f`cut multe [i mari fapte bune [i totu[i nu cuget` lucruri \nalte despre sine. Vame[ul este smerit. Iar smerenia, afirm` Schmemann, nu este un semn al ignoran]ei, incompeten]ei, sl`biciunii a[a cum suntem \ndemna]i a crede ast`zi cnd ni se insufl` permanent sensul mndriei, al m`ririi de sine, al \ndrept`]irii de sine. Smerenia este putere; puterea de a-]i vedea imperfec]iunea. M`sura smereniei este chiar Dumnezeu care este smerit pentru c` este perfect; smerenia Lui este slava Sa [i sursa adev`ratei frumuse]i, perfec]iuni [i bun`t`]i. Si po]i deveni smerit urmnd
modelul lui Hristos m`surnd totul prin El, raportnd totul la El. Rug`ciunea de smerenie este \nceputul adev`ratei pocìn]e care este o re\ntoarcere la adev`rata rnduial` a lucrurilor, iar smerenia deplin` .este rodul [i sfr[itul pocìn]ei.
Acest ceva este chiar sentimentul de \nstrìnare de Dumnezeu . Dar Biserica este aici ca s`-mi aminteasc` de ceea ce am p`r`sit [i am pierdut. i a[a cum ea \mi reaminte[te, \mi amintesc [i eu . [i atunci cnd \mi amintesc, g`sesc \n mine dorin]a [i puterea de a m` re\ntoarce: m` voi \ntoarce la Tat`l Meu plngnd cu lacrimi: prime[te-m` ca pe unul din slujitorii Tì. Aceasta este tlcuirea parabolei fiului care se \ntoarce acas`, fiu care a fost pierdut [i s-a aflat, mort [i a \nviat pentru c` Dumnezeu pe p`c`to[ii care se \ntorc la el nu numai c` nu-i pedepse[te, ci El \nsu[i umbl` dup` dn[ii [i-i caut`, [i aflndu-i se bucur` de ei mai mult dect de cei drep]i (Ioan Gur` de Aur). Dar mai este un tlc \n aceast` parabol` pe care ni-l dezv`luie tot Ioan: Cnd noi [tim c` suntem p`c`to[i, nu trebuie nici s` dezn`d`jduim, nici s` fim u[uratici la minte [i lene[i, c`ci amndou` acestea ne-ar duce la pieire. Adic` dezn`dejdea ne \mpiedic` de a ne scula din c`derea \n p`cate, iar` u[ur`tatea min]ii face, ca [i cei ce stau, s` se poticneasc` [i s` cad`. La Utrenia din aceast` duminic` se cnt` tristul, nostalgicul [i att de frumosul Psalm 136, Psalmul \nstrìn`rii, cntat de evrei \n captivitatea babilonic` [i devenit cntecul omului care realizeaz` \ndep`rtarea de Dumnezeu; iar cntndu-l, devine om din nou. La rul Babilonului, acolo am [ezut [i am plns cnd ne-am adus aminte de Sion De te voi uita Ierusalime uitat` s` fie dreapta mea! S` se lipeasc` limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune nainte Ierusalimul, ca \nceput al bucuriei mele
[i relele noastre. Unul se va lua, altul se va l`sa (Mt. 24, 40); unul va merge spre lumina lui Hristos, pentru ne\ncetata [i f`r` cap`t bun` schimbare, altul va cobor\ \n \ntunericul \nghe]at al potrivnicului Domnului. Iar iadul va fi pentru unul infernul \n care a crezut [i pe care l-a hr`nit \n via]a sa sau nimicul, \n m`sura \n care \n via]` nu a crezut \n nimic. Fiec`ruia dup` cum a crezut [i a f`cut.
Dragostea
Traducnd parabola, Schmemann ne spune \ns` [i care este etalonul acestei judec`]i, care va fi m`sura divin`: iubirea nu numai o simpl` preocupare umanitar`, ci iubirea concret` [i personal` pentru cel de lng` mine, oricine ar fi el, pe care Dumnezeu a f`cut s`-l \ntlnesc \n via]a mea Pentru c`, \ntr-adev`r, ce este dragostea dac` nu acea putere tainic` ce transcende \ntmpl`torul [i exteriorul din cel`lalt prezen]a sa fizic`, treapta social`, originea etnic`, capacitatea intelectual` [i ajunge la suflet, unica r`d`cin` personal` a fiin]ei umane, partea divin` din el? Nu exist` iubire impersonal` pentru c` iubirea este minunata descoperire a persoanei \n om, a unicului [i personalului \n comun [i general Pentru Schmemann, iubirea cre[tin` este opusul activismului social \n care ac]ioneaz` nu att iubirea ct datoria, iar iubirea nu are ca obiect persoana ci individul, o unitate abstract` a unei la fel de abstracte umanit`]i. Activistul \[i proiecteaz` ac]iunea \n viitor, ac]ionnd \n numele drept`]ii, ordinii, fericirii [i pentru realizarea lor, \n timp ce iubirea se manifest` acum. Pentru binele comun, al grupului sau umanit`]ii, persoana poate fi, [i adesea este, sacrificat`. Cre[tinismul are responsabilit`]i att fa]` de de persoan`, ct [i fa]` de lume, dar \n ceea ce prive[te persoana responsabilitatea revine \n primul rnd cre[tinului. n rela]ia lor cu ceilal]i, oamenii sunt de mai multe feluri: du[m`no[i, indiferen]i, salvatorii lumii [i iubitori de aproapele. Primele dou` categorii vor repeta povestea bogatului dispre]uitor fa]` de suferin]ele s`rmanului Laz`r de la poarta sa [i vor ajunge s` zic`, dup` moarte [i judecat`, ca [i bogatul: Trimite pe Laz`r, s`-[i \ntind` vrful degetului \n ap` [i s`-mi r`coreasc` limba mea cea \nv`pìat`. Cei din a treia categorie trebuie s` aib` grij`: Nu to]i suntem chema]i s` lucr`m pentru umanitate, cu toate acestea fiecare dintre noi a primit
nfrico[`toarea Judecat`
n Duminica L`satului sec de carne ni se vorbe[te despre \nfrico[`toarea Judecat`, acel timp cnd Noi to]i trebuie s` ne ar`t`m \naintea scaunului Judec`]ii lui Hristos, ca s` ia fiecare dup` cele s`vr[ite prin trup, ori bine ori rù (II Cor. 5, 10). Psalmistul ne-a anun]at cu mult timp \n urm` \nc` despre voia lui Dumnezeu: Mustrate-voi [i voi pune \naintea fe]ei tale p`catele tale, iar la judecat`, goi, f`r` chipurile mincinoase cu care ne preumbl`m prin lume, vom fi \nso]i]i numai de bunele
ntoarcerea
A treia duminic` con]ine parabola Fiului Risipitor (Luca XV, 11-32). Pocìn]a a fost [i este adesea asimilat` unei relat`ri juridice a p`catelor, relatare \n care ceva esen]ial este omis, ceva f`r` de care nici spovedania [i nici dezlegarea de p`cate nu au nici o semnifica]ie sau putere real`.
18
Timpul liturgic
pe[telui s`-l lepede pe ]`rm unde iar`[i prime[te cuvntul Lui de a se duce la Ninive pentru a vesti cet`]ii c` \n patruzeci de zile va fi distrus`. Iona duce cuvntul Domnului, iar Ninivitenii \l cred. Se \mbrac` \n sac, cei mari [i cei mici, [i ]in post cu to]ii chiar [i cu animalele lor. nsu[i regele leap`d` ve[mntul cel scump, se acoper` cu sac [i se culc` \n cenu[` [i \mpreun` cu to]i supu[ii sì cere \ndurarea lui Dumnezeu [i se \ntorc de pe calea cea rea. Iar Dumnezeu \i iart`.
Iertarea
darul [i harul iubirii lui Hristos. - ne spune Schmemann. Sub a[teptarea destinului exemplar, a chem`rii umanit`]ii, se poate ascunde fie trufia, fie lenea [i indiferen]a, iar ei risc` s` ajung` foarte aproape de primii. n fine, cei din a patra categorie, sunt cei pentru care se deschide limpede calea c`tre via]a cea ve[nic`. Nici drumul lor nu este \ns` lin, pentru c` este pres`rat cu mul]ime mare de ispite menite a-i abate, pn` \n ultima clip`, din cale. Fiecare a primit darul [i harul iubirii lui Hristos, fiecare are nevoie de iubirea personal`. Lipsa ei distruge vie]i, aduce foamete [i mizerie, boal` [i suferin]e; fl`mndul, bolnavul, \ntemni]atul pe nedrept sunt lng` noi, rezultat al r`cirii noastre, a refuzului de a ne face responsabili de darul iubirii primit de la Hristos. Dar chiar dac` am acceptat sau nu aceast` responsabilitate, chiar dac` am iubit sau am refuzat s` iubim, vom fi judeca]i. Pentru c` \ntruct unuia dintre ace[tia prea mici fra]i ai Mei a]i f`cut, Mie a]i f`cut. Ninivitenii nu au stat pe gnduri, ei nu s-au \ndoit de autenticitatea mesajului [i nici nu au pus \n cump`n` via]a cea rea pe care o mare parte o duceau, abandonnd p`catul. Mai mult chiar, cei buni s-au cìt, rugat [i au postit cot la cot cu cei rì. i chiar dac` nu to]i p`c`to[ii au f`cut acestea, atunci le-au f`cut totu[i suficient de mul]i pentru a ob]ine iertarea lui Dumnezeu pentru to]i c`ci Dumnezeu era hot`rt s`-i pedepseasc` dar era hot`rt [i s`-i ierte. De aceea spune Sf. Ioan Gur` de Aur \i anun]` de nenorocirea care trebuia s` se \ntmple: ca s` nu fac` ceea ce poruncise s` se vesteasc`. ns` pentru ce hot`r`[te El un termen a[a de scurt de iertare? Pentru ca tu s` cuno[ti fapta cea bun` a ninivitenilor, care \n a[a pu]ine zile s-au pocìt de a[a multe p`cate [i le-au strpit. Totodat` trebuie s` te minunezi de \ndurarea lui Dumnezeu, c`reia i-a fost de ajuns o pocìn]` att de scurt` pentru att de multe p`cate; de aceea nu trebuie s` cazi \n dezn`dejduire, m`car de-ai fi s`vr[it mii de p`cate. i continu` Sf. Ioan Hrisostom \n omilia la aceast` duminic`: A[adar, vezi ct de adev`rat este ceea ce zic eu, c` cineva nu trebuie s` se team` de post, ci s` se team` de via]a cea desf`tat`, de l`comie, de \mbuibare. ndoparea [i \mbuibarea au zguduit cetatea Ninivei [i au adus-o aproape de pieire. Postul \ns` iar`[i a \nt`rit cetatea..
precizeaz` spune Schmemann condi]iile acestei eliber`ri. Prima este postirea refuzul de a accepta dorin]ele [i \ndemnurile firii noastre c`zute ca fiind normale, efortul de a ne desc`tu[a din st`pnirea c`rnii asupra duhului. () Cea de a doua condi]ie este iertarea c` de ve]i ierta oamenilor gre[alele lor, ierta-va [i vou` Tat`l vostru Cel ceresc. Biruin]a p`catului, principalul semn al st`pnirii sale asupra lumii, este dispersarea, izolarea, ura. A[adar, prima \ncercare de a sparge aceast` fort`rea]` a p`catului este iertarea: re\ntoarcerea la unitate, la solidaritate, la iubire. A ierta este a pune \ntre mine [i vr`jma[ul meu iertarea lui Dumnezeu \nsu[i. A ierta este dep`[irea punctului mort \n rela]iile umane [i raportarea lor la Hristos. Iertarea este cr`p`tura \mp`r`]iei cere[ti deschis` c`tre aceast` lume p`c`toas` [i dec`zut`.
Iona cel milos

n Duminica L`satului sec de brnz` ascult`m povestea profetului Iona, c`ruia Dumnezeu \i spune \ntr-o zi: Scoal` [i du-te \n cetatea cea mare a Ninivei [i propov`duie[te acolo, c`ci f`r`delegile lor au ajuns pn` \n fa]a mea!, [i care, \n loc s` urmeze poruncii, se urc` pe o corabie ce urma s` ajung` la Taris. De-abia pornit` \ns` nava, c` \ncepe o furtun` puternic` care e gata s` o sf`rme, iar tragerea la sor]i \l desemneaz` pe profet ca fiind cel vinovat de furia m`rii. Iona recunoa[te, cere s` fie aruncat \n ap`. Din valuri, Iona este \nghi]it, din porunca Domnului, de un pe[te mare \n interiorul c`ruia st` trei zile, timp \n care se cìe[te. Ca urmare, Dumnezeu d` porunc`
Libertatea
Condi]ia libert`]ii noastre adev`rate [i a bucuriei necontenite este sc`parea din robia p`catului, iar povestea pericopei ne
n smb`ta de dinaintea acestei duminici, Biserica pomene[te pe to]i cei lumina]i prin postire, pe sfin]ii care ne sunt modele \n post [i pocìn]`, adic` \n \nceputul eliber`rii noastre. n acest moment al Postului Mare se realizeaz` tainica \ntrep`trundere dintre dezn`dejde [i n`dejde, dintre \ntuneric [i lumin`. Toat` preg`tirea se apropie acum de sfr[it. Stau \n fa]a lui Dumnezeu, \n fa]a slavei [i a frumuse]ii \mp`r`]iei Sale. Realizez c` apar]in acesteia, c` nu am alt c`min, nici o alt` bucurie, nici un alt ]el
19
Identit`]i
nsemn`ri din Romnia profund`
MIHAI SIN
n loc de concept
c`t`riei regionale franceze, [i foarte pu]ini oameni, ie[i]i parc` doar din \ntmplare pe str`zi sau \n decor. La un moment dat, am z`rit un indicator pe care scria Colombey-Les Deux-Eglise, la doar trei sau patru kilometri de [osea, [i n-am ezitat s` ne \ndrept`m spre comuna unde odihne[te generalul De Gaulle, fost pre[edinte al Fran]ei, creator al mi[c`rii RPF (Adunarea Poporului Francez) [i, fire[te, inspirator al doctrinei ce i-a urmat, gaullismul. Comuna nu p`rea s` aib` nici m`car o mie de locuitori, dar \nc` de la intrare am observat o activitate destul de intens`, \ns` deloc g`l`gioas`, cum ar fi fost de a[teptat la francezi. Pe o \n`l]ime din preajma comunei fusese \n`l]at un mausoleu impun`tor, dar am renun]at s`-l De Gaulle e de o simplitate cu adev`rat impresionant`: e \nscris numele lui [i anii \ntre care \[i trìse via]a, f`r` a fi specificat` vreo demnitate, nici m`car aceea de fost pre[edinte al Republicii Franceze, apoi numele so]iei [i acela al fiicei lor, la cea din urm` fiind men]ionat doar data na[terii. Mai fusesem \n provincia francez` [i [tiam, desigur, ce ar putea fi Fran]a profund`, dar \n acel spa]iu am avut revela]ia acestui concept. Era vorba, \n primul rnd, de o Fran]` identitar`, \nnobilat` de un spirit al locului pe care nu v`d unde l-a[ mai fi putut \ntlni \n alt` parte; o Fran]` care, timp de un secol, rezistase asalturilor continue ale bol[evismului [i cntecelor de siren` ale intelectualilor - tovar`[i de drum ai
cum c]iva ani, cred c` \n vara lui 99, august, p`r`sisem Parisul, dup` cteva zile de sejur, [i m` \ndreptam spre estul Fran]ei, \mpreun` cu so]ia [i fiica cea mic`. Constrn[i de starea buzunarului, dar [i ca s` evit`m monotonia autostr`zii, am hot`rt s` urm`m un drum na]ional, ceea ce n-a fost tocmai u[or: mici dar nu [i nevinovate marcaje te atr`geau cu abilitate tot spre atotputernica Autostrad`, unde, fire[te, trebuia s` pl`te[ti cuvenitul bir. Am reu[it pn` la urm` [i, relaxa]i, am putut s` admir`m o alt` Fran]`: comune [i or`[ele ce sem`nau \ntre ele, dar avnd fiecare personalitate [i specific, cu catedrale [i biserici impun`toare, somnolnd \n c`ldura dup`-amiezei [i a[teptnd parc` o nou` fervoare cre[tin`, sedii baroce de prim`rii, de vechi [coli sau ale altor institu]ii, superbe castele \nconjurate de domenii, chalet-uri \ncnt`toare, ziduri de piatr` acoperite de ieder` sau de mu[chi, \mprejmuind case [i gr`dini nu tocmai impecabil lucrate, dar poate tocmai de aceea r`spndind un sentiment de triste]e u[or r`v`[itoare, \ntinse ogoare de pe care tocmai fusese secerat grul, galbenul miri[tii amintind de acela al m`m`ligii m`cinate la o moar` ]`r`neasc`, din porumb ca pe vremuri ([i f`cnd aceast` ultim` compara]ie fire[te c` risc s` strnesc cel pu]in zmbete condescendente ale unor reprezentan]i ai intelighen]iei noastre cosmopolite, gure[`, ar]`goas` [i att de agresiv`, perpetuu mobilizat` \ntru interna]ionalism proletar actualizat de mirifica globalizare, pu[i s` dema[te prompt orice urm` de nostalgie a unei presupuse patriarhalit`]i, dar mai ales cnd e vorba de specific [i identitate na]ional`), ferme izolate modernizate sau, dimpotriv`, p`rnd neschimbate de secole, plcuri de p`dure ne\ngrijite, cu copaci n`p`di]i de o vegeta]ie parazitar` luxuriant`, hanuri [i mici localuri ce te \mbiau s` \ncerci produse ale bu-
i ce [tie, de fapt, intelig ghen]ia noastr` despre Romnia profund`, \n cazul \n care ea exist` sau mai exist`, confundat` adeseori, de c`tre mahalag giul [i intelectualul bucure[tean lider de opinie, de c`tre func]ionarul din minister sau de c`tre presarul incult de la gazete centrale, cu Provincia
vizit`m, presa]i de timp, [i apoi cam toate mausoleele seam`n` \ntre ele, sunt solemne f`r` s`-]i transmit` sentimente \nalte [i emo]ii tonifiante, dimpotriv`, mai degrab` deprim`. La micul cimitir al comunei, p`zit de jandarmi, un adev`rat flux de turi[ti lini[ti]i veniser` s` depun` un omagiu marelui fiu al Fran]ei. Erau, evident, familii de francezi din locuri dintre cele mai diferite ale ]`rii, \mbr`ca]i simplu [i cuviincios (de parc` faptul c` Parisul e \nc`, totu[i, capitala mondial` a modei nu-i privea \n nici un fel), de vrste foarte diferite, de la bunici la nepo]i. Un obelisc nu prea \nalt p`rea s` indice mormntul lui De Gaulle, \ns` nu era dect un simbol omagial, din p`cate n`p`dit de tot felul de fanioane, pl`cu]e, cupe [i stegule]e depuse acolo de membri ai unor organiza]ii [i cluburi gaulliste. n apropiere, cavoul lui sovieticilor, care rezistase de asemenea nazismului [i tuturor extremismelor de stnga n`scute \n laboratoare oculte dup` al doilea r`zboi mondial - tro]kism, maoism, castrism sau guevarrism [i care, de asemenea, f`cuse fa]` haosului \n care ar fi putut s` se pr`bu[easc` ]ara \n urma revoltelor studen]e[ti sau revolu]iei avortate din 1968, e drept, pre]ul pl`tit fiind \nl`turarea lui De Gaulle de la putere [i, la pu]in` vreme dup` aceea, moartea lui, survenit` \n 1970. Aceast` Fran]`, acuzat` uneori, culmea, de xenofobie (cnd a g`zduit, dup` al doilea r`zboi mondial [i pn` \n zilele noastre, milioane [i milioane de refugia]i politici - \ndrept`]i]i sau fal[i -, riscnd s` devin` un nou Babilon), reu[e[te din cnd \n cnd s`-[i mai ridice capul [i s`[i revendice identitatea, respingnd excese de toate felurile [i de toate nuan]ele, pe care a fost [i este mereu somat` s` le legalizeze.
20
Identit`]i
Exist`, fire[te, [i o Anglie profund` [i conservatoare, dup` cum acest concept, aceast` dimensiune na]ional` se poate aplica [i Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Spaniei, Italiei [i multor state mai mici. n ceea ce-i prive[te pe americani, la ultimele alegeri preziden]iale s-a vorbit insistent [i despre o posibil` divizare a Americii, \ntr-una republican` [i conservatoare, cealalt` fiind democrat`, cosmopolit` [i ultra- liberal`. Dincolo de termenii agrea]i sau nu de politicieni [i de anali[ti politici, miza ultimilor alegeri din America a fost enorm`, privind nu doar mari diferen]e de viziune (sau de lips` de viziune, de ce nu?) \n politica extern` [i intern`, nu doar destinul S.U.A., nu doar ]inerea sub control al unor situa]ii globale ce pot deveni oricnd explozive [i devastatoare, ci [i destinul unui nucleu [i totodat` al unei majorit`]i cre[tine. Aici decizia, cum bine se [tie, a apar]inut conservatorilor (chiar dac` acest termen a fost, \n mare m`sur`, demonizat sau folosit cu nuan]e peiorative de mai bine de dou` secole, \nc` din perioada iluminist`, apoi, odat` cu revolu]ia francez`, atacurile \mpotriva doctrinei sau doctrinelor de tip conservator au devenit sistematice, \n anumite perioade chiar foarte intense, o ]int` permanent` reprezentnd-o [i cre[tinismul), altfel spus Americii profunde, parc` mai hot`rt` ca niciodat` s` nu mai fac` jocurile Hollywood-ului sau ale megametropolei New-York - cu imensa influen]` a unor renumite ziare [i reviste, a liderilor de opinie, a televiziunilor [i radiourilor [.a.m.d. i totu[i, \n pofida
imensei presiuni mediatice, au c[tigat conservatorii republicani ai lui Bush, ei fiind aceia care au reprezentat de data aceasta America profund`. E drept, chiar dac` scorul nu a mai fost att de strns ca la penultimele alegeri, e greu de spus ce va fi data viitoare. Pentru c`, iat`, mass-media na mai fost suficient` ca arm` de lupt` electoral` [i doctrinar`, ci au intrat \n linia \nti arti[ti de notorietate, cum a fost cazul regizorului Michael Moore, cu filmul sù documentar Fahrenheit 9/11. Am fost uimit s` constat ct de influen]abili [i u[or de manipulat sunt mul]i, prea mul]i dintre intelectualii romni. Dup` ce ani de zile nam mai p`[it \ntr-o sal` de cinematograf, mam l`sat convins de insisten]ele unor cunoscu]i [i de imensul val produs de filmul lui Moore, pentru a vedea ceea ce \n mod curent era numit o crea]ie excep]ional` sau chiar o capodoper`. Niciodat` n-am mai v`zut un film att de propagandistic, dar att de pervers de abil, \n unele momente cu Moore \nsu[i pe post de reporter; un Moore care se str`duia, cu talent, s` par` un bonom ce prive[te cu superioar` deta[are situa]iile relatate, dar care mi s-a p`rut fals de la \nceput pn` la sfr[it, chiar \ncrncenat, dominat de o adev`rat` obsesie anti-Bush. Filmul, al c`rui montaj e att de ingenios, nu \ns` [i subtil, poate fi demontat, cred, cu u[urin]`, secven]` cu secven]`, demonstrndu-se astfel singura lui calitate, de implicare propagandistic` \n campania electoral` american`. De aici \ns` [i pn` la a primi Marele Premiu la Festivalul Filmului de la Cannes, un festival pe care-l
[tiam c` g`zduie[te [i promoveaz` \nc` filme de art`, e o cale prea lung`, care a fost str`b`tut` \ns` pe scurt`tur`, non[alant [i frisonant ca un pocnet de pistol \n noapte. Am \n]eles [i ni s-a dat de \n]eles c` deacum totul e posibil. S` revenim \ns` la acea \ntrist`toare manipulare a prea numero[ilor intelectuali romni (aceasta a fost senza]ia mea, fiindc` fire[te c` nu mi-am permis s` apelez la una din agen]iile noastre de sondaje ale opiniei publice), unii dintre ei poate de bun` credin]`, dar excesiv de naivi, al]ii \ns` putnd fi ei \n[i[i propagandi[ti ai cine s` mai [tie c`rei cauze. Ce [tiu oare ace[tia despre America profund` (prezentat`, desigur indirect, [i \n filmul lui Moore, cu o superioritate grosolan` [i uneori cu un dispre] evident)? [i ce [tie, de fapt, intelighen]ia noastr` despre Romnia Profund`, \n cazul \n care ea exist` sau mai exist`, confundat` adeseori, de c`tre mahalagiul [i intelectualul bucure[tean lider de opinie, de c`tre func]ionarul din minister sau de c`tre presarul incult de la gazete centrale, cu Provincia, o provinciie (ah, aceast` pronun]ie inimitabil`!) despre care cet`]eanul romn din afara Bucure[tiului aude, vede sau cite[te zilnic de zeci de ori pe tonuri [i nuan]e ce oscileaz` \ntre dispre]ul abia mascat, condescenden]`, arogan]`, suficien]` [i superioritate imbecil`? Convingerea mea e c` Romnia Profund` exist`, dar urmeaz` s` vedem, \n spa]iul acestei rubrici, ce [anse are ea de a[i impune convingerile [i aspira]iile, attea cte sunt sau mai sunt.
Sinucidere [i tradi]ie
CLIN COTOI
ociologia nu e preg`tit` s` r`spund` de ce se sinucid indivizii. Ea poate s` \ncerce \ns` s` explice de ce frecven]a sinuciderilor difer` de la o societate [i de la un grup social la altul. Fenomenul sinuciderii, mereu prezent [i mereu \n cùtare de explica]ii, pare cel mai pu]in abordabil printr-o analiz` social` [tiin]ific`. La o prim` vedere putem fi de acord, cel mult, cu \ncercarea psihologiei, ca [tiin]` a sufletului uman, a individualit`]ii mai mult sau mai pu]in ireductibile, de a g`si o explica]ie sau m`car o tipologie \n termeni ra]ionali. Decizia de a-]i lua propria via]` pare a fi, pe de o parte,
tot ce e mai personal, mai strict individual, pe de alt` parte, tot ce e mai impersonal, mai ira]ional ras`, clim`, mediu geografic, temperatur` etc. Schimbarea major` adus` de sociologie \n aceast` disput` are loc prin intermediul c`r]ii exemplare a [efului [colii de la Sorbona, mile Durkheim, reu[ind s` integreze fenomenul sinuciderii \ntr-o perspectiv` mult mai ampl` asupra societ`]ii [i a rupturii tradi]ie-modernitate. Orientarea cmpului analizei de la con[tiin]a individual` [i ras` se transfer` spre acea zon` a existen]ei care, de[i e exterioar` [i constrng`toare con[tiin]ei
21
Identit`]i
Faptul c` rata sinuciderilor \n urban (10,4 la suta de mii de locuitori) este semnificativ mai mic` dect cea din mediul rural (15,4 la suta de mii de locuitori) pune \n dificultate orice teorie prea general` leg gat` de cuplarea perechilor de opu[i: rural/urban, tradi]ional/modern
individuale, e singura care determin` reperele morale, culturale etc. ale individului. n final chiar con[tiin]a individual`, sentimentul importan]ei individului sunt produse structurale ale societ`]ii. Faust [i Werther, Rolla de Musset [i Don Juan, Raphael de Lamartine [i Ren de Chautebriand devin, \n cartea sociologului francez, doar exemplific`ri ale tipologiei unui fenomen social prin excelen]`. For]a acestui demers sociologic, a f`cut ca anomia s` intre, cu rapiditate, \n limbajul comun. Sinuciderea avea s` fie \n]eleas` de acum \nainte pe baza unui tipar social legat de modernizare (cu a sa diviziune social` a muncii ce pune \n criz` con[tiin]a colectiv` bazat` pe solidaritatea mecanic` a societ`]ilor tradi]ionale). Din 1897, anul apari]iei c`r]ii sociologului francez, multe din instrumentele analitice [i statistice, din corela]iile semnificative puse \n eviden]` de Durkheim au fost criticate, puse sub semnul \ntreb`rii. La multe s-a renun]at. No]iunea de anomie a c`p`tat att de multe semnifica]ii [i utiliz`ri \nct tinde s` se transforme \ntr-un concept-umbrel`, p`strnd doar amintirea univocit`]ii pe care i-o h`r`zea Durkheim. R`mne \ns` tipul demersului. Nu mai putem studia fenomenul sinuciderii f`r` a \ncerca s`-l plas`m \ntr-un context mai larg privind procesele moderniz`rii, ale transform`rilor sociale, a tranzi]iilor de un fel sau altul.
Criza anomic` \n care se afl` societatea romneasc` de azi e o cuno[tin]` de tipul locurilor comune [i nu ne poate spune mai mult dect generalit`]i despre profilul acestui indicator major al crizei care e sinuciderea. Modelul tranzi]iei, ca ideologie a
majorit`]ii elitelor politice de la 89 \ncoace, pare s` prezic` o cre[tere a ratei sinuciderilor, \n perioada mai pu]in structurat`, tranzi]ional`, de trecere de la socialismul dictaturilor la capitalismul liberal-democratic. Chiar dac`, la o prim` vedere, cre[terea ratei sinuciderilor dup` 89 se poate explica din aceast` perspectiv` (de[i neexistnd o limit` clar decelabil` a sfr[itului tranzi]iei, teoria
nu este de fapt falsificabil`) trebuie s` fim aten]i s` nu c`dem \ntr-un soi de metafizic` proast` a ornduirilor aflat` \n cùtarea unui simplu alibi empiric. Faptul c` rata sinuciderilor \n urban (10,4 la suta de mii de locuitori) este semnificativ mai mic` dect cea din mediul rural (15,4 la suta de mii de locuitori) pune \n dificultate orice teorie prea general` legat` de cuplarea perechilor de opu[i: rural/urban, tradi]ional/modern. Dezorganizarea, anomia societ`]ii romne[ti pare a fi una de tip sectorial, orice gr`bit` etichetare, deseori implicit ideologic`, \n tradi]ional [i modern trebuind corectat` prin teorii de rang mediu [i studii am`nun]ite eliberate de fantome structural-func]ionaliste. De ce se sinucid romnii? Sociologia nu ne poate r`spunde direct la aceast` \ntrebare. Ca s` se apropie de un r`spuns acceptabil ar trebui s` discearn` [i s` analizeze tipurile de dezorganizare social`, locurile de producere [i diseminare a sensurilor sociale, de construc]ie a identit`]ilor [i a survival-kiturilor cu ajutorul c`rora indivizii pot naviga [i se pot proteja de ascunsele curente sociale suicidogene.
N`ravuri vechi, metehne noi

CORINA BISTRICEANU
Patriarhalismul cu fa]` uman`

intre toate nefericirile care se abat peste capetele noastre, una este mai cu seam` \mplntat` \n firea noastr`: ne supunem, cu bun` voie, celor care nu vor s` se schimbe. Alegem, dintre toate tipurile autorit`]ii ra]ionale, competente sau legale care ni se propun, vechea figur` a patriarhului. Acest lucru s-a dovedit din plin prin n`ravul romnesc de a alege [i de a urma - electoral sau pur [i simplu ca model social personalit`]i tradi]ionale [i institu]ii conservatoare. Ca [i cum libertatea actual`, greu acumulat`, c[tigat`, prin biruin]e mici sau
mai mari de-a lungul \ntregii istorii, ar fi ignorat` din vechea deprindere de a te supune necondi]ionat jugului autorit`]ii tradi]ionale. Departe de a fi o categorie stabil`, absolut`, libertatea nu se realizeaz` atunci cnd zidurile temni]elor sunt d`rmate, ci, paradoxal, atunci cnd ele se transfer` \n interioritatea uman`, atunci cnd se trece, a[a cum spun sociologii, de la norm` la normal. Pentru a nu mai fi resim]it` ca ap`s`toare, constrng`toare, regula este integrat` personalit`]ii. Aceasta se des`vr[e[te nu prin respingerea oric`rei normativit`]i, ci prin
22
Identit`]i
Ne propunem o ilustrare, \n cadrul acestei subrubrici, a vechii ziceri romne[ti despre lup [i n`rav, conform c`reia orice identitate puternic` este sedimentat` \ntr-un substrat de n`ravuri arhaice, susceptibile a birui orice nou` deghizare. O vom pune \n leg`tur` direct` cu ceea ce se denume[te specific cultural, na]ional, etnic romnesc, adic` vom \ncerca o recuperare [i, desigur, o con[tientizare a vechilor tr`s`turi ale societ`]ii romne[ti. Acestea sunt prea adesea blamate \n numele noilor mode transna]ionale, furnizoare de modele ce pot [edea bine la marile cur]i ale haut couture-ului cultural, dar care, a[ezate deasupra n`ravurilor neao[e, \[i v`desc nepotrivirea [i, uneori, caracterul exclusivist. Ele se transform`, cel mult, \n stereotipuri [i metehne la mod`, aflate \n ireconciliabil conflict cu \nc`p`]nata fire a lupului. Adic` a romnilor.
asimilarea normativit`]ilor superioare, care constrng umanitatea natura inferioar` a acesteia s` se apropie de un model superior, adesea transcendent, divin. Societ`]ile vechi sau cele care conserv` vechile institu]ii morale impun, de aceea, autoritatea tradi]ional`, indiscutabil`, incontestabil`, ca unic` surs` de legitimitate. n societatea tradi]ional` romneasc` func]ioneaz`, cu preponderen]`, aceast` form` ini]ial` [i ini]iatic` de ascenden]` [i de autoritate. Ea are la baz` tradi]ia, adic` valorile, normele [i obiceiurile cu care o comunitate s-a identificat \n timp. Autoritatea societ`]ii ]`r`ne[ti se apropie de conceptul teoretizat de Auguste Comte, care presupune abandonarea gndirii critice \n favoarea credin]ei \n rostirile autorit`]ii sau a identific`rii cu ele. Astfel, tipul de conformare cerut de autoritatea tradi]ional` exclude ca nonsens \ns`[i existen]a filosofiei negative, sau chiar a consensului social sau politic. Instan]ele \n care este reprezentat` autoritatea tradi]ional` la nivel comunitar sunt b`trnii, p`rin]ii, b`rba]ii. ntruct autoritatea este, \n mare m`sur`, un concept rela]ional, sursele ei sunt cele care orienteaz` rela]iile [i leg`turile societ`]ii tradi]ionale: la
baza acestora stau patriarhalismul, ca tip specific de structur` social` [i tradi]ia, ca mod de perpetuare a acestei structuri. Autoritatea tradi]ional` sau patriarhal` se bazeaz` pe ascendentul fundamental al b`rbatului asupra femeii [i al b`trnilor asupra tinerilor. Ea statueaz` o superioritate care, departe de a fi \ntemeiat` doar natural adic` biologic sau antropologic provine din reprezent`rile mitice, religioase ale puterii. Patriarhul este \nlocuitorul zeului, protectorul absolut [i p`rintele simbolic al \ntregii comunit`]i. Autoritatea sa este politic` \n cel mai larg sens, \ntinzndu-se asupra \ntregii comunit`]i. Ea nu ]ine de charisma, de for]a material` sau de competen]a personal` a unui ins. Spre deosebire de cele mai multe societ`]i ]`r`ne[ti din Balcani, comunit`]ile rurale romne[ti nu aveau o conducere individual`, un staroste, o c`petenie unic`. n principiu, to]i b`rba]ii aveau dreptul s`-[i spun` p`rerea iar, uneori, \n anumite chestiuni, chiar [i femeile erau chemate s` decid`. n societatea rural` patriarhal` romneasc`, ale c`rei valori [i reprezent`ri domin` \nc` \n fa]a mult mai tinerei civiliza]ii urbane, nu a fost nevoie de interven]ia pluralismului pentru stabilirea unui sistem democratic de organizare politic` rural`. Dimpotriv`, colectivitatea topea laolalt` individualit`]ile membrilor, genernd o omogenitate de voin]` care f`cea conceptul de consens inutil. Ob[tea, ca form` tipic` de organizare social` [i politic` romneasc`, sau adunarea \n gloat` a s`tenilor, se ocupa nu doar de administrarea vie]ii sociale, ci se implic` direct \n via]a familial` [i individual`, material` sau spiritual` a membrilor sì. ntr-un asemenea sistem, reprezentarea celor condu[i de c`tre conduc`tori era maxim`; cele dou` categorii
zarea democratic` [i participarea politic` a oamenilor este posibil` tocmai \ntruct pleac` de la datul ordinii supreme a tradi]iei [i nu de la relativitatea unor categorii inventate, convenite sau convenabil calculate. Altfel, \ns`, la o prim` vedere, societatea tradi]ional` romneasc` este o resurs` inepuizabil` de anacronice [i tiranice reflexe patriarhaliste.
Patriarhul sau liderul de cavern`

Dup` cum deja am amintit, patriarhatul \nseamn` un sistem social [i familial care se sus]ine prin autoritatea fundamental` [i absolut` a tat`lui. Chiar \n vechile civiliza]ii ale indo-europenilor, termenul de pater desemna rolul suveranului, nucleul organiz`rii sociale. El nu desemna o func]iune strict familial` (\n sens restrns, rolul familial al tat`lui era denumit printr-un alt termen - atta), ci una social`: tat`l era \n acela[i timp judec`tor, preot, conduc`tor militar, guvernator al propriet`]ii. De la \n]elesul de procreator mitic, \ntemeietor, civilizator al lui pater a plecat familia termenilor patrius, patria, care se refer` la locul str`mo[esc, teritoriul care se afl` sub jurisdic]ia p`rin]ilor mitici, care este protejat de puterea lor. n continuitate semantic`, patriarhatul \nseamn` domina]ia autorit`]ii masculine exemplare, \ntr-o societate \n care rela]iile sociale preiau modelul leg`turilor familiale. Ca atare, patriarhatul a fost criticat cu vehemen]` de feminism. El a fost definit ca sistemul masculin de opresiune a femeilor (H. Hartmann), rela]ie de dominare produc`toare de inegalit`]i sociale sau
Tat`l are, \n fa]a familiei mai restrnse sau mai extinse pe care o conduce, misiunea de a continua opera principal` de crea]ie, reproducnd sing gurul model uman care are sentimente morale [i care se poate ridica pn` la cunoa[terea lui Dumnezeu
erau indistincte, prin urmare [i interesele lor se suprapuneau \ntrutotul [i se supuneau atotputerniciei tradi]iei. Locuitorii satului se \ntrunesc de cte ori este necesar, pentru a judeca, hot`r\ [i aplica cele cuvenite, cele ce corespund tradi]iei (nu cele pe care le determin` ei ca fiind potrivite, conform unei opinii majoritare sau competente). Organirela]ie de putere primitiv` (V. Pasti). Supunerea \n fa]a autorit`]ii patriarhale, vechi n`rav romnesc, este, de aceea, din perspectiva ideologiilor actuale - [i a avoca]ilor lor oportuni[ti - o realitate politic` inacceptabil`, a c`rei desfiin]are trebuie s` fie la fel de important` ast`zi pe ct a fost desfiin]area sclaviei \n secolul al XIX-lea.
23
Identit`]i
Conform lui Vladimir Pasti, care consacr` una din ultimele sale c`r]i demol`rii inegalit`]ii \nn`scute dintre b`rba]i [i femei, patriarhatul romnesc este o buruian` cu r`d`cini puternice \n familie, \n gospod`rie [i \n spa]iul public. El a n`p`dit, luxuriant, institu]iile politice sau civile moderne, dup` ce [i-a asigurat supunerea total` [i absolut` a celor tradi]ionale. Patriarhatul este sus]inut de aproape toate mecanismele de distribu]ie a puterii sau resurselor sociale care favorizeaz`, conform modelelor social-politice primitive, b`rba]ii: politica, economia, educa]ia, tradi]ia sau chiar organiza]iile civice (sindicatele [i asocia]iile patronale) accept` tacit norma preeminen]ei valorilor masculine. Spre deosebire de conceptul politicii corecte americane, prin care sunt sus]inute [i recomandate valorile minorit`]ilor sociale, spiritul tradi]ional al politicii romne[ti este unul anacronic, promovnd valorile primitive ale politicii de cavern`, \n care cei puternici \[i impun voin]a \n fa]a celor slabi. Sursa patriarhalismului romnesc, p`gubos \n strategiile de impunere a democra]iei [i autonomiei individuale, se afl` \n cultura ]`r`neasc`, lipsit` de educa]ie, ostil` dezvolt`rii tehnologice [i, \n general, principiilor economiei capitaliste, care \[i cultiv` \nc`p`]nat` inegalit`]ile [i ierarhiile. Din acest brlog, patriarhatul [i-a \ntins tentaculele [i a dat na[tere unor hibrizi: patriarhalismul socialist [i cel capitalist, prin care b`rba]ii au continuat s` exploateze munca femeilor [i s`-[i impun` propriile valori, monopoliznd posturile de conducere social`, politic` [i economic`. Armata [i biserica au sprijinit \ndeaproape aceast` domina]ie. n fa]a acestei civiliza]ii retrograde, noile filosofii cer cu putere impunerea egalit`]ii [i a unei autorit`]i a competen]elor, labil` prin natura ei, ce se cere
schimbat` periodic prin sistemul democra]iei electorale. Autori la mod` scriu despre chipul feminin al lui Dumnezeu [i despre noua trinitate: Mama, Fiul [i Sfntul Duh. Ierarhiile sunt d`rmate \n numele relativit`]ii structurilor meritocratice [i a indefabilit`]ii prestigiului.
Patriarh [i suveran
Ce se combate, de fapt? Conform lui Frdric Le Play, un clasic al sociologiei, autoritatea patern` este cea mai necesar` [i mai legitim` form` de putere social`. F`r` a fi o institu]ie social` \n adev`ratul sens al cuvntului, ea eman` din \ns`[i natura omului, a b`rbatului, femeii sau copilului. Ca atare, constituie fundamentul [i principiul familiei. n cazul societ`]ilor mai pu]in \ntinse, cu o popula]ie pu]in numeroas` a[a cum sunt comunit`]ile rurale organizarea familial` [i autoritatea patriarhal` sunt suficiente pentru asigurarea stabilit`]ii sociale. n societ`]ile foarte dezvoltate material [i ca dimensiuni ale popula]iei cum sunt societ`]ile moderne , aceste dou` repere au fost \nlocuite cu structuri complexe ale autorit`]ii sociale, legitimate formal sau ra]ional. n orice caz, nici o societate nu a putut omite sau ignora aceast` etap` familialpatriarhal` de organizare [i exercitare autoritar` f`r` a viola legile cele mai evidente ale naturii fizice [i ale ordinii morale umane. Legile civile imediat urm`toare vechilor cutume patriarhale, impunnd copiilor respectul [i supunerea fa]` de p`rin]i se autosus]in \n m`sura \n care nu fac altceva dect s` sus]in` autoritatea patern` natural`. Pentru ca aceasta din urm` s`-[i p`streze for]a, este suficient ca autoritatea legal` (legea civil`) s` nu i se opun` formal.
Tat`l are, \n fa]a familiei, mai restrnse sau mai extinse pe care o conduce, misiunea de a continua opera principal` de crea]ie, reproducnd singurul model uman care are sentimente morale [i care se poate ridica pn` la cunoa[terea lui Dumnezeu. El este investit, din aceast` cauz`, cu cea mai \nalt` func]ie social`, superioar` chiar [i celei a suveranului, al c`rui rol este de a conduce o societate pe care nu a creat-o. Autoritatea asociat` acestei func]ii deriv` din acest statut natural [i din principala sa misiune, care e aceea a asigur`rii existen]ei femeilor [i copiilor. Toate religiile sunt de acord \n a a[eza legea divin` la baza autorit`]ii paterne; la rndul sù, \ns`, aceasta este cel mai puternic sprijin al oric`rui cult, la fel cum se constituie [i ca principal auxiliar al puterii civile. Interven]ia activ` a p`rin]ilor, \n spe]` a tat`lui \n educa]ia religioas` a copiilor este adev`rata surs` a credin]ei. Chiar [i \n cazul celor mai pu]in obi[nui]i cu practicile religioase, cultul domestic r`mne reprezentat prin autoritatea patern` care reglementeaz` rug`ciunea comun` pentru cei vii [i pentru mor]i. Date fiind responsabilit`]ile tat`lui, este necesar ca legea sau moravurile s`-i garanteze puteri la nivelul acestora. Era nevoie, \n primul rnd, s` poat` dispune liber de posesiunile care asigurau subzisten]a, iar \n al doilea rnd, ca dreptul de mo[tenire s` nu confere satisfac]ia avantajelor sociale descenden]ilor care nu [i-au \ndeplinit \ndatoririle fa]` de p`rin]i [i nu [iau dovedit devotamentul fa]` de neam. Societ`]ile \n care autoritatea patriarhal` [i-a p`strat tr`s`turile distinctive sunt cele tradi]ionaliste. Ne referim la societ`]ile medievale, dar [i la comunit`]ile rurale, sau la anumite societ`]i cu puternic caracter
24
Identit`]i
conservator. n societ`]ile moderne, dimpotriv`, autoritatea patern` nu g`se[te sprijin nici \n religia comb`tut` prin mi[c`rile de
secularizare, nici \n legea civil` care, dup` revolu]ia francez`, retrage \ncrederea investit` \n decurs de secole \n conduc`torul
familiei, [i nici \n opinia public`. Vrsta \naintat` [i \n]elepciunea tat`lui de familie, care nu \[i mai poate ]ine fiii al`turi pentru a le transmite experien]a sa, sunt ignorate prin retragerea sa prematur` din activitatea public` sau productiv`. Industrializarea, urbanizarea [i democratizarea au avut consecin]e dezastruoase la nivelul societ`]ii: pr`bu[irea comunit`]ii paterne, ruperea leg`turii \ntre societate [i tradi]ie [i afirmarea ideologiilor individualiste. Pentru a nu ne fi r`t`cit \nc` \n aceaste h`]i[uri, merit`m acuza]ia de patriarhalism cronic. Dintre toate n`ravurile cu care am fost binecuvnta]i, acesta sper`m s` fie mai cu seam` p`strat de firea noastr`: s` mai supunem noul la judecata tradi]iei [i s` ne mai [tim feri de iluzia puterii.
Identit`]ile exilului
S` ne reamintim romni din afar` [i romni dinùntru de mndria pe care am \nv`]at-o \n vremuri neprielnice mndriei, din c`r]ile de istorie [i din c`r]ile vie]ii de zi cu zi a p`rin]ilor no[tri. Sau s` a[tept`m noua [i controversata Constitu]ie european`...
Romnii iberici
MAGDA BISTRICEANU-IMIAN
Odat` situa]i geografic [i statistic, suntem nevoi]i s` fix`m ni[te provizorii limite temporale: ce gndeau occidentalii despre noi \nainte de 1990, \n cursul anului 1990 [i dup` 1990. Pentru c` a[a cum se \ntmpl` aproape \ntotdeauna istoria merge mai repede dect indivizii; [i, de[i romni [i occidentali suntem aceia[i \n linii mari (ct ne-am putut shimba \n cincisprezece ani?...), istoria [i interpretarea ei subiectiv` s-au schimbat enorm.
Vorbim mult (prea mult?) despre romni din punctul de vedere al romnilor. Dar ceilal]i, restul popoarelor, ct ne cunosc, ce gndesc despre noi? i, dac` au o p`rere format` (\n ceea ce ne prive[te...), ne intereseaz`?
Catalunia, mon amour

S` presupunem c` r`spunsul la ultima \ntrebare ar fi afirmativ [i s` \ncerc`m s` facem marele salt peste subiectivismul nostru inerent [i s` cùtam piste pentru prima \ntrebare. Vorbind despre subiectivism, nu putem dect s` trecem de la unul la scal` mic` la altul la o scal` ceva mai mare, adic` s` vorbim din punctul de vedere al cuiva care trìe[te \n cump`n` \ntre Romnia [i restul lumii. Care rest al lumii se reduce inevitabil la un alt teritoriu cu toate caracteristicile subiective ale unui spa]iu-timp concret. n cazul \n care ne prive[te, vom \ncerca s` iscodim prin cultura social` a unui popor pe care \ncepem s` \l cunoa[tem la fel de bine ca
pe cel romn; este vorba de cel al Cataluniei, regiune semi-autonom` a Spaniei, cu o lung` istorie \n spate [i cu un amplu viitor economic \n fa]`, cunoscut` probabil mai mult prin capitala ei, Barcelona. Sau a[a cum e prezentat` \n recent publicatul ghid pentru imigran]i (septembrie 2004), prima publica]ie de acest tip din Apusul \ndep`rtat: Catalunia are o suprafa]` de 31.895 km2, 946 de ora[e, 6 000 000 de locuitori (f`r` a conta pe imigran]ii ilegali), o limb` proprie [i un nivel de via]` peste media european`. ntr-un singur ora[el catalan (capital` de provincie [i dotat cu mai multe infrastructuri materiale [i culturale dect un mare ora[ romnesc ca Ia[iul sau Timi[oara), din numai 87.361 de locuitori \nscri[i \n arhivele Prim`riei, 17.000 sunt strìni veni]i \n ultimii [apte ani. Acestea sunt cifrele oficiale la care trebuie s` adùg`m dup` statisticile ONG-urilor cel pu]in \nc` 15.000 de ilegali. Sunt b`rba]i, femei [i copii veni]i din toat` lumea, din aproximativ 113 ]`ri. i cine sunt cei care procentual domin` rndurile imigran]ilor \n ultimul an, a c`ror comunitate legal` a crescut de la 400 la 648 de oameni? Previzibil, romnii.
O pat` alb` numit` Romnia

Cei care au petrecut mult timp \n Occident au sim]it \ndeaproape cele trei ultime faze ale situ`rii fa]` de romni, de la indiferen]a total` (Romnia e \n Europa?), la \ntreb`ri provenite de la anonime fe]e aparent \ngrozite de [i cum, chiar l-a]i omort pe Ceau[escu? [i pn` la actuala indiferen]`, diferit` de prima, cu aere de superioritate jenat` de ceva ce aduce a mil`, a ne\ncredere [i mai ales a ne\n]elegere.
25
Identit`]i
nainte de 1990, Romnia era absolut necunoscut` \n aceast` parte a lumii. Pu]inele contacte turistice (catalani care vizitau Romnia [i plecau cu ideea c` toate cozile ceau[iste erau la libr`rii; asta li se spunea, erau normele obligatorii pentru to]i ghizii) duceau la formarea unor idei complet artificiale. Lipsa aproape complet` a infrastructurii economice (turistice \n mod concret), cultura care p`rea s` strneasc` pasiuni necontrolate, hainele gri [i ponosite, fe]ele obosite \n]esnd troleibuzele ce scr[neau pe ni[te str`zi din secolul trecut. Turi[tii vedeau toate acestea de la geamurile autocarelor, de[i menirea ghidului era s`-i fac` s` \ntoarc` privirea spre partea cealalt`, pentru a contempla minunatul peisaj romnesc. Le vedeau [i, pentru c` explica]iile erau rizibile sau direct refuzate, \[i inventau singuri o imagine despre un popor ciudat, s`rac, mohort [i cultivat. i, mai ales, anonim. Ceea ce-i f`cea s`-l uite imediat cum ajungeau acas`. Pentru presa din Spania, Romnia era inclus` \n ne\n]elesul [i plictisitorul bloc comunist: foamete [i cultur`, nu se [tie care din cele dou` rele era considerat mai mare. i, \n general, era un subiect aproape inexistent.
De la revolu]ionari la tlhari [i cer[etori

Anul 1989 readuce spectacolul (spectrul?) r`zboaielor civile pe scena Europei. Spaniolii [i catalanii r`mn trei, patru, chiar mai multe ore \n fa]a televizoarelor (dup` ce se termin` serialul sud-american), urm`rind cu sufletul la gur` tancurile [i mul]imile \nnebunite din acele ]`ri unde nu se \ntmpl` niciodat` nimic. Se las` cople[i]i de mil`, de oroare, de stupoare: tot ce credeau dormind un pa[nic somn de veci se trezise dintr-o dat`, tulburnd apele, explodnd pe o hart` pe care nu mai conta, [i asta se \ntmpla aici, la doi pa[i, \n Europa controlat` de conven]ii interna]ionale, nu \n exotica Afric` sau America de Sud. Romnii \ncep s` ghiceasc` posibilitatea de a vedea ce se \ntmpl` \n afara grani]elor ghimpate: se fac pa[apoarte, se scot de la CEC ultimele economii [i se \ncepe marea aventur`. Contactul cu restul lumii. Direct, de aproape, f`r` frica securi[tilor deghiza]i \n prieteni sau rude. Atinsul cu mna a ceea ce \n ultimii patruzeci de ani p`ruse c` apar]ine unei alte dimensiuni. ncep s` apar`, [i \n vestul iberic, primii emigran]i romni legali, o categorie necunoscut` pn` atunci. Inocen]i [i dornici de a trì cu adev`rat \n libertate. n general sunt oameni de vrst` mijlocie, intelectuali
sau lucr`tori califica]i, care sunt primi]i cu bra]ele deschise: catalanii apreciaz` mult seriozitatea \n munc` [i romnii sunt dornici s` munceasc` [i s` c[tige pe m`sura meritelor. 1990-1991 sunt ani \n care oricine spunea c` e romn era privit cu simpatie, cu mil` sau admira]ie (dup` felul [i cultura interlocutorilor), singurele puncte negre \n conversa]ii ivindu-se cnd se vorbea despre finalul tiranului, scena simulacrului de proces [i a aplic`rii pedepsei fiind cea mai repetat` de toate televiziunile strìne [i cea mai pu]in \nteleas`. Dar - inevitabil - printre cei dornici s` cunoasc` alt` form` de a trì [i a munci, care se izbesc de un [omaj autohton destul de pronun]at [i de reticen]a celor care \i primesc cu zmbete cnd vin ca turi[ti, dar dau din col] \n col] cnd \i simt \n nevoie, \ncep s` apar` un alt fel de romni: cei pe care ne-am obi[nuit s`-i etichet`m ca ]igani, mici ho]i de buzunare, cer[etori, vagabonzi, tineri de 17-20 de ani care trec dintr-un camion \n altul \ntr-o continu` [i incon[tient` goan` spre un c[tig f`r` efort, spre un paradis \nchipuit, spre necunoscut. iganii - p`s`ri migratoare prin voca]ie - se instaleaz` \n tabere \n jurul Madridului sau Barcelonei. Str`zile Cataluniei (unde nivelul de via]` este mai ridicat, deci unde oamenii au bani mai mul]i de dat celor care cer, apelnd la sentimentalismul cel mai de jos) se umplu de romni f`r` c`p`ti, pentru care apartenen]a la un neam devine obiect de ru[inoas` milogeal` sau trguial`, dac` nu sunt multumi]i de ce primesc. Ultimii ani au fost martorii c`derii sentimentului de a fi romn de la un rang de mndrie autosuficient`, dar deschis` altor experien]e identitare, eventual, la unul de ru[ine, suferin]` [i aprig` triste]e. Catalanii [i \n general spaniolii au \nceput s` ne
ocoleasc`, s` nu mai zmbeasc` cnd spunem de unde suntem, s`-[i p`streze gndurile incipient resentimentare pentru ei, \n cel mai bun caz, ca s` nu jigneasc` o persoan` posibil inocent`. i nici nu putea fi altfel. Presa cea care ne uitase \nainte de 1990, cea care ne ridicase la rang de martiri \n timpul neclar al revolu]iei acum s-a \ntors cu \nver[unare \mpotriva noastr`. Ziarele sunt pline de exemple: EL PUNT, 21 iulie, 2004: sunt de]inu]i treizeci de romni acuza]i de furt, falsificare de acte [i cu multiple antecedente penale. Vrstele oscileaz` \ntre 18 [i 53 de ani. Sistemul prin care \[i c[tig` pinea \ns` e acela[i: falsul poli]ist care \n[eal` turi[ti b`trni, f`cndu-i s` cread` c` sunt poli]i[ti [i \n acela[i timp furndu-le tot, sau nodul libanez, un mai sofisticat sistem de a copia [i devaliza c`r]ile de credit ale clien]ilor b`ncilor. Acela[i ziar publica [i cronologia prezen]ei romne[ti pe coasta catalan` din ultimii ani: 1999 stare de alert` pe litoral din cauza cre[terii bru[te a num`rului de delicte atribuite grupurilor de romni; mai, 2000 arestarea a dou`zeci [i trei de romni acuza]i de furt \n zone turistice. Dou` zile mai trziu sunt re]inu]i al]i doi; august, 2000 \n trei luni, au fost prin[i [i aresta]i pentru furt cincizeci de romni; noiembrie, 2001 se face public faptul c`, din anul 1997, au fost aresta]i [ase sute (!!) de romni numai \ntr-un singur` provincie catalan`, Girona; iulie, 2002 \n aceea[i provincie mai sunt arestati trei fal[i poli]i[ti; septembrie, 2003 poli]ia a re]inut doi romni care f`ceau trafic de persoane; ei racolau tinere (unele minore), vnzndu-le sau schimbndu-le \n scopuri clare de a le prostitua cu persoane de aceea[i na]ionalitate rezidente \n Fran]a; EL PAIS, 16 august, 2004: poli]ia autonom` catalan` confisc` mai multe casete video prin care corpora]ia punga[ilor romni \[i ini]ia ucenicii \n toate metodele de a fura ct mai eficient, fapt care demonstreaz` formarea deja a unor mafii bine organizate [i cu destui aspiran]i. n general se \ndeamn` la furt (\n super-market-uri sau mari centre comerciale), la spargeri f`r` risc \n magazine de bijuterii sau benzin`rii [i mai ales la jocuri de mini (gen alba-neagra) menite s` distrag` aten]ia victimelor \n vacan]` [i dispuse s` se lase furate. Majoritatea componen]ilor acestor mafii de gìnari (nici m`car nu avem satisfac]ia unor Al Capone romni...) au \ntre 25 [i 35 de ani, iar femeile
26
Identit`]i
au un rol foarte activ, efectund o treime din toate delictele atribuite. Am putea continua mult pe aceea[i tem`, dar to]i o cunoa[tem [i chiar prea de aproape. Dar ce a[teapt` Europa de la imigran]i, \n cazul nostru de la imigran]ii romni? Dup` Eurostat, 91% dintre europeni se preocup` \n mod principal de siguran]`, tem` pe care dreapta apusean`, \n continu` cre[tere, o leag` direct de fenomenul imigr`rii. n UE trìesc unsprezece milioane de imigran]i legali [i cteva milioane \n plus de imigran]i ilegali. ntr-o singur` lun`, italienii au \mpiedicat intrarea \n Italia prin grani]a terestr` a 1.517 persoane, majoritatea romni, bulgari [i croa]i; \n aceea[i lun`, germanii au respins 4.320 de persoane [i 6.090 cereri de azil; Suedia se plnge de intrarea necontrolat` de romni moldoveni; Portugalia detecteaz` 1.500 de cer[etori romni veni]i din Spania. Cu astfel de date pe birourile politice, guvernele occidentale prezint` pozi]ii neechivoce \n aprobarea unor norme unitare privind imigran]ii, att cei legali, ct [i cei ilegali, norme care, odat` votate, vor \nsemna o lovitur` dat` mafiilor de ho]i \n cùtare de noi pie]e de victime, dar, \n acela[i timp, [i celor care \ncearc` s`-[i realizeze via]a \n alt loc dect cel de care ]in prin fatalitatea na[terii.
Spania se afl` acum pe pozi]ia cea mai dezavantajoas` fa]` de colegii europeni, cu 93.306 de persoane respinse la grani]` \n numai luna martie a anului trecut, cifr` mult peste media european`. Na]ionalit`]ile respinse sunt, \n aceast` ordine, marocan`, ecuatorian`, bolivian` [i romn`. n treizeci [i una de opera]ii poli]iene[ti extraordinare au fost de]inuti 111 delincven]i, majoritatea marocani [i romni, pentru delicte de trafic de persoane [i falsific`ri de acte. Citind aproape s`pt`mnal [tiri de felul acesta, cum ne putem sim]i noi, imigran]i cu identitate discutabil`? Ce putem a[tepta de la ceilal]i, cnd \ntre noi ne ferim unii de al]ii, cu ru[inea celui care se simte stigmatizat de ai lui? Unde este sentimentul nostru de a apar]ine unui neam, unei istorii, unei limbi? ncepem s` vorbim copiilor no[tri \n limba strìn` a celor care ne-au primit \n casa lor pentru ca ei s` nu simt` ru[inea [i izolarea noastr`. Ne doare, dar o facem. A[a cum nu ne mai repezim spre primul cuvnt romnesc auzit, fl`mnzi de seva care ne-a hr`nit pe to]i atta timp. Acum a[tept`m, susceptibili noi, susceptibili ei, s` se \ntmple ceva. Nu [tim ce. S` ne ridic`m to]i romnii din afara ]`rii, cei care nu suntem nici ho]i, nici cer[etori, nici mafio]i, s` uit`m de modestia noastr` care aduce cu indiferen]a [i s` strig`m lumii c` [i noi suntem romni, c` romn nu \nseamn`, \n nici o limb`, ho] sau escroc, c` suntem aceia[i de acum cincisprezece ani, de cincisprezece secole, care muncim [i trìm att de corect [i
de cinstit ct ne pricepem! C` identitatea romneasc` nu este o identitate de punga[i! S` ne reamintim romni din afar` [i romni dinùntru de mndria pe care am \nv`]at-o \n vremuri neprielnice mndriei, din c`r]ile de istorie [i din c`r]ile vie]ii de zi cu zi a p`rin]ilor no[tri. Sau s` a[tept`m noua [i controversata Constitu]ie european`... Nu [tim cum vor gndi ceilal]i despre noi peste un an. Dar [tim c` nu ne vom c[tiga respectul lor \ncercnd s` trecem neobserva]i [i anonimi, sau renegndu-ne oile negre. i poate singurul lucru de care putem fi siguri este c` trebuie s` r`mnem romni. Oriunde am fi. Nu vrem \ns` s` \ncheiem aceste prime rnduri care \ncearc` s` explice greutatea p`str`rii unei identit`]i a exilului, f`r` a aduce o gean` de speran]` \n viitoarea Europa, \n care trebuie s` credem c` Romnia \[i va g`si locul: \n anul 2002 s-a putut viziona \n ora[ele importante din Catalunia primul lungmetraj romnesc, iar \n februarie 2005 Universitatea din Girona, al doilea ora[ catalan ca importan]` cultural` dup` Barcelona, va organiza primul curs universitar de limba [i cultura romn` din toat` Catalunia [i al doilea cronologic dup` cel sus]inut la Universitatea Complutense din Madrid. S` mai sper`m a[adar \n viitor, \n puterea noastr` de a supravie]ui ca popor [i \ntr-o Europ` mai tolerant`, mai divers` [i mai demn`. S` auzim de bine!
GEORGE DAMIAN
Cei ce nu cunosc istoria risc` s` o repete - acest dicton se aplic` [i ]ig ganilor din Romnia, denumi]i de curnd romi, f`r` a se lua \n considerare experimentele trecute care au dovedit c` schimbarea etichetei nu ajut` la schimbarea situa]iei unor oameni care se zbat \n subsolul societ`]ii.
O repetare n`tng` a istoriei cazul ]iganilor din Romnia
n prezent este la mod` s` fii corect din punct de vedere politic a[a c` unii se jeneaz` s` foloseasc` \n fa]a activi[tilor pentru drepturile ]iganilor etnonimul men]ionat, prefernd s` le spun`, cu o u[oar` ezitare, romi. Ba mai mult, se practic` pe scar` larg` o manipulare de pres`: cnd este vorba de aspecte pozitive
se promoveaz` termenul de rom, p`strnduse pe de alt` parte prin asociere cu faptele penale folosirea cuvntului ]igan, care este \nc`rcat astfel de conota]ii negative. Nu sunt rare relat`rile de pres` de genul un grup de romi p`str`tori ai tradi]iilor versus o band` de ]igani c`m`tari. Dar mai \nti trebuie expus` originea celor dou` cuvinte.
Traseul migra]iei ]iganilor din India \n Europa a fost reconstituit pe baza metodei lingvistice. n vocabularul ]ig`nesc se reg`sesc, pe lng` cuvintele de origine sanscrit`, elemente persane [i armene[ti, care indic` un traseu prin aceste ]`ri. Pe lng` acestea exist` din abunden]` cuvinte grece[ti care indic` faptul c` la intrarea \n
27
Identit`]i
Europa ]iganii au stat o perioad` lung` de timp \n Imperiul Bizantin, abia mai apoi trecnd \n Peninsula Balcanic`. Cea mai veche atestare sigur` a ]iganilor se afl` \ntro scrisoare a patriarhului Constantinopolului Gregorios II Kyprios (1283-1289), \n care se vorbe[te de impozitarea a[a numi]ilor egipteni sau a]igani. Cuvntul grec este athinganous - iar izvoarele bizantine fac mai multe referiri la ei ca la ni[te oameni renumi]i pentru vr`jile [i faptele rele pe care le fac. Prima atestare pe teritoriul Romniei a ]iganilor dateaz` din 1385, \ntr-un hrisov de la domnul Dan I care d`ruie[te m`n`stirii Tismana posesiunile care apar]inuser` anterior m`n`stirii Vodi]a, printre acestea num`rndu-se [i 40 de s`la[e de a]igani. Termenul evolueaz` \n
a ]iganilor transilv`neni \n secolul al XVIIIlea este foarte bine reflectat` \n arhivele ora[ului Bra[ov, unde s-au p`strat mai multe documente care permit refacerea unei imagini exacte. iganii locuiau \n afara zidurilor cet`]ii, lng` Poarta Neagr`, pe locul unde ast`zi se g`se[te magazinul Star. Foarte pu]ine stampe de epoc` surprind cartierul ]ig`nesc, denumit \nc` din secolul al XV-lea by den cziganen, Zigenei - ]ig`nia. Totu[i, litografia de la sfr[itul secolului al XVIII-lea realizat` de Sigismund Rosa cuprinde [i ]ig`nia bra[ovean` - o \ngr`m`dire de colibe, deasupra c`rora, pe poalele Tmpei, troneaz` o minuscul` capel`. De altfel, stampa lui Rosa surprinde foarte bine separarea confesional` a bra[ovenilor: \n
Bra[ovul secolului al XVIII-lea

cursul evului mediu \n hrisoavele de limb` slavon`, ajungndu-se la forma definitiv` de ]igan. iganii se numesc romi, \n]elesul acestui cuvnt fiind acela de persoan`, om. Cel mai probabil, acest cuvnt vine din Imperiul Bizantin, ai c`rui locuitori se numeau romei, cet`]eni ai Imperiului Roman. Schimbarea numelui pentru a realiza integrarea social` a ]iganilor a mai fost \ncercat` \n Imperiul Habsburgic, \n secolul al XVIII-lea. La 1772, \n Transilvania au fost recenzate 3769 de familii de ]igani sedentari [i 3949 familii de ]igani nomazi - la o medie de 5 persoane pe familie ar fi un num`r de 38 502 ]igani transilv`neni. Situa]ia economic` [i social` centrul ora[ului troneaz` Biserica Neagr`, din [chei se vede turla bisericii ortodoxe Sfntul Nicolae, iar la dreapta stampei se poate vedea biserica ungurilor, Sfntul Bartolomeu. Documentele arat` c` micu]a capel` ]ig`neasc` era construit` din lemn, \n jurul ei g`sindu-se [i cimitirul ]ig`nesc. Acesta din urm` a fost desfiin]at \n 1838 de autorit`]ile sanitare habsburgice care au apreciat c` solul stncos nu permite \ngroparea cadavrelor la o adncime care s` asigure protec]ia locuitorilor. Este demn de men]ionat c` ]iganii bra[oveni au protestat vehement fa]` de decizia prim`riei ca s`-[i \ngroape mor]ii \n cimitirul romnesc. n registrul funciar al ora[ului din 1787 co-
libele din cartierul ]ig`nesc nu sunt numerotate, iar str`zile nici ele - de altfel ]iganii de aici nu aveau dreptul de a cump`ra p`mnt [i nu puteau fi proprietari. Condi]iile de via]` din ]ig`nia bra[ovean` erau mizere: str`zile nepavate, pline de gunoaie [i de dejec]iile atelierelor t`b`carilor de pe strada Neagr`, locuin]ele fiind ni[te simple colibe de lemn, acoperite cu paie. Documentele atest` mai multe ocazii \n care autorit`]ile bra[ovene, \n fa]a unor invazii iminente, au incendiat cartierul bra[ovean. Registrele prim`riei \nregistreaz` activit`]ile ]iganilor: m`turau str`zile ora[ului, erau hingheri [i c`lì, se ocupau cu fier`ria [i nego]ul de cai. Mul]i dintre ]iganii bra[oveni mai lucrau ca muncitori agricoli zilieri pentru sa[i sau romni. Nu aveau acces la educa]ie, \n mod excep]ional fiind amintit un ]igan care a reu[it s` \nve]e carte de la protopopul ortodox din [chei. Registrele de impozitare arat` c` \n secolul al XVIII-lea erau foarte pu]ini ]igani bra[oveni care s` de]in` porci, doar 10 familii din 70, existnd, de asemenea, doar un singur proprietar al unei vaci. n aceste condi]ii Maria Tereza [i fiul ei Iosif al IIlea au adoptat o serie de decrete prin care au \ncercat s` \mbun`t`]easc` situa]ia ]iganilor transilv`neni. n 1761, \mp`r`teasa Maria Tereza emitea un decret prin care numele de ]igan era eliminat, urmnd s` fie \nlocuit cu cel de ]`rani noi (neo rustici \n latin`, Neubauer sau Neudorfer \n german`) sau maghiari noi (uj magyarok). Pn` \n primul sfert al secolului al XIX-lea, actele oficiale transilv`nene au respectat acest decret, referindu-se la ]igani doar sub denumirile enun]ate mai sus. Pe lng` ini]iativa mamei sale, Iosif al II-lea a publicat un ordin amplu \n 1782, intitulat De Regulatione Zingarorum, ordin repetat [i \n 1783. Reformarea situa]iei ]iganilor transilv`neni cuprindea \n acest ordin urm`toarele m`suri: copiii ]igani s` fie da]i la [coal`, ]iganii s` frecventeze biserica [i s` asculte sfaturile preo]ilor, autorit`]ile s` nu mai permit` ]iganilor s` trnd`veasc`, s` li se asigure ]iganilor loturi de p`mnt pentru agricultur`, casele ]iganilor s` fie numerotate, se interzice cer[etoria, autorit`]ile locale trebuie s` supravegheze aplicarea acestor m`suri. Problemele ]iganilor din secolul al XXI-lea sunt identice cu problemele ]iganilor din secolul al XVIIIlea: lipsa educa]iei, a locurilor de munc`, a m`surilor sanitare. ns` schimbarea numelui nu a ajutat nici \n secolul al XVIIIlea, dup` cum nu va ajuta \n secolul al XXI-lea.
28
Integrare
Convorbire cu dl. Adrian Ciocnea, secretar de stat \n Ministerul Integr`rii Europene
Drumul integr`rii
este [i u[or [i greu. P.G.: Care sunt cele mai dificile probleme cu care se confrunt` Romnia la cap`tul drumului integr`rii, a[a cum l-a]i numit? A.C.: n opinia mea, Romnia are trei tipuri de probleme. Probleme tehnice, cu privire la algoritmul utilizat pentru asigurarea convergen]ei cu sistemul UE, probleme culturale legate de ritmul asimil`rii noilor reglement`ri [i probleme de viziune, referitoare la modul \n care \n]elege s` se deplaseze c`tre obiectivele UE \n raport cu alte ]`ri membre. Problemele tehnice se refer` la ceea ce auzim zilnic referitor la adoptarea acquisului comunitar, ce nu \nseamn` altceva dect penetrarea \n corpul legilor romne a reglement`rilor UE. Cel mai cunoscut exemplu \n acest sens este necesitatea corect`rii [i, mai ales, respectarea reglement`rilor cu privire la ajutoarele de stat, mai precis stoparea acestor ajutoare pentru cazurile ce nu pot fi justificate \n conformitate cu practica european`. Singurul capitol de negociere care trebuie s` fie \n totalitate adoptat \n legisla]ia [i practica intern` este cel referitor la competi]ie. Acesta este [i motivul pentru care \ntre clauzele de salvgardare solicitate de c`tre UE [i acceptate de c`tre Romnia pentru a putea fi \ncheiete negocierile se g`se[te cea referitoare la ajutoarele de stat. i acesta este doar un exemplu. Problemele culturale se refer`, \n opinia mea, la modul \n care administra]ia, \n primul rnd, [i contribuabilii \n al doilea rnd \n]eleg s` se raporteze la noile legi [i institu]ii. Mai precis, nu cred c` ast`zi exist` o mas` critic` de func]ionari publici care pot impune o schimbare de ritm, adic` transformarea actualei birocra]ii al c`rei unic scop este p`strarea puterii de influen]are a actului de decizie \ntr-o birocra]ie eficient` deschis` c`tre delegarea de competen]e. Pentru a fi mai clar: eu cred c` \n Romnia avem de-a face ast`zi cu o birocra]ie ieftin` din punct de vedere al costurilor de \ntre]inere, dar scump` din punct de vedere al efectelor. Pe ct de pu]in pl`tim func]ionarii publici, pe att de mult ne cost` efectele activit`]ii lor. De aceea, cred c` func]ionarii publici trebuie s` \nceteze a fi exper]i \n toate domeniile [i s` se transforme \n manageri ai problemelor publice pe care s` le rezolve prin delegare de competen]e sau, mai simplu, prin contractarea de servicii c`tre exper]ii care au activitate \n domeniile solicitate. n fine, \n problema viziunii, cred c` Romnia trebuie s` treac` de la faza \n care accept`, la faza \n care propune solu]ii. M` refer aici la faptul c`, dac` UE \[i stabile[te o direc]ie de evolu]ie, Romnia va fi obligat`, pentru a nu pierde din nou teren, s`-[i stabileasc` propria strategie de atingere a obiectivelor pe care, prin consens, le accept` ca membru al UE. Ca urmare, va trebui s` ]intim obiectivul, nu numai s` ne aliniem cerin]elor. Exist` deci noi provoc`ri ale etapei pe care o vom demara odat` cu 2007. Pentru a nu r`mne \n sfera generalului, iat` cteva exemple care pot clarifica ceea ce am enun]at mai sus. Pre[edintele Comisiei europene, Jos Manuel Durao Barroso (de completat exact numele) a declarat c` principalul sù obiectiv este promovarea m`surilor prev`zute \n strategia de la Lisabona (2000). Pentru cei care nu sunt la curent, acest document, agenda Lisabona, se refer` la inten]ia UE de a cre[te gradul de competitivitate a economiilor ]`rilor membre astfel \nct economia european`, \n ansamblu, s` se apropie de cea nordamerican`. ndeplinirea acestui obiectiv implic` \n]elegerea no]iunii de economie a cunoa[terii adic` scurtarea timpului de introducere a rezultatelor cercet`rii [tiin]ifice \n economie. Pn` la urm` este vorba de a l`sa la dispozi]ia firmelor o mai mare cot` din profit pentru reinvestirea acestuia \n scopul cre[terii de competitivitate. Modul \n care o ]ar` face acest lucru variaz`, dar \n limitele legisla]iei comunitare, existnd o marj` de manevr` prezent` \n politica industrial` a ]`rii respective. Dovada cea mai clar` a importan]ei pe care ]`rile UE o dau obiectivului competitivit`]ii este \nfiin]area unei comisii pentru politici industriale, unde responsabil a fost numit Gnter Verheugen fostul comisar pentru extindere. Iat` c` la nivelul UE ]`rile se mi[c` spre un obiectiv, dar \n Romnia dezbaterea public` pe acest subiect lipse[te aproape cu des`vr[ire. Putem spune, deci, c` strategia de la Lisabona, care \n prezent \[i caut` locul printre politicile statelor membre, nu beneficiaz` de aceea[i \n]elegere \n ]ara noastr`. i alte politici comunitare au o soart`
P.G.: Domnule ministru, \n ultimele luni se vorbe[te din ce \n ce mai tehnic despre integrarea european`. Termeni precum clauza de salvgardare, avertizare timpurie sau mecanism de monitorizare sunt vehicula]i curent \n media. Ce semnifica]ie au ace[ti termeni? A.C.: Termenii despre care vorbi]i sunt un semn c` Romnia se preg`te[te pentru \ncheierea ultimei etape premerg`toare integr`rii europene. Mai precis ]ara noastr` definitiveaz` acum m`surile care au rezultat \n urma \ncheierii negocierilor cu UE [i se preg`te[te pentru un ultim proces de verificare, de data aceasta cu asisten]a nemijlocit` a exper]ilor europeni. Aceast` verificare implic` o reluare detaliat` a m`surilor \ntreprinse \n decursul anilor de c`tre autorit`]ile romne, m`suri care s-au materializat prin promulgarea de legi, crearea de institu]ii fie ele formale sau informale , demararea unor procese de liberalizare, descentralizare etc. De[i, la prima vedere, termenii pe care i-a]i amintit nu par a semnifica un efect imediat pentru romni, totu[i starea de fapt pe care o descriu arat` c` ne afl`m la cap`tul unui drum dar [i la \nceputul altuia. P.G.: i noul drum este mai dificil sau mai u[or dect cel pe care l-am parcurs deja? A.C.: Este mai u[or pentru c` acum avem mare parte dintre reguli stabilite, dar [i mai dificil pentru c` trebuie s` respect`m aceste reguli cu mai mult` stricte]e dect pn` acum. Este diferen]` \ntre integrarea a[a numit` normativ`, adic` adoptarea acquisului comunitar, care reprezint` corpul de legi dup` care func]ioneaz` UE, [i europenizare, care semnific` efortul de conformare la acest sistem. Dac` integrarea este un proces formal, europenizarea este unul cultural. De aceea
29
Integrare
asem`n`toare \n Romnia, fiind introduse prin legi \n spiritul evolu]iei UE, dar percepute \n practic` destul de distorsionat. Acesta este cazul politicii de dezvoltare regional`, care are un profund caracter economic, fiind chiar un element al politicii industriale, dar a fost utilizat` pn` de curnd drept o form` de manifestare a administra]iei publice sau justificare a cererilor de autonomie fiscal`. Se pot spune multe [i despre politica agricol`, strategia de dezvoltare durabil` a UE etc. Ceea ce doresc s` subliniez este faptul c` Romnia are oportunitatea ca, \ncepnd chiar cu acest an, s`-[i proiecteze politicile publice \n raport cu tendin]ele europene, pentru c` aceste tendin]e nu sunt deja statuate \n detaliu pentru a impune [i solu]ii, deci nu reprezint` deja reglement`ri cuprinse \n acquis-ul comunitar. Este o mare oportunitate. Este o chestiune de viziune. P.G.: Cum r`mne cu costurile integr`rii? Sunt ele percepute de c`tre contribuabili [i \n ce constau beneficiile integr`rii? A.C.: Costurile integr`rii sunt, \n
opinia mea, de trei tipuri: costuri publice, rezultate direct \n urma negocierilor [i care se refer` la efortul bugetar datorat nevoii de conformare la standardele UE, precum \nfiin]area de institu]ii, refacerea [i dezvoltarea infrastructurii, respectarea reglement`rilor cu privire la mediu etc. Apoi putem vorbi despre costurile private, \n principal cele ale firmelor, care trebuie s` r`spund` cerin]elor con]inute de noile reglement`ri din acquis-ul comunitar din punct de vedere al calit`]ii produselor. n fine, putem vorbi despre costurile individuale, care se refer` la accesul pe pia]a muncii. Este cunoscut faptul c` exist` o perioad` de [apte ani pn` la liberalizarea acestei pie]e la nivelul tuturor ]`rilor membre. Pn` atunci, \ns`, exist` bariere pentru noile ]`ri membre. Cuantificarea costurilor reprezint` un subiect dificil. Dac` cele publice sunt oarecum cunoscute (de adaugat mediu [i transp), cele private pot fi doar estimate plecnd de la condi]ia convergen]ei \n domeniu, iar cele individuale sunt practic o necunoscut`. Experien]a ]`rilor care au aderat
\n valul precedent este relevant`: Polonia a \ncercat s` cuantifice costurile integr`rii cu aproximativ zece ani mai devreme de anul 2004 [i nu a reu[it un rezultat mai bun dect cel al Cehiei, care s-a preocupat de acest lucru doar cu un an \nainte. Pn` la urm` costurile sunt propor]ionale cu gradul de \n]elegere a procesului [i se sprijin` pe disponibilitatea public` [i privat` de a comunica. n Romnia, cultura comunic`rii nu este la ea acas`. Reducerea costurilor este de fapt un management al riscului. Cine \n]elege acest lucru va c[tiga. P.G.: Revista Polemica \[i propune s` abordeze \n fiecare num`r tematica integr`rii [i chiar s` intre, ceea ce nu se prea face, \n detaliile care ne privesc pe noi to]i [i pe care \nc` nu le cunoa[tem. V` propun deci s` deveni]i colaboratorul nostru permanent \n descifrarea acestui proces [i, de ce nu, \n analizarea oric`ror alte probleme ale zilelor noastre. A.C.: Cu mare pl`cere.
CRISTINA ARVATU
Exist` o \ntreag g` istorie a rela]iilor fostelor state comuniste cu Comunit`]ile Europene, \n care R. S. Romnia a jucat un rol important. Ceea ce nu se cunoa[te [i este foarte pu]in cercetat este faptul c` R. S. Romnia a fost primul stat comunist care a ini]iat leg g`turi cu Comunit`]ile Europene.
R.S.R. [i Comunit`]ile Europene

ntegrarea Romniei \n Uniunea European` este un subiect discutat \n fiecare zi \n mass-media romnesc`, \n cercurile oficiale, \n zona societ`]ii civile [i \n sfera universitar` [i academic`. Tema este extrem de vast`, deoarece presupune schimbarea structural` a societ`]ii romne[ti, pentru a ajunge la standardele de dezvoltare [i modernizare, compatibile cu normele comunitare. Iar implica]iile ei ating via]a de zi cu zi a fiec`rui cet`]ean romn. Totul este reformat: de la prevederile constitu]ionale, pn` la schimbarea modalit`]ilor de cre[tere
a animalelor [i a metodelor de cultivare de c`tre ]`rani. Structural, individual, educa]ional, micro sau macro, orizontal sau vertical, formal sau informal toate conceptele primesc o nou` dimesniune, cea comunitar`. Totul este justificat sau respins \n societatea romneasc` de ast`zi, prin recursul la normele [i standardele Uniunii Europene. Dincolo de dilemele [i dificult`]ile Romniei actuale, tematica larg` a integr`rii europene are [i un istoric, mai pu]in sau chiar deloc cunoscut. Tema este abordat` ca
[i cum totul a \nceput \n 1990. Este adev`rat c` schimb`rile politice din Uniunea Sovietic` [i Europa Central` [i de Sud-Est, care au determinat c`derea sistemului comunist, au creat condi]iile pentru apropierea fostelor state comuniste de structurile democratice ale Europei Occidentale [i integrarea lor \n Uniunea European`. Dar statul romn a avut rela]ii cu Pia]a Comun` dinainte de 1989. Rela]iile Romniei (\n acel timp Republica Socialist` Romnia) cu Comunit`]ile Europene au fost ini]iate \nc` din timpul regimului comunist al lui Nicolae
30
Integrare
Ceau[escu. Exist` o \ntreag` istorie a rela]iilor fostelor state comuniste cu Comunit`]ile Europene, \n care R. S. Romnia a jucat un rol important. Ceea ce nu se cunoa[te [i este foarte pu]in cercetat este faptul c` R. S. Romnia a fost primul stat comunist care a ini]iat leg`turi cu Comunit`]ile Europene. Preponderent economice [i comerciale, aceste rela]ii au [i o v`dit` tent` politic`, \n contextul rivalit`]ii comunism capitalism. i \n acea perioad` cnd totul era, ca [i ast`zi, politizat, dar \ntr-un alt sens - orice gest al uneia dintre cele dou` structuri ideologice con]inea o component` politic`.
n acest context, al unui imagini externe extrem de favorabile a regimului de la Bucure[ti, R. S. Romnia se orienteaz` [i spre Comunitatea European`, \n vederea \ncheierii unor acorduri economice [i comerciale.
Romnia socialist` Comunitatea capitalist`

Primele negocieri ale R. S. Romnia cu Comunitatea Economic` European` (CEE), ca entitate distinct`, se deruleaz` \ncepnd din 1967. Scopul acestor negocieri viza semnarea unor acorduri de comer] pentru unele produse agro-alimentare, prin care Romnia urma s` beneficieze de scutiri de taxe la exporturile \n ]`rile membre ale Comunit`]ii. n schimb, Romnia \[i asuma obliga]ia de a respecta pre]urile minime, la produsele exportate, fixate de Pia]a Comun`. Primul acord de acest gen (prin care Romnia ob]ine dreptul de a exporta ou` pe pia]a comunitar`) este semnat \n ianuarie 1970. Exporturile romne[ti se derulau prin intermediul unor \ntreprinderi de comer] exterior, ca ISCE Prodexport sau ISCE Romagricola., acestea fiind [i semnatarele respectivelor acorduri. Anul urm`tor \n care R. S. Romnia devine membru cu drepturi depline al GATT (Acordul General pentru Tarife [i Comer]) sunt demarate primele demersuri neoficiale pentru acceptarea sa de c`tre Pia]a Comun` ca beneficiar al sistemului de preferin]e generalizate, nereciproce [i nediscriminatorii \n schimburile comerciale. Cererea oficial` este transmis` pre[edintelui \n exerci]iu al CEE, Gaston Thorn la 1 februarie 1972. Demersul romnesc nu r`mne f`r` ecou \n democra]iile apusene. n \ntreaga lun` martie, presa occidental` red` pe larg [i comenteaz` cererea romnesc`, remarcnd mai cu seam` caracterul sù politic: Republica Socialist` Romnia este primul stat din lag`rul socialist care solicit` Pie]ei Comune s` fie beneficiar al acestui sistem. La rndul sù ministrul de externe al Fran]ei, Maurice Schuman, aflat \ntr-o vizit` oficial` \n Romnia, la \nceputul anului 1973, afirm` c` Fran]a sprijin` R. S. Romnia \n demersul ei, exclusiv din considerente politice. Politic, Fran]a a sus]inut \ntradev`r Romnia, dar economic a condi]ionat \n cadrul Pie]ei Comune acordarea sistemului de preferin]e generalizate pentru Romnia de acordarea aceluia[i sistem [i altor state, cu care Fran]a avea leg`turi comerciale mult mai dezvoltate [i interesate. Discu]iile oficiale ale Romniei cu
Contextul interna]ional
Cortina de Fier instalat` dup` cel deal doilea r`zboi mondial \ntre cele dou` blocuri ideologice democratic [i totalitar comunist a rupt practic, pentru un timp, orice fel de rela]ii politice, economice, comerciale, etc. - \ntre statele intrate \n sfera de influen]` sovietic` [i statele democratice, aflate sub cupola american`. Dup` ani de \ncordare maxim`, cnd cele dou` superputeri \[i consolideaz` domina]ia \n zonele proprii de influen]`, se ajunge la o situa]ie de destindere. La rndul lor, Comunit`]ile Europene (fondate \n anii 50) \ncep din anii 60 s` se consolideze ca structuri economice [i comerciale, iar apoi s` ac]ioneze ca structuri unitare \n raport cu alte state. Pe de alt` parte, Romnia Popular` condus` de Gheorghe Gheorghiu-Dej ini]iaz` o politic` prin care urm`re[te reglementarea rela]iilor cu statele occidentale, mai cu seam` dup` retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Romniei \n anul 1958. Politica sa culmineaz` cu Declara]ia din aprilie 1964, prin care afirm` pentru prima dat` necesitatea respect`rii principiilor suveranit`]ii, independen]ei na]ionale, ale integrit`]ii teritoriale [i neamestecului \n treburile interne \n rela]iile dintre statele socialiste. Politica lui Dej este continuat` de Nicolae Ceau[escu, statele occidentale interpretnd-o ca pe o distan]are fa]` de Uniunea Sovietic`. Romnia trebuia a[adar sus]inut` de statele democratice, att economic ct [i politic. Toate vizitele [efilor de stat ai Statelor Unite - Richard Nixon [i Gerald Ford, al Fran]ei - Charles de Gaulle la Bucure[ti, primirea lui Nicolae Ceau[escu de c`tre Regina Marii Britanii [i de al]i \nal]i demnitari occidentali aveau ca scop sprijinirea lui Nicolae Ceau[escu \n eforturile de deschidere fa]` de statele democratice [i implicit de subminare a blocului comunist.
Pia]a Comun`, pe aceast` tem`, sunt ini]iate \n mai 1972 [i dureaz` pn` \n iunie 1973, cnd Consiliul de Mini[tri al Comunit`]ii ia decizia (\n unanimitate) de a acorda Romniei, \ncepnd cu 1 ianuarie 1974, sistemul de preferin]e generalizate \n schimburile comerciale. Romnia urma s` beneficieze, \n urma acestei decizii, de scutirea total` de taxe vamale la exportul unor produse industriale [i de reducerea taxelor vamale la anumite produse agricole. Anumite produse au fost excluse de la scutirea de taxe textilele, \mbr`c`mintea, unele produse siderurgice, aparatur` radio [i TV -, dar ele vor face subiectul unor alte aranjamente sau acorduri semnate de Romnia cu Pia]a Comun`. De altfel, anii 70 sunt cei mai prolifici \n \ncheierea unor acorduri ale Romniei cu CEE: Acordul Multifibre (decembrie 1973), Acordul privind comer]ul cu produse textile (decembrie 1976), Aranjamente privind comer]ul cu c`rbune [i o]el (1978), Aranjamentul privind exportul de produse siderurgice (1978). n 1979 are loc [i singura vizit` a unui pre[edinte executiv al Consiliului Comunit`]ii Economice Europene, \n Romnia comunist`, func]ia fiind de]inut` atunci de luxemburghezul Gaston Thorn. Aceste acorduri [i aranjamente comerciale au fost subiectul unor negocieri intense \ntre partea romn` [i cea comunitar`, desf`[urate cel mai adesea pe parcursul mai multor ani. n cadrul tratativelor, ambele p`r]i negociau de pe pozi]ii egale, condi]ionnd, plusnd sau renun]nd \n func]ie de interesele proprii urm`rite. n R. S. Romnia, Comitetul Central al Partidului Comunist Romn a decis chiar \nfiin]area unei comisii (\n anul 1973) care trebuia s` analizeze problemele care se ridic` \n rela]iile cu Pia]a Comun`, s` prezinte conducerii partidului propuneri corespunz`toare [i s` urm`reasc` punerea \n practic` a hot`rrilor Comitetului Central al PCR referitoare la aceste rela]ii.
R. S. Romnia primul stat comunist care recunoa[te de jure Comunitatea Economic` European`
Dac` \ntre CAER - organiza]ia de cooperare economic` a statelor comuniste [i Comunitatea Economic` European` rela]iile au fost destul de reci, adesea chiar \ncordate, R. S. Romnia, de[i membr` CAER, va fi primul stat din blocul comunist care va recunoa[te de jure CEE, ca entitate \n rela]iile economice interna]ionale. Nu
31
Integrare
de]inem \nc` date, din arhivele na]ionale sau strìne, dac` aceast` ini]iativ` a R. S. Romnia, avut girul CAER, \n spe]` al Moscovei, sau a fost una luat` la Bucure[ti. Prima ini]iativ` pentru stabilirea unor contacte \ntre CAER [i CEE apar]ine CAER-ului, care decide, \n cadrul unei sesiuni desf`[urate \n iunie 1973, contactarea autorit`]ilor comunitare \n vederea stabilirii unor modalit`]i de cooperare \ntre cele dou` organisme economice. n acest sens, secretarul general al CAER, Nikolai Fadeev este \mputernicit s` poarte negocieri cu reprezentan]ii CEE. Discu]iile sunt anevoioase, rela]iile oficiale \ntre CAER [i Pia]a Comun` neputnd fi stabilite pn` \n 1988. n acest an se semneaz`, la Luxemburg, o declara]ie comun`, prin care cele dou` p`r]i \[i propun s` coopereze \n domeniile care cad \n sfera lor de competen]` [i unde exist` un interes comun. n acest timp, R. S. Romnia \[i intensific` rela]iile [i formulele de colaborare economic` [i comercial` cu Pia]a Comun`. Forma de colaborare [i dialog dintre Romnia [i CEE, cunoscut` sub denumirea de Comisia Mixt` Romnia CEE, care se \ntrune[te [i ast`zi este o formul` stabilit` \nainte de 1989. Propunerea privind \nfiin]area acestei comisii apar]ine Romniei, care transmite la 24 iulie 1978 o propunere oficial` \n acest sens Comunit`]ii Europene. R`spunsul, favorabil, este dat de Consiliul
de Mini[tri al Pie]ei Comune la 6 februarie 1979, prin autorizarea Comisiei Executive de a demara negocieri cu R. S. Romnia pentru elaborarea [i \ncheierea unui Acord privind \nfiin]area Comisiei Mixte. Negocierile sunt finalizate dup` un an. Textul Acordului prevede crearea Comisiei Mixte pentru o perioad` nedeterminat`. Reprezentan]ii celor dou` p`r]i urmeaz` s` se \ntlneasc` o dat` pe an, la Bucure[ti [i la Bruxelles, cu scopul de a examina periodic stadiul [i perspectivele rela]iilor economice dintre R. S. Romnia [i CEE, precum [i pentru adoptarea de recomand`ri referitoare la problemele care privesc schimburile economice reciproce [i stimularea lor permanent`. Acordul este semnat \n timpul vizitei lui Gaston Thorn la Bucure[ti [i are dou` semnifica]ii: \n legisla]ia comunitar` crearea unei astfel de Comisii reprezint` o inova]ie, care va fi dezvoltat` de Comunitatea European` \n rela]iile cu alte state, inclusiv cele comuniste; pe de alt` parte, prin semnarea acestui Acord, R. S. Romnia devine primul stat comunist care recunoa[te de jure CEE, ca subiect al dreptului interna]ional1.
Criza regimului ceau[ist

Deteriorarea rela]iilor dintre R. S. Romnia [i CEE are loc la sfr[itul anilor
80, pe fundalul crizei economiei romne[ti [i a sc`derii credibilit`]ii de care se bucurase regimul Ceau[escu \n anii 60 [i 70. n 1984 sunt \ntrerupte negocierile pentru \ncheierea unui Acord privind cooperarea economic` [i comercial` dintre Romnia [i CEE, datorit` refuzului p`r]ii romne de a majora importurile la anumite produse din CEE. Decizia Romniei era dictat` de politica oficial` a regimului comunist de a achita ct mai curnd posibil datoria extern` a ]`rii. Negocierile vor fi reluate \n alte condi]ii dup` \ndep`rtarea regimului comunist. n ultimii ani ai regimului ceau[ist, cnd informa]ii tot mai multe privind sistematizarea satelor romne[ti [i violarea drepturilor omului ajung \n presa occidental`, rela]iile oficiale sunt tot mai \ncordate. n urma unor interpel`ri ale unor europarlamentari, Parlametul European solicit` \n martie 1989 reexaminarea rela]iilor cu R. S. Romnia datorit` politicii promovate de regimul de la Bucure[ti.2 Sistate practic \n 1989, rela]iile dintre Romnia [i Comunitatea European` vor fi reluate \n 1990, dup` \nl`turarea regimului ceau[ist, \n alte condi]ii [i sub alte auspicii. Ca o concluzie nu putem s` nu remarc`m faptul c` la \nceputul anilor 90, leg`turile dintre Romnia [i Comunitate nu au cunoscut intensitatea celor \nregistrate \n anii 70.
ANDREI R UTU
Ce ia[te [i ce nu integrarea european`...
ecent, s-a anun]at acceptul politic al Romniei asupra textului viitorului tratat de aderare al Romniei la UE. Dup` schimbarea guvernului PSD, r`mn o serie de \ntreb`ri legate de comportamentul noului guvern PNL-PD/PUR/UDMR, pe de o parte, [i al \ntreprinz`torilor [i cet`]enilor, pe de alt` parte. Integrarea conform calendarului stabilit nu este nici ea cert`. Cre[tin-democra]ii germani militeaz` la nivel european pentru amnarea integr`rii Romniei. Dac` schimbarea guvernului era dat` de unii oficiali europeni ca o condi]ie necesar` a ader`rii \n 2007, ea nu era [i o condi]ie
suficient`. Romnia trebuie s` fac` fa]` monitoriz`rii \n perspectiva ader`rii efective, [i \n special celor 11 condi]ii de care depinde activarea sau nu a clauzei secundare de salvgardare, clauz` care poate fi cerut` de o majoritate calificat` a Consiliului de Mini[tri ai UE, iar nu prin unanimitatea statelor membre, spre deosebire de clauza general`, ca \n cazul Bulgariei. R`mne \ntrebarea: va fi totu[i semnat tratatul de aderare la data prev`zut`? Dar care este tabloul st`rii societ`]ii romne[ti la 2 ani \naintea ader`rii prezumtive? F`r` a fi exhaustivi, vom puncta cteva domenii importante.
Problemele Administra]iei
Administra]ia romneasc` este caracterizat` de haos [i lips` de profesionalism. Diversele organe se acuz` reciproc pentru ne\ndeplinirea func]iilor lor, iar interven]iile politice erau curente, cel pu]in pn` la schimbarea guvernului. Institu]iile europene au criticat constant proasta organizare [i func]ionare a administra]iei, politizarea excesiv`, precum [i invocarea integr`rii europene drept cauz` a unor modific`ri care nu erau nici cerute, [i nici condi]ionate de integrare. Contribuabilii, fie
1 Vezi Romnia [i Uniunea European`. Cronologie istoric`, Bucure[ti, Editura Institutului de tiin]e Politice [i Rela]ii Interna]ionale, 2004. 2 Vezi Haren E. Smith, Politica extern` a Uniunii Europene, Bucure[ti, Editura Trei, 2004.
32
Integrare
ei simplii cet`]eni sau firme private, sufer` abuzurile repetate ale organelor Administra]iei. Pentru UE, este un mare semn de \ntrebare cum o administra]ie obi[nuit` s` func]ioneze la comand` politic` [i ineficient va reu[i s` fac` fa]` schimb`rilor datorate integr`rii europene. Capacitatea administrativ` este absolut necesar` aplic`rii acquisului comunitar. Dac` problemele actuale ale Administra]iei nu vor putea fi m`car reduse pn` la un nivel acceptabil, statele membre ar putea s` nu fie sigure c` intrarea Romniei \n UE nu va crea probleme prea mari. Problema incapacit`]ii autorit`]ii fiscale de a asigura un nivel acceptabil de prelevare a impozitelor pune sub semnul \ntreb`rii capacitatea administrativ` a Romniei, care este esen]ial` \n condi]iile integr`rii. Eforturile Romniei trebuie s` mearg` \n direc]ia armoniz`rii comportamentelor administrative. Va putea noul guvern s` gestioneze situa]ia catastrofal` din Administra]ie? Se va reu[i crearea unei Administra]ii profesioniste [i echidistante? Iat` doar cteva \ntreb`ri la care noul guvern trebuie s` fie m`sur` s` dea r`spunsuri satisf`c`toare \n termen de 2 ani cel mult...
situa]ia mediului \n Romnia este departe de orice standarde comunitare, iar accentul pus de UE pe respectul mediului risc` s` pun` sub semnul \ntreb`rii calendarul ader`rii, \n caz c` Romnia nu face eforturile necesare pentru a implementa acquisul \ntr-un timp rezonabil, cu respectul termenelor negociate. Investi]iile agen]ilor economici [i ale statului pentru aducerea instala]iilor la standardele europene vor cre[te \n viitorul apropiat, [i este de a[teptat con[tientizarea situa]iei de tot mai mul]i agen]i economici. Pre]urile vor cre[te ca urmare a efortului financiar de aliniere.
Problemele economiei
Aderarea la UE va avea consecin]e dramatice asupra \ntreprinderilor mici [i mijlocii romne[ti, \n m`sura \n care mare parte din ele nu pot face \nc` fa]` concuren]ei din pia]a comun` [i \n care guvernul nu ia m`surile necesare pentru \mbun`t`]irea mediului de afaceri na]ional. Aderarea presupune intrarea pe pia]a romneasc` a firmelor din actuala UE, prin integrarea pie]ei na]ionale \n pia]a comun`.
spa]iului rural, standardele de calitate sunt reduse, produsele nu sunt orientate spre consumator, infrastructura este foarte slab organizat`. Problema integr`rii este cre[terea calit`]ii produselor finale, a capacit`]ii de procesare, facilitarea transportului. n privin]a cotelor de export negociate de fostul guvern \n cadrul politicii agricole comune, a fost criticat` incapacitatea responsabililor no[tri politici de a ap`ra interesele agriculturii romne[ti. Dar se pare c` utilizarea la maximum chiar a cotelor de export ob]inute de guvernul PSD este pus` sub semnul \ntreb`rii, datorit` problemelor enun]ate mai sus. n vederea dezocup`rii unei mari p`r]i a popula]iei implicate acum \n agricultura ineficient`, vor trebui create forme alternative de activit`]i profitabile, ceea ce ar duce [i la cre[terea calit`]ii vie]ii rurale. Romnia va fi obligat` s` ajusteze practica ajutoarelor de stat la standardele europene, riscnd altfel activarea clauzei secundare de salvgardare; consecin]a direct` vor fi falimente \n lan] ale \ntreprinderilor neprofitabile sus]inute pn` acum. Pe termen lung, \n lipsa implic`rii eficiente a autorit`]ilor [i a dezinteresului
Probleme ecologice
Din punct de vedere al mediului \nconjur`tor, Romnia st` cum nu se poate mai prost, dar m`car aici, situa]ia este oarecum comparabil` cu cea a celorlalte foste state comuniste din Europa central` [i de est, recent integrate \n UE. Acum c]iva ani, un func]ionar european \mi spunea c` dup` p`rerea lui, 15 ani ar fi un termen realist pentru ca noile state membre s` respecte condi]iile de mediu ale UE. Dar de unde provine acest risc pentru mediu? Nici cet`]enii, nici agen]ii economici nu ac]ioneaz` \n spiritul respectului mediului \nconjur`tor, iar autorit`]ile, dac` iau uneori m`suri, tolereaz` sau chiar sus]in \nc`lc`ri flagrante ale legilor na]ionale [i europene. Pe de alt` parte, alinierea la standardele de mediu ale UE \n materie de instala]ii industriale, reprezentnd valoarea costurilor totale de \mbun`t`]ire [i modernizare, ar putea \nsemna un efort de miliarde de euro. n cadrul politicii europene de mediu, pachetele negociate cuprind m`suri compensatorii pentru statele s`race (standarde superioare \nseamn`, de cele mai multe ori, sc`derea competitivit`]ii). Totu[i,
Neg gocierile cu UE nu \nseamn` doar acceptarea condi]iilor impuse din afar`, ci [i neg gociere la sng ge pentru ap`rarea interesului na]ional. ...neg gocierea unui tratat de aderare poate crea acquis comunitar, cum au demonstrat-o suedezii prin introducerea unui nou obiectiv \n politica reg gional` european`.
Studiile arat` c` este posibil s` dispar` de pe pia]` poate jum`tate din micii \ntreprinz`tori care nu vor putea face fa]` concuren]ei acerbe, \n caz c` nu vor face investi]ii majore pentru a se alinia standardelor europene \n materie de calitate, ecologie, comer], marketing, protec]ia propriet`]ii intelectuale, [i nu vor adopta strategii eficiente pentru supravie]uirea [i dezvoltarea pe pia]a comun`. Dac` circa o jum`tate din manageri se consider` documenta]i cu privire la normele [i standardele UE, un studiu Eurochambers demonstreaz` c` realitatea nu corespunde a[tept`rilor lor. Pu]ini sunt cei care au primit deja certificate de calitate. Agricultura este \ntr-o stare deplorabil`, axat` pe subzisten]`; lipse[te ini]iativa autorit`]ilor \n dezvoltarea mediului de afaceri, [i a unor slabe investi]ii interne, exist` riscul ca Romnia s` devin` o colonie a UE. Se estimeaz` c`, pe lng` continuarea tendin]ei de exportator de for]` de munc`, Romnia va deveni [i importator. Conform Institutului European, imigra]ia va avea un impact negativ asupra pie]ei for]ei de munc`, prin cre[terea insecurit`]ii locului de munc`, slaba preg`tire [i poten]ialul sc`zut de creativitate al noilor veni]i. Dac` rata pirateriei software nu poate sc`dea dect odat` cu cre[terea nivelului de trai, \n schimb contrafacerile, care afecteaz` protec]ia consumatorului, vin \n direct` contradic]ie cu nivelul de protec]ie cerut prin legisla]ia comunitar`. Din momentul integr`rii, autorit`]ile publice vor risca o serie de procese, intentate inclusiv
33
Integrare
din partea Comisiei Europene, \n caz c` nu reu[esc s` reduc` drastic fenomenul. n materie de cercetare-dezvoltare, inova]ia, att de important` pentru ]`rile dezvoltate, este aproape inexistent` \n Romnia (\n num`r de brevete, 0,76/1 milion de locuitori, fa]` de UE 161 [i 7,6 fostele ]`ri comuniste, acum state membre). Va reu[i noul Guvernul s` renun]e la practica ajutoarelor de stat [i a [tergerii datoriilor pentru agen]ii economici neperforman]i? Vor reu[i autorit`]ile s` impulsioneze sectorul privat s` finan]eze cercetarea [i dezvoltarea? Cnd vor deveni autorit`]ile active \n dezvoltarea spa]iului rural? Vor putea fi luate m`suri eficiente pentru limitarea fenomenului produselor contraf`cute [i a pirateriei software? Se va adapta sistemul de \nv`]`mnt \n sensul de a lua \n considera]ie perspectivele de viitor [i al adopt`rii unui set de valori etice la nivelul mediului de afaceri? Iat` numai cteva \ntreb`ri la care va trebui g`sit rapid un r`spuns.
Justi]ie [i Afaceri Interne

Siguran]a frontierelor Romniei este o preocupare important` \n cadrul negocierilor de aderare la UE. Din rapoartele poli]iei de frontier` reiese c` num`rul de turi[ti romni care \ncearc` s` treac` frontiera spre spa]iul Schengen f`r` s` \ndeplineasc` condi]iile legale este \ngrijor`tor de mare. Filiere \ntregi sunt deconspirate, dar traficul de persoane continu`. Vestea bun` este c` nu exist` nicìeri \n lume frontiere ermetice \n fa]a imigra]iei ilegale, [i c` unele din noile state membre aveau, la \nceputul anului trecut, probleme majore \n securizarea frontierelor (conform declara]iilor pre[edintelui unei ]`ri baltice \n fa]a comisiei de afaceri externe [i ap`rare a Parlamentului European). Vestea mai pu]in bun` este c` Romnia a avut, pn` de curnd cel pu]in, probleme \n a \mpiedica fuga \n strìn`tate a infractorilor prin proceduri mai mult sau mai pu]in legale, cu complicitatea poli]iei, parchetelor [i judec`toriilor. Schimb`rile recent anun]ate de ministrul Administra]iei [i Internelor ar putea fi un prim pas c`tre remedierea acestei situa]ii. Or, securizarea frontierelor, prin implementarea acquis-ului Schengen, este una din condi]iile legate de activarea clauzei secundare de salvgardare. Vor organiza autorit`]ile romne un sistem eficient de control al imigra]iei, \n perspectiva ader`rii la UE? n condi]iile integr`rii, cet`]enii vor putea da \n judecat` la CJCE (Curtea de Justi]ie a Comunit`]ilor Europene) companiile responsabile pentru orice abuz care
contravine legisla]iei comunitare, chiar \n situa]ia \n care Romnia nu va fi transpus legisla]ia comunitar` respectiv`, prin a[anumitul efect de aplicabilitate indirect` a dreptului comunitar. Partidul Popular European va cere [i \n privin]a Romniei aplicarea constant` a punctului 10 al rezolu]iei Congresului de la Bruxelles asupra comunismului totalitar, care presupune interzicerea accesului persoanelor din structurile represive comuniste la func]ii europene. La modul general, UE va urm`ri dac` PNA va reu[i \n sfr[it s` prind` rechinii corup]iei, [i dac` Justi]ia \[i va face de aceast` dat` datoria, producnd procese finalizate cu condamn`ri. Tenta]ia pentru noua putere ar putea fi \ns` dea doar cteva exemple care s` mul]umeasc` autorit`]ile europene, [i eventual ca rechinii s` provin` doar din rndurile fostului partid de guvern`mnt, dup` cum au avertizat de altfel autorit`]ile europene. Aderarea exacerbeaz` pe termen scurt costurile necesare moderniz`rii pentru atingerea standardelor comunitare, \ns` aceste costuri ar trebui suportate de Romnia chiar [i \n cazul \n care nu s-ar integra \n UE. Dac` pe termen scurt, costurile integr`rii pot fi percepute ca fiind mult mai mari dect beneficiile, situa]ia se va echilibra pe termen mediu [i lung. Orice guvern, chiar cele ale statelor membre vechi, sunt tentate s` dea vina pe nivelul european pentru multe din m`surile nepopulare pe care inten]ioneaz` s` le ia. n cazul recent al noului cod al muncii, trebuie s` fim con[tien]i c` nu UE cere renun]area
la conven]iile colective de munc`, nici nu ar putea s` o cear` de altfel. ntre un cod al muncii orientat contra micilor \ntreprinz`tori, [i unul orientat contra angaja]ilor, trebuie g`sit un just echilibru, dar nu trebuie \n nici un caz invocate autorit`]ile europene pentru a justifica o pozi]ie sau alta. Pe de alt` parte, autorit`]ile romne trebuie s` fie con[tiente c` negocierile cu UE nu \nseamn` doar acceptarea condi]iilor impuse din afar`, ci [i negociere la snge pentru ap`rarea interesului na]ional. Spania a ob]inut, acum mai bine de 17 ani, lungi perioade de tranzi]ie pentru alinierea pre]ului energiei. Din p`cate, negociatorii PSD intr` \n analele negocierilor prin graba cu care au \ncheiat capitolele din unica dorin]` electoral` de a se putea lùda cu \ncheierea negocierilor cu UE, f`r` s` le pese de consecin]ele asupra economiei [i societ`]ii romne[ti \n ansamblu. Ori, un guvern responsabil, ceea ce nu a fost din p`cate cazul pn` \n 2004 inclusiv, ar fi putut duce tratative de pe cu totul alte pozi]ii. Negociatorii polonezi sunt stima]i [i temu]i, tocmai pentru ap`rarea interesului na]ional, uneori poate dincolo de limitele acceptabilului. Trebuie [tiut c` negocierea unui tratat de aderare poate crea acquis comunitar, cum au demonstrat-o suedezii prin introducerea unui nou obiectiv \n politica regional` european`. Aceasta, pentru c`, de[i negocierile au ca punct de plecare acquisul comunitar, sunt totu[i negocieri care se desf`[oar` la nivel interguvernamental, \n afara constrngerilor sistemului comunitar propriu-zis.
Parlamentul European
34
Integrare
EMILIAN M. DOBRESCU
Costurile Integr`rii
Nimeni nu se a[teapt` ca schimb`rile radicale s` aib` loc peste noapte, dar ar trebui s` existe un progres logic [i de durat` (...), nu po]i \mbun`t`]i presta]ia politic` f`r` a lupta credibil [i eficient \mpotriva corup]iei, iar \mbun`t`]irea climatului de afaceri este imposibil` f`r` reducerea birocra]iei [i \mbun`t`]irea capacit`]ii administrative.
JONATHAN SCHEELE, EFUL DELEGAIEI COMISIEI EUROPENE LA BUCURETI
Efectele evolu]iilor economice din perioada 2000-2004

Libera circula]ie a capitalurilor, a m`rfurilor [i persoanelor a deschis pia]a romnesc` unei concuren]e la nivel european, dar avnd un singur sens, dinspre Uniunea European` (UE) spre Romnia [i nu invers. 70 la sut` din exportul Romniei este realizat cu statele membre UE. ncepnd din deceniul trecut s-au \nregistrat cele mai mari deficite comerciale din istoria Romniei: diferen]a dintre importuri [i exporturi a crescut de la 2,68 miliarde de dolari SUA \n 2000, la 4,16 miliarde de dolari SUA \n 2003 [i la 6 miliarde euro pe 11 luni din 2004. n 2004, Romnia s-a situat pe pozi]ia 125 din 161 de ]`ri, \ntr-un clasament al libert`]ii economice, alc`tuit de Heritage Foundation (SUA); comparativ cu 2003, am urcat 4 pozi]ii \n acest clasament sui-generis, care ilustreaz` gradul de deschidere al economiilor na]ionale (Hong Kong se situeaz` de 11 ani consecutiv pe prima pozi]ie a clasamentului, urmat de Singapore, Luxemburg, Estonia, Irlanda, Noua Zeeland` [i Marea Britanie; SUA au cobort cu trei pozi]ii fa]` de anul trecut, situndu-se pe pozi]ia 12). ara noastr` face parte din grupul celor 70 de state \n cea mai mare parte lipsite de libertate, ob]innd un scor redus - 2,5 puncte din 5 posibile - la interven]iile guvernamentale \n economie. Spre deosebire de noi, Bulgaria se plaseaz` pe locul 52, \n categoria celor 56 de state libere economic \n cea mai mare parte.
integrare a ]`rii sale \n UE, nu este cel mai bun pentru economia Cehiei [i c` o amnare a integr`rii pn` \n 2007 ar fi fost mult mai potrivit`, avertiznd popula]ia ceh` asupra costurilor mari pe care le implic` aderarea \n acel moment (1 mai 2004 n.n.). S-a \n[elat. n ]`rile \n care au fost f`cute publice costurile integr`rii (Slovenia, Slovacia, Polonia), rezultatele referendumului privind dorin]a popula]iei de integrare nu au fost att de categorice precum \n ]`rile unde popula]ia nu a fost informat` deloc (Romnia) sau prea pu]in (Ungaria). Polonia a \ncercat s`-[i clarifice costurile integr`rii cu zece ani \naintea momentului ader`rii. i tot au avut cu preg`tirea popula]iei, indiferent c` este vorba despre simpli contribuabili, agen]i economici sau func]ionari publici. n apropierea momentului ader`rii, descoperirea existen]ei unei note de plat` \ncepe s` creeze o presiune asupra cet`]enilor [i chiar o reac]ie de respingere, dac` efectelele [i cunoa[terea costurilor integr`rii nu sunt transparente. Apreciem c`, singurele studii efectuate de Institutul European din Romnia (IER) despre costurile integr`rii, ale c`ror rezultate au fost date publicit`]ii \n vara anului 2004, nu au fost suficient de transparente [i de comentate \n societatea civil`.
Tipuri de costuri
Costurile publice sunt suportate de la bugetul de stat, dar de fapt, sunt pl`tite pn` la urm` de fiecare contribuabil. Trebuie achitate pentru punerea \n func]iune a unui sistem administrativ compatibil cu cel european; acestea sunt costurile pentru reforma administra]iei publice, modernizarea sistemului judiciar, restructurarea [i privatizarea economiei de stat. n aceste costuri intr` cheltuielile pentru a instrui func]ionari, pentru a pl`ti mai mul]i judec`tori sau pentru a oferi salarii com-
Compara]ia cu alte ]`ri central [i est europene

Pre[edintele ales al Cehiei, Vaclav Klaus, era de p`rere c` momentul 2004, de
pensatorii celor disponibiliza]i din \ntreprinderile care se privatizeaz`. Acest tip de costuri este \n mod normal cunoscut de c`tre guvern, deoarece prin metodologia negocierilor, capitolele nu pot fi deschise dect dac` partea romn` prezint` impactul bugetar al modific`rilor prev`zute. La rndul lor, costurile publice sunt de mai multe feluri: - costuri legate de adoptarea normelor [i politicilor comunitare (a acquisului), aceasta \nsemnnd costuri legate de crearea noilor institu]ii sau modificarea celor existente, formarea personalului necesar etc.; - costuri legate de respectarea [i implementarea standardelor europene, incluznd aici, \n principal, standardele de mediu, de calitate, costuri legate de modernizarea infrastructurii de transport etc.; - costuri generate de asumarea statutului de membru, respectiv ceea ce, dup` aderarea Romniei, va reprezenta contribu]ia noastr` la bugetul UE. Din acestea, o cot`-parte poate fi eviden]iat` [i anterior ader`rii, sub forma cofinan]`rilor obligatorii la programele UE (Phare, ISPA , SAPARD, PC6 etc.); - costuri legate de modernizarea economiei romne[ti, respectiv costurile legate de modernizarea capacit`]ilor productive, cre[terea competitivit`]ii produselor etc. Astfel, abia la \nceputul acestui an au fost date publicit`]ii costurile publice pe care Romnia le va suporta \n procesul ader`rii la structurile europene: contribu]ia noastr` la bugetul comunitar este de aprox 2,5 miliarde euro \n perioada 2007-2009 (800 milioane \n 2007 [i cte 900 mil. \n 2008 [i, respectiv, 2009) [i nu 5,6 miliarde, cum gre[it se vehiculeaz` \n pres`. n pres` nu se vehiculeaz` gre[it nimic de data aceasta: cei 5,6 miliarde euro reprezint` diferen]a dintre costurile de aderare ale Romniei pentru perioada 20072009 (14,5 miliarde euro) [i contribu]ia UE
35
Integrare
(8,9 miliarde euro), dup` estim`rile IER din vara anului 2004. Pe baza informa]iilor furnizate de studiul de impact efectuat sub auspiciile IER, referitoare la aceste costuri, valoarea lor pe cinci ani poate ajunge la valoarea bugetului de stat pe un an, adic` cca 10-15 miliarde de euro (ace[ti bani vor rezulta din taxe [i impozite). Costurile private sunt cele pl`tite de patroni. Pentru o societate comercial`, acest efort investi]ional variaz` \ntre c]iva zeci de mii de euro [i cteva milioane, \n func]ie de m`rime [i domeniul de activitate. Aceste costuri sunt mai greu de evaluat, iar m`rimea lor depinde direct de modul \n care sectorul privat r`spunde la informa]iile publice. Mul]i patroni spun c` nu au de unde s` sus]in` aceste investi]ii dar, dup` integrare, solu]iile sunt clare: se conformeaz` directivelor europene sau \nchid firma. Caren]ele mari \n informarea [i adaptarea la viitoarea pia]` european`, plus costuri foarte mari [i dispari]ia facilit`]ilor fiscale ar putea fi fatale multor firme mici [i mijlocii din Romnia, \n momentul ader`rii la UE. Studii efectuate \n ]`rile central europene, care au aderat la 1 mai 2004 arat` c`, pentru a produce la norme europene, unele firme vor trebui s` suporte costuri care pot ajunge [i la 500.000 de euro. Costurile individuale sunt cele pl`tite de fiecare contribuabil. Sunt costuri de compatibilitate cu noul sistem social sau costuri de oportunitate pentru propria existen]`. De exemplu, costurile pentru educa]ie, care vor fi mai mari dup` aderare, costurile pentru a lucra \n strìn`tate, costurile de reconversie profesional`, costurile pentru participarea la noile fonduri de pensii private etc.
Costuri pentru ramurile economice

Agricultura [i industria vor fi puternic influen]ate de aderare, fiindc` nu se afl` la un nivel corespunz`tor de competitivitate cu ramurile similare din ]`rile membre UE. Reducerea popula]iei ocupate \n agricultur` la un milion de persoane (de la peste trei milioane ct e \n prezent) ar conduce inevitabil la o comasare prin vnzare sau arendare a terenurilor, arat` studiul Priorit`]i de dezvoltare agricol` [i rural`, realizat pentru Institutul European din Romnia de profesorul Dan Gabriel Manoleli. Dac` pentru celelalte sectoare ale vie]ii economice, integrarea \n UE \nseamn`, una peste alta, un plus adus vie]ii romnilor, tradus \n investi]ii mai mari \n economia romneasc`, locuri de munc` mai bune [i mai multe [i, de ce nu, salarii mai
mari, posibilitatea for]ei de munc` autohtone de a migra c`tre ]`ri membre UE, cu o pia]` a muncii mai bogat`, nu a[a stau lucrurile [i \n agricultur`. Este [tiut c` \n planul de aderare a Romniei la UE este prev`zut` [i reducerea num`rului de gospod`rii ]`r`ne[ti, de la 2 milioane la aproximativ 80 de mii Cert este c` ]`ranii no[tri nu vor mai avea voie s`-[i sacrifice propriile animale, nu vor mai putea s` cultive vi]` de vie \n curte, nu vor mai putea face ]uic` din poamele gr`dinilor lor, nu vor mai putea s`-[i vnd` brnza produs` la stn`. Cu alte cuvinte, produc]ia destinat`, \n principal, autoconsumului va fi serios diminuat`, dac` nu chiar eliminat`, \ntr-un viitor \nc` nu prea clar definit. i trebuie spus c`, dac` situa]ia \n ]ar` \nc` nu se arat` a fi critic`, este [i pentru c`, \nc`, produc]ia de autoconsum supline[te o mare parte din cheltuielile zilnice ale popula]iei rurale [i nu numai. Or, tocmai aici este punctul sensibil: europenii [tiu c` ponderea popula]iei rurale este mare la noi \n ]ar` - cca. 45 la sut` din popula]ia ]`rii - [i mai [tiu c` aceast` popula]ie face cheltuieli minime pentru alimenta]ie, iar produsele alimentare ale ]`rilor membre UE ar putea g`si o pia]` de desfacere [i mai bun` \n ]ara noastr` dac` ace[ti 45 la sut` ar deveni clien]ii produselor lor. Nu credem c` este posibil acest fapt, dar, realitatea este evident`, nam fost capabili s` cheltuim cinci sute de milioane de euro, pe care i-am primit ca ajutor pentru dezvoltarea agriculturii din partea UE, deoarece n-am reu[it s` punem la punct un sistem eficient [i credibil pentru accesarea acestora. Principalele angajamente financiare ale UE referitoare la Romnia, pentru primii trei ani dup` integrare, \n total aproape 8,9 miliarde euro sunt repartizate astfel:
tionarea cìlor de circula]ie. Costul real al transportului ar trebui s` includ` costurile externe neluate \n calcul: pagube cauzate de poluare sau de al]i factori, care afecteaz` mediul \nconjurator. Solu]ia corect` este includerea \n costul transporturilor a cheltuielilor necesare pentru \mbun`t`]irea tehnologic` a mijloacelor de transport rutier sau pentru \nlocuirea acestora cu mijloace alternative de transport mai pu]in poluante, mai pu]in zgomotoase [i mai sigure, astfel \nct s` se diminueze pagubele produse altor domenii economice sau mediului. Mai mult, la rndul lor, transporturile pot fi afectate negativ att de propria activitate, ct [i de alte activit`]i economice. Dup` cum se [tie, modific`rile climatice sunt, \n principal, consecin]a activit`]ilor economice energetice, dar [i a celor din transporturi, care conduc la accentuarea fenomenelor meteorologice extreme, cu repercusiuni [i pierderi suplimentare \n transporturile aeriene [i navale. Internalizarea costurilor externe de mediu se face fie prin includerea costurilor de mediu \n costurile transportului, fie prin introducerea unor taxe specifice. Trebuie \ns` avut \n vedere faptul c` ponderea diferitelor tipuri de transport \n producerea externalit`]ilor negative nu este uniform`. Astfel, \n urma examin`rii situa]iei din 17 ]`ri vest-europene s-a stabilit c`, la nivelul anului 1995, costul total al externalit`]ilor s-a ridicat la 530 miliarde euro, reprezentnd 7,8 la sut` din PIB-ul acestor ]`ri. S-a constatat astfel c` numai transportul rutier genereaz` aproximativ 92 la sut` din totalul costurilor externe, urmat fiind de transportul aerian, cu 6 la sut`, transportul feroviar, cu doar 2 la sut` [i cel naval, cu 0,5 la sut`. Previziunile ce se bazeaz` pe leg`tura dintre dezvoltarea economic` [i
Agricultur` Ac]iuni structurale Politici interne
2007 0,75 1,1 0,42
2008 1,35 1,8 0,415
2009 1,55 2,5 0,36
Total 3,65 5,4 1,195 (mld. euro)
Numai pu]ine din firmele autohtone sunt preg`tite s` fac` fa]` competi]iei dure din UE. Scumpirea pre]urilor produselor [i serviciilor, precum [i cre[terea costurilor afacerilor se vor num`ra printre efectele negative ale ader`rii. Pentru ramurile economice vor cre[te semnificativ costurile legate de resurse umane [i se vor \nregistra costuri mai mari cu taxele, impozitele [i alte contribu]ii bugetare. Transporturile se num`r` printre domeniile economice care produc foarte multe externalit`]i negative, reprezentate de poluare, zgomot, accidente [i conges-
cre[terea volumului transporturilor arat` c` pn` \n 2010 va avea loc o cre[tere cu 30 la sut` a traficului rutier comparativ cu 1995, anul \n care s-a f`cut respectivul studiu. Dac` nu se \ntreprind nici un fel de m`suri, costurile externe aferente traficului rutier [i aerian vor cre[te cu 42 la sut` pn` \n 2010. O cale de urmat este cea trasat` de UE prin obiectivele asumate \n cel de al [aselea plan-cadru pentru protec]ia mediului [i \n Cartea Alb` a Transporturilor, documente ce prefigureaz` politica european` a mediului, respectiv a transporturilor, pn` \n 2010. Politica UE \n
36
Integrare
domeniul transporturilor trebuie s` fie aceea de a \nlocui treptat taxele din sistemul existent de transport cu instrumente mai eficiente de integrare a costurilor de infrastructur` [i a costurilor externe, se arat` \n Cartea Alb` a Transporturilor. La Consiliul European de la Goteborg s-a subliniat c` o politic` durabil` trebuie s` aib` \n vedere... totala internalizare a costurilor sociale, inclusiv de mediu. Este necesar s` se ac]ioneze pentru a realiza o decuplare important` a cre[terii din transporturi de cre[terea PIB, \n special prin reorientarea dinspre transportul rutier spre calea ferat`, transportul naval [i public de c`l`tori. n ]ara noastr` preocup`rile pentru internalizarea externalit`]ilor negative de mediu \ncep s` prind` contur pe m`sur` ce legisla]ia de mediu se dezvolt` sub presiunea unor priorit`]i sau ca urmare a procesului de armonizare a legisla]iei na]ionale cu aceea a Uniunii Europene.
justi]iei. Corup]ia este principala problem` pentru acceptarea Romniei \n UE. Perspectivele de credit, deja sporit, vor fi influen]ate de continuarea reformelor guvernamentale, lipsa de flexibilitate a serviciilor administrative, intensificarea presiunilor de cre[tere a cheltuielilor, pe fondul diminu`rii veniturilor statului prin introducerea cotei unice de impozit; ace[ti factori vor duce la cre[terea datoriilor [i la sc`derea performan]elor financiare.
Termocentralele cu o putere instalat` mai mare de 50 Megawa]i trebuie retehnologizate, de asemenea, fabricile de autoturisme [i motoare electrice care folosesc vopsele neecologice.
Necesitatea cre[terii standardului de via]`

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este mai mic de o treime din nivelul mediu al acestui indicator \n cele 15 ]`ri membre UE [i mai mic de jum`tate din cel corespunz`tor mediei celor 10 ]`ri membre UE de la 1 mai 2004. Perioada de timp \n care Romnia [i Bulgaria pot recupera avansul celor 25 ]`ri membre UE nu a fost estimat`, dar se afirm` c` procesul va fi lung [i anevoios. PIB pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cump`rare, va reprezenta \n anul 2015, mai pu]in de jum`tate din media \nregistrat` la nivelul UE l`rgite, potrivit estim`rilor Institutului de Studii Economice Interna]ionale de la Viena (WIIW); prognoza inclus` \n studiu are la baz` o cre[tere economic` pentru ]`rile \n tranzi]ie cu dou` puncte procentuale peste ritmul consemnat \n UE extins`, \n perioada 2004-2015. Conform prognozelor WIIW, nivelul PIB din Romnia [i Bulgaria va cre[te fa]` de nivelul actual, aflat \n jurul unei ponderi de 30 la sut` din media UE. Cu toate acestea, \n 2015, Romnia [i Bulgaria vor \nregistra, al`turi de Ucraina, o valoare a PIB pe locuitor sub nivelul de 40 la sut` din media UE. Impactul bugetar al integr`rii \n structurile UE ne impune s` cre[tem veniturile, deoarece una dintre cele mai mari probleme ale Romniei este aceea c` veniturile cet`]enilor se afl` abia la 30 la sut` din media veniturilor europenilor.
Costuri legate de circula]ia capitalurilor

La Bucure[ti, ca [i la Sofia [i Istanbul, riscurile asociate cursului de schimb valutar r`mn ridicate.
Costuri legate de investi]ii

Romnia nu se num`r` printre ]`rile \n care raportul Standard & Poors de la \nceputul anului 2005 face recomand`ri pentru plasarea banilor. De[i anii 2005-2006 vor fi puternic marca]i de investi]ii, consumul privat va dep`[i, dup` estim`ri actuale, nivelul investi]iilor private.
Costuri pentru cre[terea capacit`]ii administrative

Nivelul de dezvoltare a infrastructurii, standardul de via]` [i tehnicile de conducere sunt mai pu]in performante dect \n statele recent admise \n UE \n ultimul val al extinderii din mai 2004. Este nevoie de mai multe decenii pentru ca administra]ia noastr` s` ajung` din urm` institu]ii similare din Europa de Vest \n materie de infrastructur`, calitatea serviciilor [i standard de via]`. Sectorul public trebuie s` se restructureze pentru a ajunge mai eficient. Nu sunt calculate costurile acestei restructur`ri. Sunt semnalate, pe diverse cì (rapoarte ale unor institu]ii de rating, lu`ri de cuvnt ale unor oficiali etc.) probleme legate de transparen]a informa]iilor din sistemele opera]ionale [i de management; Administra]ia ora[ului Bucure[ti a \nceput de curnd s` publice informa]ii despre evolu]ia datoriilor sale. Sectorul administrativ va continua \nc` 6 luni s` beneficieze de pe urma cre[terii economice \nregistrate \n ultimii 5 ani, a cre[terii u[oare a investi]iilor, a perfec]ion`rii tehnicilor de conducere [i a \mbun`t`]irii structurii datoriilor.
Costuri legate de mediu

Implementarea acquis-ului de mediu va costa 29,5 miliarde euro \n perioada 2004-2021. Aceast` sum` a fost repartizat` astfel: - 5,4 miliarde euro - de la bugetul de stat; - 9,3 miliarde euro - din fonduri comunitare; - 7,8 miliarde euro - investi]ii ale agen]ilor economici; - 7,0 miliarde euro - din alte surse de finan]are (Fondul de mediu, proiecte interna]ionale, altele dect cele comunitare - \mprumuturi externe, surse extrabugetare, proiecte de parteneriat public-privat). n negocierile purtate au fost solicitate perioade de tranzi]ie de la 1 la 17 ani pentru diferite constrngeri: limitarea emisiilor de gaze toxice, a polu`rii apelor etc. De exemplu, pentru epurarea apelor reziduale, care necesit` costuri de cca 19 miliarde euro, perioada de tranzi]ie este de 14 ani. Agen]ii economici care nu de]in \nc` instala]ii speciale de re]inere a compu[ilor organici volatili din produsele petroliere au primit o perioad` de 5 ani pentru retehnologizarea sta]iilor de benzin`; o astfel de instala]ie cost` cca 8 mii euro, iar 40 la sut` din cele 1.600 sta]ii de benzin` trebuie s` o achizi]ioneze.
Suma costurilor
Pentru prima dat` \n ]ara noastr`, Institutul European din Romnia (IER) a f`cut abia la jum`tatea anului 2004, o evaluare par]ial` a costurilor ader`rii la UE. Cele 12 studii elaborate cu acest prilej, evalueaz` costurile globale [i beneficiile integr`rii Romniei. Astfel, costurile de aderare ale Romniei se ridic` la aproximtiv 14,5 miliarde euro pentru perioada 2007-2009, din care contribu]ia UE este de 8,9 miliarde euro. n concordan]` cu concluziile studiilor, costurile de aderare \n domeniul mediului [i transporturilor vor fi cele mai grele. Estim`rile arat` c` infrastructura va avea nevoie de cca. 18,3 miliarde euro
Costuri pentru serviciile financiare

Sectorul financiar-bancar se va dezvolta spectaculos dup` integrare. Principalele probleme cu care se confrunt` Romnia sunt birocra]ia excesiv` [i problemele
37
Integrare
pentru investi]ii \ntre 2004-2007 [i cca. 10,6 miliarde euro \n perioada 2008-2015. Costurile legate de implementarea standardelor UE vor fi suportate doar par]ial de c`tre bugetul de stat (20 la sut`), o mai mare parte urmnd a fi acoperit` din fonduri europene (30 la sut`) sau de c`tre agen]ii economici (35 la sut`), precum [i din alte surse. n ceea ce prive[te contribu]ia Romniei la bugetul UE, Romnia se afl` \n pozi]ia de beneficiar net \n primii ani dup` integrare, primind de 1,6 ori mai multe fonduri europene dect efortul bugetar propriu. n ceea ce prive[te beneficiile, statutul de membru al UE va asigura accesul Romniei la importante fonduri comunitare (\n principal pentru agricultur` [i dezvoltare regional`), la acestea adùgndu-se [i imboldul oferit \n acelerarea reformelor [i sus]inerea tranzi]iei spre economia de pia]`. Alte beneficii sunt \ns` mai greu de cuantificat [i privesc avantajele care deriv` din participarea la pia]a unic`, la Uniunea Economic` [i Monetar` etc. Studiile realizate de IER subliniz` faptul c` \n prezent 80 la sut` din legisla]ia romneasc` este armonizat` cu cea european`, marea problem` reprezentnd-o acum implementarea acesteia, fie c` e vorba de domeniul controlului financiar, al mediului, al controlului de[eurilor, al insolvabilit`]ii [i falimentului, ajutoarelor de stat sau agricultura. Costurile calculate [i necalculate \nc` le vom suporta cu to]ii din buzunarul propriu: salaria]ii din impozite, iar patronii prin investi]iile pe care vor trebui s` le fac`. Pn` \n 2010, nota de plat` a integr`rii va fi de aproximativ 25 de miliarde de euro [i, pn` \n 2025, \nc` o dat` pe att! De beneficiile ader`rii se vor bucura tot romnii. Aproape 10 miliarde de euro vor fi acorda]i de Bruxelles doar \n primii trei ani de la aderare. Ace[tia fie vor ajunge \n buzunarele agricultorilor, fie se vor transforma \n locuri de munc`, ce vor contribui la cre[terea prosperit`]ii \n anumite zone din ]ar`. Investi]iile strìne vor cre[te, ceea ce va \nsemna slujbe mai multe [i mai bine pl`tite. Romnii vor putea lucra legal \n orice zon` a Uniunii Europene. Func]ionarii publici vor fi mai bine preg`ti]i [i mai aten]i cu cet`]eanul. Dezbateri reale despre ct ne cost` integrarea [i ce vom avea de c[tigat nu sau f`cut pn` acum \n societatea romneasc`. Politicienii au \mp`nat cu demagogie subiectul ader`rii. n prezent, cca 80 la sut` din romni sus]in aderarea la Uniunea European`, \ns` aproape nimeni nu [tie ce se va \ntmpla, de fapt, dup` 2007 Pn` \n prezent, nici un membru al UE nu a dus-o mai prost dup` aderare [i nici
un stat nu a cerut s` ias` din Uniune10. Dup` vizita premierul C`lin Popescu T`riceanu la Bruxelles, la \nceputul celei de-a treia decade a lunii ianuarie a.c., pre[edintele Comisiei Europene, Durao Baroso a declarat c` ]ara noastr` va beneficia de cca 1 miliard euro anual pentru a accede la structurile UE, dar [i c` vom fi monitoriza]i atent, \n leg`tur` cu \ndeplinirea condi]iilor ader`rii. La jum`tatea anului trecut se [tia c` Romnia va beneficia de fonduri comunitare de aproape nou` miliarde de euro, pentru primii trei ani de la integrare. n primul rnd, studiile de impact au ar`tat c` aderarea Romniei la UE \n 2007 este cea mai avantajoas` perspectiv`, att din punct de vedere financiar, ct [i ca dezvoltare economic`, cre[tere a nivelului de trai [i modernizare a ]`rii noastre dect o aderare \ntrziat` sau un scenariu izola]ionist. A[adar, dac` nu am adera la UE \n 2007, costurile ar fi mult mai mari. Costurile care se vehiculeaz` ca fiind ale integr`rii, sunt, de fapt, costuri ale moderniz`rii Romniei, care ar fi trebuit realizate oricum, chiar f`r` sprijin comunitar, \n cazul \n care nu ne-am fi integrat. Putem spune c` investim \n autostr`zi pentru c` ne integram, sau ar fi, de fapt, corect, s` spunem c` vrem s` avem drumuri mai bune, care s` contribuie la dezvoltarea economiei [i, implicit, la crearea de noi locuri de munc`? Putem spune c` investi]iile pentru reducerea polu`rii sau pentru \mbun`t`]irea calit`]ii apei potabile sunt f`cute de dragul UE? Cred c` ar fi corect s` spunem c` noi \n[ine suntem interesa]i s` avem o ap` mai bun` [i un mediu mai curat pentru fiecare dintre noi. La fel, cred c` fiecare dintre noi vrem ca toate condi]iile igienice s` fie respectate de c`tre abatoare [i fabrici de lapte, pentru a ne garanta siguran]a alimentar`. A[adar, cea mai mare parte a costurilor considerate ale ader`rii sunt legate de \mbun`t`]irea vie]ii noastre. Acestea ar fi trebuit realizate oricum. Acum, acestea sunt sus]inute cu fonduri comunitare. De exemplu, costurile pentru mediu au fost evaluate, pentru urm`torii 20 de ani, la circa 29 miliarde euro. Acestea vor fi acoperite din bugetul public central [i cele locale, dar [i de la bugetele companiilor. n perioada 20052025, Romnia va aloca anual circa 1 la sut` din PIB pentru mediu [i transport, iar UE (va aloca sume egale cu) 1,7 la sut` din PIB-ul Romniei. Este adev`rat c`, la sumele oferite de UE trebuie s` adùg`m [i o co-finan]are. Aceasta nu \nseamn` \ns` contribu]ie la bugetul comunitar, ci este o investi]ie \n proiecte de dezvoltare a Romniei. Cu siguran]` nu ar fi fost mai suportabil pentru popula]ie dac` ar fi trebuit s` facem aceste investi]ii cu fonduri 100 la sut` romne[ti.
Co-finan]area nu este contribu]ie la bugetul comunitar. Ace[ti bani nu pleac` din ]ar`, ci sunt investi]i aici, \n proiecte pentru modernizarea Romniei (drumuri, canaliz`ri, moderniz`ri de ferme, \ntreprinderi, locuri de munc` etc.). Dar, Romnia va primi de la bugetul comunitar, \n aceea[i perioad` (2007-2009), 11 miliarde de euro, dintre care, 6 miliarde de euro pl`]i, urmnd ca restul pl`]ilor s` se fac` pe m`sura derul`rii proiectelor. Probabil c` singurele costuri care pot fi asociate strict integr`rii sunt cele legate de crearea unor institu]ii specifice: de gestionare a fondurilor comunitare, \n agricultur` etc. Dar beneficiile pe care le aduce acest sistem de management al influxurilor financiare europene sunt exponen]ial mai mari raportate la costuri. i ar mai fi ceva: costurile monetare care trebuie acceptate, cum spuneam, drept costuri de cre[tere sau dezvoltare/modernizare, produc efecte pe termen mediu [i lung mult amplificate fa]` de fiecare euro cheltuit. i, oricum, beneficiile integr`rii trebuie evaluate [i \n planul efectelor nonmonetare: modificarea comportamentului economic bazat acum, \n mare m`sur`, pe hazardul moral; cre[terea competitivit`]ii tehnologice, economice [i comerciale; \mbun`t`]irea mediului de afaceri sub aspectul previzibilit`]ii [i reducerii riscului de incertitudine. i, poate, cel mai important beneficiu este cel al posibilit`]ii Romniei de a participa activ la elaborarea noului acquis comunitar, \n a[a fel \nct s` fie servite \n mod maximal interesele ]`rii noastre. Oare nu este cu mult mai bine s` fii parte la luarea unor decizii care au impact asupra ta dect s` fii, pur [i simplu, ]inta pasiv` a acestor decizii? Cred c` este cazul s` dep`[im abordarea demagogic` [i s` evalu`m impactul ader`rii \n mod global. UE nu impune standarde arbitrare pentru a genera costuri suplimentare, ci stabile[te anumite standarde pentru a aduce un plus \n calitatea vie]ii fiec`rui cet`]ean [i a crea un mediu economic dinamic [i competitiv. Este clar c` exist` costuri pentru modernizarea Romniei, care este subsumat` acum procesului de aderare la UE. Dar, aceste costuri au existat [i \n ultimii ani pentru eficientizarea economiei romne[ti. Acum beneficiem de sprijinul UE, ne vom integra \ntr-un spa]iu care va garanta, pe termen mediu [i lung, o via]` mai bun` pentru fiecare dintre noi, iar exemplul altor state membre este elocvent \n acest sens. Consider c`, \n loc de a discuta demagogic despre acest subiect, trebuie s` inform`m companiile [i cet`]enii pentru a-i ajuta s` se preg`teasc` bine pentru statutul de membru al UE. Cred c` luciditatea, onestitatea [i responsabilitatea evalu`rii
38
Integrare
impactului ader`rii ([i, ulterior, a integr`rii propriu-zise) a Romniei la UE trebuie s` constituie ingrediente intelectuale obligatorii.
Propuneri [i m`suri urgente

Continuarea cu o mai mare amploare a dezbaterii na]ionale privind reformele necesare [i costurile lor, identificarea c[tig`torilor [i perdan]ilor, pe sectoare economice [i grupe profesionale, pentru a da posibilitatea celor afecta]i s` elaboreze [i s` aplice strategii de minimalizare a pierderilor [i s`-[i dezvolte capacitatea de utilizare a sprijinului
financiar de restructurare acordat de UE. Cùtarea [i aplicarea unor noi cì de cre[tere a investi]iilor directe \n economie, sporirea \ncrederii capitalului strìn [i a celui autohton \n capacit`]ile de dezvoltare la nivel european ale ]`rii noastre. Formarea unui proces interactiv permanent \ntre autorit`]i - societatea civil` patronate [i sindicate, pentru a duce la scurtarea perioadei de adaptare a administra]iei locale [i centrale la cerin]ele impuse \n UE. Participarea mai activ` a mediului de afaceri [i de cercetare [tiin]ific` autohton, la noua arhitectur` european` de competitivitate [i de cunoa[tere.
Revizuirea urgent` a unor prevederi ale sistemului legislativ, pentru a deschide (liberaliza) economia [i nu a o \nchide.
Legat de aceste m`suri, problema r`mne aceea de a \ntocmi proiecte credibile, eligibile, fezabile. Aici, probabil, c` mai este mult de f`cut, dup` cum rezult` din informa]iile din teritoriu, despre activitatea de selectare a proiectelor, de ierarhizare a lor, respectnd procedurile. Aplican]ii poten]iali ar trebui s` capete \ncredere \n capacitatea noastr` de selec]ie, f`cut` \ntr-o manier` exclusiv tehnic`, pentru c` nu exist` nici o ingerin]` a factorilor politici.
RADU ARDELEAN
`rani [i rurali. O tranzi]ie e[uat`
omnia, chiar dac` e departe, acum, de a fi o ]ar` eminamente agrar`, sau de a-[i imagina viitorul economic, social etc. pe astfel de aliniamente, este una dintre cele mai rurale ]`ri europene. Aproximativ 47% din popula]ie trìe[te \n mediul rural. Problema, fiindc` o dat` cu preg`tirea integr`rii europene aceast` propor]ie a devenit o problem`, e discutat` [i asumat` de elitele politico-economice post-decembriste pe un fundal de \n]elegere nea[teptat de apropiat de cel marxist. `r`nimea, acest nesigur tovar`[ de drum, va trebui, \ntr-un final mai mult sau mai pu]in apropiat, lichidat`. Incapabil` de con[tiin]` de clas`, conservatoare [i tradi]ionalist`, avnd un ata[ament ira]ional fa]` de proprietate [i p`mnt marxismul [i regimurile politice ce s-au legitimat de la el, au privit cu suspiciune clasa ]`r`neasc`, \ncercnd s` o anihileze atunci cnd s-a putut. Problema stereotipurilor negative anti-rurale e desigur una mai veche \n cultura Europei occidentale dac` ne gndim la nuan]ele evident peiorative ale lui rusticus sau paganus, nume date ]`ranilor de c`tre or`[enii burgurilor medievale. Marxismul nu a f`cut dect s` preia aceast` tendin]` dndu-i o \ntemeiere teoretic` [i o virulen]` deosebit`. Rezisten]a, for]a de supravie]uire a ]`r`nimii europene a reu[it, deseori, s` pun`
\n criz` aceast` teorie radical` a moderniz`rii care e marxismul. Cu toate acestea, percep]ia general`, \ntlnit` azi la majoritatea factorilor de decizie statali [i economici, e una ce se bazeaz` pe faptul c` ]`r`nimea e un soi de faz` social` de tranzi]ie, de moment evolutiv revolut. ntre arhaismul popula]iilor primitive neeuropene [i societatea european` urban`, modern`, ]`r`nimea e veriga de leg`tur`, prea contaminat` de primitivism pentru a avea o
[ans` rezonabil` de supravie]uire, dar destul de european` pentru a fi o resurs` identitar` important` \n nostalgiile autenticit`]ii ce bntuie orice modernitate. Discursul, pe tipar neomarxist, al teoriilor moderniz`rii nu e neap`rat opus celui ce supraliciteaz` autenticitatea vie]ii ]`r`ne[ti. Acesta din urm` pune \ns` mai mult accentul pe specificul existen]ei ]`r`nimii ca form` de via]`, ca mentalitate, civiliza]ie organic`, ce ar avea o ra]iune suficient` de a exista \n ea
39
Integrare
Problema stereotipurilor neg gative anti-rurale e desig gur una mai veche \n cultura Europei occidentale dac` ne gndim la nuan]ele evident peiorative ale lui rusticus sau pag ganus, nume date ]`ranilor de c`tre or`[enii burg gurilor medievale. Marxismul nu a f`cut dect s` preia aceast` tendin]` dndu-i o \ntemeiere teoretic` [i o virulen]` deosebit`.
Ceau[escu, dar el trebuie privit concomitent \n normalitatea [i \n patologicul sù pentru a fi cu adev`rat \n]eles. Mecanismul derealiz`rii clasei ]`r`ne[ti este unul general, devenit acum banal, la nivelul \ntregii Europe. `r`nimea trece printr-un ciclu al ruraliz`rii l`snd, la ie[irea din acest ciclu, ca produs secundar, un patrimoniu cultural obiectivat [i instrumentalizat, care, neutralizat astfel, poate fi folosit \n diverse procese de construc]ie identitar`, transformat \n obiect de consum pe pia]a cultural` etc. n cel mai bun caz ]`r`nimea european` devine un soi de patrimoniu viu ecologico-cultural, \ncadrat perfect \n peisajul circuitelor turistice. Problema \mblnzirii ]`r`nescului \n rural, a purg`rii de pericolele [i obscurit`]ile arhaismului viu prin ruralizare, nu e desigur un fenomen att de univoc cum lam prezentat noi aici. Dup` repetatele anun]uri ale mor]ii ]`r`nimii, au urmat [i lu`ri de pozi]ie, mai firave, e adev`rat, privind o probabil` rena[tere a vie]ii ]`r`ne[ti sub formele ruralit`]ii, a apari]iei unor ]`rani-fermieri europeni diferi]i totu[i de fermierul pur capitalist, de tip american. n cazul Europei r`s`ritene aceast` transformare are un aspect nelini[titor [i datorit` apari]iei unei nevoi de radical` reimaginare a unor paliere ale identit`]ii na]ionale. Lumea ]`r`neasc` a fost, mult timp, locul \n care s-au perpetuat acele mecanisme - chiar dac` instrumentalizate, uneori pn` la caricatur` [i grotesc, de elite ce au asigurat coeren]a identitar` a corpului na]ional-politic. Probabil [i datorit` moderniz`rii brutale, pe model sovietic, ce a dislocat radical clasa ]`r`neasc` din Romnia, ruralizarea ]`r`nimii, atta [i a[a cum arat` ea azi, e un mare pariu social, cultural-identitar [i economic. Pariu asumat superficial [i prost de elitele guvernante. Nu se \ntrevede apari]ia unei p`turi sociale de fermieri de tip capitalist \n agricultur` [i nici o urbanizare fireasc` a popula]iei din mediul rural. Cu toate acestea, strategiile de via]`, pe care le numim, \n lipsa unui termen mai bun, post-]`r`ne[ti sunt cele ce supravie]uiesc \ntr-o lume rural` complet anarhizat` ce induce stranii procese de modificare a identit`]ilor, a imaginii de sine, a raport`rii la comunitate [i proprietate etc. O lume populat` de indivizi pe care \i putem numi, din nou, paganus.
\ns`[i, nefiind nevoit` s` se legitimeze neap`rat pe o scal` a evolu]iei formelor sociale, a modernit`]ii relative etc. Alunecarea ideologic` apare atunci cnd aceast` existen]` autentic`, organic`, este rupt` de popula]ia concret`, real`, ce o sus]ine, devenind o resurs` simbolic` de legitimare a unor sfere ale vie]ii sociale total diferite de cea ]`r`neasc`. Cazul cel mai grotesc e desigur cel al comunismului folclorizant al regimului
40
Lumea \n care trìm

Apropierea, cunoa[terea [i coexisten]a creatoare a tuturor oamenilor [i popoarelor lumii era cndva un vis captivant. n secolul trecut a ajuns s` fie o aspira]ie con[tient`. n ultima vreme risc` s` se transforme \ntr-un co[mar de o factur` aparte. ns` oricum ar fi caracterizat, acest proces este accelerat pe zi ce trece, cu concursul a mai mul]i factori [i cu un \nc` nederminat rezultat final. Din dezbaterea multilateral` care se afl` \n plin` desf`[urare, m` limitez la a marca \n linii mari cteva caracteristici care determin` noile circumstan]e \n care se dezvolt` trìrea relig gioas` a epocii noastre.
ANASTASIOS YANNOULATOS Arhiepiscop al Tiranei [i a toat` Albania
Mondializarea [i trìrea religioas`

1. Particularit`]i [i consecin]e ale mondializ`rii Factori \n slujba mondializ`rii
n cadrul desf`[ur`rii procesului de mondializare au concurat mai mul]i factori. n primul rnd, foarte accelerata dezvoltare tehnologic` [i, prin excelen]`, revolu]ia electronic`, ce a adus schimb`ri catalizatoare \n domeniile produc]iei, comunica]iei, educa]iei, petrecerii timpului liber, schimb`ri care au facilitat c[tiguri speculative [i activit`]i economice, interna]ionale [i impersonale, concentra]ionare prin \ns`[i firea lor. n al doilea rnd, d`rmarea unei lumi \ntregi de idei, a[tept`ri, structuri, \n ]`rile unui socialism real, prin dezarticularea economiilor acestora [i prin proiectarea capitalismului ca singura solu]ie alternativ`. n al treilea rnd, ac]iunile [i hot`rrile marilor puteri [i organisme interna]ionale, care arat` c` mondializarea nu mai este deja un fenomen autonom, ci se
(x)
(x)
constituie ca ideologie politic` [i plan al celor puternici din punct de vedere economic. Viteza cu care se deruleaz` aceste schimb`ri \n toate sectoarele fundamentale ale economiei, tehnologiei [i inform`rii provoac` mai \ntotdeauna vertij [i nelini[te. Astfel, eforturile de apropiere [i coordonare interna]ional`, care sem`nau \ntru \nceput unei ploi binef`c`toare ce fertilizeaz` lumea \ntreag`, acum se dezvolt` \n furtuni [i inunda]ii care amenin]` fiecare col] al p`mntului cu puhoaie n`valnice. n procesul de mondializare, anumite organisme interna]ionale au avut contribu]ii fundamentale, influen]e de nuan]e variabite, pozitive sau negative. n primul rnd, cteva sute de societ`]i multina]ionale care preiau sub puterea lor produc]ia mondial`, traficul de bunuri [i informarea. n al doilea rnd, colabor`rile interstatale (ca NAFTA, ASEAN). n al treilea rnd, organiza]ii neguvernamentale la nivel planetar, iar \n al patrulea rnd, institu]ii economice mondiale cum ar fi Fondul Monetar Interna]ional [i Banca Mondial` care urm`resc s` aib` un rol coordonator. Concep]iile generale referitoare la progres [i dezvoltare se adapteaz`, mai ales \n megalopolisuri, modelelor apusene. Diferitele mijloace de informare [i, prin excelen]`, televiziunea prin satelit, alimenteaz` ne\ncetat oamenii din \ntreaga lume
cu modele de via]` fabricate \n anumite centre [i slujesc scopuri interesate. Unii dintre cercet`tori ap`r` neutralitatea [i aspectele pozitive ale fenomenului ca americanul Paul R. Krugmann, \n lucrarea Interna]ionalismul popular \n timp ce al]ii, ca francezul E. Todd, \l contest`: Ipoteza unei mondializ`ri, a unui principiu abstract, care activeaz` din afar` asupra tuturor na]iunilor, nu are ipostat. Nu este dect un mit, o regizare a sentimentului de neputin]` al elitei politico-culturale.
Schimb`ri radicale
Este cert c` acest proces, care se nume[te mondializare, produce schimb`ri radicale \n via]a oamenilor. Att pozitive, care sunt neglijate foarte u[or, ca fiind de la sine \n]elese, ct [i negative. ntre primele predomin`: a) Dezvoltarea [i progresul \n salturi ale tehnologiei [i tuturor [tiin]elor. b) Traficul cu o foarte mare vitez` al bunurilor [i al noilor realiz`ri. c) Facilitarea comunic`rii \ntre oameni pe tot cuprinsul Terrei prin anularea distan]elor dezvoltarea re]elelor de telecomunica]ii: telefonia, internetul, televiziune prin satelit etc. d) Combaterea la nivel mondial a anumitor maladii.
Material ap`rut \n volumul Ortodoxia [i problemele lumii contemporane , Ed. Bizantin`, 2003)
41
Integrare
e) Limitarea analfabetismului. f) Recunoa[terea pozi]iei, importan]ei [i rolului femeii [i al tineretului. g) Extinderea c`tre noi orizonturi de gndire, care vor \nt`ri, cel pu]in teoretic, libertatea [i drepturile esen]iale ale omului h) Promovarea [i \nt`rirea principiilor [i structurilor democratice. i) Diferite forme de apropiere \ntre popoare, facilitnd participarea mai mare a oamenilor la o lume mai bun`. n general, mondializarea a concurat la o surprinz`toare dezvoltare a umanit`]ii, \n timp ce a oferit popoarelor [i indivizilor posibilit`]i din ce \n ce mai mari de a se cunoa[te [i a valorifica [anse inaccesibile [i de neconceput pentru genera]iile anterioare. n paralel \ns`, sunt puse \n mi[care [i chiar cu o mai mare vitez`, consecin]ele
negative ale mondializ`rii: a) Pr`pastiile dintre ]`rile lumii se adncesc. `rile bogate devin mai bogate [i cele s`race cedeaz` sub greutatea unor \mprumuturi externe uria[e. Chiar \n interiorul aceleia[i ]`ri apar noi pr`pastii \ntre cei avu]i [i cei lipsi]i. E. Todd: \n timp ce \n nord se afl` 20% din popula]ia planetei, aceasta controleaz` peste 80% din venitul mondial. Concomitent \ns`, \n Uniunea European` exist` peste 50 de milioane de s`raci. \n ]`rile dezvoltate, beneficiaz` de comer]ul liber numai 20% din popula]ie. b) n toate statele se contureaz` o minoritate restrns`, bine \nst`rit` economic, cu o mare capacitate de influen]`, al c`rei scop este \n special urm`rirea propriilor interese. Un imediat urm`tor cerc de indivizi [i de grupuri \ncearc` s`-[i adapteze ritmul de via]` la cel al nucleului social privilegiat. c) Concomitent, sute de milioane de oameni sunt marginaliza]i [i sfr[esc \n condi]ii de via]` sub limita s`r`ciei. n paralel, sunt dezarticulate posibilit`]ile comunit`]ilor locale de a se sprijini pe propriile lor forme sociale [i spirituale.
d) Se observ` noi mari migr`ri ale for]ei de munc` [i noi valuri de emigran]i [i refugia]i economic care inund` ]`rile europene. omajul spore[te amenin]`tor [i \n multe ]`ri se dezvolt` \n mod periculos xenofobia [i rasismul. e) Paradigmele dezvolt`rii continue [i ale consumului de bunuri conduc, printro exploatare ira]ional` [i nemiloas` a resurselor naturale, la catastrofe ecologice pe \ntreaga planet`. f) Criminalitatea [i corup]ia se dezvolt` incontrolabil la nivel planetar printr-o modernizare tehnologic` des`vr[it`. Sub presiunea acestei vltori, o mare parte a popula]iei, \n special tineretul, caut` ie[irea din impas prin intermediul violen]ei, al abandonului, al drogurilor. n ciuda multiplelor declara]ii privitoare la valoarea omului, dispre]uirea vie]ii umane este dominant`. Un abis de ipocrizie separ` declara]iile gemerale [i principiile teoretice ale organismelor interna]ionale de aplicarea lor, pe oricare dintre meridianele globului p`mntesc. A[a cum, foarte elocvent, constat` Christos Yannaras, avem de-a face cu sanctificarea pie]ei libere [i a exigen]elor ei, precum [i cu percep]ia utilitarist` a drepturilor omului (care, tocmai pentru c` este utilizat` [i \mbrac` haina religiosului, se adapteaz` cu mare u[urin]` unor interese fariseice sacre). g) La nivel politic, multe dintre institu]iile democratice sunt subminate [i li se limiteaz` puterea, prestigiul sau eficien]a. Centrele na]ionale de putere nu mai controleaz` \n \ntregime politica economic`. Sunt obligate s` se adapteze, \n urma directivelor altor centre, interna]ionale, unor curente mondiale. Dup` triumful economiei de pia]`, dou` sunt posibilit`]ile care se contureaz`, a[a cum remarc` Grard J. Lafay: Pe de o parte, procesul \nsu[i de mondializare, care este promovat de \ntreprinderi [i facilitat de reducerea costurilor de transport [i comunica]ie. Pe de alt` parte, p`strarea na]iunilor care sunt ata[ate de propriul teritoriu [i cer s` se organizeze pe plan local De altfel, o dat` cu \ncheierea r`zboiului rece, pacea nu a venit pe lume. Au izbucnit aproape 50 de r`zboaie [i se afl` \n desf`[urare \n jur de 40. Astfel, s-a constituit, dup` expresia lui Boutros Boutros Gali, o nou` categorie de state care nu sunt nici dezvoltate, nici \n curs de dezvoltare, nici nu se afl` \ntr-un stadiu de tranzi]ie, ci apar]in unei a patra categorii: sunt \n r`zboi \ntre ele, sau \n r`zboi civil, sau se afl` \ntr-o perioad` de tranzi]ie care a durat ani de zile. Fostul secretar general al
ONU conchide: Adev`ratele probleme de pe urma c`rora va suferi planeta noastr` sunt probleme care nu vor putea fi rezolvate dect la nivel planetar. Astfel de probleme sunt, printre altele, dreptul asupra m`rilor, schimb`rile climatice, resursele acvatice, noile arme chimice [i biologice, migrarea a milioane de emigran]i la nivel mondial. Este evident c` mondializarea se leag` de invazia unei culturi, ai c`rei creatori sus]in c` este cea mai bun`. Conceperea, criteriile [i modul func]ion`rii \ntregului sistem s-au sprijinit pe capitalismul apusean, pe logica unei economii libere, a c`rei dinamic` se sprijin` pe c[tigul de durat`. Mondializarea nu este doar un proces economic. Este vorba de o direct` sau indirect` impunere a unui sistem de gndire care ignor` sau distruge particularit`]ile fiec`rui popor [i om \n parte [i izgone[te sau dizolv` valori ca prietenia, onestitatea, cump`tarea, proiectnd un prototip consumist, cu o ne\ncetat` urm`rire a c[tigului sub influen]a c`ruia rela]iile umane sunt adesea strivite. n lucrarea sa intitulat` Mondializarea, Philippe Moreau Defarger conchide: Mondializarea pare s` deschid` umanit`]ii dou` cì extreme. D` oamenilor impresia c` sunt \nchi[i \ntr-o \nchisoare, P`mntul Sau na[te con[tiin]a umanit`]ii. Mondializarea nu ofer` un sens final nici omului, nici istoriei lui. Nu este dect un produs al progresului tehnic. Desigur, nu e \ntmpl`tor faptul c` mondializarea se realizeaz` \n clipa \n care omul se afund` \n dou` infinituri: \n infinitul mic al materiei [i \n infinitul mare al astrelor.
2. Fenomenul religios la sfr[itul secolului al XX-lea

Elanul c`tre Infinit r`mne tr`s`tur` caracteristic` a experien]ei religioase. Trìrea religioas` [i, prin extensie, religia care o exprim` \n spa]iu [i timp nu este un epifenomen al moralit`]ii, al ra]iunii, al trìrii psihice, al societ`]ii, ci se constituie ca fenomen autonom care are ca principal` categorie de referin]` primar` Sacrul, Sfin]enia. Religia \ncepe cu frica \n fa]a Sacrului [i culmineaz` \n \ntlnirea personal`, \n rela]ia trìt` a omului cu Sacrul, la care particip` inteligen]a, sentimentul, voin]a, con[tientul [i subcon[tientul. nùntrul omului exist` o \nclina]ie, un impuls c`tre Infinit. Este vorba despre o expectaz` (expansiune) existen]ial`
42
Integrare
ne\ncetat` dincolo de limitele sensibile, spre o alt` via]`, spre eternitate. La acest nivel se mi[c` experien]a religioas`. Aceasta apare deja o dat` cu expresiile religioase arhaice, ca \n animism; ajunge la elev`ri spirituale mistice, pentru a culmina \n transcenderea existen]ial`, \n transfigurarea ontologic` din slav` \n slav` (II Cor. 3, 18), \n comuniunea de iubire cu Dumnezeu.
care religiile, \n asociere cu diferite politici, au sus]inut trufia [i agresivitatea multor popoare.
Persisten]a pluralismului religios

a) \n anumite perioade istorice [i \n unele centre religioase a fost cultivat` concep]ia c` o comunitate mondial` se va realiza prin impunerea unei religii concrete. i, \n consecin]`, \n aceast` direc]ie s-au \ndreptat nu numai discursul [i fapta filantropic`, ci, cu un entuziasm analog, violen]a [i r`zboiul. ntotdeauna, desigur, cu gndul, sau sub pretextul, c` este vorba despre binele celorlal]i. Ast`zi, nici un cercet`tor al fenomenului religios nu sus]ine o astfel de posibilitate. Pluralismul religios este un fapt incontestabil. Una dintre ultimele statistici ale secolului trecut d`, la o popula]ie de 5,480 miliarde, urm`toarele cifre: Cre[tini 33,4% (1,833 mld), Musulmani: 17,7% (0,974 mld.), F`r` religie: 16% (0,876 mld.), Hindu[i 13,4% (0,733 mld.), Budi[ti: 5.7% (0,315 mld.), Atei: 4,4% (0,240 mld.), Adep]ii tradi]iilor religioase chineze: 3% (0,187 mld.), Adep]ii noilor religii: 2,6% (0,1434 mld.), Adep]ii religiilor tradi]ionale tribale: 1,8% (0,0965 mld.). Urmeaz` un procentaj mai mic de 0,3 pentru sikha, evrei, [amani, confuciani[ti, bahai, jaini[ti, [intoi[ti. O dat` cu migra]ia popula]iilor spre alte ]`ri [i mai ales spre marile ora[e, pe aproape toate continentele, prezen]a multor comunit`]i religioase este concomitent` \n aceea[i comunitate. n toat` lumea, cre[tinii se afl` \n 270 de ]`ri ale planetei, areligio[ii \n 236, bahaii \n 220, evreii \n 314, adep]ii religiilor tribale \n 104. Celelalte religii se afl` fiecare dintre ele \n mai pu]in de 100 de ]`ri. Aceste statistici, chiar dac` sunt relative, certific` incontestabil actualul pluralism religios. b) ntr-o anume perioad` a secolului nostru a fost cultivat` speran]a \n special o dat` cu instaurarea ideologiei comuniste c` uniformitatea [i convergen]a religioas` vor fi realizate pe p`mnt printr-o abolire dinamic`, sau printr-o deplin` negare a religiei. Exemplul extrem al acestui plan a fost Albania, unde, prin intermediul violen]ei, a fost impus` uniformitatea ateist`. O speran]` asem`n`toare a fost cultivat` de partea opus` \n cteva ]`ri care au fost influen]ate cultural de capitalism, prin r`spndirea concep]iei c` pur [i simplu religia va ajunge inutil`. Omul va avea nevoie de ea din ce \n ce mai pu]in, \ntruct va afla solu]ii pentru problemele sale cu
Perspectiva mondial` a marilor religii

Viziunea unei comunit`]i mondiale a fost \ntotdeauna caracteristic` marilor religii, care au \ncercat s` realizeze aceast` mondializare spiritual`, cultural` prin r`spndirea credin]elor \n spa]ii geografice din ce \n ce mai extinse. Ini]ial Budismul, mai trziu Cre[tinismul [i \n cele din urm` Islamul. Ca urmare a acestei ac]iuni au ap`rut cunoscutele zone de influen]` ale diferitelor religii. Diversele [coli ale Hinduismului, accentund relativitatea [i pluralismul adev`rurilor religioase, nu s-au mi[cat cu ardoare pentru a realiza promovarea lor \n afar`. Religiile care au prosperat \n China, urmnd un drum propriu, au adoptat \n vechime sentin]e ale lui Confucius \n acord cu sentin]ele antitetice propuse de LaoTse, \n timp ce au asimilat [i au dezvoltat unele idei importante ale Mahayamaei budiste. n epoca noastr`, poporul chinez, care s` nu se uite alc`tuie[te 1/5 din popula]ia Terrei, a \mbr`]i[at teoria marxist` pe care a prelucrat-o Mao Tse Dung, [i au adaptat-o \ntr-un mod ingenios urma[ii sì. Diferen]a esen]ial` a viziunii religioase fa]` de contemporana mondializare este faptul c` religiile urm`resc generalizarea propunnd propriile adev`ruri dogmatice [i principii de comportament. Toate \ntr-un fel sau altul, au accentuat necesitatea compasiunii, a toleran]ei, a filantropiei, a simplit`]ii, a drept`]ii. n spa]iul religiilor monoteiste, centrul stabil de referin]` [i de abordare a omului [i a problemelor sociale a fost credin]a \n Dumnezeul cel Viu, Creatorul [i Proniatorul universului. n paralel \ns`, prin contribu]ia lor la apropierea dintre oameni [i popoare, religiile au fost adesea factori ai unor ciocniri cumplite [i ai unor diviziuni insurmontabile, care au ridicat pe planeta noastr` diferite cortine de fier, au creat entit`]i culturale impenetrabile [i au oprit mar[ul omenirii spre o convie]uire mondial` \n armonie. Nu sunt pu]ine cazurile \n
ajutorul [tiin]ei [i al tehnologiei. Astfel, s-a sus]inut c` religia va muri datorit` decaden]ei, sau asfixiat`. Dar previziunea c` apropierea dintre oameni va veni o dat` cu finalul religiei nu s-a adeverit. c) Faptele \nse[i au demonstrat ct de superficiale [i simplificatoare au fost aceste concep]ii. Secolul al XIX-lea a conchis prin avertismentul lui Nietzsche c` Dumnezeu a murit iar noi suntem cei care L-am omort! \ns` s-a \ncheiat cu o nou` [i impresionant` revigorare a religiei. Mai mult de 70,2% din popula]ia p`mntului adopt` o anume credin]` religioas` [i mai mult de jum`tate dintre oamenii zilelor noastre continu` s` cread` \ntr-un mod sau altul \n Dumnezeu. Aceast` nou` dinamic` a dobndit un rol important [i \n spa]iul politicii (mi[carea Khomeini, \n Iran, rebelii musulmani din Algeria, organiza]ia musulmanilor din Turcia, partidele negre din Israel, mi[carea [intoi[tilor din Sri Lanka, ascensiunea curentelor protestante extremiste \n lumea a treia). Dup` c`derea ideologiei comuniste, \n diferite ]`ri se dezvolt` un tip aparte de Islam, care coaguleaz`, ofer` protec]ie, refugiu [i demnitate celor s`raci, speran]a reabilit`rii [i dreptate social`, celor marginaliza]i. Astfel se formeaz` un nou proletariat, care se \narmeaz` cu determinare religioas`, tenacitate [i combativitate.
43
Lumea \n care trìm
Concomitent \ns`, se dezvolt` un vertij pluralist de idei noi [i grup`ri religioase de compozi]ie divers`. Astfel, apare o invazie a relativului ce tinde s` substituie absolutul religios. Se impune afirmarea pluralismului \n antitez` cu canoanele absolutiste [i cu adev`rurile absolute ce caracterizeaz` sistemele dogmatice [i suficiente loru[i. Prioritatea este dat` experien]ei, intui]iei [i nu cunoa[terii, dogmei sau institu]iei. Avnd ca protagonist principal gndirea indian`, este propus` ideea absoluturilor alternative. n cele din urm`, apare enumerarea multor credin]e religioase, precum [i na[terea unei nebuloase de grup`ri care vor reuni diverse misticisme [i diferite practici [i \n]elepciuni r`s`ritene. Societ`]ile s`race ale lumii a treia, ca [i cele fost comuniste, sunt foarte u[or de sedus de c`tre aceste influen]e, f`r` ca, totu[i, Europa [i America de Nord s` fie ocolite de valurile lor. Importan]a fenomenului religios la configurarea culturii secolului XXI este deja evident`. Cu pu]ini ani \n urm`, distinsul profesor american de studii strategice, Samuel P. Huntington, \n lucrarea sa Ciocnirea civiliza]iilor, prevedea ciocnirea culturii apusene, a[a cum a fost configurat` aceasta de c`tre RomanoCatolicism [i Protestantism, cu cea r`s`ritean`, \n care, pe lng` Islam, include [i Cre[tinismul ortodox. Desigur, un
specialist \n [tiin]a religiilor ar avea obiec]ii serioase \n ceea ce prive[te abordarea fenomenului religios de c`tre cercet`torul men]ionat, iar un istoric, de asemenea, \n ceea ce prive[te folosirea concluziilor [tiin]ifice istorice, ca [i fa]` de seriozitatea multora dintre afirma]iile autorului. n spatele previziunilor privind ciocnirea civiliza]iilor pare s` fie cultivat` arogan]a unei culturi ce se pretinde a fi superioar`, [i preocuparea fa]` de modul \n care aceasta se va proteja pe sine. n plus, apare metafora mesajului indirect: Suntem amenin]a]i, trebuie s` preg`tim defensiva. Analiza este f`cut` pe baza uneri scheme a priori: de exemplu, \nrudirea dintre lumea ortodox` [i Islam, \ntr-o deplin` ignorare a fundamentului teologic [i a diferen]elor istorice [i culturale dintre cele dou` religii. ns` trìrea religioas` are propria ei dinamic` [i nu este supus` planificatelor delimit`ri strategice ale celor mari. n evolu]ia [i \n cùtarea religioas` exist` \ntotdeauna un incalculabil care iese \n afara spa]iului prevederilor omene[ti. Pentru con[tiin]a religioas` a miliardelor de oameni, deasupra evolu]iilor umanit`]ii se afl` o alt` putere, pronie [i iubire, cea dumnezeiasc`. Totu[i, orict de radical ar fi cineva \n dezacord cu multe dintre punctele analizei istorice a lui Huntington, studiul acestuia eviden]iaz` modul \n care parametrul religie \[i p`streaz` o importan]` extraordinar` [i va dobndi una [i mai mare \n anii ce vin.
Readaptarea rela]iilor dintre religii

n procesul mondializ`rii, sunt reconsiderate [i rela]iile dintre religii: a) Deja la sfr[itul secolului al XIXlea, grupuri de interese de diferite convingeri religioase au \ncercat s` vorbeasc` despre na[terea unei religii noi, comune, cùtnd numitori comuni. Mai mult, dup` cel de-al doilea r`zboi mondial a fost dezvoltat` o tendin]` de colaborare \ntre religii cu referire la teme concrete, ca de exemplu pacea (World Conference on Religion and Peace). ns` nucleul conservator masiv al celor mai multe comunit`]i religioase se opune acestei tendin]e. Astfel, aceste eforturi exprim` orientarea unor intelectuali, care adesea sunt desprin[i de via]a organic` a unei comunit`]i religioase concrete: \n consecin]`, opiniile lor sunt marginalizate, iar vocea lor r`mne indiferent` pentru cei mai mul]i. Cu toate acestea, discu]ia \n jurul unei religii mondiale continu`.
b) Ini]ial, unele \ncerc`ri de dialog \ntre reprezentan]ii a dou` sau mai multe comunit`]i religioase au dat multe speran]e de apropiere. ns` cnd se ajunge la o cunoa[tere reciproc` mai bun`, de obicei, urmeaz` o dezam`gire provocat` de diferen]ele [i antitezele constatate. Cu toate acestea, calea comunic`rii [i a dialogului r`mne important`, dac` nu pentru altceva, m`car pentru \n]elegerea reciproc`. c) O a treia tendin]` accentueaz` datoria de a respecta libertatea [i particularitatea celuilalt, acceptarea polimorfiei [i a coexisten]ei pa[nice con[tiente. n locul izol`rii [i al cultiv`rii unei atitudini ostile, se recomand` o colaborare pe ct posibil mai larg` \n ceea ce prive[te problemele acceptate de to]i [i de interes comun, ca dreptatea social` [i rezolvarea pa[nic` a diferendelor la nivel local sau mondial. Fiecare comunitate religioas` [i-a dezvoltat \n decursul secolelor propriile sale principii, aspira]ii [i practici care s-ar putea ar`ta pre]ioase pentru realizarea unei convie]uiri armonioase \ntre oameni. Referitor la fenomenul mai special al mondializ`rii, promovate prin impunerea de c`tre un centru concret de putere a unei singure culturi, se prevede urm`torul fapt: comunit`]ile religioase se vor constitui ca centre de rezisten]`. Religiile se propun ca fort`re]e ale identit`]ii multor popoare \n ceea ce prive[te p`strarea fizionomiei lor. Eventual se vor dezvolta ca insule de siguran]` unde oamenii se vor retrage pentru a evita relele pe care mondializarea le aduce cu sine. n cele din urm`, cùtarea realit`]ii supreme, a adev`rului, a dep`[irii mor]ii, r`mne dorul profund [i dreptul fiec`rui om. Este posibil, de asemenea, ca mondializarea s` contribuie la evolu]ia [i dezvoltarea unor semin]e [i tendin]e latente din viscerele diferitelor religii. Religiile fiecare \n parte sunt organisme unitare \n dezvoltare, care sufer` influen]e, asimileaz` [i se familiarizeaz` cu idei noi. Nu se mi[c` \ntr-un vacuum abstract, se adapteaz` circumstan]elor concrete. n ultimul secol, \n care s-a dat aten]ie problemelor p`cii, drept`]ii, egalit`]ii \ntre popoare, libert`]ii, drepturilor omului, iubirii, mul]i autori, apar]innd unor diferite religii, nu doar au adoptat, ci au [i \ncercat s` avanseze aceste deziderate ca elemente constitutive ale propriei lor religii. Nu are importan]` pentru tema noastr` exactitatea istoric` a afirma]iilor acestora, ci faptul convergen]ei inten]iilor. Con[tiin]a religioas` sufer` un proces de redefinire, se adapteaz` noilor condi]ii, este influen]at` att de ideile noi ct [i de cele vechi, \n procesul de mondializare, \ns` are [i capacitatea de a influen]a forma final` a acesteia. (Va urma)
44
Lumea \n care trìm
l iubesc pe Dostoievski
eclar f`r` nici o re]inere: literatura, muzica [i filmele ruse[ti mi-au adus de-a lungul anilor satisfac]ii cel pu]in egale cu cele aduse de similarele lor romne[ti, [i nu m` refer aici numai la etern amintitul secol XIX ci, bine mersi, [i la perioada comunist` (\n ceea ce prive[te filmul, evident numai la aceasta). Mai mult chiar, \mi plac ru[ii: rusul simplu, omenos, generos, sentimental (nu [mecherul, nu criminalul, activistul dedicat sau tor]ionarul, nu tlharul). Iubesc poporul rus, dar nu-mi plac politicienii lui care, [i acum [i demult, pentru a-l \nc`leca, au folosit imperialismul ca motiva]ie a prezen]ei lor la putere. Ca romn, dac` nu din alte motive, de[i am ar`tat destule, m`car din acela al apropierii geografice, nu pot \ns` s` trìesc f`r` rus. Dar f`r` care rus? Al`turi de care
PAUL GHIIU
de mine? Oare nu de aceea a ap`rut [i sintagma Noua Rusie? i iar`[i: unde este nou` Noua Rusie? La Moscova, Paris sau Berlin, sau \n Transnistria, Cecenia, Abhazia, Osetia de sud [i altele \n care, mai nou sub protec]ia r`zboiului antiterorist, a omort [i omoar` oameni care, ierta]i s` fie pentru aceast` gre[eal`, \ntmpl`tor sunt la ei acas`? Sau, proasp`t democratic` [i capitalist`, sprijin`, recent chiar ca politic` declarat`, regimuri de tip comunisto-mafiot ca \n Basarabia [i toat` zona fost` sovietic`? Nu mai este, noua, arogant`, mincinoas` [i tr`d`toare cum a fost mai \ntotdeauna? Ba, bine c` nu. Un exemplu ne furnizeaz` Tezaurul (pentru care, personal, nu fac moarte de om. Am v`zut, auzit [i citit despre prea mul]i tlhari, persoane sau
ceafa!
i apoi: este cu adev`rat aceast` nou` Rusie mai bun`? Ct? De ce? n ce? Ajunge oare spoiala de democra]ie [i a[a-zisa abandonare a comunismului? i dac` ajungem de acord c`, \n general, noua Rusie este mai bun` conform unor parametri cel mai adesea abstrac]i ai momentului, \nseamn` asta c` ea este mai bun` \n general, este mai bun` pentru Romnia, sau [i una [i cealalt`? De ce? Cum s-a v`zut acest lucru \n ultimii 15 ani? Care sunt perspectivele? i ct timp va fi ea mai bun`? Pentru 5 ani, pentru 20, pentru totdeauna? Nu [tim dac` la aceste \ntreb`ri diploma]ii no[tri au r`spunsuri cum nu [tim nici m`car dac` [i le-au pus.
Rusia [i Romnia
Se vorbe[te despre blocaj, despre bariera psihologic`, despre orgoliul r`nit al Marii Rusii, despre pragmatism [i despre nevoia de Rusia sau nevoia de Romnia. Dar se vorbe[te tot \n lozinci. Se tot spune c` avem nevoie de Rusia. Dar are Rusia nevoie de Romnia? Din comportamentul ei \n ace[ti 15 ani (s` fie \mbufnare, s` fie dezinteres, s` fie calcul rece) nu am \n]eles prea multe. i cum are nevoie? De un supus sau de un partener? Se vehiculeaz` cu o fals` (sau tmpit`) jen` \ntrebarea: ce cùta armata romn` la Stalingrad? Dar cea rus`, cu mult \nainte \n Basarabia? Se accept` cu aceea[i jen` ipocrit` (sau idioat`) realitatea alierii cu Germania. Dar cine a fost primul aliat efectiv al Germaniei [i primul agresor al`turi de aceasta din r`zboiul mondial? Romnia sau Rusia? Am gre[it noi? Poate c` da! Dar au gre[it [i ei [i asta trebuie spus tare, nu pe la col]uri. Cel care a fost permanent \n istorie agresor [i ocup` \nc` teritorii romne[ti, sau \mpiedic` pe romnii din ele s` le administreze [i s`-[i p`streze identitatea trebuie s` conving` c` s-a schimbat. Rusia este cea care trebuie s` ne conving` c` acum vrea o bun` vecin`tate, c` este sincer`, pa[nic`, cooperant`. i nu pare gr`bit` s` o fac`. Ba mai mult: dup` jocurile din Republica Moldova, se comport` la fel de agresiv. Poate c` tratatul cu Rusia era necesar. Zic poate, pentru c` pe mine nu ma convins nimeni dintre cei care ar fi trebuit s` o fac` de aceast` necesitate. Atmosfera de secret teribil [i chiar de teroare
Ca romn, nu pot s` trìesc f`r` rus. Dar f`r` care rus? Al`turi de care Rusie? n ce poate consta viitorul nostru comun?
Rusie? \n ce poate consta viitorul nostru comun? \ntreb`ri fundamentale, care se sprijin` pe alte sute [i mii de \ntreb`ri. Voi \ncerca \n cele ce urmeaz`, s` a[ez, \n fug`, cteva din aceste \ntreb`ri [i nedumeriri, pentru a fixa astfel coordonatele viitoarelor r`spunsuri pe care revista Polemica va \ncerca s` le ofere. state, care au jefuit f`r` ca aceasta s` le ajute la ceva; mai devreme sau mai trziu tot au disp`rut!). Vreo 30 de ani el a fost dat disp`rut. n 1956 a reap`rut [i chiar ni s-a restituit o parte din el. Apoi, dup` ce lui Ceau[escu i s-a explicat foarte clar cum c` trecutul putred nu poate fi baza pe care se construie[te ve[nica prietenie socialist`, iar a disp`rut. Ast`zi situa]ia este identic`: nu [tim, s` cùt`m, s` facem o comisie (care ce s` mai fac` din moment ce inventarul \l avem [i noi [i ei iar localizarea exact` a obiectelor, ei?) [i, noutate (!), nici azi nu trebuie s` pornim de la ultimul trecut; de data aceasta comunist, pentru a construi prietenia ve[nic`, democratic`. ntrebat despre tezaur, ministrul rus de externe, Igor Ivanov ne punea la punct cu \n]elepciune [mechereasc`: Emo]ia este bun` la teatru, nu \n diploma]ie! Extraordinar domnule Ivanov, dar cnd a]i descoperit asta? Cnd striga]i la al]ii c` nu v` convine aia, sau nu sunte]i de acord cu aialalt`? Cum le [tie domnul Ivanov pe toate, ca la teatru. C`, vorba lui, emo]ia \n via]a de zi cu zi iubire, copii, examene, boli, reu[ite, nereu[ite, bucurii, triste]i etc. - nu exist` pentru c` nu e bun`. i cum ne spune el adev`rurile, ca pe vremuri, mngindu-ne protector pe cap [i masndu-ne nervos
Noua Rusie
Se vorbe[te insistent, de un timp, despre noua Rusie ca [i cum s-ar vorbi despre un nou concept, iar modul \n care este a[ezat` \n text aceast` sintagm` inspir` automat [i adev`rul unei Rusii noi [i mai bune. Aceast` situa]ie cere \ns` cteva clarific`ri. Mai \nti, cum este nou` aceast` Rusie: nou` fa]` de cea de ieri sau nou` \n general? Este ea nou` \n form` sau \n fond? Sau amndou`? S-a schimbat integral popula]ia Rusiei actuale, s-au schimbat mentalit`]ile, s-a schimbat firea rusului? Aceast` Rusie a l`sat deoparte ambi]iile imperiale sau, momentan, \n pan` de capital [i autoritate, las`, scr[nind din din]i [i cu scurte accese colerice, capul jos \n fa]a st`pnului mondial de ast`zi, a[teptnd ziua
45
Lumea \n care trìm
mediatic` a avut [i pentru mine, ca pentru mul]i al]ii, efectul invers. Lozinci am mncat zi de zi timp de 37 de ani \n comunism, sunt vaccinat. Problema este, \n final, una de politic`: de maniera de a-]i \n]elege menirea [i de a \nf`ptui pe coordonatele optime actul politic. Ori cei care s-au perindat pe la putere, ocupa]i cu corup]ia (proliferarea, nu strpirea ei) [i cu jaful sistematic, nu au \n]eles c` tema aceasta nu le apar]ine, nu este a Puterii, a unui partid sau a unui politician, ci a tuturor romnilor (din interior [i din exterior) [i c` ea trebuie discutat` [i hot`rt` \mpreun`. n schimb, con]inutul tratatului nu a fost discutat nici cu celelalte partide, nici cu reprezentan]ii civili ai popula]iei societatea civil` , nici cu transmi]`torii intermediari, mijloacele de informare \n mas`; despre consultarea na]iunii nici nu a fost vorba. Mai mult chiar, s-a transmis pe toate canalele sfatul ca mai bine s` nu se discute nimic dect s` se discute negativ.
Rusia [i lumea
A[ezarea Rusiei \n lume este extrem de complicat`. Co[marul imperialist al elitei politice ruse, ast`zi condus` de Putin, se love[te de realitatea dur` a unei Americi care desf`[oar` \n trei sferturi de lume acela[i obiectiv, care a ajuns la grani]ele federa]iei [i are \n vedere chiar divizarea acesteia, astfel \nct, pe de o parte, s` pun` mna pe resursele uria[e ale Siberiei, pe de alta, s` scoat`, o dat` pentru totdeauna, din ecua]ia puterii mondiale necunoscuta
ruseasc`. Vntul pare a bate din plin \n pnzele americanilor, chiar dac` se plng de faptul c` spionajul rusesc a \mpnzit iar`[i America. Pn` una alta, prietene \n fa]a presei [i a invita]ilor, cotonogindu-se \n dormitor, buc`t`rie sau \n garaj, cele dou` puteri par a concubina \nc` o vreme. Nu mult \ns`, pentru c` una din interna]ionalele care conduc lumea, deranjat` de arestarea sau izgonirea evreilor care puseser` mna pe resursele [i economia ruseasc` Hodorovski, Berezovski, Abramovici. au lansat r`zboiul total pentru supunerea noii Rusii. Au mai f`cut-o \n trecut vezi revolu]ia bol[evic` e posibil s` o fac` din nou. Oare? Chiar dac` politic, cel mai adesea, Europa este divizat` \n ceea ce prive[te c`ldura rela]iei cu Rusia, totu[i, mecanismul Uniunii Europene, o dat` pornit, func]ioneaz`, [i pe multe coordonate federa]ia se vede fa]` \n fa]` cu un grup comun de principii, interese [i ac]iuni. Cele dou` au interese comune multipolaritatea lumii, adic` \ngr`direa manifest`rilor de hiperputere ale SUA , nevoie una de alta resursele naturale ale federa]iei [i banii
uniunii , dar \[i r`mn \n profunzime ostile, c`ci Rusia nu a uitat planul st`pnirii Eurasiei, nici Europa nu are nevoie de mai mult dect de un furnizor de materii prime [i de o pia]` de desfacere. Occidentul e din nou plin de spionii ru[i, federa]ia [i spa]iul ex-sovietic de ONG-uri specializate \n democra]ie. Cine va \nvinge \n final: gazul rusesc sau aerele europene? ncercnd s` contracareze politica american`, Rusia iese \n lume [i dep`[ind asocierile asiatice cu China [i India, \n primul rnd, dar [i cu Iranul, Siria [i altele ajunge \n America de Sud unde leag`, \ntr-o trilateral` de coloratur` marxist` pe fundament capitalist, Brazilia [i Venezuela de Cuba. SUA par a neglija aceast` ax` care se a[az` chiar la ele acas` cu suficien]a celui care are pu]in` treab` pe strad`, dar las` c` se \ntoarce el acas` [i atunci s` vezi. Mi[care calculat`, sau mi[care impus` de limita resurselor, inclusiv umane [i tehnice? [i dac` nu-i mai iese cnd se \ntoarce? \n Venezuela nu i-a ie[it (\nc`). Iar Cuba rezist` de peste 40 de ani. S` fie acolo Noua Rusie?
LASZLO KATZ
Noua Europ` - \ntre ra]iune [i identitate?

alf Dahrendorf, cunoscutul sociolog german, spunea la un moment dat, referindu-se la meandrele integr`rii europene c`, dac` Uniunea ar fi un stat ce ar dori s` se integreze, e pu]in probabil c` ar \ndeplini condi]iile de acces. Blocajele institu]ionale, lentoarea ac]iunii eurobirocra]iilor, suspiciunea de corup]ie ce revine deseori \n acuzele presei sunt \ns` doar o parte a explica]iei slabei angaj`ri identitare a popula]iei statelor europene \n institu]iile Uniunii. Dac` abordarea de tip structuralist a integr`rii, aspectele tehnice ale reorganiz`rii
administrative [i legislative sunt bine reprezentate \n orice discurs asupra Uniunii Europene nu se poate spune acela[i lucru [i despre aspectele identitar-comunitare. Problema nu e una a omisiunii sau a proastei inform`ri, ci mai curnd a unei confuzii, a surprizei elitei europene \n fa]a unei resurec]ii identitare pe continent. Organizarea puterii \n Europa, se desf`[oar`, ne spune Schpflin, tensionat: \n func]ie de ra]iune sau \n func]ie de identitate. Ra]iunea confer` \n func]ionarea sa politic`, zic ap`r`torii sì, claritate, responsabilitate, coeren]` \n urm`rirea
ac]iunii, anticipare, individualizare, principii morale pe tipar kantian-universalist (drepturile omului) etc. Identitatea asigur` sentimentul apartenen]ei, fundamenteaz` solidarit`]i [i moduri de ac]iune comunitar` \ntr-o lume din ce \n ce mai ra]ionalizantdezangajat`. Sinteza e dificil`. Dialectica ra]iunii iluministe se poate transforma cu rapiditate \ntr-un cinism generalizat, cum arat` Sloterdijk; identit`]ile ie[ite din fire pot deveni u[or sufocante, opresive, perpetundu-se \ntr-o lume devenit` cinic` sub forma neotribalismului postmodern. n intervalul 1945-1989 conflictele
46
Lumea \n care trìm

E greu de prev`zut ce for]` va ]ine \mpreun` indivizi [i grupuri cu identit`]i etnice, culturale, sociale [i relig gioase diverse [i uneori chiar diverg gente \ntr-o viitoare Uniune l`rg git` la dimensiunile \ntreg gii Europe.
pe tema identit`]ii au fost \mpinse \ntr-o zon` de obscuritate bune doar pentru cei cu civiliza]ii precare ra]ionalitatea statului bun`st`rii, cu toate problemele lui, p`rea \n afara oric`rei discu]ii. Un soi de identitate european` trans-identitar`, bazat` pe recunoa[terea ra]ionalit`]ii tuturor actorilor politici din spa]iul european p`rea s` defineasc` baza implicit` a procesului integr`rii europene. Era sfr[itul istoriei \n variant` european`. C`derea statelor comuniste, adepte [i ele ale unei perspective de tipar ra]ionaliluminist asupra organiz`rii puterii, a fost momentul re\ntoarcerii identit`]ilor \ntrun spa]iu politic foarte pu]in preg`tit s` le \n]eleag` [i s` le foloseasc`. Instabilitatea anilor 90 e rezultatul acestui [oc [i a \ncerc`rii de repozi]ionare a elitelor Europei occidentale [i r`s`ritene \n procesul de extindere spre Est al Uniunii. E greu de prev`zut ce for]` va ]ine \mpreun` indivizi [i grupuri cu identit`]i etnice, culturale, sociale [i religioase diverse [i uneori chiar divergente \ntr-o viitoare Uniune l`rgit` la dimensiunile \ntregii Europe. Ce geometrie a puterii se va reproduce \n acest supersistem? Ce \nseamn` integrarea pentru ]`rile din Europa de Est: modernizare, occidentalizare, intrare \ntr-o nou` form` de hegemonie cultural`, globalizare? Tot acest ghem de probleme pare s` se lege, \ntr-un fel sau altul, de semnifica]ia acordat` noii identit`]i europene, a noii sinteze dintre ra]iune [i identitate. Solu]ia nu const` neap`rat \ntr-o alegere, sau o combinare mai mult sau mai pu]in facil` \ntre local [i european, \ntre ra]ionalitatea nucleului occidental [i aspectele identitare, bogate cultural, dar neimportante sau periculoase atunci cnd condi]ioneaz` modul de organizare al puterii. Modelul muzeului etnografic \n care se p`streaz` tradi]iile locale, de c`tre custozi lumina]i e la fel de fals ca [i imaginea patologizat` a unor triburi balcanice patibulare ce se omoar` \ntre ele din motive obscure prin Europa r`s`ritean`. Asumarea unei identit`]i \n sensul puternic al termenului, o identitate european` substan]ializat`, cu mare densitate cultural` (thick identity) o va proiecta pe aceasta \n vrtejul de contradic]ii al imperialismelor culturale, a orientalismului, balcanismului etc., \ntr-o pozi]ie de autocontradic]ie, \n cele din urm`, cu propriile-i tradi]ii democratice. Oricare va fi rezultatul acestei sinteze \ntre ra]iune [i identitate la care este condamnat` U.E., ea \ncepe s` func]ioneze nu att ca o identitate ci ca un proces formator de identit`]i. Ea caut` s`-[i creeze o coeren]`, o ra]ionalitate proprie, o ordine mai mult sau mai pu]in deschis` la modific`ri identitare. Statele reac]ioneaz` la acest proces de ra]ionalizare modificndu-[i identit`]ile politice, economice [i culturale. Institu]iile europene nu sunt desigur asocia]ii filantropice sau academice. Ac]iunile lor ascult` de interese materiale, organiza]ionale [i ideologice. Cu toate acestea concep]iile despre lume, grilele de lectur` bazate pe teorii, idei [i valori schi]eaz` traseele pe care le vor urma ac]iunile declan[ate de aceste interese. Din punctul de vedere al ]`rilor candidate adoptarea unei viziuni strict ra]ionalizator-func]ionale sau substan]ialidentitare asupra identit`]ii europene duce la abandonul corpora]iilor intelectuale autohtone \ntr-un discurs strict tehnicist sau sincronizator-ideologic \n fa]a unei identit`]i perceput` ca fiind gata facut` [i de neschimbat.
ERBAN F. CIOCULESCU
Statele democratice [i cu economie de pace se bucur` de beneficiile paradig gmei zise a p`cii democratice; unele sunt integ grate \n unit`]i supra-statale de tipul Uniunii Europene formndu-se astfel zone cu un grad ridicat de securitate prin integ grare economic`, politic`, diplomatic` [i militar`.
Teoria p`cii democratice

Securitate, stat, r`zboi
n studiul securit`]ii na]ionale [i interna]ionale, paradigma securit`]ii multidimensionale a fost propus` de [coala de la Copenhaga, la finele anilor 80 ai secolului trecut, ca reac]ie la domina]ia intelectual` a modelului stato-centric (adic` axat pe centralitatea statului ca actor principal al rela]iilor interna]ionale) postulat de (neo)realism \n studiile de securitate. Pe lng` aspectul pur militar al securit`]ii, sunt luate \n calcul [i domeniile economic, societal, cultural [i de mediu iar statul este concurat ca actor de individ [i de grupurile identitare1. Odat` cu diminuarea riscului de r`zboi clasic \ntre alian]e ostile, aten]ia opiniei publice mondiale [i a deciden]ilor din statele democratice s-a \ndreptat asupra problemelor zise soft. Se vorbe[te tot mai mult de crizele economice asociate statului-
47
Lumea \n care trìm
bun`st`rii [i procesului de globalizare, de problema statelor slabe sau chiar e[uate, de gestionarea crizelor regionale [i reconstruc]ia statelor/na]iunilor, de conflictele identitare dar [i de marile catastrofe ecologice ce amenin]` diverse regiuni ale globului etc. Statele democratice [i cu economie de pace se bucur` de beneficiile paradigmei zise a p`cii democratice; unele sunt integrate \n unit`]i supra-statale de tipul Uniunii Europene formndu-se astfel zone cu un grad ridicat de securitate prin integrare economic`, politic`, diplomatic` [i militar`. Sociologii istorici clasific` uneori statele \n premoderne, moderne [i post-moderne iar tipul de problematic` a securit`]ii care le corespunde difer`, desigur2. Diferen]ierea dintre statul modern, postmodern [i pre-modern apar]ine unor autori de la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut Holm [i Sorensen3, Caporoso3, Cooper, Segal. Statul clasic corespunde modelului westfalic european care a fost dominant inclusiv dup` al doilea R`zboi Mondial. Tipul ideal de stat modern presupune monopolul violen]ei legitime asupra unui teritoriu de]inut de autoritatea public`, suveranitatea [i autonomia la nivel interstatal, cultur` na]ional` puternic`, adesea [i mercantilism economic. n schimb, statele post-moderne sunt democra]ii liberale, cu economii aflate \n nucleul dur al globaliz`rii, cu logici de securitate neaxate preponderent pe aspectul militar ci pe amenin]`rile neconven]ionale, legate de cultur`, mediu, coeziune social`, valori reprezentative, economie etc. Aceste state au o nou` agend` de securitate, legat` de problematica identit`]ii, migra]iei [i a bun`st`rii economice. Ele reprezint`, deloc \ntmpl`tor, principalii poli de putere [i bog`]ie din lumea contemporan` [i \[i propag` cu succes valorile de deschidere, toleran]`, democra]ie \n restul lumii5. Statele pre-moderne sunt caracterizate prin structura clasic` de putere, nivel sc`zut de coeziune socio-politic`, monopol contestat al violen]ei legitime, guvernare ineficient`, autonomie de ac]iune excesiv` a structurilor de putere locale, economie de subzisten]` exemple clasice fiind state din Africa Sud-saharian`, Orientul Mijlociu [i Asia Central`. n multe state mai pu]in dezvoltate din punctul de vedere al moderniz`rii, precum statele arabe din Orientul Mijlociu [i Africa de Nord, exist` o dilem` a securitiz`rii, anume preferin]a \ntre
regime security [i national security, deoarece procesul de construire a na]iunilor moderne a fost frnat constant de factori premoderni precum structura clasic` a societ`]ilor, economia agrar` sau pastoral`, dictatura unor lideri charismatici etc. Criza de legitimitate a acestor regimuri conservatoare [i nedemocratice se traduce prin tentativa de a garanta securitatea regimului politic prin numirea acesteia drept securitate na]ional`6. Opozan]ii regimului sunt transforma]i \n inamici imaginari ai securit`]ii na]ionale, spre a putea fi reprima]i iar legitimitatea regimului se caut` a fi consolidat` prin politici externe aventuroase, provocatoare, cum au fost cele aplicate de Siria si Egipt, care au ajuns de mai multe ori \n r`zboi cu Israelul. Statele membre ale UE [i NATO sunt uneori denumite state post-moderne, democra]ii consolidate, state de drept, ele au cedat por]iuni din suveranitate nivelului suprana]ional [i formeaz` a[a numite comunit`]i de securitate (security communities), \n interiorul c`rora ideea de r`zboi este exclus` iar dilema securit`]ii nu \[i g`se[te de obicei rostul, deoarece nu exist` teama de agresiuni din partea altor state membre. Statele postmoderne, democratice [i integrate au cùtat mijloace eficiente de a elimina riscul de recurs la for]a armat` \n rela]iile interna]ionale. Mijloacele de limitare se refer` la acorduri de control al armamentelor [i m`suri de construire [i intensificare a \ncrederii (confidence building), \n paralel cu controlul civil democratic asupra for]elor armate [i m`suri de ap`rare neprovocatoare. Este cazul tipic al ]`rilor din NATO, de exemplu. Teoria p`cii democratice constituie una dintre cele mai frecvent dezb`tute tematici ale rela]iilor interna]ionale contemporane iar atractivitatea intelectual` a acesteia este deosebit`. Prin raportare la curentul (neo)realist, aceast` teorie reprezint` o abatere destul de grav`, deoarece introduce un element exogen \ntr-o ipotez` care lua \n calcul doar nivelul sistemic [i prezicea un comportament al statelor ghidat de fric`, ne\ncredere, auto-conservare. Anarhia existent` la nivelul sistemului
interna]ional este marea constant` iar statele \[i ap`r` existen]a [i pozi]ia \n sistem sau caut` s` ob]in` modific`ri ale statu-quo-ului, iar acest comportament este indiferent la natura regimului politic, la identitatea, credin]ele, normele \mbr`]i[ate de popoare [i conduc`torii acestora. Or, teoria p`cii democratice postuleaz` c`, dincolo de anarhia suprastructurii, comportamentul actorilor statali [i sub-statali este direct influen]at de tipul de regim politic: dac` este vorba de democra]ii liberale, acestea vor evita rezolvarea pe cale militar` a disputelor dintre ele. Recunoa[terea importan]ei credin]elor, normelor, valorilor \n structurarea identit`]ilor actorilor de pe scena interna]ional` este o tr`s`tur` specific` constructivismului social, curent epistemologic care urm`re[te explicarea comportamentului acestor actori prin identificarea imaginilor, cli[eelor care
domin` mentalul acestora [i felul \n care identit`]ile se schimb` sau se consolideaz` prin interac]iunea actorilor [i contactul cu ideile dominante ale unei epoci. ns` neorealismul [i liberalismul institu]ional, ce pot fi regrupate sub egida unui macro-curent ra]ionalist ce postuleaz` existen]a actorilor ra]ionali, egoi[ti, calculatori ai costurilor [i avantajelor, \ntmpin` dificult`]i serioase de natur` epistemologic` \n a include no]iuni precum percep]ia, credin]a, identitatea care trec dincolo de ra]ional, cu alte cuvinte se afl` la baza comportamentului actorilor7. Pe de alt` parte, postularea permanen]ei anarhiei mature, a p`cii democratice [i a modelului de comunitate de securitate duce cu gndul la transformarea pattern-ului istoric al ciclurilor hegemonice (Robert Gilpin)8 care s-au succedat ne\ntrerupt de la
48
Lumea \n care trìm
pacea westfalic` pn` la finele R`zboiului Rece. Implicit ar rezulta c` nici unul dintre polii de putere cuprin[i \n acest sistem al p`cii nu va aspira la hegemonie regional`/global` (prin cucerirea de teritorii, resurse [i controlul popula]iilor aferente) sau se va mul]umi doar cu competi]ia \n domeniul economic, tehnologic etc. i, pe de alt` parte, back-ground-ul ideologic democratic va r`mne pe termen nedefinit o constant` a opiniei publice [i leadership-ului din aceste ]`ri. Nu trebuie uitat c` economicul joac` ast`zi un rol preponderent deoarece SUA este un hegemon global care ap`r` regulile [i func]ionarea sistemului [i \mpiedic` formarea unei coali]ii de state ostile care ar dori s` contra-balanseze puterea american` prin mijloace politicomilitare clasice, pe de alt` parte unele state declarat-antimilitariste pot s` purcead` la dezvoltarea capacit`]ilor militare dac` se confrunt` cu amenin]`ri credibile cazul Japoniei, care [i-a schimbat doctrina militar` spre a face fa]` Coreei de Nord nuclearizate dup` 2002. n plus, ct` validitate [tiin]ific` se poate atribui teoriei lui Francis Fukuyama care postula un sfr[it al istoriei caracterizat prin triumful democra]iei la scar` planetar` [i al modelului capitalist \n plan economic? Perioada istoric` de referin]` pentru sus]inerea acestei ipoteze a p`cii democratice este 1945-2004 iar corpusul teoretic este constituit de teoria kantian` a p`cii democratice9, datnd din secolul al 18-lea.
Ipotezele esen]iale sus]inute de adep]ii acestei teorii \n domeniul securit`]ii interna]ionale pot fi sintetizate astfel: democra]iile tind s` c[tige r`zboaiele pe care sunt nevoite s` le poarte contra statelor nedemocratice10, \n acest gen de r`zboaie democra]iile sunt mai eficiente, sufer` pierderi mai reduse [i r`zboaiele sunt de mai mic` durat`11; \n caz de disput` \ntre democra]ii se recurge la mijloace pa[nice de rezolvare, iar marile puteri democratice nu ini]iaz` r`zboaie preventive contra unor state cu regim similar. Cu mici excep]ii, ipotezele par a se confirma pentru intervalul men]ionat dar unii autori sus]in c`, de fapt, intervalul este nerelevant la scar` istoric` iar R`zboiul Rece [i teama Occidentului de imperiul comunist sovietic a generat permanen]a p`cii \ntre democra]ii. Universitarul american John J. Mearsheimer, adept al realismului ofensiv \n rela]iile interna]ionale, a sugerat chiar c` posibila retragere a SUA din afacerile politico-militare ale Europei ar putea genera o competi]ie pentru putere [i securitate (dilema securit`]ii), o curs` a \narm`rilor [i reapari]ia unei st`ri de anarhie beligene pe b`trnul continent12. Al]i autori afirm` c` epuizarea unor resurse rare (ap`, petrol, gaze) \n viitorul previzibil va genera o rivalitate acut` \ntre statele dezvoltate [i tendin]a de a recurge la for]a armelor, indiferent de tipul de regim politic13. Explica]ia \n sine merit` re]inut` dar cu precizarea c` este una de tip unilateral,
simplificatoare, la fel ca [i bine-cunoscuta teorie huntingtonian` a ciocnirii Este adev`rat c` pacea democratic` este o certitudine mai ales pentru sistemul occidental de state grupat sub egida NATO [i a UE [i ie[it victorios din R`zboiul Rece unde a \nfruntat o ideologie advers` (comunismul) [i un bloc politico-militar amenin]`tor (Pactul de la Var[ovia), dar au existat destule incidente militare \ntre un stat democratic [i unul nedemocratic (de exemplu r`zboiul Malvinelor-Falkland War \ntre Marea Britanie [i Argentina \n 1982, r`zboiul franco-vietnamez, campania de pedepsire a Libiei de c`tre SUA dup` incidentul Lockerbie, r`zboaiele SUA contra Irakului \n 1991 [i 2003). Pe de alt` parte, India [i Israelul, considerate \ndeob[te democra]ii, au avut multiple r`zboaie cu vecinii lor (nedemocra]i) iar mecanismul de dilem` a securit`]ii a ac]ionat ca un stimulator al recursului la for]a armat` \n rela]ia cu vecinii care le contestau dreptul la existen]`. Experien]a istoric` ne arat` c` statele pot recurge la violen]a armat`, indiferent de regimul politic [i de Zeit-Geist-ul dominant, dac` interesele vitale le sunt \n pericol [i presiunile populare amplific` miza \n joc. Unii anali[ti consider` c` statele democratice ale c`ror regimuri se confrunt` cu crize grave de legitimitate intern` sau se afl` abia \n faza de tranzi]ie la democra]ie sunt mai \nclinate s` recurg` la r`zboi. Factorii explicativi ar fi existen]a unor grupuri de interes rivale, ale
1 Adep]ii colii de la Copenhaga au activat pentru l`rgirea agendei de cercetare, prin includerea temelor nemilitare, a actorilor nestatali [i a elementelor psihosociologice de tip identitate, credin]e, valori \n studiul securit`]ii. Vezi Ole WAEVER, Barry BUZAN, Morten KELSTRUP, Pierre LEMAITRE, Identity, Migration and the New Security Agenda in Europe, St Martin s Press New York and CEU Budapest, 1993 [i Barry BUZAN, Ole WAEVER, Jaap de WILDE, Security: A New Framework for Analysis, Lynne Rienner Publishers, 1998. 2 Michael WILLIAMS, The Discipline of the Democratic Peace: Kant, Liberalism and the Social Construction of Security Communities, in European Journal of International Relations, 2001, Vol. 7(4), pp. 525-553. 3 Georg SORENSEN, An Analysis of Contemporary Statehood: Consequences for Conflict and Cooperation in Review of International Studies, 23, 1997, pp. 253-269. 4 James CAPOROSO, The European Union and Forms of State: Westphalian, Regulatory or Post-Modern?, in Journal of Common Market Studies, 34, 1996, pp. 29-52. 5 Barry BUZAN, Ole WAEVER, Regions and Powers. The Structure of International Security, Cambridge University Press, 2003, pp. 22-26. 6 Edward AZAR, Chung In MOON, Legitimacy, Integration and Policy Capacity: The Software Side of Third World National Security, \n Edward E. AZAR, Chung In MOON, National Security in the Third World, Center for International Development and Conflict Management, University of Maryland, 1988, pp. 76-101. 7 Despre dificultatea de a coexista \ntre ra]ionalismul metodologic [i explica]iile [colii critice (mai ales constructivismul social), vezi Thomas Risse-KAPPEN, Democratic Peace Warlike Democracies? A Social Constructivist Interpretation of the Liberal Argument, \n European Journal of International Relations 1(4), pp. 491-517. 8 Vezi explica]ia succesiunii ciclurilor de putere ca urmare a r`zboaielor hegemonice [i a calculului \n termen de costuri [i beneficii f`cut de actorii care contest` hegemonul existent, pe fondul transform`rii acestuia \ntr-o putere mai degrab` exploatatoare, care urm`re[te maximizarea propriilor beneficii [i nu mai e interesat` de crearea de bunuri colective de care s` profite to]i actorii ce accept` regulile sistemului. Robert GILPIN, War and Change in World Politics, Cambridge University Press, 1988 (6th edition), pp. 9-49. 9 Immanuel KANT, Perpetual Peace, in Kant s Political Writings, edited bz M. Gregor, Cambridge University Press, 1970. 10 Dan REITER,, Allan STAM, Democracy, War Initiation and Victory \n American Political Science Review, 90:2, June 1996, pp. 239-257. 11 Randolph M. SIVERSON, Democracies and War Participation: In Defense of the Institutional Constraint Argument, in European Journal of International Relations, 1, December 1995, pp. 481-490. 12 John J. MEARSHEIMER, Back to the Future: Instability in Europe after the Cold War, in International Security, 15, 1990, pp.5-56. , Metropolitan Books, 2001. 13 Michael T. KLARE, Resource Wars: The New Landscape of Global Conflict,
49
Lumea \n care trìm
c`ror elite mobilizeaz` masele prin apelul la na]ionalism sau alte ideologii de grup (identitare) iar autoritatea central` este slab`, dominat` de figuri carismatice [i re]ele clanice, nu de \ncrederea \n lege [i stat14. Adesea, institu]ionali[tii liberali consider` c` interdependen]a economic` a statelor dezvoltate, normele comune, existen]a institu]iilor de cooperare reduc riscul conflictelor militare dintre democra]iile liberale15 iar forma aranjamentelor de securitate a[teptat` este comunitatea de securitate, concept descris anterior. O analiz` mai detaliat` ia \n calcul variabile precum: mecanismele interne de check and balances (bariere legale \n calea declan[`rii r`zboaielor), interferen]a
opiniei publice democratice, guvernul responsabil \n fa]a cet`]enilor, mecanismul electoral care \i elimin` teoretic pe liderii agresivi, belici[ti, pe cei care vor s` deturneze resurse de la necesara cre[tere economic` na]ional` [i de la prosperitatea social` c`tre scopul militar nejustificat. Aceste argumente ne demonstreaz` c` linia de separa]ie \ntre politica intern` [i politica interna]ional` nu are cum fi una rigid` [i c` exist` o interdependen]` cert` \ntre aceste domenii de referin]`. Dincolo de inhibi]iile culturale [i de experien]a istoric` traumatizant` din prima jum`tate a secolului trecut, putem presupune c` statul democratic este un actor la fel de ra]ional ca
oricare altul [i nu se va angaja \n r`zboaie pe care este improbabil s` le c[tige sau ale c`ror costuri finale dep`[esc cu mult c[tigurile scontate16. n realitate, comportamentul pe scena interna]ional` al actorilor relevan]i este determinat de o multitudine de factori natura sistemului de referin]`, regimul politic, identitatea [i credin]ele, percep]ia, elementele de civiliza]ie, factorii economici, specificul armamentelor [i tipul de r`zboi predominant (revolu]iile \n afacerile militare pot favoriza ofensiva sau defensiva, a[adar statele pro sau anti - statu quo), inova]ia tehnologic` (ca multiplicator al puterii na]ionale) etc. (Va urma)
14 Vezi [i explica]iile oferite de Edward MANSFIELD [i Jack SNYDER, Democratization and the Danger of War, \n International Security, vol. 20:1, Summer 1995, pp. 5-38. 15 Thomas SZAYNA, Daniel BYNAN, Steven BANKES, Ian Lesser, William ROSENAU, Derek Eaton, The Emergence of Peer Competitors. A Framework for Analysis, ISBN: 0-8330-3056-6, MR-1346-A, 2001, www.rand.org 16 A se vedea explica]iile ra]ionale ale r`zboiului la Geoffrey BLAINEY, The Causes of War, New York Free Press, a treia edi]ie, 1988. Acesta afirm` c` de fiecare dat` cnd s-a declan[at un r`zboi, cel pu]in unul dintre beligeran]i a sperat s` ob]in` victoria, printr-o campanie scurt` [i victorioas`, a[adar este vorba de optimism [i calcul ra]ional p. 291.
Are [i concep]ia conservatoare spiritul sù revolu]ionar. El nu se vede, fiindc` focul lui nu distrug ge casele [i bunurile de pe p`mnt, ci cur`]` \n taina sufleteasc` deprinderile [i pornirile oamenilor. (Constantin R`dulescu-Motru)
Dreapta [i Conservatorismul
A \ncerca s` pui conservatorismul \ntr-o sticl` [i s`-l etichetezi e ca [i cum ai \ncerca s` transformi atmosfera \ntr-un lichid, observa R. J. White \n Tradi]ia conservatoare, c`ci conservatorismul nu este att o doctrin` politic` ct un mod de a gndi, un anume fel de a sim]i [i o cale de via]`1. Dup` von Hayek, reprezentarea partidelor socialiste, liberale [i conservatoare \n spectrul stnga/dreapta (sociali[tii la stnga, conservatorii la dreapta [i liberalii pe undeva pe la mijloc) este complet fals`2. n loc s` prezent`m aceast` situare linear, o putem face sub form` de triunghi, cu conservatorii la unul din vrfuri, sociali[tii la al doilea [i liberalii la un al treilea. Conservatorii ar fi adep]ii Cìi de Mijloc, f`r` obiectiv propriu, convin[i fiind c` adev`rul trebuie cùtat undeva \ntre extreme. Motiv pentru care, atunci cnd au ap`rut, laburi[tii englezi erau numi]i de liberali New Tory (Noii Conservatori, \n loc s` fie cataloga]i direct drept sociali[ti). A[a c` direc]ia conservatoare depinde totdeauna de direc]ia luat` de extreme. Conservatorismul a adoptat discursul liberal \n momentul \n care politicile socialiste amenin]au s` strice echilibrul societ`]ii (vezi epoca Thatcher). n Parlamentul European, conservatorii [i cre[tin democra]ii sunt percepu]i ca dreapta, sociali[tii [i verzii stnga, \n timp ce liberalii sunt atra[i cnd de unii, cnd de al]ii, \n func]ie de subiectul discutat (se aliaz` la dreapta \n chestiuni economice [i la stnga \n cele sociale), \ntro rela]ie triunghiular`.
ANDREI R UTU
De la Stnga la Dreapta..., prin liberalism

n limbaj politic, termenii dreapta [i stnga au o semnifica]ie descriptiv` (care poate varia, dar care totu[i nu acord` sensuri contrarii aceluia[i cuvnt) [i o semnifica]ie estimativ` (care func]ioneaz` pe baz` de judec`]i de valoare, de exemplu \n limbajul religios unde dreapta are o semnifica]ie pozitiv` iar stnga una negativ`). De fapt, exist` o unidirec]ionalitate axiologic` provenit` din religios, care \n politic se manifest` doar \n func]ie de punctul de vedere ales (dreapta, respectiv stnga)3. Dar care ar fi criteriul politic al unei distinc]ii dreapta/stnga (sau stnga/dreapta)4? Oare clivajul sacru/profan?
50
Lumea \n care trìm
Exist` o dreapt` non religioas` [i p`gn` (de exemplu la nouvelle droite), al`turi de o dreapt` reac]ionar` de factur` religioas` (Joseph de Maistre, Donoso Corts, etc.). Putem s` lu`m \n considera]ie [i clivajul tradi]ie/emancipare. Un al treilea r`spuns este clivajul ierarhie/egalitate. Aici, utilizarea termenului mai slab de inegalitate ar putea sa introduc` \n dreapta liberalismul, care \ns` nu trebuie confundat cu ideologiile \n care inegalitatea \ntre oameni este un dat natural (ideologii care sunt mai degrab` ierarhice, iar nu inegalitare). C`ci liberalismul, de[i antiegalitar \n sensul c` nu cuprinde toate acele idei egalitare care apar]in \n mod normal stngii, nu este totu[i ierarhic. Inegalit`]ile generate de pia]` nu ierarhizeaz` \n mod rigid. Putem de asemenea s` consider`m c` dreapta [i stnga sunt locuri politice, no]iuni relative iar nu concepte absolute. n acest sens, nu exist` dreapta f`r` stnga. n sfr[it, dac` lu`m drept criteriu evaluarea diferit` a egalit`]ii, completnd cu criteriul modera]ie/extremism, ob]inem spectrul politic urm`tor (schematic, bine\n]eles): o extrem`stng` cu mi[c`ri egalitare [i autoritare; un centru-stnga cu mi[c`ri egalitare [i libertare (socialism liberal sau socialdemocra]ie); un centru-dreapta cu doctrine libertare [i inegalitare, cum ar fi partidele conservatoare moderne (diferite de dreapta reac]ionar` prin respectul metodei democratice [i care admit numai egalitatea \n fa]a legii egalitarism minimal); o extrem`-dreapt` cu mi[c`ri anti-liberale [i anti-egalitare.
Naturile Dreptei [i excluderea liberalismului

Dup` Roger Eatwell5, exist` \n cadrul dreptei patru tendin]e : libertarian` ; laissez-faire ; tradi]ionalist` (aici \ncepe rolul pozitiv al statului) ; dreapta mitic` (cu no]iunile de ras` [i na]iune). n ceea ce prive[te liberalismul6, putem spune c` are, din punct de vedere filozofic, caracteristici comune cu ideologiile de stnga (ra]ionalismul [i universalismul, accentul pe toleran]` legat de drepturile naturale, teoria sa asupra libert`]ii). De fapt, din punct de vedere istoric liberalismul este cel care s-a opus la ceea ce numim curent idei de dreapta: ierarhia, tradi]ia, religia, privilegiul (adic` libert`]ile medievale), etc. Exist` oare o defini]ie esen]ialist` a dreptei? Dup`
William Pickles7, dreapta ar \nsemna : s` accep]i importan]a autorit`]ii stabilite \n controlul indivizilor ira]ionali, s` accep]i doar institu]iile care se dezvolt` printr-un proces natural de evolu]ie social`, s` pui accentul mai degrab` pe individ dect pe drepturile [i nevoile sociale, cu excep]ia cazului \n care este vorba de corpuri cum ar fi Biserica [i statul. Dup` Roger Scruton8, dreapta const` \n: (i) doctrine conservatoare [i eventual autoritare asupra naturii societ`]ii civile, cu accent pe cutum`, tradi]ie, loialitate ca leg`turi sociale; (ii) doctrine ale obliga]iei politice (supunere, legitimitate, pietate mai degrab` dect contract, consim]`mnt, justi]ie); (iii) rezisten]` la liberalizarea legilor pentru a \mpiedica prea marele divor] \ntre lege [i moralitate; (iv) conservatorismul cultural; (v) respectul pentru principiul ereditar [i pentru drepturile prescriptive; (vi) proprietatea privat`, nu ca drept natural, ci ca parte indispensabil` a condi]iei existen]ei societ`]ii; (vii) credin]a \n libert`]ile elementare [i \n individ contra colectivit`]ii; (viii) credin]a \n libera \ntreprindere [i \n economia capitalist` ca singur mod de produc]ie compatibil cu libertatea uman` [i adecvat naturii temporare a aspira]iilor umane; (ix) grade variabile de credin]` \n imperfectibilitatea uman` [i \n p`catul originar. Dar problemele ridicate de cele dou` defini]ii de mai sus sunt mai \nti termenii vagi (de ex.: libert`]i elementare) ; apoi, ideologiile de dreapta care nu presupun conceptul de balan]` autoritate/libertate, tradi]ionalism/liber` \ntreprindere; \n cele din urm`, este vorba de o defini]ie probabil prea conservatoare, c`ci libertarianismul [i doctrina laissez-faire sunt excluse, ca de altfel [i ideologiile tradi]ionaliste cu accent pe colectivitate. Nici schimbarea, nici proprietatea privat` sau capitalismul nu dau cheia unei distinc]ii stnga/dreapta; nici chiar autoritatea (figur` cheie a conservatorismului, \mpreun` cu proprietatea), [i aceasta pentru c` exist` multe forme incompatibile de autoritate. Ideea de libertate \mp`rt`[e[te aceea[i soart`. Ct despre clivajul egalitate-egalitarism/elitism, po]i fii elitist [i egalitarist sau inegalitarist [i antielitist9. Dup` Eatwell, cea mai bun` solu]ie pentru \n]elegerea naturii dreptei [i pentru dep`[irea problemelor ridicate de o defini]ie esen]ialist` este s` consideri dreapta ca o varietate de stiluri de gndire10. Putem concepe dreptele ca r`spunsuri istorice fa]` de stnga11: exist` astfel o dreapt` reac]ionar`, o dreapt` moderat` (cele dou` ca r`spunsuri la gndirea secolului al XVIII-lea, \n special ca
r`spuns la accentul liberal pe libertate [i individ, sau mai general ca r`spuns la ideea de perfectibilitate a omului [i a societ`]ii), o dreapt` radical` [i o extrem`-dreapt` (\n secolele XIX [i XX; caut` un r`spuns specific la apari]ia pe scen` a mi[c`rilor socialiste, mai ales \n ceea ce prive[te scopurile economice [i statul; ele trebuie s` integreze apari]ia maselor electorale) [i, finalmente, o nou` dreapt` (r`spuns la activitatea guvernelor socialiste; probleme de distribu]ie a bog`]iei [i de cre[tere economic`). Dreapta reac]ionar` predic` re\ntoarcerea la un Ancien Rgime idealizat; este aristocratic`, religioas` [i autoritar`. Dreapta moderat` este evolu]ionist` \n maniera lui Edmund Burke [i predic` guvern`mntul limitat; autoritatea este
\ntemeiat` pe tradi]ie; corpurile intermediare sunt considerate esen]iale pentru limitarea [i controlul guvern`mntului (familie, na]iune, etc., cu ajutorul indispensabil al religiei); ea respinge liberalismul pentru individualismul sù, pentru universalism, pentru principiile sale contractualiste [i utilitariste; individualismul a disociat proprietatea de responsabilitate, [i liberalismul poate chiar s` deschid` calea c`tre totalitarism, \n sensul \n care societatea individualist` [i centrat` pe c[tig genereaz` tipuri atomizate, denumite mase. Dreapta
51
Lumea \n care trìm
radical` celebreaz` statul, respinge masele, nu g`se[te nimic de p`strat din trecutul corupt, caut` un lider unitate a na]iunii, predic` activismul politic. Extrema-dreapt` este axat` pe ideea de conspira]ie; spre deosebire de alte drepte, ea nu a produs o tradi]ie intelectual`. Ct despre noua dreapt`, ar fi mai nimerit s` vorbim de noi drepte; c`ci exist` Noua Dreapt` a lui Alain de Benoist (anti-cre[tin`), libertarienii (propun desfiin]area statului, pentru c` pia]a poate regla perfect func]ionarea societ`]ii), adep]ii doctrinei laissez-faire (liberalism economic [i politic), neoconservatorii (cei care amestec` conservatorismul cu liberalismul economic), etc.
i totu[i, problema unei defini]ii...

Cum s` define[ti totu[i conservatorismul [i dreapta, sc`pnd de problemele uzuale ale unei definiri? Leg`tura cu trecutul, cu ceea ce este sacru \n trecut, este leg`tura cu via]a creatoare dinamic`. Fidelitatea fa]` de preceptele trecutului este fidelitatea fa]` de preceptele vie]ii dinamice creatoare a str`bunilor; de aceea, leg`tura lùntric` cu str`bunii, cu patria, cu tot ce este sfnt este totdeauna o leg`tur` cu procesul dinamic creator, cu procesul orientat spre viitor, spre rezolvare, spre \mplinire, spre crearea unei noi lumi, spre fuziunea acestei noi lumi cu lumea veche a trecutului; aceast`
fuziune se petrece \n eternitate, \ntr-o mi[care unic`, interioar` a istoriei12. n cuvintele lui Paul Barb`neagr`: Sunt din ce \n ce mai convins c` noi, cei p`trun[i de gndirea tradi]ional`, trebuie s` refuz`m din ce \n ce mai hot`rt imaginea fals` impus` de pseudo-intelectualii de stnga, cum c` planul esen]ial al societ`]ii de azi [i de mine este [i va fi cel politic [i, prin urmare, structurat \n plan orizontal, \ntre doi poli: stnga [i dreapta. Noi avem obliga]ia s` denun]`m aceast` viziune caricatural` [i de tragic` s`r`cie intelectual` afirmnd c` adev`rata dreapt` nu se afl`, \n plan politic, la dreapta centrului, ci deasupra centrului, \ntr-o continu` \n`l]are, cùtnd permanenta noastr` revitalizare prin re\ncorporarea r`d`cinilor cere[ti 13.
1 PATTERSON, Ben, What is British Conservatism, in PATTERSON, Ben, Lord BETHELL & TURNER QC, Amedee, An Introduction to Modern Conservatism, Brussels: European Democratic Group European Parliament, 1990, p. 3. 2 VON HAYEK, Friedrich A., De ce nu sunt conservato , in Constitu]ia libert`]ii, Ia[i: Institutul European, 1998, p. 404. 3 BOBBIO, Norberto, Dreapta [i stnga. Ra]iuni [i semnifica]ii ale unei diferen]ieri politice, Bucure[ti: Humanitas, 1999, pp. 83-84. 4 Vezi \n ibidem, pp. 85-126. 5 EATWELL, Roger, Right or Rights? The Rise of the New Right, in EATWELL, Roger & OSULLIVAN, Nol, ed., The Nature of Right. European and American Politics and Political Thought since 1789, London: Pinter Publishers, 1989, p. 7. 6 EATWELL, Roger, Conceptualising the Right: Marxisms Central Errors, in EATWELL, Roger & OSULLIVAN, Nol, ed., op. cit., p. 28. 7 PICKLES, William, Left and Right, in GOULD, J. & KOLB, W. L. (d.), A Dictionary of the Social Sciences, London, Tavistock, apud EATWELL, Roger, The Nature of the Right, 1: Is There an Essentialist Philosophical Core?, in EATWELL, Roger & OSULLIVAN, Nol, ed., op. cit., p. 47. 8 SCRUTON, Roger, A Dictionary of Political Thought, London, Pan, apud EATWELL, Roger, op. cit., in EATWELL, Roger & OSULLIVAN, Nol, ed., op. cit., pp. 47-48. 9 EATWELL, Roger, op. cit., in EATWELL, Roger & OSULLIVAN, Nol, ed., op. cit., pp. 48-56. 10 Ibidem, p. 60. 11 EATWELL, Roger, The Nature of the Right, 2: The Right as a Variety of Styles of Thought, in EATWELL, Roger & OSULLIVAN, Nol, ed., op. cit., p. 63. 12 BERDIAEV, Nikolai, Sensul istoriei, Ia[i: Polirom, 1996, p.55. 13 Fran]a exilului, exilul Fran]ei v`zute de Paul Barb`neagr`, Romnia Liber`-Aldine, an III/nr.150, 13 februarie 1999, pp. 2-3 ; interviu realizat de Cristian B`dili]`, Saint-Augustin, 1996.
VICTOR RONCEA
Cold War clouds cluster over Black Sea area

Jones, after visiting the two Eastern European countries in mid January. Weve kept our Russian friends fully apprised of our intentions, ads Supreme Allied Commander general Jones for Stars and Stripes, the US Department of Defense daily newspaper published for the American overseas military community. The news comes in Romania after President Traian B`sescu, former Mayor of Bucharest and the surprise winner of the orange velvet revolution wave of December last year, made public in his first speech a new concept of Romanian foreign policy: The Axis Washington London Bucharest. B`sescus first presidential visit in a Western country confirms the new strategy. While in London on 31st of January meeting British prime minister Tony Blair, Romanian President Traian Basescu reveals that the two states will work out together a security project of Black Sea area. Not before a week has past and the White House publicly announced that the US President George W. Bush is inviting President Traian B`sescu to United States at the beginning of March. Soon after, President Vladimir Putin of Russia calls the Romanian at Kremlin, setting a two days
U
52
nited States Army is ready to rent some purely military sites in Romania and Bulgaria perhaps by the end of the year, said the top U.S. commander in Europe, general James L.
Lumea \n care trìm

Not a surprise for specialists, Russian strateg gy makers counterattacked fast and furious to the Western advance toward the former borders of USSR. In a marathon-leng gth press conference on February y 3, Kremlin political consultant Gleb Pavlovsky y announced a major redefinition of Russias policy y in the post-Soviet space, as specialized foras informed.
visit to Moscow for 14 and 15 of February. What makes Romania so important that the two main players of todays East-West geopolitics are making suddenly longdistance calls to Bucharest. The answer may reside in the importance of Black Sea, which seems to become now the new hot issue on the agenda of European and US security and defense bodies. Certainly, looking from a wider perspective, a political-military analysts can draw a link between the so-called peaceful revolutions of Ukraine and Georgia, both at the Black Sea, and the interests elevated by the rich mineral reserves of Caucasus and Caspian Sea, keeping in mind also the advance of the New NATO toward the borders of ex-USSR. Romanian revolutionary President, a former Commercial Marine Captain, explains for the press: From a geostrategic perspective, at the Black Sea there is a connection between three areas, three cultures, three systems of Middle East, of former Soviet block and of European Union. Here we have as well some frozen conflicts. In the Black Sea area weve got Transnistria (separatist region in Republic of Moldova), South Ossetia, Nagorno Karabakh. Above this complex political threat against the national security there is a third one: the criminality. Black Sea is a transfer bridge of terrorism as well as drugs and human traffic toward EU states. Romania is representing now NATOs Eastern border. Less than two hundred miles from this border there is the self-called Republic of Transnistria, a Russian controlled area inside the Republic of Moldova, situated between the Dniester river and the Ukrainian border. Under the Istanbul OSCE summit agreement of 1999, Russia was supposed to withdraw its remains of the Russian 14th Army and its tremendous military arsenal. But the Russian Army will be kept there for at least 20 years, as Russian Defense minister Serghey Ivanov puts it, making from Transdniester region a second Kaliningrad in this area. On top of this, on 6th of March, general elections take place in former Soviet Republic of Moldova, a part of Romanian state before the end of the Second World War. Reminding foreign policy journalists of pre-election Ukraine, US insists in public statements that the electoral process in Moldova must be fair and legal. At a meeting in Slovakia between USA and Russia, held after 60 years from Yalta, US President George Bush goes further. In a public speech given in the main square of Bratislava just before going to see Russian President Vladimir Putin, George Bush underlines the need of the democratic revolutions from Ukraine and Georgia to reach, unavoidable, Moldova and Belarus. We are one nation in two states and we have a Unity common road: toward modern Europe, European Union, said B`sescu in a speech held on the symbolic day of the National Romanian Principalities Union celebration, at the end of the last year. After this, while in London, B`sescu advocates for EU integration of Moldova. But, until that anticipated day of recreated Great Romania, Russia is taking precaution steps. On January 25-27, senior Russian officials conferred in Moscow with Igor Smirnov, Eduard Kokoiti, and Sergei Bagapsh and Raul Khajimba, Russianinstalled leaders of Transnistria, South Ossetia, and Abkhazia, respectively, as Jamestown Foundation US Think Thank reports reviewing Interfax and Itar-Tass Russian news agencies, Basapress Moldavian agency as well as Ekho Moskvy and Kommersant Russian daily newspapers. Although their schedule of meetings was kept confidential, there was official confirmation of meetings with First Deputy Minister of Foreign Affairs Valery Loshchinin and with Duma Chairman Boris Gryzlov. In their public statements reports Jamestown Foundation - the three leaders cited the 1994 agreement among Transnistria, Abkhazia, South Ossetia, and Karabakh, as a basis for the coordination of their policies. That agreement provides for mutual assistance of various types, including military forms of assistance in emergencies. Grey clouds seems to cluster over Black Sea. Never less, this makes the inte-
lligence veterans of US-Russian Cold War to breath same old air. Ahead of the George W. Bush-Vladimir Putin summit of February 23rd in Bratislava, Slovakia, US deputy Secretary of State Elizabeth Jones, responsible on Europe and Eurasia, let the Russian know that her President is eager to ask the Kremlin ex-KGB chief to withdraw at once the Russian troops from the areas mentioned above. President B`sescu already approached Mr Putin on this matter at his visit in Moscow, asking Kremlin for help in order to make Romania once again a part of the negotiating team on Transnistria conflict, along Russia, Ukraine and OSCE. Needless to say, same subject was approached at White House with President Bush. Not a surprise for specialists, Russian strategy makers counterattacked fast and furious to the Western advance toward the former borders of USSR. In a marathon-length press conference on February 3, Kremlin political consultant Gleb Pavlovsky announced a major redefinition of Russias policy in the postSoviet space, as specialized foras
informed. The Russias new foreign policy goal will be to turn Russia into a 21st Century world power. In short, Russia is taking public and very serious its role of mother of the former Soviet republics, especially Belarus, Ukraine and the Baltic states, patrolled now by NATOs F 16 war planes. Russia will become a world power again, and will have a global area of interests, says Pavlovsky adding: Even the admission of some of these countries to the European Union and NATO does not mean that they fall out of the area of our interests. On the contrary, we may say, having also Romania in mind.
53
Lumea \n care trìm

Familia \ncotro?
Familia industrial`
CORINA BISTRICEANU
poca modern` se na[te odat` cu Iluminismul sau chiar mai devreme, cu orgoliul umanist al Rena[terii. Revolu]ia francez` va fi erup]ia definitiv` a noii epoci, echivalentul unui paricid, c`ci alungarea sau omorrea nobililor poate echivala cu renegarea p`rin]ilor, conform ordinii feudale familiale, \n care regele este echivalentul tat`lui pentru vasalii sì. n timpul Conven]iei mai ales, prioritatea era protec]ia cet`]enilor de eventuala tiranie a familiilor [i a Bisericii. Statul a limitat, de atunci [i pn` ast`zi, controlul familiei sau al Bisericii asupra individului, tocmai spre a-[i consolida propria influen]`. Statul, care este garantul drepturilor individuale [i primul interesat \n afirmarea acestora, urm`re[te \ncurajarea tipului familiei conjugale [i limitarea oric`rei forme de autoritate patern`. Revolu]ia industrial` a marcat sfr[itul familiei patriarhale, extinse. Ea consacr`, \n acela[i timp, [i un debut, al apari]iei unui hibrid al grupului familial, pe care \l vom denumi familia industrial`, \n fapt o form` denaturat` a conceptului familiei clasice.
\ndrituie[te apartenen]a sa familial`, ci prin competen]a profesional`, economic` sau social` pe care o poate sus]ine. n ultima vreme, valorile economice le dep`[esc adesea pe cele pur sociale (prestigu, statut, recunoa[tere public`).
Secularizarea vie]ii familiale

Un alt domeniu supus seculariz`rii este c`s`toria, care, \ncepnd cu anul 1792, trebuie s` aib` loc \n prezen]a unui \nalt func]ionar municipal pentru a fi legal`. Dac`, \n Evul mediu, c`s`toria era mediat` prin prezen]a [i cu binecuvntarea liturgic` a unui preot, art. 7 al Constitu]iei din 1791 prevedea c` legea nu mai consider` c`s`toria dect ca un contract civil. Starea matrimonial` devine stare civil`, nu \ntruct mai este echivalentul unei pozi]ii sociale (ca \n societ`]ile tradi]ionale) sau o defini]ie consacrat` religios (biserica cre[tin`), ci pentru c` este garantat` de legalitatea civil`. Autoritatea public` va lua, a[adar, parte
cutumiar` a dreptului care nu se adapteaz` \ndeajuns de rapid schimb`rilor de idei [i moravuri, impunnd \nc` familiilor vechile structuri normative caracteristice organiz`rilor patriarhale. Astfel, discriminarea celor care trìesc \n concubinaj, a celor divor]a]i, a copiilor naturali, interzicerea avortulului, exercitarea autorit`]ii p`rinte[ti chiar [i dup` p`r`sirea c`minului de c`tre copii, atribuirea pozi]iei de [ef al familiei b`rbatului sunt, se spune \n asemenea studii, tot attea relicve ale unei concep]ii vechi, retrograde, neadecvate imperativelor vie]ii moderne. Sociologii numesc acest decalaj \ntrziere cultural` (cultural-lag); el se manifest` prin supravie]uirea miturilor sau reprezent`rilor patriarhale (cuvntul mituri desemneaz`, de aceast` dat` o realitate degradat`, himeric`) \n cadrul ierarhiilor sexuale [i genera]ionale care pun piedici emancip`rii femeilor [i copiilor. ntrebarea evitat` \n aceast` discu]ie este La ce serve[te emanciparea?. Familia, se spune, are o \ntrziere de secole fa]` de evolu]ia economic`. Este normal, ct` vreme aceast` evolu]ie a avut loc \n afara [i \mpotriva
Atomul familial
nainte de a-[i pierde cu totul func]iile specifice (ne referim mai cu seam` la acelea de preluare, sporire [i transmitere a unor patrimonii specifice \nrudirii prin filia]ie), familia devine, \nc` din timpul Rena[terii, nuclear`, atomist` sau conjugal`. Rolul sù de matrice a societ`]ii este uzurpat printr-o diviziune social` sau institu]ional` a muncii, \n cadrul c`reia serviciile sociale se vor substitui func]iilor familiale. Asigur`rile sociale, casele de aloca]ii familiale [i pensii, [colile [i institu]iile para[colare (tabere sau colonii de vacan]`, cluburi ale copiilor [i tinerilor) asigur` un model nou de reproducere social`. Cu alte cuvinte, \n era modern`, societatea are ambi]ia de a se perpetua \n afara controlului familial. Reproducerea social` este una ra]ionalizat` la maximum; ea respect` programele [i graficele progresului social. Trecutul este renegat \n numele unui viitor al c`rui autor este ra]iunea uman`. De la idealizarea trecutului, a originilor, se face trecerea decis` spre idealizarea viitorului proiectat. \n societatea din afara familiei, \n care individul este tot mai integrat, el nu se mai legitimeaz` prin prestigiul la care \l
Demolarea miturilor familiei clasice \nseamn`, de fapt, substituirea lor cu mitolog gia sistemului social, aparent mai pu]in represiv` pentru tendin]ele individualiste dar, \n fapt, mult mai nociv` pentru integ gritatea natural` [i moral` a acestuia, de vreme ce opereaz` prin izolarea [i insecurizarea cronic` a omului.
activ` la formarea familiei \ncepnd cu Revolu]ia francez`. Statul va impune condi]iile \n pentru \ncheierea c`s`toriilor, adop]ia, acordarea de drepturi copiilor naturali, exercitarea autorit`]ii paterne, divor]ul. n 1790 se intituie chiar un tribunal de familie, pentru salvarea victimelor tiraniei familiale; el va fi totu[i suprimat \n 1796, dar statul \[i va p`stra dreptul de a limita autoritatea patern` \n materie de dezmo[teniri, de exemplu. Aceste tribunale renasc \n vremea noastr`, deciznd scoaterea copiilor de sub tutela p`rin]ilor \n cazul \n care acesta acuz` tratamente nedrepte. Abera]iile la care se ajunge \n cazurile copiilor care hot`r`sc s` divor]eze de p`rin]i sunt enorme. Autorii studiilor de sociologie modern` acuz` adesea iner]ia de natur` familiei, c`ci societatea schimbului pretinde singularizarea [i diferen]ierea intereselor drept condi]ie obligatorie a competi]iei [i, deci, a cre[terii economice. Nici sincronizarea vie]ii familiale cu ritmul industrial al societ`]ii moderne nu s-a manifestat la fel la toate categoriile sociale. n p`turile urbane, proletarizate, lipsa mo[tenirii patrimoniale (mobil` sau imobil`) elibera individul de dependen]a de cadrul strmt familial pentru a-l supune unei noi dependen]e, de sistem, adic` de salariu, de nevoia g`sirii unei locuin]e acceptabile \n condi]iile crizei urbane a locuin]elor, de sistemul de creditare al b`ncilor, de serviciile sociale etc. Demolarea miturilor familiei clasice \nseamn`, de fapt, substituirea lor cu mitologia sistemului social, aparent mai pu]in represiv` pentru tendin]ele individua-
54
Lumea \n care trìm
liste dar, \n fapt, mult mai nociv` pentru integritatea natural` [i moral` a acestuia, de vreme ce opereaz` prin izolarea [i insecurizarea cronic` a omului.
Domina]ia vrstei tinere

n secolul al XIX-lea, copilul devine centrul familiei. El este obiectul unei investi]ii nu numai afective, dar [i economice, educative [i existen]iale. n noua ordine secular`, istoric`, copiii sunt viitorul, modul de a lupta \mpotriva timpului, garan]ia singurei supravie]uiri posibile. (\n antichitate, \n Evul mediu, urma[ii nu erau solda]i \nrola]i \n r`zboiul declarat de umanitate timpului, ci continuatorii unei spi]e de neam; ei nu erau rup]i din timp, ci integra]i concep]iei continue asupra acestuia.) Grupul familial trebuie s` se conformeze cererii impuse de ritmul de dezvoltare stabilit. Evolu]ia societ`]ii trebuie s` r`spund` \ntru totul cadrelor anticipate prin predic]ii ra]ionale. ntr-o asemenea orientare futurist`, familia nu mai reprezint` o pepinier` a valorilor sociale, ci doar una a reproducerii biologice. Copiii devin persoane sociale, iar pe seama controlului educa]iei lor \ncepe b`t`lia \ntre mediul familial tradi]ional [i acela al a[a-numitelor servicii sociale. Ei sunt miza progresului, iar societatea care se construie[te perpetuu trebuie croit` pe m`sura lor, se spune. De fapt, ei sunt cei care trebuie s` r`spund` imperativelor noii ordini, de la care ata[amentul exagerat pentru valorile tradi]ionale i-ar putea abate. Ei nu mai apar]in numai familiei, c`ci reprezint` viitorul societ`]ii, na]iunii, rasei; ei sunt produc`torii, cet`]enii [i solda]ii de mine. ntr-un asemenea context, \n timpul Revolu]iei franceze Danton spunea c` to]i copii apar]in Republicii \nainte de a apar]ine p`rin]ilor lor, iar Bonaparte va insista ca legea s` ia copiii \nc` de la na[tere sub obl`duirea ei, s` participe la educa]ia sa, s`-l preg`teasc` pentru o profesie, s` reglementeze cum [i \n ce condi]ii va putea s` se c`s`toreasc`, s` c`l`toreasc`, s`-[i aleag` o carier`.
Dictatul naturii sexuale

Revolu]ia sexual` a urmat \ndeaproape revolu]ia industrial`. Sexualitatea, pe care antichitatea a reu[it s` o integreze unei morale ideale superioare, pe care cre[tinismul a exacerbat-o pentru a o reprima [i a o \ncarcera \n domeniul p`catului, industrialismul [i ruda sa spiritual`, pozitivismul, au recuperat-o [i promovat-o, ca natural pur. Nu
\ntmpl`tor, secolul al XIX-lea \ncepe sub semnul marchizului de Sade. n \ntreaga sa oper`, descris` de anumi]i autori (Maurice Blanchot) ca Declara]ie a drepturilor erotismului, natura [i ra]iunea sunt puse \mpreun` \n slujba egoismului absolut. Viciul triumf` asupra virtu]ii \n numele naturii, c`ci Sade proclam`: Nu sunt dect o ma[in` \n minile naturii, pe care ea o pune \n mi[care dup` bunul ei plac. Pentru \ntia oar`, poate, \n aceast` lume care r`stoarn` sistematic toate tabuurile, femeile sunt \nf`]i[ate ca victime sau prizoniere ale sexului, ca obiecte sexuale. Desigur c` teribilismul marchizului de Sade nu a fost dect un alt tabu al unei epoci care \[i f`cea dicton din buna natur`. n acest cult general al naturii, [i \ntr-o societate \n care anarhia \ncepea deja s` \[i fac` sim]it` prezen]a, familia devine un garant al ordinii [i, deci, al moralit`]ii naturale. Hegel, \n analiza pe care o face raporturilor dintre cele trei instan]e fundamentale, individ, societate civil` [i stat, rezerv` familiei unitatea unui \ntreg superior p`r]ilor: ea este o fiin]` moral`, o unic` persoan`, ai c`rei membri sunt simple accidente. Totu[i, el se desprinde de concep]ia familiei-arbore, a c`rei ra]iune de a fi este descenden]a, pentru a exalta virtu]ile stabilit`]ii civice garantat` de familie, piatra unghiular` a societ`]ii moderne, care nu este altceva dect adunarea colectivit`]ilor familiale dispersate. La rndul sù, Kant va teoretiza situa]ia familiei la r`scrucea epocilor. El restaureaz` familia patriarhal`, \n care tat`l este de]in`torul ra]iunii [i dreptului odemstic. Tat`l este singurul \n stare, spune Kant, s` domesticeasc` instinctele, s` \mblnzeasc` femeia, factor cu mare poten]ial destructurant. Femeia poate deveni un vandal; copilul, contaminat de mam`, o fiin]` f`r` vlag` sau r`zbun`toare, iar servitorul \[i poate reg`si libertatea. Dincolo de eforturile filosofilor de a men]ine o oarecare stabilitate \ntr-o societate ce pl`te[te tribut tot mai consistent individualismului, ini]iativei libere, particularului, constrngerile familiei devin tot mai insuportabile spiritelor proasp`t eliberate. Singurele justific`ri ale men]inerii coeziunii familiale mai pot fi oferite, \n vremea noastr`, de \nclina]iile naturale: instinctul sexual, instinctul de reproducere, \nclina]iile afective, reg`sirea echilibrului psihic [i fizic. Natura pare, \ns`, s` joace feste familiei care \[i caut` \n ea \ntemeierea sau explica]ia ra]ional`. Atunci cnd ne \ndeamn`, de pild`, s` nu ne reprim`m tenta]ia de a ne schimba partenerii conjugali \n virtutea unei ct mai bune compatibilit`]i sexuale. Sau atunci cnd ne sugereaz` c` poate gre[i h`r`zindu-ne, din
punct de vedere anatomic, unui grup sexual, \n timp ce ne-a \nzestrat cu instincte ce ]in de cel`lalt sex. Psihanaliza, cu teoria nocivit`]ii impulsurilor refulate, reu[e[te s` [tearg`, dintr-o tr`s`tur` de condei, toat` educa]ia moral` care recomanda sublimarea trìrilor umane \n idei [i ideale, pentru a o \nlocui cu goana dup` instincte (\ntre care troneaz` cel sexual) [i cu terapia deful`rii.
Individul contra familiei

Persoana (femeie, copil, tn`r, b`rbat, b`trn) este conceput` ca subiect de jure, responsabil \n fa]a sistemului chiar \nainte de a se concepe pe sine ca membri cu roluri [i statute asumate \n cadrul unei comunit`]i familiale. Familia este suspectul nr. 1 pentru o gam` foarte larg` de simptoame care afecteaz` eficien]a social` a individului: inhibi]ii, complexe, obsesii, prejudec`]i care \i afecteaz` mobilitatea, flexibilitatea de a se adapta unor roluri foarte diverse care constituie noua interfa]` cu socialul. nainte, \n epoca domina]iei sociale a familiei, aceast` interfa]` era asigurat` de grupul de rudenie. Ast`zi, individul este pus \n contact direct cu realitatea. Spa]iul privat, care, \n evul mediu european, definea spa]iul familial \n opozi]ie cu cel social, larg, \n epoca modern` are \n centrul sù individul, unic [i irepetabil, original [i singur. Tendin]a de mic[orare a dimensiunilor familiei a f`cut posibil` afirmarea lipsit` de constrngeri a persoanei. Transformarea ei \n unitate pare ast`zi a fi mai degrab` o etap` \n desfiin]area ei ca structur` social` autonom`, integratoare. Ideologiile moderne tind s` priveasc` familia ca pe o comunitate tiranic`, opus` drepturilor [i libert`]ilor indivizilor. De aici r`sare \ntrebarea: \n ce m`sur` statul modern [i societatea civil`, formule sociale actuale, de suprem` ra]ionalitate, permit coexisten]a altor tipuri de asociere uman`?
n loc de moral`
Ct de mare este izolarea indivizilor \nùntrul familiei moderne putem constata din mozaicul faptelor diverse reproduse \n presa vremii [i lumii noastre. Cu titlu ilustrativ reproducem o [tire publicat` \n Daily Mirror \n februarie 2004: un pensionar britanic a locuit \n aceea[i cas` cu fratele sù, f`r` s` observe c` acesta era mort de 18 luni. H. S., de 72 de ani, explic`: Mi s-a p`rut mie c` e ceva \n neregul` cnd am v`zut c` nu mai apare. E drept, nici eu n-am mai intrat \n camera lui de cteva ore, zile, \n fine, de fapt de ceva vreme. n cele din urm`, mi-am
55
Lumea \n care trìm
luat inima \n din]i [i m-am hot`rt s` arunc o privire. Mi s-a p`rut un pic cam sl`bit, aproape scheletic, a[a c` am sunat la poli]ie. Inutil s` adaug`m c`, la sosirea poli]iei, nu s-a g`sit un cadavru, ci un
schelet. Cei doi fra]i, burlaci, locuiau \mpreun` de 12 ani [i duceau o via]` retras`. Lui G. \i pl`cea s`-i fie respectat` intimitatea [i, sincer s` fiu, [i mie \mi pl`cea acela[i lucru, continu` explica]ia lui
H. Att de mare era respectul pentru intimitate \n aceast` familie, \nct doar \ntmplarea a f`cut ca poli]ia s` nu descopere dou` cadavre, perfect izolate \n intimitatea lor.
Familia, ca [i simbol al drag gostei, e un model pentru cum trebuie s` se structureze emo]ional [i moral rela]iile [i comportamentele \n cercurile sociale mai mari, ce se bazeaz` \ns` pe aceea[i simbolistic` (grup`rile sociale, politice, culturale, corpora]iile, na]iunea etc.).
ALEXANDRU ACIU
Criza familiei. O fals` problem`?
riza familiei \n societ`]ile contemporane, distrugerea celulei de baz` a societ`]ii sunt semnale de alarm` \n fa]a dezagreg`rii unei societ`]i \n]elese ca organism, cel mult ca structur` social` stabil`. Disfunc]ionalitatea celulei duce la dezechilibrul ]esutului pentru ca, \n final, s` ne afl`m \n fa]a cumplitului spectru al dezagreg`rii marelui corp, a societ`]ii \ns`[i. Rata \n sc`dere a familiilor clasice, cre[terea celor monoparentale, apari]ia unor forme diverse de cre[tere a copiilor nu \nseamn` neap`rat moartea familiei. Familia nu e urm`toarea victim` pe lista lung` ce con]ine individul, societatea, cultura etc., \n ferparul \ntocmit de mae[trii hermeneuticii suspiciunii. Criza actual` a familiei e una mult mai veche, fiind doar o nou` form` a unei mai vechi ambiguit`]i etice a societ`]ii moderne. Etica particularist`, a c`rui depozitar e, \n zilele noastre, mai ales familia, se afl` \ntr-o mereu actual` confruntare cu etica universalist` a marilor ideologii sociale, a discursurilor statului, religiei [i, mai nou, [i a a[a-zisei societ`]i civile. Drepturile [i obliga]iile ce sunt legate de apartenen]a la un sistem de rudenie au o \nf`]i[are aparte [i nu pot fi explicate din perspectiva eticii ra]ionalist-iluministe. Obliga]iile de rudenie ]in de a fi ceva [i nu de a face ceva; se bazeaz` mai curnd pe ceea ce indivizii sunt dect pe ceea ce fac. Aceast` situa]ie \nt`re[te scandalul eticii particulariste, ce pare stranie [i oarecum primitiv` (\ntr-un sens evolu]ionist), din punctul de vedere universalist. i acum un pic de antropologie. Relativismul cultural e blazonul cel mai vechi [i mai respectabil al antropologiei de azi. Cu
toate acestea, atunci cnd instrumentele construite pentru a da seama de societ`]ile arhaice sunt folosite pentru explicarea societ`]ilor moderne senza]ia de straniu e persistent`. Decontextualizarea poate fi uneori foarte benefic` \n demistificarea unei false crize sau probleme. Vom \ncerca s` privim familia, rudenia din perspectiva analizei formale folosite \n antropologia cultural`. Rudenia e \n]eleas` ca un sistem de clasificare a indivizilor [i a propriet`]ilor acestora. Semnifican]ii rudeniei (kinship signifiers) prezint` o ruptur` specific` \ntre semnifica]ie [i referent, ruptur` ce nu apare \n alte sisteme de clasificare sociale. Aceast` ruptur` nu \nseamn`, de fapt, dect c` pentru to]i membrii unei comunit`]i lingvistice date, orice termen ]innd de sistemul de rudenie va avea aceea[i semnifica]ie \n timp ce referentul sù va fi diferit. Cu to]ii, ca membri ai unei comunit`]i cultural-lingvistice date, \n]elegem acela[i lucru cnd folosim termenul tat` sau mam` de[i ne referim la persoane diferite (cu excep]ia fra]ilor). Explica]ia acestui fenomen se leag` de faptul c` rudenia e un sistem de clasificare social` centrat pe ego, acela[i sistem de clasific`ri fiind folosit de persoane diferite (ego-uri diferite) pentru a se referi la persoane diferite. Rudenia, constituind un astfel de sistem centrat pe ego, rela]ioneaz`, prin intermediul unor categorii abstracte (tat`, unchi, cumnat etc.) - indiferent de structurarea lor - indivizi concre]i [i mereu diferi]i. Indiferent de gradul de generalitate [i abstrac]ie a termenilor din acest sistem de clasificare, drepturile [i obliga]iile pe care le
genereaz` se vor aplica diferit indivizilor diferi]i. Ne afl`m astfel \n fa]a unui sistem de clasificare, care, fiind centrat pe ego, categorizeaz` \n mod necesar o comunitate cultural-lingvistic` \n grupuri sociale diferite ca [i compozi]ie dar coincidente din punct de vedere formal. Datorit` caracterului moral al leg`turilor lor constitutive, \n aceste grupuri triumf` un set particularistic de drepturi [i obliga]ii. Familia apare ca un mecanism antropologic cu o structur` [i form` generale [i un con]inut particular. Dezorganizarea mecanismului antropologic al familiei duce la o incapacitate a societ`]ii de a genera sens, de a cupla generalul cu particularul \n via]a cotidian` a indivizilor ce o formeaz`. Nu orice criz` a moralit`]ii, cre[tere a divor]ialit`]ii semnific` \ns` o astfel de criz` de profunzime. Familia ca sistem clasificator, ca [i construct cultural, poate func]iona chiar pe un fundal al descre[terii familiilor clasice. Imaginea acestei familii r`mne \ns` extrem de puternic`. Modul \n care este \n]eleas` [i trìt` familia, ca simbol integrator, \ntr-o societate e esen]ial pentru tipul de coeren]` moral` [i cultural` a societ`]ii respective. n cadrul familiei simbolul dragostei unific` cele dou` tipuri aparte de dragoste: cea conjugal` [i cea cognatic`. Simbolul dragostei unific` opu[ii masculin/feminin [i prezerv` unitatea celor diferen]ia]i: p`rin]i [i copii, copii [i rude. Familia, ca [i simbol al dragostei, e un model pentru cum trebuie s` se structureze emo]ional [i moral rela]iile [i comportamentele \n cercurile sociale mai mari, ce se bazeaz` \ns` pe aceea[i simbolistic` (grup`rile sociale, politice, culturale, corpora]iile, na]iunea etc.).
56
Lumea \n care trìm
MOLDOVA monocromie [i daltonism

legerile din acest an sunt considerate a fi hot`rtoare pentru redesenarea configura]iei regionale. Dup` Georgia [i Ucraina, Rusia este nevoit` s`-[i restrng` aria de influen]` dramatic. Valul oranj care a \ndep`rtat [i \n Ucraina [i \n Romnia guvernan]ii aservi]i Moscovei din pozi]iile cheie de]inute \nconjoar` micu]a pat` ro[ie a[a zisa Republica Moldova. ndiguirea Rusiei de c`tre strategii [i geopoliticienii americani \ncepe s` prind` contur. Cle[tele se strnge \n jurul Rusiei, \n Caucaz, pe de o parte, apoi bariera baltic`, iar odat` cu c`derea Ucrainei se contureaz` pierderea Marii Negre, a istmului Ponto Baltic [i a unei p`r]i \nsemnate a influen]ei sale \n direc]ia vestic` [i sudic`. NATO inten]ioneaz` consolidarea unor capete de pod \n Moldova iar alegerile din acest an vor fi hot`r\toare. Transnistria, odat` cu smulgerea Ucrainei din minile Rusiei nu va mai putea rezista practic Rusia este la 1000 de km dep`rtare. Ceea ce se joac` acum \n Moldova este ultima carte a Rusiei. Moscova fie va reu[i s`-[i proiecteze for]a la o distan]a att de mare, men]in\ndu-[i controlul militar, politic [i economic, fie va e[ua pierznd [i ultima redut`. Spre deosebire de oricare alt` perioad` din istoria recent` a Moldovei, la alegerile din acest an asist`m la cea mai hot`rt` [i vizibil` implicare a statelor occidentale pe de o parte dar [i a Moscovei \n procesul electoral. Cel mai consistent suport occidental este acordat dezvolt`rii [i sprijinirii particip`rii societ`]ii civile. Statele Unite au alocat (oficial) un milion [i jum`tate de dolari, alte state europene ceva mai pu]in, dar per ansamblu infuzia de bani se vede cu ochiul liber. Peste 140 de organiza]ii sunt prinse \n activitatea electoral`, iar la centru coordonarea se afl` \n minile reprezentan]ilor a zece-dou`sprezece organiza]ii. Aducerea lui Dick Morris, pentru PPCD, a lui Vladimir Socor pentru comuni[ti sunt marile surprize americane, Departamentul de Stat american sprijinindu-i \n aparen]` att pe comuni[ti ct [i pe cre[tin democra]i. n ceea ce prive[te statul romn, fosta
(x)
IntelMedia, februarie 2004
Diferen]a dintre Georg gia [i Ucraina, pe de o parte, [i Moldova, pe de alt` parte, este c` victoria pe frontul psiholog gic al luptei pentru hearts and minds cum zic americanii s-a produs cu mult \nainte de ziua aleg gerilor. Limitarea frontului de ac]iune a concuren]ei, prin intimid`ri, ac]iuni poli]iene[ti, ac]iuni administrative, utilizarea extensiv` a resurselor aparatului de stat [i a banilor donatorilor europeni, limitarea [i controlul presei, h`r]uirea membrilor opozi]iei zi de zi au asig gurat un teren neted comuni[tilor cu mult \nainte de \nceperea oficial` a campaniei.
guvernare PSD, Adrian N`stase [i serviciile secrete au mers pe mna politicienilor crea]i [i sus]inu]i de Moscova, sprijinind Blocul Moldova Democrat` cu bani lua]i din bugetul Departamentului pentru Romnii de Pretutindeni, buget secretizat de colaboratorul SIE, Titus Corl`]ean, secretar de stat [i purt`tor de cuvnt al Partidului. Blocul Moldova Democrat` (BMD) a fost creat \n aprilie 2004, din mai multe forma]iuni politice: Partidul Alian]a Moldova Noastr` - PAMN (creat \n iulie 2003), alc`tuit la rndul sau din Alian]a Independen]ilor din RM (AIRM), Alian]a Social-Democrat` - ASD [i Partidul Liberal; Partidul Democrat - PD (creat \n decembrie 1998); Partidul Social Liberal - PSL (creat \n mai 2001). Este o coali]ie electoral` foarte eterogen` ce tinde s` acopere un electorat divers, de la dreapta-centru (PL [i PSL) la centru (AIRM) [i centru stnga (ASD [i PD). Cel mai important element de coeziune al BMD este oportunismul disperat al intr`rii unui num`r de persoane cu dosare penale \n Parlament [i orientarea lor f`]i[` promoscovit`. PSD a contribuit masiv la sus]inerea candida]ilor Moscovei, acordnd pe lng` bani [i sprijin politic, chiar [eful de campanie al BMD fiind un pesedist din Ia[i, Cezar Caluschi, partener de afaceri cu Bogdan Solcanu, fiul senatorului PSD Solcanu, [eful autoritar al Ia[iului. Tot din Ia[i [i tot pe filier` PSD au intrat \n Moldova importante sume de bani care au servit indirect asigur`rii logistice a Blocului Moldova Democrat`. Grup`rile [i publica]iile din Moldova care \l ridicau \n sl`vi pe N`stase [i [tergeau pe jos cu Traian B`sescu, \n timpul preziden]ialelor din Romnia, se aflau pe lista de asisten]` financiar` a Bucure[tiului. Leg`tura cu PSD este mai ampl`, prin cteva ONG-uri controlate de oameni apropia]i structurilor, cum ar Centrul pentru Democra]ie Ia[i, Centrul de prevenirea conflictelor [i Early Warning [i Funda]ia Academic` Petre Andrei. Aceste organiza]ii au drenat banii Departamentului pe direc]ia Moldova angajnd cele mai importante proiecte ale Departamentului pe anul anul 2004 [i finan]ate din bugetul DRP. Toate cele trei organiza]ii din Ia[i, reprezint` \n fapt acela[i grup, membrii lor avnd strnse leg`turi.
Drenarea de fonduri c`tre Chi[inù pe filiera PSD

Centrul pentru Democra]ie Ia[i, cu 23 de proiecte derulate a primit 25.576.919.610 de lei. Cea mai mare parte a sumei men]ionate a fost alocat` unui num`r de [ase proiecte din domeniul mass-media pe care CDI pretinde c` le implementeaz` \n
(x) Aceast` analiz` face parte dintr-un studiu mai amplu realizat \naintea alegerilor din Republica Moldova, care au confirmat premisele studiului.
57
Lumea \n care trìm
Chi[inù. Este vorba despre dou` posturi de radio, dou` televiziuni, un ziar [i un centru de informare. Funda]ia Academic` Petre Andrei Ia[i a primit 5.731.000.000 iar Centrul de Prevenire a Conflictelor [i Early Warning (CPC-EW) a \ncasat 2.509.611.400 \n cursul anului 2004. Aceast` din urm` organiza]ie coordona de altfel [i activitatea celorlalte printr-o filial` creat` la Chi[inù [i depusese \nc` nou` proiecte de aproximativ 10 miliarde pe care ar fi trebuit s` le deruleze tot \n Moldova, doar \n prima parte a anului 2005, urmnd probabil prelungirea finan]`rilor [i pe alte proiecte. Asta desigur dac` PSD nu ar fi pierdut alegerile. Iulian Chifu, director al Centrului de Prevenire a Conflictelor [i Early Warning este fondator [i al Centrului pentru Democra]ie Ia[i. Doru Tompea, membru fondator al Centrului pentru Democra]ie Ia[i era [i, mai ales, membru al Biroului Jude]ean al Partidului Social Democrat [i a fost directorul de campanie al Uniunii PSD+PUR. Organiza]ia din Ia[i s-a f`cut remarcat` \n timpul campaniei electorale prin r`spndirea unor flutura[i otr`vi]i care \l denigrau \n fel [i chip pe Traian B`sescu. Tompea este, \n acelasi timp, Pre[edinte al Funda]iei Academice Petre Andrei, ac]ionar al acesteia [i totodat` decan al Facult`tii de Psihologie din cadrul Universit`tii Petre Andrei, universitate particular` care apar]ine Funda]iei Petre Andrei.Universitatea lui Tompea se poate mndri printre altele cu [colirea lui Marian Opri[an, baronul PSD de Vrancea, care a primit atestat de func]ionar public de la Funda]ia Academic` Petre Andrei Ia[i, probabil chiar din mna colegului sù de partid, Tompea. Att \n boardul Centrului de prevenire a Conflictelor ct [i \ntre fondatorii Centrului pentru Democra]ie Ia[i se afl` Gabriel Micu, func]ionar al DRP, consilier [i reprezentant special al Secretarului de Stat, Titus Corl`]ean. Micu face parte \nc` din 1995 din tot felul de comi]ii [i comisii guvernamentale, din Consiliul pentru Minorit`]i Na]ionale, apoi din 1997 apare \n cadrul Departamentului pentru protec]ia minorit`]ilor na]ionale, este integrat \n MAE, ca director \n Direc]ia Consiliul Europei [i Drepturile Omului este ulterior \ns`rcinat cu interimatul reprezentan]ei diplomatice din Cipru pn` la sosirea lui Costin Georgescu [i apoi este numit [ef al Direc]iei Moldova. Prezen]a sa att \n interiorul Departamentului care aloca banii ct [i \n organiza]iile care primeau banii este semnificativ`. Oameni ai serviciilor de informa]ii [i grupuri de interese cu conexiuni la vrf \n fosta conducere a Departamentului au ob]inut [i utilizat fonduri ale Departamentului destinate romnilor din afara grani]elor. Banii
se \mp`r]eau uneori jumi-juma cu PSD-ul, un exemplu fiind proiectul de finan]are a revistei Timpul, de la Chi[inù, unde o parte din bani au fost v`rsa]i editorului ziarului Diminea]a. Liderii BMD [i Urechean mai ales au sus]inut public candidatul Rusiei \n Ucraina, pe Yanukovic [i echipa ruseasc`, iar [eful campaniei lui Yanukovic, Gleb Pavlovsky a fost [i coordonatorul echipei ruse[ti de campanie a BMD. Serafim Urecheanu are rela]ii speciale att cu Igor Smirnov, ct [i cu factori de decizie de la Moscova, mai ales cu primarul capitalei, Iuri Lujkov. Alt lider important al BMD, Dumitru Braghi[ fost prim ministru \ntre dec. 1999-febr. 2001, apropiat al fostului presedinte al RM, Petru Lucinschi are deasemenea rela]ii speciale cu Moscova [i mai ales cu un personaj sinistru al r`zboiului rece, generalul Serghei oigu, un om cu mn` de fier care a avut o contribu]ie important` \n propulsarea lui Putin, actual [ef al Ministerului Situa]iilor de Urgen]`. Al treilea cap al BMD apropiat de Rusia este Dumitru Diacov (pre[edinte PD), fost corespondent ITAR-TASS la Bucure[ti (1989-1993), ofi]er KGB [i pre[edinte al Parlamentului \ntre 1998-2001. n timpul campaniei electorale din Romnia, att BDM ct [i grupurile de pres` [i mediile intelectuale anex` s-au manifestat uneori grobian pro PSD, atacndu-l \n fel [i chip pe B`sescu, care a fost b`l`c`rit \n toate felurile, descriindu-l drept un maimu]oi psihopat, stngaci, confuz, prost, nebun etc \n timp ce N`stase era un olimpian, geniu etc. Liderii de opinie ai Basarabiei, de regul` aparent anticomuni[ti \n discursul public, au ridicat osanale liderului unui partid ce a semnat \n 1991 tratat de prietenie cu URSS-ul [i care a omor\t oameni nevinova]i \n mineriade, un partid condus de un Iliescu care a c`zut la \n]elegere cu Gorbaciov pentru a-l marginaliza pe Druc [i a limita [ansa primului guvern al Basarabiei independente de a deveni o variant` credibil` a regimului sovietic.
Scurt istoric al sistemului politic din Republica Moldova

Toate partidele parlamentare din RM, dac` nu au fost partide ale puterii sau create de putere (PDAM, Blocul pentru o Moldov` Democratic` [i Prosper`, Alian]a Braghi[), au ajuns \n parlament speculnd, \ntr-o form` sau alta, rela]ia electoratului cu trecutul, (adic` cu Uniunea Sovietic`) cu regimul comunist, cu Rusia sau cu Romnia. Pe scurt generatorii cmpului de for]` politic de la Chi[inù r`mn Bucure[tiul [i Moscova [i doar partidele care au ocupat o pozi]ie clar`, tran[ant`, pe o direc]ie sau alta au r`mas pe val pn` ast`zi. Sunt dou` grup`ri principale: Frontul Popular, reprezentant al mi[c`rii na]ionale [i democratice, care s-a transformat apoi \n Frontul Popular Cre[tin Democrat, din care a derivat PPCD. La cel`lalt pol, ca expresie a mi[c`rii antina]ionale, s-a situat blocul Partidului Socialist [i Mi[carea Unitate - Edinstvo, care, la rndul lor, au fost abandonate de c`tre alegatorii rusofoni de \ndata ce a reap`rut Partidul Comuni[tilor, cu secera [i ciocanul. n 1994, \n frunte s-a situat, cu 43,18%, partidul de guvernamnt, Democrat Agrarian, care a promovat ideea independen]ei RM fa]` de Romnia... \n componen]a CSI, miznd pe moldovenismul paranoic, contrapus romnismului (Casa noastra Republica Moldova). Blocul Partidului Socialist [i al Mi[c`rii UnitateaEdinstvo alia]i ai agrarienilor ce promovau de asemenea exclusiv interesele popula]iei rusofone, a ob]inut 22% din voturi. Aripa unionist`, cu Blocul ]`ranilor [i Intelectualilor [i Frontul Popular Cre[tin Democrat, s-au ales, respectiv, cu 9,21% [i 7, 53%. n 1998, c[tig`tor a fost PCRM, cu 30,01% din voturi, aflndu-se la prima sa participare \n alegerile parlamentare. Partidul Socialist, care a participat la alegerile
58
Lumea \n care trìm
parlamentare din 1998 al`turi de alte trei partide de stnga \n cadrul Blocului Electoral Uniunea Socialista nu a reu[it s` dep`[easc` baremul electoral. PCRM \n 1998, i-a \nlocuit pe sociali[ti [i interfronti[ti, ideologic PCRM prezentndu-se \n ochii alegatorilor ca un continuator al PCM. n 2001 \ns`, aflndu-se \n componen]a Alian]ei Braghi[, Partidul Socialist redevine partid parlamentar. Att PPCD ct [i Partidul Socialist au avut succes datorit` raport`rii la Romnia, \n primul caz [i al raport`rii la Rusia [i la mesajul antiromnesc, \n al doilea caz. Cu excep]ia acestor dou` forma]iuni, dup` 1991, \n parlament s-au mai strecurat - Blocul ]`ranilor [i Intelectualilor (avnd ca nucleu ceea ce s-a numit ulterior Partidul For]elor Democratice) [i PCRM. Puterea a fost reprezentat` de dou` partide, unul al fostului premier Andrei Sangheli (care pierduse cursa preziden]ial` din 1996) PDAM, [i altul al pre[edintelui Lucinschi Blocul pentru o Moldov` Democratic` [i Prosper`, condus de vicepre[edintele parlamentului, Dumitru Diacov. A \nvins partidul puterii reale a pre[edintelui Lucinschi (18,16%). Forma]iunile de dreapta - Conven]ia Democrat` (Partidul Rena[terii [i Concilierii + FPCD) [i PFD au adunat, respectiv 19,42% [i 8,84%, - cel mai mare succes al dreptei de pna atunci, datorat [i desprinderii lui Mircea Snegur de agrarieni. n 2001, \nving`tor absolut, cu 50,07% din voturi a ie[it iar`[i PCRM, care a c[tigat cu promisiunea de a re\ntoarce RM \n orbita Rusiei. Dreapta a suferit o \nfrngere zdrobitoare, chiar dac` fusese \nl`turat` de la guvernare \n noiembrie 1999, iar partidul puterii Alian]a Braghi[ abia a reu[it s` ob]in` 13,36% din voturi. Crahul financiar al Rusiei din 1998 a generat [i m`turarea din Parlament a partidelor din cadrul Alian]ei pentru Democra]ie [i Reforme. A rezistat atunci doar PPCD, nevoit s` augumenteze imaginea unionist`, pentru care s-a h`r]uit necontenit cu PFD, lansnd sloganul luptei cu corup]ia al minilor curate, [i \mprumutndu-l \n aceste scopuri, de la Lucinschi, pentru perioada campaniei electorale, pe Nicolae Alexei, spaima corup]ilor din RM. Ast`zi Alexei, deputat PPCD, \mpreun` cu al]i deputa]i PPCD face campanie electoral` \mpotriva partidului ai c`rui deputa]i sunt \n prezent. Partidul Drept`]ii Social-Economice al lui Nicolae Alexei a primit, pentru a-[i contra fo[tii parteneri, de la comuni[ti, un partid \n curs de lichidare [i care \i apar]inea unei cucoane cu serioase probleme cu legea. La rndul sù generalul a avut mari probleme cu legea astfel c` \n ultimii patru ani a t`cut mlc, \n timp ce se tot judeca un
proces la adresa sa. Brusc, \n timpul campaniei procesul s-a \ncheiat satisf`c`tor, iar Alexei s-a ridicat \mpotriva colegilor sì din PPCD, a mai cules \nc` un deputat de la Iurie Ro[ca [i [i-a lansat partidul \n campanie cu zece minute \nainte s` se \nchid` CEC, sub sigla Dreptate [i Adev`r (sic). Alexei este instrumentat direct din cancelaria lui Voronin.
Situa]ia cmpului politic actual

Pentru estimarea poten]ialului electoral pot fi lua]i \n calcul urm`torii indicatori: a) rezultatele ultimelor alegeri parlamentare anticipate din 2001; b) rezultatele ultimelor alegeri locale din 2003; b) tendin]ele desprinse din sondajele de opinie; c) modul \n care concuren]ii electorali [i-au organizat [i desf`[urat campaniile. Deoarece Alegerile din 2003 au fost alegeri locale, av\nd specificul de a fi \n egal` m`sur` politice [i administrative pentru estim`ri s\nt relevante rezultatele la nivel raional unde s\nt votate listele de partid. Datele procesului electoral din 2001: la alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001 au participat 17 concuren]i electorali. Dintre ace[tia doar 3 - Partidul Comuni[tilor din Republica Moldova (PCRM), Blocul Electoral Alian]a Braghi[ (BEAB) [i Partidul Popular Cre[tin Democrat (PPCD) - au reu[it s` dep`[easc` pragul de reprezentare \n Parlament de 6%. Astfel: 1. PCRM a acumulat 794,808 voturi (50,07%) [i 71 mandate de parlamentar; 2. BEAB (constituit din Partidul Democra]iei Sociale Furnica, Mi[carea social-politic` For]a Nou`, Mi[carea Profesioni[tilor Speran]a-Nadejda, Partidul Socialist din Moldova, Uniunea Muncii [i Uniunea Centrist` din Moldova) - 212,071 voturi (13,36%) [i 19 mandate de parlamentar; 3. PPCD - 130,810 voturi (8,24%) [i 11 mandate de parlamentar. C[tignd 71 mandate de parlamentar, PCRM [i-a asumat integral actul guvernarii. n 2003 a avut loc o u[oar` descre[tere a rating-ului Partidului Comuni[tilor (PC 48%) [i o cre[tere la fel de u[oar` a ratingului Partidului Popular Cre[tin Democrat (PPCD 10%) fa]` de rating-urile din 2001. ns` participarea la alegerile locale este de obicei mai mic` cu aproximativ 10%, de aceea, fluctua]ia ponderii electorale poate fi explicat` [i prin acest factor. Rezultatele alegerilor locale din 2003 ne ofer` un punct de reper pentru estimarea poten]ialului electoral al Blocului Moldova Democrat`
(BMD). Forma]iunile constituente ale BMD au acumulat \mpreun` aproximativ 30% din voturi. La alegerile din 6 martie pentru prima oar` va fi aplicat pragul electoral succesiv pentru reprezentarea \n Parlament. Campania electoral` se desf`[oar` \n doua etape. Prima etap` a \nceput o dat` cu anun]area datei alegerilor la 24 decembrie 2004 [i s-a \ncheiat o dat` cu terminarea \nregistr`rii concuren]ilor electorali, adic` cu 23-30 de zile \naintea de ziua alegerilor. \n momentul de fa]` Campania electoral` pentru alegerile parlamentare programate pentru 6 martie a intrat \n faza finala. n total Comisia Electorala Central` (CEC) a \nregistrat 23 de concuren]i electorali - 11 forma]iuni [i 12 candida]i independen]i. Dat fiind faptul c` alegerile parlamentare se desf`[oar` \n baza sistemului electoral propor]ional deplin (o
Vlad Cubreacov
]ar`, o circumscrip]ie electoral`), forma]iunile politice [i candida]ii independen]i vor fi introdu[i \n acela[i buletin de vot, cet`]enii av\nd dreptul la o singur` op]iune.
Sondajele
Toate sondajele realizate pn` acum au fost controversate [i sunt contestate mai ales de Opozitie. Cel mai recent apar]ine Institutului de Politici Publice (IPP) [i a fost realizat de Centrul de analiz` [i investiga]ii sociologice, politologice [i psihologice (CIVIS) din Chi[inù. Sondajul a fost efectuat \n perioada 29 ianuarie-8 februarie 2005, pe un e[antion de 1598 persoane din 87 localit`]i, reprezentativ pentru popula]ia
59
Romnii de lng` Romnia
adult` a Republicii Moldova (cu excep]ia regiunii transnistrene), eroarea maxim` de e[antionare fiind de 2,6%. Un alt sondaj apar]ine Institutului Interna]ional pentru Cercet`ri UmanitarPolitice (IICUP) efectuat \n perioada 10-15 februarie pe un e[antion de 1195 de persoane \n 183 de localita]i. n conformitate cu datele sondajului la alegerile parlamentare pentru PC ar vota 48-49%; pentru BMD 25-26%; pentru PPCD 10-11%; pentru PSDM 8-9%. Barometrul de opinie public` din 17 februarie 2005 realizat la comanda IPP credita Partidul Comuni[tilor (PCRM) cu 46,7%, iar pe locul doi \n cursa electoral` era plasat Blocul Moldova Democrat` (BMD), care ar acumula 15,9% din voturi, el fiind urmat de Partidul Popular Cre[tin Democrat (PPCD) cu 9,2%. Pentru Partidul SocialDemocrat (PSD) ar votat 3,3%, iar al]i 4,1% nu ar vota deloc.
Vladimir Voronin
Sondajele de opinie efectuate dup` alegerile din 2003 la comanda Institutului de Politici Publice (IPP) cu o periodicitate de o jum`tate de an nu au pus \n eviden]a tendin]e de schimb`ri dramatice ale rating-urilor principalelor forma]iuni politice [i ale liderilor acestora. Ca atare contest`rile vehemente ale ultimului sondaj al IPP sunt exagerate [i cam de ochii lumii (ai sponsorilor). Pe scurt comuni[tii c[tig` zdrobitor. Observa]ia cea mai interesant` ob]inut` la fa]a locului este c` nici unul dintre partidele de Opozi]ie nu desf`[oar` o campanie real`. Calitatea mijloacelor vizuale este execrabil`, publica]iile de campanie sunt realizate foarte stngaci, gradul de r`spndire este practic nesemnificativ. La Chi[inù practic nici nu se
observ` c` este \n toi o campanie electoral` important`. n schimb, comparativ, campania comuni[tilor este surprinz`tor de occidental`, cu imagistic` de calitate, bro[uri, postere, afi[e, calendare net distincte fa]` de cele ale Opozi]iei. Au realizat [i o publica]ie de campanie, PULS, scris` \ntr-o romn` excelent`, mai fluent` dect a majorit`]ii publica]iilor Opozi]iei. Au preluat slogane [i teme ale Opozi]iei [i au creat o for]` de aproximativ 5000 de consomoli[ti, tineri, persuasivi, cu o bun` prezen]` public` [i care utilizeaz` f`r` complexe toate mijloacele modernit`]ii. P`rerea noastr`, consemnabil` ca pariu pre-electoral, este urm`toarea: PC va avea 43-45 %, BMD 23-28 %, PPCD 12-14 %. Prin redistribuire PC va atinge practic peste 50-52 %, iar comuni[tii vor avea, cred, acele 51 de mandate care s` le permit` numirea prim-ministrului, [i vor de]ine postul de speaker al Parlamentului, practic cea mai influent` pozi]ie politic`. Dac` ar avea 61 de deputa]i ar putea s`-[i numeasc` [i pre[edintele. Cum deja asupra unor membri ai BMD planeaz` suspiciunea c`, \n virtutea unei conjuncturi favorabile \n viitorul Parlament, ei ar fi \n stare s` p`r`seasc` barca BMD [i s` sar` \n cea a comuni[tilor, este evident c` va fi u[or pentru comuni[ti s`-[i asigure controlul politic \n viitoarea legislatur`. Cele dou` forma]iuni de Opozi]ie mai importante BMD, PPCD nu vor avea [anse reale pentru a forma o majoritate parlamentar` [i a crea un guvern de coali]ie. Prim ministru ar putea fi actualul ministru al economiei, Marian Lupu, sau Stratan, [eful Externelor, dar Voronin ar putea de asemenea s` prefere s` r`mn` \n continuare pre[edinte. Diferen]a dintre Georgia [i Ucraina, pe de o parte, [i Moldova, pe de alt` parte, este c` victoria pe frontul psihologic al luptei pentru hearts and minds, cum zic americanii, s-a produs cu mult \nainte de ziua alegerilor. Limitarea frontului de ac]iune a concuren]ei, prin intimid`ri, ac]iuni poli]iene[ti, ac]iuni administrative, utilizarea extensiv` a resurselor aparatului de stat [i a banilor donatorilor europeni, limitarea [i controlul presei, h`r]uirea membrilor opozi]iei zi de zi au asigurat un teren neted comuni[tilor cu mult \nainte de \nceperea oficial` a campaniei. Votul, actul formal al alegerilor, din 6 martie, nu va \nsemna mare lucru. Ca atare alegerile propriu zise chiar vor fi, \ntr-un sens formal, libere [i relativ corecte iar comuni[tii vor avea grij` s` fie acoperi]i de oficialii europeni. Pentru Rusia va ie[i bine oricum deoarece au suport \n ambele grupuri care vor controla legislativul [i guvernul de la Chi[inù.
Pirueta comuni[tilor c`tre vest

Comuni[tii au monopolizat via]a politic`, au instaurat un regim dictatorial de tip semifeudal camuflat sub o retoric` democratic` [i proeuropean` ce alterneaz` din cnd \n cnd cu pronun]ate note de xenofobie, antiromnism, na]ionalism moldovenesc primitiv, au organizat o campanie isteric` de discreditare a democra]iei de pe pozi]iile unui populism de[an]at, reducnd Opozi]ia la t`cere, prin metodele imagologiei proiectnd adic` asupra liderilor Opozi]iei imaginea de principala for]` politic` nociv` din societate - o for]` ce trebuie lichidat`. Miza PC \n aceste alegeri este repetarea rezultatului mai mult dec\t satisf`c`tor din 2001. Atunci din cele 28% de voturi risipite de concuren]ii care nu au putut trece pragul electoral PC a primit de pe urma redistribuirii propor]ionale 21% [i respectiv 21 de mandate \n plus la cele 50 ob]inute \n mod direct. n campania curent` num`rul de concuren]i electorali este cu patru mai mic, ceea ce nu reprezint` o diminuare semnificativ`. Totu[i \n competi]ie au intrat cu [ase forma]iuni politice mai pu]in, ceea ce va contribui la mic[orarea num`rului de voturi pierdute [i redistribuite ulterior. Pirueta surprinz`toare a lui Voronin [i reorientarea vectorului politic al acestuia din unul declarat pro-Est, \n unul declarat pro-European a dat peste cap discursul Opozi]iei [i le-a smuls liderilor acesteia principalul argument electoral. n politica extern`, programul electoral al PCRM din 2001 prevedea obiectivul ader`rii la Uniunea Belarus-Rusia, consolidarea rela]iilor economice [i politice cu ]`rile din CSI, [i interdic]ia extinderii NATO \n spa]iul postsovietic. Ulterior \ns` comuni[tii au basculat dinspre Eurasia spre Europa continental`. n plan intern PCRM a mers pe un discurs de sorginte bol[evic`, de consolidare a identit`]ii moldovene[ti prin diferite mijloace ce priveau restrngerea utiliz`rii limbii romne, propunnd rusa ca a doua limb` de stat [i renun]area la Istoria romnilor, ini]ial \n favoarea a[a zisei Istorii a Moldovei, un melanj cripto-sovietic. Ulterior comunistii s-au viclenit utiliznd conceptul european al istoriei integrate \n care se interpreteaza anii 1812 [i 1940 pentru Basarabia ca eliberare de sub jugul turcesc, respectiv romnesc, folosind \n genere tot fondul sovietic de interpretare etnopolitic`. Retorica anti-romneasca alimentat` de educa]ia comunist` sovietic`, potrivit careia Romnia este inamicul num`rul unu al poporului moldovenesc s-a schimbat radical, \n ultimul an, liderii acestui
60
Serafim Urecheanu
partid adoptnd o retoric` pro-european` [i anti-ruseasc`. Dup` alegeri este \ns` foarte probabil ca surdina s` fie \nl`turat` [i comuni[tii s` reia campania antiromneasc`. De[i e clar c` le lipse[te aroma ruseasc`, ultimele sondaje arat` c` aproape doua treimi din moldoveni (64,5%) consider` c`, odat` cu aderarea la Uniunea Europeana, via]a lor se va \mbun`t`]i. Peste doua treimi din moldoveni ar vota ast`zi pentru aderarea RM la UE, de[i \n 2001 ei oferiser` Comuni[tilor mandatul unirii cu RusiaBelarus. Voronin a aflat \ncet \ncet c` Europa ar putea fi \nc` un mai bun suporter al independen]ii ]`ri[oarei dect maica Rusia. Parteneriatul organismelor europene la realizarea cursului de istorie integrat`, un exemplu hidos de europenism, l-au convins pe Voronin c` se poate merge pe un vector antiromnesc [i cu concursul Europei, ceea ce va [i \ncerca \n continuare. Pirueta european` a lui Voronin este o consecin]` a multor altor factori cumula]i \n timp, care au culminat cu refuzul acestuia de a semna memorandumul Kozak. Duma de Stat a Federa]iei Ruse a amenin]at R. Moldova cu introducerea unor sanc]iuni economice, amenin]are declarativ` [i departe de a fi realizat`, dar care submineaz` \ntr-o anumit` m`sur` stabilitatea pozi]iilor PC. n 2001 PC avea suportul autorit`]ilor Federa]iei Ruse, al liderilor transnistreni [i al Bisericii ortodoxe ruse. n actuala campanie, lucrurile stau exact invers. Vladimir, Mitropolitul Moldovei, a declarat public c` Alesul structurii Biserice[ti ruse este Urechean cu a lui ceat`. Urechean este sus]inut [i de Smirnov, cu care a avut \ntlniri [i de la care prime[te inclusiv suport financiar. De[i, \n aparen]`, la nivel de discurs politic, Chi[inùl se ceart` cu Moscova, oamenii de afaceri [i capitalul coordonat de ru[i \[i v`d de treab`. Rusia de]ine \n continuare prima pozi]ie \n topul statelor \n care Republica Moldova export` m`rfuri [i servicii, cu o cot` de 35,83% din total, \n anul 2004, \n timp ce Ucraina a r`mas lider printre
]`rile din care R. Moldova realizeaz` importuri, cu o cot` de 24,6%. n plan intern comuni[tii stau foarte prost deoarece \n anul care a \nceput \i a[teapt` cel mai mare faliment din spa]iul exsocialist 1 800 000 de ac]ionari au fost jefui]i de proprietate. Fondurile de investi]ii, unele dintre cele mai de perspectiv` \ntreprinderi \n urm` cu doar c]iva ani au fost lichidate succesiv, de la 35 cte erau ini]ial au r`mas [ase. Un grup restrns, noii oligarhi moldoveni a captat cel mai mare num`r de pachete de ac]iuni la marile \ntreprinderi din Moldova [i au capitalizat prin vnzare mijloacele fixe ale \ntreprinderilor, dup` ce au falimentat ramuri \ntregi astfel c` \n momentul de fa]`, o avere ini]ial` de aproximativ un miliard de lei are un sold de 17 milioane, adic` praful de pe tob`. Astfel s-a \ncheiat grozavul proces al privatiz`rii \n mas` contra bonuri patrimoniale, ini]iat cu sprijin [i suport american. Va fi cel mai r`sun`tor faliment din istoria, a[a scurt` ct` e ea, - Moldovei.
Cromatic` [i jocuri electorale

Un factor important \n contextul electoral ar putea fi cel al schimbarii oranj produse recent \n urma alegerilor din Romnia [i Ucraina. Acest lucru a fost sesizat imediat de c`tre PPCD care a adoptat oportun culoarea oranj, simbol al schimb`rii \n cele doua ]`ri vecine, \n calitate de culoare electoral` a forma]iunii respective. Diferen]a important` \ns` fa]` de situa]ia din ]`rile vecine este faptul hot`rtor c` \n Moldova confruntarea nu este personalizat`, nu sunt alegeri directe pentru Pre[edin]ie, nu se ciocnesc personalit`]i, meciul nu este de unu la unu deci este imposibil` concentrarea pasiunilor [i preferin]elor electoratului \n mod bipolar, premisa esen]ial` a unei confrunt`ri reale. n Georgia, de la care a plecat portocala mecanic`, pe teritoriul ]`rii se aflau deja baze militare americane, de unde s-a coordonat ofensiva \mpotriva guvernului rusesc, iar \n Ucraina se aflau armate de zeci de mii de consilieri strìni. Nivelul de adrenalin` [i de implicare \n Moldova este mult redus iar revolu]ia oranj nu este iminent`. n plus, \n Moldova avem alegeri parlamentare, avem liste lungi cu zeci de nume, [i sunt vnturate programe care clameaz` cu mici excep]ii cam aceea[i platform` european`, cu promisiuni asem`n`toare, de pensii m`rite de zece ori [i de salarii ca \n Vest. Nimeni nu crede promisiunilor, [i de altfel toate partidele mint
la fel de ridicol, cel mai simplu [i elementar calcul ar`tnd c` nu ar exista \n nici un fel posibilit`]i bugetare de acoperire a unor asemenea salarii [i pensii, nici m`car prin cumularea a dou` sau trei PIB-uri. Comuni[tii lupt` pe toate fronturile, [i cu BMD, [i cu PPCD, [i cu PSDM [i mai au [i b`tì de cap cu noile grup`ri rusofile [i de orientare mai bol[evic` dect ei, PatriaRodina [i Ravnopravie. Comuni[tii au cel mai mic interes \n fraudarea propriu zis` a alegerilor iar victoria lor va fi cu att mai clar` deoarece lupt` singuri \mpotriva tuturor celorlalte cmpuri ideologice. C[tigarea alegerilor de c`tre comuni[ti [i BMD va \nsemna un semnal clar prin care Rusia arat` tuturor cine este [i r`mne [eful peste moldoveni. Mai grav este alt aspect. Tocmai datorit` identific`rii de c`tre PPCD, la nivel simbolic, cu grup`rile politice care au c[tigat \n Georgia, Ucraina [i Romnia, sarcina asumat` de acest partid poate fi supralicitat`. Ostenta]ia afi[`rii blazonului \mprumutat de la cei care au ob]inut deja victoria poate fi o sabie cu dou` tì[uri. Dac` nu dai randament cu efigia rudelor mari, sc`derea implicit`, \n caz de e[ec, a popularit`]ii simbolisticii \mprumutate va fi cu att mai stnjenitoare cu ct distan]a \ntre aspira]ie [i rezultat este mai mare. Graba de a profita de valul portocaliu asumndu-[i un profil asem`n`tor cu al c[tig`torilor din jur ar putea s` le aduc` mari deservicii ulterior, deoarece \nfrngerea [i plasarea pe o pozi]ie marginal` vor fi mult mai amare, prin contrast. Accentul excesiv pus pe simbolistic` [i pe cromatic` poate juca feste urte \ntr-o ]ar` \n care majoritari sunt daltoni[tii. Moldova r`mne \n perioada urm`toare \n zona gri, mai degrab` (gris monocrom de Kremlin, pour le connaiseurs).
IntelMedia Group
Grupul IntelMedia s-a constituit formal \n anul 2000 [i func]ioneaz` sub forma unei confrerii colegiale lipsite de ierarhii, format` prin intermediul internet-ului ca o comunitate virtual` preocupat` de Basarabia [i nu numai. Prima apari]ie public` a grup`rii a avut loc \n preajma alegerilor parlamentare din Republica Moldova din prim`vara anului 2001, membrii organiza]iei, jurnali[ti, istorici, absolven]i de [tiin]e politice [i economice, oferind opiniei publice romne[ti, factorilor politici [i mediilor de pres`, o analiz` documentar` asupra situa]iei din Republica Moldova (Basarabia la r`scruce la adresa www.intelnet.8m.net) Periodic IntelMedia a oferit [i ofer` proiec]ii analitice asupra principalelor evenimente ce privesc Romnia [i romnii din a[a numita Republica Moldova.
61
EMIL RCOMNICU
Din punctul nostru de vedere, sing gura [ans` de supravie]uire a aromnilor st` \n apari]ia din rndul comunit`]ilor respective a unei elite care s`-[i asume f`r` condi]ion`ri romnismul integ gral. Este poate cea din urm` [ans` pe care le-o ofer` istoria.
Macedoromnii
a sud de Dun`re exist` numeroase comunit`]i de romni despre care s-a vorbit pu]in \n mediile politice romne[ti \n ultimii 60 de ani. Practic, \n toate ]`rile din spa]iul balcanic exist` comunit`]i romne[ti: \n Croa]ia (istroromni), Serbia [i Muntenegru (aromni, vlahi timoceni, precum [i romni recunoscu]i \n Voievodina), Macedonia (aromni [i meglenoromni), Grecia (aromni [i meglenoromni), Albania (aromni), Bulgaria (aromni, vlahi timoceni, romni dun`reni), Turcia (meglenoromni [i aromni). Apartenen]a acestor comunit`]i la trunchiul etnic romnesc este [i a fost contestat` \n majoritatea acestor state. Acest fapt a fost posibil [i pentru c` statul romn, \n perioada 1945-1990, a intrat sub control sovietic. Dac` \nainte de 1989 este de \n]eles, \ntr-o oarecare m`sur`, pozi]ia statului romn, paradoxal, dup` acest an, cu toate schimb`rile survenite la nivel social [i politic, s-a f`cut pu]in pentru sus]inerea romnit`]ii suddun`rene. Dorin]a Romniei de integrare \n NATO [i Uniunea European`, precum [i situa]ia economic` dificil`, dublate de faptul c` statele balcanice sunt deosebit de agresive [i reticente \n solu]ionarea problematicii romnit`]ii balcanice, a f`cut ca, \n plan extern, Romnia s` nu fie foarte activ` \n direc]ia sprijinirii comunit`]ilor romne[ti. Cu totul alta este ast`zi situa]ia cnd se dezbate \n Parlament legea privind organizarea Consiliului Na]ional al Romnilor de Pretutindeni. n urm` cu 100 de ani ideea romnit`]ii la reprezentan]ii comunit`]ilor din afara grani]elor regatului era una unitar`: romnii din Transilvania, Basarabia, Bucovina, sudul Dun`rii se raportau la acela[i corp etnic [i colaborau \n vederea \mplinirii aceluia[i ideal. Este adev`rat c` [i Regatul Romn era activ \n sprijinirea cultural` a romnilor din afara grani]elor (numai \n sudul Dun`rii existau peste 100 de [coli [i zeci de
biserici finan]ate de statul romn). Cum am putea altfel explica sprijinul pe care l-au dat romnit`]ii doi descenden]i ai unor familii moscopolene refugiate \n Austro-Ungaria, Andrei [aguna [i Emanoil Gojdu? Dar faptul c` un alt aromn, Nicolae Batzaria, inspector [colar \n vilaetele Cosova [i Salonic, ales \n 1908 senator \n Corpurile Legiuitoare ale junilor turci, ministru al Lucr`rilor Publice \n guvernul turcesc din dec. 1912, trimis ca delegat al Imperiului Otoman la tratatul de la Londra (1913), pe care [i-a pus de fapt semn`tura, a ajuns deputat \n 1920 \n guvernul Averescu. Ast`zi, \n deruta \n care este cuprins` romnitatea sud-estului european, mai putem vorbi oare de convergen]a ideilor pentru reprezentan]ii acestei na]ii? S-a ajuns chiar acolo \nct, reprezentan]i ai unor funda]ii aromne[ti din Romnia s` se considere \ndrept`]i]i s` cear` un deputat \n Parlament, considerndu-se minoritate etnic` nu cultural`, uitnd de fra]ii lor din Balcani. ntr-adev`r, ast`zi, \n Romnia este mai bine s` fi minoritar! Cet`]eni loiali ai statelor \n care trìesc, romnii sud-dun`reni sunt \n pericol de a fi dezna]ionaliza]i, asimila]i. n lipsa unor minime servicii de ordin cultural-educa]ional (reviste, publica]ii, radio, televiziune, ore de studiu \n limba romn` sau dialect etc.) tinerii, cu mici excep]ii, renun]` s` mai vorbeasc` limba matern`. Exist` pentru foarte pu]ini posibilitatea realiz`rii studiilor \n Romnia. Singura solu]ie const` \n negocieri la nivel politic \ntre statul romn [i statele balcanice privind respectarea drepturilor minorit`]ilor [i a acordurilor interna]ionale precum [i un sprjin logistic din partea Uniunii Europene pentru protec]ia limbilor (dialectelor) pe cale de dispari]ie. Situa]ia aromnilor din Romnia este similar` cu a sa[ilor pleca]i (dup` 1947) \n R.F. Germania, a evreilor pleca]i din
Romnia, Polonia [i alte state \n Israel, a grecilor din Asia Mic` str`muta]i (anul 1923) \n Grecia, a bulgarilor din Dobrogea de Nord str`muta]i (anul 1940) \n Bulgaria, a turcilor din spa]iul balcanic pleca]i (dup` 1913) \n Turcia. Se poate oare imaginea c` aceste comunit`]i cu un specific etno-lingvistic, dar \ncadrate prin apartenen]` na]ional` la majoritate, speculnd o oarecare situa]ie de favorizare a etniilor \n raport cu majoritatea, vor putea cere, la un moment dat, s` devin` etnii? innd cont de istoria acestor comunit`]i [i na]iuni, asemenea idei ]in doar de fic]iune [i descalific` pe oricine le-ar emite. Nu trebuie s` trat`m oare la fel pe cei care emit teorii stupide [i \n cazul aromnilor? Probabil c` \ncuraj`rile pentru ca aromnii s` fie socoti]i o etnie distict` de na]iunea romn` vin din partea autorit`]ilor din statele balcanice care nu mai pot ]ine sub presiune tendin]ele de afirmare cultural-na]ional` a comunit`]ilor romne[ti, nerecunoscute nici pn` ast`zi, \n perspectiva integr`rii, att a acestor state ct [i a Romniei, \n Uniunea European`, astfel \nct s` saboteze sprijinul legitim pe care statul romn ar fi \n m`sur` s`l acorde pentru prezervarea cultural` a comunit`]ilor romne[ti de la sud de Dun`re. Statele respective vor trebui s` respecte hot`rrile luate la nivel european privind drepturile omului [i protec]ia identit`]ii cultural-religioase, precum articolul 3, litera B, din Conven]ia Cultural` European` din 5 mai 1955, ratificat` [i de Romnia prin Legea nr. 77 din 20 decembrie 1991, care stipuleaz` c` p`r]ile contractante ale Conven]iei se vor str`dui s` dezvolte studierea limbii sau a limbilor sale, a istoriei [i civiliza]iei pe teritoriul celorlalte p`r]i contractante [i s` ofere cona]ionalilor acestora din urm` posibilitatea continu`rii unor studii asem`n`toare pe teritoriul sù. Prezervarea specificului identitar al comunit`]ilor
62
romne[ti din afara grani]elor ]`rii este prev`zut` de numeroase documente interna]ionale, cum sunt: Conven]ia Cadru pentru Protec]ia Minorit`]ilor Na]ionale, Carta European` pentru Protec]ia Limbilor Na]ionale [.a. Concluzia care se impune \n urma cercet`rilor este c` aromnii au un ata[ament profund fa]` de ideea na]ional` romneasc` \n care au crescut, s-au format [i au luptat. n fapt, existen]a lor pe teritoriul Romniei nici nu s-ar putea explica altfel. Ei sunt descenden]ii celor mai \nfl`c`ra]i lupt`tori pentru drepturi sociale [i culturale. Resimt \ns` cu durere pericolul pierderii identit`]ii na]ionale [i a specificit`]ii lor culturallingvistice \n arealul balcanic. Aromnii sunt direct interesa]i de integrarea \n Uniunea European` a statelor balcanice, prin perspectiva cre`rii unui spa]iu larg de afirmare social` dar [i a liberei circula]ii a oamenilor [i capitalurilor. Avnd un spirit comercial deosebit de activ, a[a cum ne-am convins \n cercet`rile \ntreprinse, forma]i practic \n comunit`]i cu tradi]ii patriarhale, moral [i spiritual, ei reprezint` un factor de elit` \n societ`]ile \n care trìesc. Moravurile austere, capacitatea de \ntreprindere, \ntrajutorarea [i spiritul de clan, sunt calit`]i care-i impun oriunde s-ar afla. Trebuie \ns` ca statul romn s` fac` mai mult pentru ai ajuta s` se afirme pe plan [tiin]ific, cultural [i economic, [tiut fiind faptul c`, vreme de peste 150 de ani, au fost supu[i, \n statele balcanice, unor politici dure de asimilare etnic`. n spiritul european al mileniului III aceste politici nu mai pot fi \ns` acceptate. Din punctul nostru de vedere, singura [ans` de supravie]uire a aromnilor st` \n apari]ia din rndul comunit`]ilor respective a unei elite care s`-[i asume f`r` condi]ion`ri romnismul integral. Este poate cea din urm` [ans` pe care le-o ofer` istoria. Cercet`rile de teren s-au realizat \n jud. Constan]a, \n lunile august-septembrie 2003 \n localit`]ile Ovidiu (la f`r[ero]i [opa), Techirghiol (viriani [i avdila]), iar \n luna octombrie \n localit`]ile Tariverde (f`r[ero]i pruieni), Cogealac (f`r[ero]i [opa), Palazu Mare (administrativ face parte din municipiul Constan]a, locuit de f`r[ero]i pliso]), M. Kog`lniceanu (f`r[ero]i [opa). Chiar dac` aromnii din Dobrogea provin din areale geografice diferite, aflate \n componen]a mai multor state na]ionale, \ntre ei \[i afirm` solidaritatea [i unitatea cultural` [i lingvistic`. Comunitatea meglenoromnilor, care este reprezentanta unui alt dialect romnesc, dar care s-a manifestat na]ional \mpreun` cu aromnii, este acceptat`
ca f`cnd parte din comunitatea mai larg` a macedoromnilor, a romnilor sud-dun`reni provenind din zona Macedoniei istorice [i a regiunilor limitrofe. S-au realizat interviuri de teren, \nregistrate pe 16 casete audio care, transcrise [i tehnoredactate, au dus la peste 150 pagini de material de teren. Acest material a fost sistematizat conform temelor urm`rite \n cercetare: Ciclul familial: obiceiuri la na[tere (obiceiuri \nainte [i dup` na[tere, la botez, ursitoare etc.), nunt` (pe]it, logodn`, cununie, alaiuri de nunt`, \nsemne nup]iale, masa mare, obiceiuri dup` nunt` etc.), \nmormntare (semne prevestitoare, priveghi, obiceiuri la \nmormntare, pomenirea mor]ilor, vrcolaci etc.). Ciclul calendaristic: obiceiuri peste an, calendarul popular. Ocupa]ii tradi]ionale [i via]a comunitar`. Imagologie etnic` aromneasc` (raportarea aromnilor la romnitate, raportarea la neamurile balcanice, h`r]i mentale, asem`n`ri [i deosebiri \ntre tulpinile aromne[ti) Interviuri privind identitatea macedoromnilor. Din analiza materialului de teren rezult` extrem de multe date inedite privind etnologia aromneasc`. Trebuie spus faptul c`, \n privin]a etnografiei comunit`]ilor de aromni din Dobrogea, exist` multe domenii descoperite, neexplorate \nc`. Sesiznd tendin]ele divergente \n raport cu romnitatea existente la unele persoane autointitulate reprezentan]i ai aromnilor, care se erijeaz` \n lideri comunitari, am extins cercet`rile de teren desf`[urate \n jud. Constan]a, pe lng` \ntreb`rile etnografice referitoare la s`rb`tori [i obiceiuri, cu \ntreb`ri de imagologie etnic`, pentru a vedea care este realitatea social` \n cadrul comunit`]ilor aromne. Astfel, din
r`spunsurile \nregistrate \n cele [ase localit`]i investigate, reiese clar faptul c` oamenii \[i afirm` categoric apartene]a la neamul romnesc. Nu exist`, cum este [i firesc, la subiec]ii investiga]i, unii fiind reprezentativi pentru comunit`]ile respective, al]ii ale[i \ntmpl`tor, tendin]e divergente privind na]ionalitatea romn`. Persoanele intervievate se raporteaz` frecvent la istoria comunit`]ii din care provin (identitate, origine, loc de provenien]`, imaginea mental` a spa]iului balcanic, traseul urmat \n emigrare, cauze ale emigr`rii, durabilitatea [i alteritatea obiceiurilor tradi]ionale). Familiile lor au luptat pentru limb`, [coal` [i biseric` na]ional` \n spa]iul balcanic, au emigrat apoi pentru faptul c` sim]eau [i gndeau romne[te, dorind s`-[i aduc` contribu]ia la progresul societ`]ii romne[ti. n spa]iul dobrogean, macedoromnii reprezint` o minoritate lingvistic` [i cultural`, fiind romni sud-dun`reni care, datorit` \mprejur`rilor istorice nefavorabile, s-au str`mutat \n acest spa]iu. n ]inuturile de ba[tin`, comunit`]ile lor fiind desp`r]ite teritorial de trunchiul romnismului carpato-
dun`rean, \n timp au primit influen]e deosebite prin convie]uirea al`turi de alte neamuri balcanice. P`storitul, c`r`v`nitul [i negustoria au fost factorii care au condus la supravie]uirea elementelor comune etnolingvistice \n ramurile romnismului nord [i sud-dun`rean. n spa]iul dobrogean, convie]uirea macedoromnilor al`turi de dacoromni a favorizat tendin]a de convergen]` cultural-lingvistic`. P`strndu-[i elemente de etnologie sud-dun`rean`, macedoromnii se [i dacoromnizeaz`, putem spune, nu la presiunea autorit`]ilor, ci din \nse[i tendin]ele normale ale \mp`rt`[irii unui destin comun romnesc \n cadrul statului romn.
63

De[i Republica Moldova se orienteaz` cel pu]in declarativ c`tre structurile europene, atacurile contra Mitropoliei Basarabiei atest` agresivitatea spiritualit`]ii cre[tin-slave asupra unui teritoriu ortodox neolatin.
ANDREI R UTU
Republica Moldova [i Panslavismul ortodox \n secolul XXI

n 1453, la scurt timp dup` c`derea Constantinopolului, c`lug`rul Filotei profe]ea c` Moscova va lua locul [i rolul ora[ului lui Constantin cel Mare, adùgnd c` dou` Rome au c`zut dar a treia st` [i nu va mai fi o a patra. De aici au preluat ]arii ru[i, trei secole mai trziu, pretextul religios al r`zboaielor ruso-turce, considernd c` Rusia este Imperiul Roman al ortodoc[ilor, [i c` are datoria s` \i apere pe cre[tinii supu[i de otomani. n prezent, tot de aici \[i arog` Patriarhia Moscovei autoritatea canonic` asupra ortodoxiei din Europa de Sud-Est, covr[itoare slav`, cu excep]ia latinit`]ii romne[ti [i Greciei. Sub acest pretext, Patriarhia Rus` contest` Bisericii Ortodoxe Romne dreptul de jurisdic]ie religioas` [i canonic` asupra coreligionarilor romni din proximitate, acuznd Patriarhia de la Bucure[ti de imixtiune \n teritoriul/spa]iul ortodoxiei slave, aflat sub coordonarea Rusiei. Un caz aparte \l reprezint` \n epoca post-gorbaciovist` situa]ia ortodoxiei romne[ti de provenien]` latino-bizantin` din Republica Moldova, respectiv Mitropolia Basarabiei. Reactivat`, sub obl`duirea BOR \n 1992 [i recunoscut` oficial abia \n 2002, ca urmare a procesului intentat Republicii Moldova la Curtea European` pentru Drepturile Omului, aceasta continu` s` fie apreciat` drept schismatic` [i \n consecin]` persecutat` att de regimul Voronin, care vede \n ea un pericol la adresa statalit`]ii Republicii Moldova, ct [i de Mitropolia Moldovei, subordonat` canonic Patriarhiei de la Moscova. Demersurile Mitropoliei Basarabiei de \nregistrare a parohiilor subordonate, de retrocedare a bunurilor patrimoniale de]inute anterior invaziei [i opresiunii sovietice din iunie 1940, precum [i cele de re\nfiin]are a unor structuri ecleziastice romne[ti, sunt tergiversate la infinit, sub diverse pretexte, de c`tre Serviciul de Stat pentru Culte de la Chi[inù. Un caz recent \l constituie refuzul \nfiin]`rii Episcopiei romne[ti de la
Partriarhul Alexei al II-lea al Rusiei

Tighina, pe motivul st`rii tensionate existente \ntre autorit`]ile moldovene[ti [i separati[tii transnistrieni. Preo]ii [i enoria[ii din cadrul Mitropoliei Basarabiei sunt amenin]a]i [i agresa]i fizic, bisericile sunt profanate [i chiar incendiate de c`tre persoane instigate de clericii Mitropoliei Moldovei, sub obl`duirea autorit`]ilor locale, \n scopul de a-i determina s` treac` parohiile sub jurisdic]ia Patriarhiei Ruse. Declara]iile p`rintelui Roman Galben, ap`rute [i \n presa central` (ziarul Ziua), prezent la sfr[itul anului trecut la Bucure[ti pentru a cere sprijinul, financiar [i moral, autorit`]ilor religioase [i organiza]iilor neguvernamentale din ]ara noastr`, pentru refacerea bisericii \n care sluje[te, incendiat` de dou` ori de autori r`ma[i necunoscu]i, confirm` ceea ce se \ntmpl` aproape zilnic \n spa]iul romnesc de dincolo de Prut. Unele articole de-a dreptul romnofobe \ndreptate \mpotriva Mitropoliei
Basarabiei [i implicit a latinit`]ii ortodoxe, ap`rute \n ultima perioad` \n mass-media de la Chi[inù, reiau [i dezvolt` argumentele folosite de autorit`]ile Republicii Moldova [i de Mitropolia Moldovei pe parcursul derul`rii procesului la CEDO. De[i Republica Moldova se orienteaz` cel pu]in declarativ c`tre structurile europene, aceste atacuri atest`, dac` mai era nevoie, agresivitatea spiritualit`]ii cre[tin-slave asupra unui teritoriu ortodox neolatin. Iat` de unde provine [i de ce sunt \ntre]inute curente de opinie potrivit c`rora, [i \n momentul de fa]`, Mitropolia Basarabiei constituie o structur` strìn`, subversiv` [i nociv` desprins` din Mitropolia Moldovei, ce urm`re[te anumite interese politice ocultexpansioniste, punnd \n pericol statalitatea ]`rii vecine. Este cert c` Patriarhia Moscovei nu va renun]a att de u[or la ocupa]ia canonic`bisericeasc` asupra popula]iei romne[ti dintre Prut [i Nistru, exercitnd presiuni [i stabilind alian]e, prin intermediul Mitropoliei Moldovei, cu autorit`]ile moldovene[ti [i/sau forma]iunile politice pro-ruse din Republica Moldova. Spre exemplu, la indica]iile Patriarhiei de la Moscova, Vladimir Kantarean, mitropolitul pro-rus al Chi[inùlui, a avut o \ntrevedere cu Serafim Urechean, liderul Blocului Moldova Democrat`, prilej cu care i-a comunicat c` Biserica Ortodox` din Republica Moldova va sus]ine la alegerile generale [i preziden]iale din 6 martie a.c. forma]iunea condus` de acesta, \n schimbul garant`rii unei rela]ii speciale, a unui concordat \ntre statul moldovean [i Mitropolia Slav` a Moldovei. Situa]ia disperat` a preo]ilor [i credincio[ilor romni din Mitropolia Basarabiei trebuie cunoscut` de opinia public` din Romnia, pentru ca societatea civil` s` sesizeze institu]iile europene [i s` determine autorit`]ile Romniei, fie ele civile sau religioase, s` apere drepturile latinit`]ii ortodoxe.
64
Moral` [i bioetic`
Omul tinde s` se dezvolte \n sine f`r` drag goste, f`r` aspira]ie, f`r` perspectiv`, f`r` independen]`, f`r` libertate. Cei puternici din lume tind s` normeze mersul vie]ii, adic` s` reg glementeze cum ne vom na[te, cum vom evolua \n societate [i cum vom muri. Biserica \ntmpin` succesele tehnolog giei medicale, ale ing gineriei genetice, ale biotehnolog giei [i ale tehnicilor de reproducere avnd la baz` drag gostea cre[tin` fa]` de Dumnezeu [i fa]` de aproapele.
P.F. CHRISTODOULOS Arhiepiscop al Atenei [i al \ntregii Elade
Problemele Bioeticii la \nceputul secolului XXI (x)
dat` cu dezvoltarea tehnologiei medicale de la mijlocul sec. XX, etica [i deontologia medical` cunosc o nou` etap`. n lucrarea Two Centuries of American Medicine, Mc Gehee Harvey [i James Bordley descriu cele 3 decenii cuprinse \ntre anii 1946 1976 drept o perioad` de dezvoltare exploziv` a medicinei [i a [tiin]elor biologice. n anii 60, mai exact dup` 3 decembrie 1967, cnd Dr Cristian Barnard a realizat primul transplant de inim` \n Cape Town, oamenii de [tiin]` erau plini de optimism pentru viitor. n acela[i timp, ei au constatat c` posibilit`]ile care au ap`rut \n domeniul medical, \n [tiin]a [i tehnologia biologic`, au impus formularea unor noi reguli de etic` [i deontologie medical`. Termenul de Bioetic` a fost inventat \n 1970 de c`tre Van Rensselaer Potter [i Audre Hellegers. Potter spera s` introduc` Bioetica ca mod universal de via]`. Hellegers a transferat Bioetica \n \nv`]`mntul universitar, destinnd-o s` func]ioneze ca o teologie secular` [i ca o cultur` a apari]iei \naltei tehnologii de atunci. Dezvoltarea tehnologiei medicale s-a produs mai \nti, [i \n mod special, \n ]`rile din Occident. La \nceput a existat o receptivitate capital` [i chestiunile etice proveneau pe linie filosofic` din tomism, marxism [i antropologia kantian`. Din punct de vedere religios, primele opinii au fost formulare de c`tre Biserica RomanoCatolic`, precum [i de c`tre unele culte protestante. Pn` azi, aceste percep]ii au fost [i sunt influen]ate de oportunitate (\n timp ce cele mai multe cercet`ri sunt finan]ate de importante societ`]i multina]ionale), dar [i de interesele statului care particip` la strategia
(x)
noilor \ntreprinderi, fie c` ele sunt de stat sau particulare. Dezvoltarea sistematic` a Bioeticii, avnd ca baz` doctrina Bisericii Ortodoxe a debutat la \nceputul anilor 1990. () La \nceputurile secolului XXI, realitatea \n care trìm este confruntarea dintre Bioetica universal` [i Bioetica religioas`. Argumentul Bioeticii universale este c` ea singur` poate s` primeasc` o acceptare universal` deoarece se afl` deasupra religiilor sau a obiceiurilor diferitelor popoare. Nu este chiar a[a. Bioetica universal` are propria sa ideologie bazat` pe materialism, utilitarism [i relativismele puterilor, [i, a[a cum scrie profesorul Engelhardt, to]i cei care exclud Biserica din zona de cercetare a Bioeticii sus]in c` ei consacr` puterile de stat ca valori; dar atunci apare urm`toarea \ntrebare: cine consacr` aceste puteri [i pe ce baz` moral`? Mai exist` o \ntrebare fundamental`, a lui Alasdair MacIntyre: care Moral`, a c`rei Bioetici? [i tot el precizeaz`: hot`rrea provine din alegerea temelor [i oricine poate s` ia o hot`rre dar, de regul`, fundamentat` diferit, \n func]ie de instruc]ie sau ca opinie. Dimpotriv`, noi credem \n Bioetica cu un caracter ecumenic pe care o promoveaz` Biserica noastr`. i aceasta deoarece se sprijin` pe dragoste cre[tin` [i respect fa]` de aproapele nostru, ca imagine a lui Dumnezeu. Dragostea cre[tin` \l prive[te pe om din clipa conceperii pn` la moartea lui. Sfntul Siluan scrie: Din dragostea pentru frate provine harul [i este ocrotit din dragoste pentru frate Dac` oameni ar asculta poruncile lui Hristos, Paradisul ar cobor pe P`mnt, [i to]i ar avea \ndestulare pentru
totdeauna De curnd, Mitropolitul Souroz Antonios sublinia: Trebuie s` demonstr`m \n mod absolut experien]a dragostei cre[tine ca s` descoperim [i s` ne bucur`m de frumuse]ea pe care o ascund lucrurile [i oamenii din jurul nostru. Cnd vom fi descoperit astfel dimensiunea care transcede dincolo de logic`, atunci ne vom apropia mult mai aproape de calea care duce la Dumnezeu. Biserica \ntmpin` succesele tehnologiei medicale, ale ingineriei genetice, ale biotehnologiei [i ale tehnicilor de reproducere avnd la baz` dragostea cre[tin` fa]` de Dumnezeu [i fa]` de aproapele. Toate problemele din via]a omului la \nceputul secolului XXI provin din faptul c` societatea tinde s` \nlocuiasc` omul cu aparate. Deja din 1974, se atrage aten]ia c` umanitatea se \ndreapt` c`tre o societate dur`, inuman`. F`r` compasiune. Consecin]a fireasc` a egoismului uman, a cre`rii de speran]e ireale [i a ispitei insolite, este \ncercarea de a te substitui lui Dumnezeu, de a ac]iona nu numai asupra mediului [i lucrurilor ne\nsufle]ite, dar [i asupra celulei vii, a embrionului viu, a genei, a b`trnului invalid sau a copilului handicapat. Omul tinde s` se dezvolte \n sine f`r` dragoste, f`r` aspira]ie, f`r` perspectiv`, f`r` independen]`, f`r` libertate. Cei puternici din lume tind s` normeze mersul vie]ii, adic` s` reglementeze cum ne vom na[te, cum vom evolua \n societate [i cum vom muri. Succesele declarate ale laboratoarelor [tiin]ifice, dezbaterile care au loc \ntr-un anumit stat privind acceptarea eutanasiei \n Belgia [i Olanda este deja acceptat` -, presiunile fa]` de guverne de a demara clonarea terapeutic`, inova]iile \n domeniul fecun-
(Din Revista Romn` de Bioetic`, vol I, nr.3, 2003)
65
Moral` [i bioetic`
d`rii artificiale de pe urma c`rora copilul care se na[te nu \[i va cunoa[te adev`ra]ii p`rin]i sau fra]i, sacrificarea miilor de organisme vii pe altarul [tiin]ei sau al industriei rentabile, toate acestea alc`tuiesc realitatea \ngrozitoare \n care trìm, o realitate a unui om unidimensional, a unui om f`r` Dumnezeu. Biserica trebuie s` fac` fa]` amenin]`rilor evidente la adresa umanit`]ii [i a folosirii gre[ite a succeselor [tiin]ifice \n societ`]ile atee. Biserica nu doar iube[te, ci mai ales trìe[te [i caut` s`-l cunoasc` pe Dumnezeu. Trìe[te \n \mp`r`]ia lui
Dumnezeu. Dup` cum afirma Arhimandritul Nikolaos Chatzinikoloas: [tiin]a schimb` via]a, dar nu o transform`. De aceea, \n esen]`, ea este schimbarea expresiei mor]ii. Ceea ce avem nevoie este schimbarea Vie]ii [i a Mor]ii. Aceasta este voca]ia Bisericii. Biserica consider` c` omul, fiecare Om, valoreaz` mai mult dect toate bog`]iile P`mntului [i deci are dreptul la un respect absolut din partea noastr` [i orice eugenie, sau interven]ie \n binele vie]ii, sfr[e[te de fapt \ntr-o defìmare a lui Dumnezeu [i a persoanei \n parte. () Omul occidental,
materialist, \ncearc` s` demitizeze via]a, idealurile, metafizica [i c[tig` cteva senza]ii f`r` con]inut, pierznd \ns` din esen]a [i practica Vie]ii. Acesta este co[marul secolului XXI. () Biserica se roag` [i se str`duie[te spiritual s` nu mai existe niciodat` o societate a sclavilor ferici]i. Umanitatea a cunoscut o experien]` amar` a regimurilor atee, care au promis un Paradis p`mntesc [i au f`cut de fapt un Infern. S` dea Dumnezeu s` nu ne fie dat s` mai cunoa[tem astfel de situa]ii.
CRISTI PANTELIMON
Fata babei [i a eprubetei

amilia actual` prime[te lovituri dintr-o direc]ie nea[teptat`, care ar fi trebuit, \n mod normal, s` duc` la afirmarea ei: este vorba despre miracolul na[terii de copii, despre procrea]ie. Ne-am obi[nuit s` privim cu team` spre legisla]ia care acord` din ce \n ce mai multe drepturi homosexualilor, ca fiind una dintre sursele cele mai probabile de dezintegrare a institu]iei familiale. Cuplurile de homosexuali \ngrijind copii adopta]i, scenarii incredibile cu copii care au dou` mame (dintre care una are rol de tat`!) sau doi ta]i (unul func]ionnd ca mam`!), toate aceste imagini terifiante care ne populeaz` imagina]ia ne-au f`cut s` fim mai pu]in vigilen]i la un fenomen la fel de periculos pentru destinul familiei, anume procedeele moderne de reproducere in vitro. Acestea sunt cu att mai periculoase cu ct aparent au toate datele normalit`]ii. Altfel spus, ele se strecoar` viclean [i ocup` un teren solid alt`dat`, \nlocuind \ncet-\ncet na[terea copiilor din voin]a lui Dumnezeu [i a unui cuplu s`n`tos cu o na[tere provocat` \n mod artificial. Romnia nu mai este ocolit` de miracolele \ndoielnice ale [tiin]ei medicale \n materie de na[teri. Cu cazul Adrianei Iliescu, femeie de 67 de ani care a n`scut recent dou` feti]e (dintre care numai una a supravie]uit), ca urmare a unui tratament de fertilizare artificial`, am intrat, cum se spune, [i noi \n rndul lumii. Care lume, baznduse pe (teoretic) nelimitatele poten]ialit`]i ale
Romnia nu mai este ocolit` de miracolele \ndoielnice ale [tiin]ei medicale \n materie de na[teri.
to]i oamenii s` \ntemeieze adev`rate familii cre[tine [i copiii s` fie rodul iubirii dintre so]i, a mai declarat prelatul mai sus citat. Cuvinte mai pertinente nici c` se puteau g`si. Felicit`m din toat` inima pozi]ia episcopului vicar Ciprian Cmpineanu, care, \n aceast` confuz` stare de nelini[te, a luminat deplin, din punct de vedere cre[tin [i uman, acest episod trist. C`ci e o mare triste]e s` vezi figura stoars` [i devitalizat` a unei femei extrem de ridate [i de obosite, aproape o bab` (s` ne fie scuzat` exprimarea, dar cuvntul acesta este), bucurndu-se (sau nu?) de un copil care trìe[te datorit` aparatelor medicale [i nu lui Dumnezeu. Aceea[i pozi]ie a avut-o [i preotul Iustin Marchi[, care spunea r`spicat, \ntr-o declara]ie dat` \n Evenimentul Zilei: Biserica nu poate binecuvnta o femeie care dore[te la aceast` vrsta s` aduc` pe lume un copil, cu att mai mult cu ct dnsa nu a cerut \ncuviin]area duhovnicului, dac` \l are. Un copil se na[te din iubirea a dou` persoane. Semnul v`zut al tainei c`s`toriei [i cununia \n Biseric` [i binecuvntarea sunt tocmai aceast` iubire. Femeia nu se mntuie numai prin na[tere de prunci. n Noul Testament, o femeie care nu are prunci nu este la marginea societ`]ii ca \n lumea veche. Copiii sunt un dar de la Dumnezeu, a[a scrie la Slujba Cununiei. Aceea[i restric]ie ar fi func]ionat [i dac` Adriana Iliescu ar fi trìt \ntr-o ]ar` catolic`, Biserica Catolic` fiind [i ea categoric
[tiin]ei medicale [i genetice, \[i permite luxul de a produce oameni pe band` (cazul clon`rii) sau de a for]a (re)producerea lor tot pe band`, adic` dincolo de firescul rela]iei dintre un b`rbat [i o femeie. Evenimentul va produce, cu siguran]`, reverbera]ii \n lumea deja extrem de agitat` a medicinei [i a geneticii, dar [i \n perimetrul din ce \n ce mai activ al a[a-numitei bioetici, precum [i la nivelul Bisericii. C`ci Biserica, trebuie s` spunem r`spicat, are datoria s` intervin` cu hot`rre \n acest caz [i s` exprime un punct de vedere pertinent cu cea mai mare vitez` posibil`. De altfel, spre cinstea ei, BOR a reac]ionat deja la acest caz uluitor, chiar dac`, deocamdat`, Sinodul nu s-a \ntrunit. Ne permitem s` afirm`m aici c` problema este att de grav` \nct Sfntul Sinod ar trebui s` se \ntruneasc` de urgen]` (nu vrem s` tras`m sarcini acestuia, vrem numai s` tragem un semnal de alarm`) [i s` ia \n discu]ie aceast` \ntmplare. \ndr`znesc s` caracterizez aceast` dorin]` a unei femei de 67 de ani drept un act egoist, a declarat recent episcopul vicar Ciprian Cmpineanul. Noi \ndr`znim s` caracteriz`m aceast` dorin]` a femeii \n cauz` drept un act iresponsabil [i antiuman, prin aceea c` este anticre[tin. Potrivit \nv`]`turii noastre de credin]`, via]a este un dar de la Dumnezeu, iar apari]ia unei vie]i este rodul unei rela]ii de iubire \ntre doi oameni, \ntre un b`rbat [i o femeie (...) Femeia (Adriana Iliescu n. n.) a vrut s`-[i fac` ea \ns`[i un dar, la aceast` vrst`. Biserica \i \ndeamn` pe
66
Moral` [i bioetic`
\mpotriva acestor fertiliz`ri in vitro. Astfel, \n Italia, de exemplu, nu pot beneficia de acest tratament dect femei de pn` la 50 de ani, dar cu condi]ia s` fie c`s`torite [i s` se constate c` exist` probleme de fertilitate \n cadrul cuplului. Termene-limit` \n ce prive[te vrsta la care o femeie poate beneficia de asemenea tratamente este chiar [i mai mic` \n alte state, cum ar fi Fran]a sau Olanda, unde aceasta este de 45 de ani. Chiar [i asocia]iile de femei sunt \mpotriva acestui act: Acesta e bine s` r`mn` un exemplu doar pentru femeile sub 45 de ani, declara Liliana Pagu, pre[edintele Asocia]iei Femeilor din Romnia. n fine, gestul medicilor romni a produs consternare [i \n strìn`tate: Ziarul The Scotsman titra: dac` s-ar oferi un Premiu Nobel pentru iresponsabilitate, atunci Bogdan Marinescu, medicul implicat \n acest experiment macabru, ar avea mari [anse s` \l c[tige. Cotidianul australian Herald Sun scria [i el: Este absurd ca la o asemenea vst` s` ai grij` de un copil. Trei genera]ii o despart pe mam` de copilul ei. Exemplele pot continua, evident. Faptul c` feti]a care a supravie]uit pare a fi perfect s`n`toas` nu aduce nici o limpezire cazului. Am spune c` dimpotriv`. Dac` nici una dintre copile nu ar fi supravie]uit straniului travaliu vital, am fi fost cu to]ii de acord c` voin]a lui Dumnezeu a fost categoric \nc`lcat` [i c` El s-a opus cu fermitate acestei na[teri artificiale. Cazul ar fi fost \nchis probabil mai repede, iar umbra de triste]e l`sat` de pierderea a dou` vie]i poate n-ar fi fost la fel de nelini[titoare ca \ntreb`rile
pe care ni le putem pune numai de aici \nainte, cnd (totu[i) experimentul a reu[it, m`car par]ial. Dac` Dumnezeu nu este de acord cu astfel de na[teri de ce, totu[i, a permis supravie]uirea micu]ei? Iar dac` a permis aceast` supravie]uire, este clar c` El are un scop anume, c`ci, chiar [i ajutat` medical, o via]` nu va fi niciodat` ferit` de puterea lui Dumnezeu. Acesta va putea p`stra, pe lng` op]iunea \nchiderii acelei vie]i, prin moarte, [i op]iunea transform`rii ei \n lec]ie vie pentru ceilal]i oameni. Tocmai de aceast` ipotez` ne temem mai tare, ca aceast` na[tere artificial` s` nu devin` o na[tere exemplar` prin dorin]a lui Dumnezeu de a ne da o lec]ie dur`. n acest moment, via]a micu]ei ar putea deveni un teren de \ncercare pe care s` se exercite mnia Lui. A[adar, nu ne r`mne dect s` ne rug`m ca aceast` ciudat` \ncercare s` r`mn` o excep]ie, iar lec]ia lui Dumnezeu s` fie implicit`: nu v` abona]i la excep]ii, c`ci ele nu sunt dorin]a Mea, ci rodul colabor`rii cu du[manul Meu! Dac` oamenii vor \n]elege acest mesaj, e posibil ca Dumnezeu s` se \ndure [i s` nu ne pedepseasc`. Nu vi se pare c` lumea noastr` a devenit att de rea \nct parc` i-ar trebui un Dumnezeu mai aspru la timon`, de genul celui tun`tor din Vechiul Testament?
altor femei. Experien]a mea nu poate fi transformat` \ntr-o moral`! Am auzit c` tot mai multe femei \n vrst`, impulsionate poate de cazul meu, \ncearc` [i ele s` devin` mame. Eu, repet, am fost o excep]ie! (...)
i cu toate astea, celelalte femei n-ar trebui s` v` considere un exemplu, spune]i...

Nu, \n cazul meu, repet, a fost [i o minune dumnezeiasc`. Pentru a duce o sarcin` la bun sfr[it, sunt trei aspecte de care femeia trebuie s` ]in` cont: inima, tensiunea [i rinichii. Acestea sunt cteva din cuvintele pe care Adriana Iliescu, supranumit` mama recordurilor, le-a schimbat cu o ziarist` de la Jurnalul Na]ional. Este evident c` femeia este par]ial con[tient` c` gestul ei nu are tr`s`turile firescului, c`ci vorbe[te despre excep]ie [i despre faptul c` nu are ce exemplu s` le dea altor femei. Pe de alt` parte, cazul sù, spune ea, a fost [i o minune dumnezeiasc`. Ce s` mai fi fost oare pe lng` aceast` minune? Poate, o ocazie de a \ncuraja [i alte femei s` procedeze la fel. C`ci doritoare sunt, desigur, iar Adriana Iliescu nu va fi, probabil, dect un soi de excep]ie actual` care va confirma regula viitorului: oricine are inim` [i rinichi func]ionali [i nu are probleme cu tensiunea poate deveni mam`, la orice vrst`!
Excep]ia care va confirma regula

Lumea trebuie s` \n]eleag` c` eu sunt o excep]ie. i c` nu am ce exemplu s` dau
P.S. Ministrul s`n`t`]ii, Mircea Cintez`, afirma c` medicii de la spitalul Panait Srbu, care au ajutat-o pe Adriana Iliescu s` aduc` pe lume copilul, nu ar trebui judeca]i penal, ci doar moral, de Colegiul Medicilor, organiza]ie profesional` care, din p`cate, nu are \ntotdeauna t`ria s` recunoasc` gre[elile membrilor breslei. Dimpotriv`, un reprezentant al breslei medicilor, Dan Peretianu (Camera Federativ` a Medicilor din Romnia), credea c` gestul colegilor sì trebuie privit numai ca o performan]` medical` [i nu trebuie blamat. Cecitatea moral` a medicilor s` fie chiar a[a mare, iar orgoliul profesional att de crud \nct s` le \ntunece ra]iunea moral`? Pe de alt` parte, ca medic, ministrul Cintez` declara categoric c` este \mpotriva acestor insemin`ri artificiale f`cute unor paciente care au dep`[it vrsta biologic` a procrea]iei, cerndu-le speciali[tilor \n domeniu s` se ab]in` de la asemenea tratamente ca cel aplicat Adrianei Iliescu. Ministrul a spus, pe de alt` parte, c` ace[ti medici vor fi judeca]ie pentru culp` moral`. Din punct de vedere social, aceast` culp` moral` poate fi mai periculoas` dect cea penal`...dar acest lucru scap` observa]iei comune. C`ci morala social` poate fi att de grav afectat` de acest caz \nct s` aduc` dup` sine deregl`ri majore ale percep]iei colective despre actul procrea]iei. Un lucru mai trebuie amintit: anume c` legea cu privire la aceste fertiliz`ri artificiale va ap`rea, probabil, spre sfr[itul acestui an. Evident, dac` ar fi a[teptat apari]ia legii, Adriana Iliescu [i medicii care au ajutat-o nu [i-ar fi putut duce la bun sfr[it planul. S` punem aceast` grab` pe seama dorin]ei medicilor de a se afirma ca buni produc`tori de copii sau a disper`rii mamei de 67 de ani, care, dac` ar fi ratat aceast` oportunitate, nu s-ar mai fi putut bucura acum de fiica sa? Greu de spus...
67
Moral` [i bioetic`
BOGDAN AUREL TELEANU
Dobndirea sfin]eniei \ntr-o asemenea societate cum este cea contemporan` nu este o utopie atta timp ct, conform principiilor desf`[ur`rii unei vie]i de calitate \n spa]iul public, omul ac]ioneaz` nu att dup` interes, ct mai ales dup` virtute.
Biserica Ortodox` \n spa]iul public

emnitatea uman` reprezint` un atribut al omului ce se manifest` integral \n toate \mprejur`rile vie]ii sale, att \n spa]iul intim, ct [i \n cel privat sau public. Recunoa[terea invariabil` a valorii demnit`]ii umane reprezint` garan]ia respect`rii vie]ii omului [i, implicit a lui Dumnezeu - Cine zice c` este \n lumin` [i pe fratele sù \l ur`[te, acela este \n \ntuneric pn` acum. Cine iube[te pe fratele sù r`mne \n lumin` [i sminteal` nu este \n el. Iar cel ce ur`[te pe fratele sù este \n \ntuneric [i umbl` \n \ntuneric [i nu [tie \ncotro se duce, pentru c` \ntunericul a orbit ochii lui (I Ioan 2, 9-10). Indiferent de contextul socio-politic [i cultural \n care acesta trìe[te [i \n ciuda diferen]elor existente \ntre spa]iul intim, privat [i public. Din punct de vedere social, aceste trei spa]ii reprezint` trei medii \n care omul, p`strndu-[i neschimbat` personalitatea, se manifest` diferit, \n func]ie de specificul fiec`ruia dintre acestea: nevoia de intimitate, instinctul de conservare [i exercitarea sim]ului de ac]iune. De[i caracterul uman reprezint` o constant` a acestor spa]ii, \n sensul c` acela[i om se manifest` \n fiecare din aceste spa]ii, totu[i persoana uman` suport` diferit influen]ele specifice fiec`ruia dintre aceste spa]ii. Din punct de vedere cultural, influen]ele cele mai puternice provin, prin intermediul cuvntului din spa]iul public (Dac` e cineva care s` nu gre[easc` \n cuvnt, apoi acela e b`rbat des`vr[it, \n stare s`-[i \nfrneze [i trupul \ntreg... (Iacob 3, 2). Acest principiu recunoa[te, implicit, func]ia pe care o \ndepline[te cuvntul \n cadrul informa]iei. Cuvntul, \n sensul grecesc de ra]iune, ca suport al informa]iei, execut` o mi[care din interior spre exterior: Cuvntul exterior nu este dect expresia fragmentar` a permanentului cuvnt interior - Pr. Prof. Dumitru St`niloae, Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Editura Omniscop, Craiova, 1993. Unul dintre
elementele considerate de Aristotel - \n Retorica, Arnoldo Mondadori Editore, 1996 - ca indispensabile retoricii \l constituie virtutea uman`. Din aceast` cauz`, dup` cum considera papa Silvestru al II-lea, retorica nu trebuie considerat` att arta de a vorbi frumos, ct aceea de a vorbi bine - Luigi Negri, Il Cristianesimo e la letteratura \n Somma del cristianesimo. Esposizione sistematica della dottrina e della storia cristiana, vol. II, \mgrijit de Raimondo Spiazzi, Edizione Paoline, Roma,1958), care este, cu predilec]ie, spa]iul \n care are loc un schimb de informa]ii mult mai dens [i mai intens dect \n spa]iul privat [i intim. Acest schimb liber de informa]ii \ntre persoane, la nivelul spa]iului public, \mbrac` forma a ceea ce \n limbaj de specialitate se nume[te opinie public`. No]iunea de opinie public` nu poate fi \n]eleas` f`r` o analiz` \n primul rnd a elementelor sale componente adic` a termenilor de opinie [i public. Pe ct de uzat` este expresia opinie public`, pe att de incomprehensibil` este \n structura unei
defini]ii. Acest lucru se datoreaz`, \n special, sensului cuvntului opinie. A opina nu \nseamn` a pronun]a public adev`rul [i a exprima o stare conform` realit`]ii, ci doar a oferi o p`rere, adic` o perspectiv` sau un unghi din care este observat adev`rul [i realitatea. Din aceast` cauz`, for]a opiniei publice nu const` \n aprofundarea cognitiv` a unei idei ci \n impunerea sa public`. Pentru o societate, riscul maxim \l reprezint` iluziile sau erorile cognitive care, prin for]a opiniei publice, se pot impune public. Cred c` cea mai expresiv` imagine a opiniei publice este cea a bursei de valori. Acest lucru este posibil \ntruct valoarea opiniei publice este ca [i cea a banului: nu are valoare \n sine, ci doar prin for]a sa de cump`rare. Prin urmare, ne atrage aten]ia Harve Pasqua, \ntre cunoa[tere [i opinie este exist` o mare diferen]`: Platon distingea \ntre a [ti [i a opina. Dezinformatorul confund` aceste dou` lucruri, folosind opinia ca surs` a cunoa[terii ([tiin]ei). Spiritul sù, foarte u[or de satisf`cut, transform` un sondaj de opinie
68
Moral` [i bioetic`
\n criteriu de adev`r. Statistica impune! [i astfel, a difuza o opinie echivaleaz` cu a propaga un zvon. Opinia \n sine este versatil`, superficial`, influen]abil`, reflect` transform`rile [i trece cu timpul. Dar acest lucru conteaz` prea pu]in pentru un dezinformator deoarece \n ochii sì adev`rul \nseamn` transformare. Lui \i convine s` cheme minciun` adev`rul de ieri [i adev`r minciuna (cf. Harve Pasqua Opinione & verit, Milano, 1994). Procesul de formare a opiniei publice, a[a cum se desf`[oar` el ast`zi, are la baz` un tip special de rela]ii interpersonale (De fapt, de la fiecare persoan` duc fire la toate persoanele, care pot fi actualizate sau nu \n rela]ii distincte. Fiecare persoan` e centrul unor raze nesfr[ite asemenea unei stele; sau persoanele sunt legate prin razele lor \ntr-o uria[` plas` de ochiuri. Prin razele lor dau [i primesc, razele lor sunt \n aceste fel comune [i, totu[i, persoanele sunt centre deosebite ale razelor care pornesc din ele [i vin spre ele cf. Pr. Prof. Dumitru St`niloae Teologia Dogmatic` Ortodox`, vol. I, p. 200, Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucure[ti, 1996) [i institu]ionale denumit rela]ii publice, care au ca scop asigurarea comunic`rii sociale [i dobndirea vizibilit`]ii \n spa]iul public. Conform principiului form`rii opiniei publice, comunicarea public` a informa]iilor [i recep]ionarea acestora este cauza schimb`rilor \n climatul de opinie. Dat` fiind aceast` capacitate a informa]iei de a produce modific`ri la nivelul opiniei publice, comunicarea social` institu]ional` a Bisericii trebuie s` aib` \n vedere, \n primul rnd, formarea unei opinii publice s`n`toase. Men]ion`m c`, acest proces depinde nu att de cantitatea informa]iilor sau tehnica prin care acestea sunt transmise, ct mai ales de calitatea con]inutului lor. n domeniul [tiin]elor comunic`rii, principiul etic [i religios al respect`rii demnit`]ii umane [i recunoa[terea importan]ei vie]ii omului implic` valorificarea calitativ` a informa]iei. Cu ct o informa]ie respect` mai mult demnitatea fiin]ei umane [i influen]eaz` favorabil via]a omului, cu att ea este mai valoroas`, iar cu ct este mai valoroas` pentru om, cu att cre[te \n calitate, devenind cu adev`rat puternic`. Puterea informa]iei const` \n informarea corect`, care nu se poate realiza dect \n spa]iul public, a c`rui superioritate am ar`tat-o deja prin compararea sa cu spa]iul intim [i cel privat. Astfel, prin informare corect`, \n spa]iul public sunt puse \n valoare, cu condi]ia respect`rii principiului calit`]ii informa]iei, acele mesaje
care corespund nevoilor materiale [i spirituale ale omului. n acest caz, putem vorbi despre spa]iul public ca despre o pia]` a informa]iei, despre comunicare ca despre un marketing al informa]iei, iar despre public ca despre un consumator de mesaje. ns`, pentru a evita riscul de a-i transforma pe oameni \ntr-un public pasiv, este nevoie de un proces de comunicare social` menit s` contribuie la desf`[urarea [i dezvoltarea unei societ`]i dinamice, puternice [i s`n`toase prin implicarea activ` a ct mai multor persoane umane \n procesul de formare constructiv` a spa]iului public. n concluzie, structura social` sau, mai bine zis, tipul de societate este determinat de func]ia [i activitatea oamenilor \n spa]iul public. Construirea [i consolidarea
revolu]ia tradi]ionalist` antimodern`; de asemenea, nici nu va lua form` \n primul rnd din cultur`, [tiin]`, sau din formele de umanism laic [i, nici m`car din reeditarea acelui gentleman cre[tin al secolelor XVI [i XVII, preg`tit` s` distrug` propriile interese temporale din cauza celor religioase; (O societate realmente cre[tin` - n n.) se va na[te din sfin]enie, dar, dintr-o sfin]enie care [tie s` conjuge ac]iunea [i contempla]ia [i care, referitor la Dio primo servito, vede dragostea pentru altul \n continuitate direct` cu dragostea pentru Dumnezeu, [i, mai mult, ca un act care izvor`[te, att ct este posibil, din dragostea lui Dumnezeu pentru om). Dobndirea sfin]eniei \ntr-o asemenea societate cum este cea contemporan` nu este o utopie atta timp ct, conform
ordinii sociale \n condi]iile asigurate de desf`[urarea unei vie]i publice al c`rui principal element catalizator este informa]ia, impune ca Biserica s` acorde o maxim` importan]` procesului de comunicare [i formare a opiniei publice. n contextul unei asemenea societ`]i informa]ionale, forma specific` de participare a Bisericii \n spa]iul public o constituie informa]ia religioas`. Impunerea pe pia]a informa]iei a mesajelor menite s` reflecte via]a bisericeasc` [i s` pun` bazele unei societ`]i care s` respecte principiile [i valorile cre[tine pot contribui \n mod real la cultivarea unei con[tiin]e \nt`rit` de credin]` [i, de ce nu, la dobndirea sfin]eniei umane (Vittorio Possenti Religione e vita civile. Il cristianesimo nel postmoderno, Armando Editore, Roma, 2001, p. 232: O societate realmente cre[tin` nu se va na[te dintr-un resentiment cum a fost cel care, \n mare parte, a rezultat
principiilor desf`[ur`rii unei vie]i de calitate \n spa]iul public, omul ac]ioneaz` nu att dup` interes, ct mai ales dup` virtute (Facem precizarea c` concep]ia despre virtute ca o calitate care permite individului s`-[i \ndeplineasc` rolul social a fost specific` societ`]ilor eroice - Iliada de Homer - cf. Alasdair Macintyre Tratat de Moral`. Dup` virtute, Humanitas, Bucure[ti, 1998). Din contr`, am putea spune c`, atta timp ct respectarea demnit`]ii persoanei umane [i acordarea importan]ei cuvenite vie]ii umane reprezint` condi]iile principale pentru existen]a unui sistem de informare public` de calitate, stabilirea ca scop a dobndirii sfin]eniei reprezint` cel mai eficient mod de a men]in` treaz` aten]ia oamenilor asupra tipului de valori care circul` prin intermediul informa]iei \n societate [i asupra viitorului pe care, zi de zi, omenirea [i-l construie[te.
69
Restituiri
PETRE P. CARP: scurt` istorie
CRISTINA ARVATU
P.P. Carp s-a remarcat prin con[tiin]a propriei valori politice [i a ideilor pe care le sus]inea \n orice condi]ii, cu o consecven]` uimitoare, de multe ori \mpotriva \ntreg gii clase politice romne[ti.
familie monarhic` european` la conducerea ]`rii. Se al`tur` monstruoasei coali]ii, pentru \nl`turarea lui Cuza de la putere. Dup` abdicarea lui Cuza, devine secretar intim al Locotenen]ei domne[ti, institu]ia care a condus ]ara pn` la venirea \n ]ar` a noului principe, Carol de Hohenzollern. Se implic` \n ac]iunile pentru aducerea lui Carol de Hohenzollern \n Romnia. Noul principe \l nume[te secretar al Agen]iei diplomatice romne de la Paris (mai 1866-iulie 1867). promoveaz` programul politic Era nou`, \ntr-un moment \n care Partidul Conservator nu avea un program structurat. Criticat de colegii de partid, nu renun]` pn` la sfr[itul vie]ii la acest program profund conservator (ideea central` era necesitatea reform`rii societ`]ii romne[ti f`r` salturi [i f`r` gesturi revolu]ionare). Intransigent era [i fa]` de colegii care nu o dat` l-au abandonat pentru a ob]ine func]ii guvernamentale (vezi Titu Maiorescu devenit prim-ministru). Se adaug` orgoliul de a fi recunoscut ca [ef incontestabil al conservatorilor, ceea ce \l determin` s` se retrag` periodic din activitatea politic` la mo[ia de la ]ib`ne[ti (1899: [ef al partidului este ales Gheorghe Cantacuzino, iar nu el), sau s` adopte o atitudine [i mai tran[ant`, prin p`r`sirea Partidului Conservator \n 1891 [i formarea propriului partid, \n jurul grup`rii junimiste (Partidul Constitu]ional). Revine \n 1907 cu forma]iunea sa politic` \n cadrul Partidului Conservator, ca lider al acestuia [i, pentru aproape doi ani, ca prim-ministru al unui Cabinet conservator. De altfel, independen]a era o tr`s`tur` a conservatorilor romni. Averea (preponderent sau exclusiv funciar`) [i pozi]ia social` le permitea s` adopte pozi]ii individualiste [i s` nu se supun` u[or hot`rrilor luate \n partid. Din aceast` cauz`, Partidul Conservator a cunoscut numeroase rupturi [i disiden]e, \n afara curentelor divergente de opinii care se manifestau \n interiorul lui. P.P. Carp s-a remarcat prin con[tiin]a propriei valori politice [i a ideilor pe care le sus]inea \n orice condi]ii, cu o consecven]` uimitoare, de multe ori \mpotriva \ntregii clase politice romne[ti. Nu era vorba pur [i simplu de o \nc`p`]nare dus` la absurd, ci de credin]a c` drumul propus de el este cel mai bun, pe termen lung, pentru na]iunea romn`. Aceast` con[tiin]` a propriei valori era evident` \n toate cuvnt`rile lui, exemple elocvente fiind discursurile pe care le-a sus]inut \n Parlament, unde era recunoscut ca un orator greu de comb`tut.
ormarea Partidului Na]ional Liberal la 1875 impulsioneaz` [i reunirea grupurilor conservatoare \n Partidul Conservator, astfel c` la 1880 apare polaritatea liberalism versus conservatorism. ntre personalit`]ile care au marcat politica de partid [i evolu]ia Romniei se num`r` [i Petre P. Carp.
Traseul politic
La sfr[itul lui 1867, Carp este ales deputat din partea grup`rii conservatoare. Bun orator [i organizator, se impune ca lider. Va ajunge rapid ministru, iar mai trziu primministru. Manolache Costache Epureanu liderul incontestabil al conservatorilor [i primul pre[edinte al Partidului Conservator \ns`rcinat cu formarea Cabinetului \n aprilie 1870, \i propune postul de ministru de Externe, post dificil, \n condi]iile \n care \n Europa izbucne[te r`zboiul franco-prusian (1870-1871). Va ocupa portofoliile Ministerelor Cultelor [i Instruc]iunii; Agriculturii, Industriilor, Comer]ului [i Domeniilor [i al Finan]elor. Va activa \n diploma]ie \n perioade dificile pentru statul romn: la Viena [i Berlin unde trebuie s` rezolve afacerea Strousberg din martie 1871, pn` \n aprilie 1873, pentru ca apoi s` fie trimis pentru cteva luni ca agent diplomatic al Romniei la Roma. n 1882, guvernul liberal va apela la Petre P. Carp pentru a aplana un conflict cu Austro-Ungaria legat de regimul circula]iei fluviale pe Dun`re [i \i \ncredin]eaz` misiunea de reprezentant al Romniei la Viena (pn` \n 1884). n cadrul partidului, Carp se remarc` prin atitudini intransigente, cnd este vorba de principiile conservatoare. Spre exemplu,
Originile unui conservator

Petre P. Carp s-a n`scut \ntr-o str`veche familie boiereasc` \n 1837, la Ia[i, ca fiu al stolnicului Petre Carp. Ca mai toate familiile \nst`rite din acea vreme, familia Carp [i-a trimis fiul la studii \n strìn`tate. Studii liceale la Berlin (primus omnium) [i universitare la Bonn (Drept [i [tiin]e Politice)1. Educa]ia german` i-a marcat via]a [i activitatea politic`. n 1862 se \ntoarce \ntro ]ar` schimbat`: Romnia mic`.
Intrarea \n via]a politic`

P.P. Carp este fondator al Junimii. n 1865 este desemnat auditor la Consiliul de Stat, creat de Cuza. Carp considera c` singurul mod de men]inere a unit`]ii celor dou` ]`ri romne[ti era un prin] dintr-o mare
70
Restituiri
Guvern`rile lui Petre P. Carp

Este desemnat prim-ministru \n dou` rnduri (iulie 1900 - februarie 1901; decembrie 1910 - martie 1912). Partidul Conservator \l alege ca pre[edinte \n aprilie 1907 (pn` \n 1913). P. P. Carp a devenit prim-ministru \n situa]ii nu tocmai u[oare nici pentru Romnia, nici pentru Partidul Conservator. n iulie 1900, criza guvernului conservator condus de George Gr. Cantacuzino atinsese apogeul, datorit` crizei financiare \n care se afla Romnia [i neputin]ei de a contracta credite externe. Pentru a nu pleca de la putere, Partidul Conservator g`se[te solu]ia salvatoare \n persoana lui Carp, care este de acord s` formeze noul Cabinet, cabinet nesus]inut \n totalitate de conservatori. Conservatorul Take Ionescu i s-a opus pentru c` nu fusese consultat la desemnarea lui Carp ca prim-ministru. Propunerile lui Carp pentru rezolvarea crizei financiare sunt introducerea unor noi impozite directe. Liberalii se opun [i al`turi de ei [i Take Ionescu [i sus]in`torii lui apropia]i. n aceste condi]ii, cnd \n interiorul partidului nu se ajunge la un compromis cu Take Ionescu, prim-ministrul Carp depune demisia Cabinetului. Cea de-a doua guvernare a lui Carp se desf`[oar` sub alte auspicii. P. P. Carp era din 1907 pre[edintele Partidului Conservator [i ]inea sub control disensiunile interne. Aceast` situa]ie se va reflecta \n politica guvernamental`, mult mai coerent` [i mai eficient`. Reu[e[te s` promoveze mai multe proiecte de legi: legea \ncuraj`rii industriei na]ionale (probabil cea mai important` lege a Ministerului), organizarea \naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie, acordarea de drepturi politice depline pentru locuitorii Dobrogei, scutirea de impozitul funciar a propriet`]ilor mai mici de [ase ha, desfiin]area taxelor fondului comunal asupra fìnei [i a petrolului, desfiin]area dobnzii la sumele datorate statului de ]`rani pentru porumb [i semin]e, abrogarea unor legi prin care se constituia un fond de rezerv` al CFR-ului, legea contra instituirii pre]urilor de monopol asupra unor produse de prim` necesitate ca fìna, carnea sau fructele. Pentru scumpirea produselor
alimentare este instituit` prin lege o pedeaps` cu \nchisoarea \ntre 1 [i 5 ani [i o amend` de 5.000 de lei (sum` foarte mare \n acele timpuri). Este adoptat` [i Legea meseriilor (Legea Neni]escu ministrul Industriei [i Comer]ului), care permitea organizarea lucr`torilor din fabrici [i a micilor meseria[i \n bresle [i corpora]ii [i introducea sistemul asigur`rilor sociale. Dup` un an de guvernare, \ncep atacurile Partidului Liberal. Prilejul este dat de afacerea tramvaielor, o afacere liberal` \n fond, care devine \ns` leit motivul lu`rilor de
Onoare [i/sau clarviziune politic`?

n condi]iile izbucnirii primului r`zboi mondial, Carp revine \n prim planul politicii romne[ti, nu prin vreo func]ie de]inut`, ci prin pozi]ia sa, din nou intransigent` pentru intrarea Romniei \n r`zboi al`turi de Puterile Centrale. Onoarea [i respectul fa]` de tratatele pe care Romnia le semnase (Tratatul de alian]` cu Puterile Centrale, din 1883, la semnarea c`ruia avusese o contribu]ie efectiv`) erau pentru el principii de ne\nc`lcat de c`tre un stat care dorea s` aib` un anumit statut \n politica interna]ional`. Cuvnt`rile lui \n cadrul Consiliilor de Coroan`, din 1914 [i 1916, au r`mas memorabile. I. G. Duca despre P.P. Carp: ... Toate cele spuse de Br`tianu sunt secundare, c`ci pe el, Carp, nu \l intereseaz` cine va \nvinge, ci cu cine ne comand` onoarea s` mergem, chiar de vom fi \nvin[i. Din acest r`zboi va ie[i sau hegemonia german`, sau hegemonia ruseasc`. Hegemonia german` \nseamn` pentru noi mntuirea, cea ruseasc` sfr[itul, fiindc` vom sta \n drumul Rusiei c`tre Constantinopol. Iat` de ce nu putem, oricum ar fi [i \n orice \mprejur`ri, s` fim dect \mpotriva ru[ilor...3. n condi]iile \n care era evident` decizia participan]ilor la Consiliul de Coroan` pentru intrarea \n r`zboi a Romniei al`turi de Antant`, Carp declar`: ... Am trei fii, \i dau Majest`]ii Voastre s` se bat` [i s` moar`. Iar eu m` voi ruga lui Dumnezeu ca armata romn` s` fie b`tut`... c`ci numai astfel Romnia va putea s` fie sc`pat`!4. Nu va fi ascultat; iar Romnia va ie[i dup` terminarea r`zboiului cu idealul sù realizat: unirea tuturor provinciilor locuite de romni cu patria mam`. Totu[i, din perspectiva actual`, ne putem \ntreba dac` nu cumva pozi]ia lui P. P. Carp ar fi fost cea corect` din punctul de vedere al echilibrului de for]e pe continentul european, ct [i din punct de vedere moral. Nu este cazul s` mai amintim de Polonia, care nu [i-a \nc`lcat niciodat` tratatele, nu a cedat \n fa]` nim`nui [i a sc`pat cu onoarea nep`tat` [i demnitatea \ntreag`, de[i ciopr]it` [i cu teritoriul mutat. Cert este c` pozi]ia lui Carp exprima o temere real` fa]` de pericolul expansiunii ruse[ti. Petre P. Carp a murit la conacul din ib`ne[ti \n iunie 1919, la 82 de ani.
Junimea
cuvnt virulente din Parlament ale deputa]ilor liberali. R`spunsurile deosebit de tìoase ale primului-ministru nu fac dect s` \nrùt`]easc` situa]ia, care degenereaz` \n manifesta]ii de strad` violente, soldate cu devastarea sediului Clubului conservator din Capital`. Regele intervine [i \ncearc` s` g`seasc` tot o formul` de guvernare conservatoare. O va g`si, dar aceasta \l exclude pe P. P. Carp. Amicul sù de o via]`, Titu Maiorescu, accept` propunerea lui Carol I de a forma noul Cabinet, dar f`r` Carp.2 Dezam`git de tr`darea lui Maiorescu, Carp se retrage la ib`ne[ti, iar \n mai 1913 demisioneaz` [i de la pre[edin]ia partidului.
1 C. Gane, P.P. Carp [i locul sù \n istoria politic` a ]`rii, Bucure[ti, Editura Ziarului Universul, 1937 2 Vezi Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne [i guvernan]i. 1866-1916, Bucure[ti, Editura Silex, 1994. 3 I. G. Duca, Memorii, edi]ie Stelian Neagoe, vol. II, Timi[oara, Editura Helicon, 1993, p. 166-167. 4 Ibidem, p. 167.
71
Restituiri
Marea Neagr` [i spa]iul de securitate al Romniei

Marele istoric romn GHEORGHE BRTIANU scria \n primii ani ai deceniului patru ai secolului trecut un curs universitar dedicat chestiunii M`rii Negre (Chestiunea M`rii Negre, Curs, 1941-1942, litografiat, editat de Ion Vernescu \n 1942). Fragmente din acesta sunt cuprinse \n una din notele lucr`rii sale de sintez` asupra M`rii Negre (Marea Neagr`, Ed. Meridiane, 1988). Le reproducem acum cu convingerea c` actualitatea lor este stringent`. Nu este vorba \n primul rnd despre declara]iile pre[edintelui ]`rii \n leg`tur` cu interesul aparte al Romniei fa]` de problematica pontic` (de[i aceste declara]ii nu trebuie defel ignorate!), ci este vorba despre situa]ia obiectiv` extrem de complex` din zona bazinului M`rii Negre. Asist`m, \n aceast` perioad`, la o nou` b`t`lie geopolitic` \n bazinul M`rii Negre, iar aceast` b`t`lie trebuie \n]eleas` ct mai bine pentru a putea fi folosit` \n interesul na]ional al Romniei. Sper`m ca paginile din Gheorghe Br`tianu s` foloseasc` acestui dublu scop, interpretativ [i pragmatic. n scurtul fragment de mai jos, a[a cum vom vedea, istoricul romn opereaz` cu trei concepte: spa]iu etnic, spa]iu vital [i spa]iu de securitate. Primul este oarecum neutru din punct de vedere geopolitic, fiind sinonim cu \ntinderea spa]ial` a unei comunit`]i etnice. Al doilea face parte din repertoriul (binecunoscut) al geopoliticii germane [i se refer` la aspectul dinamic al spa]iului etnic: este vorba despre spa]iul pe care se \ntinde influen]a [i for]a cultural` [i economic` a unei etnii, \n cazul acesta concret, al etniei germane. Spa]iul vital dep`[e[te mult cercul spa]iului etnic tocmai \n m`sura \n care etnia are un poten]ial expansionist mai mare. n fine, spa]iul de securitate, crea]ie a inteligen]ei geopolitice a istoricului romn, este acel spa]iu care asigur` ap`rarea misiunii [i destinului nei etnii. Este un concept \n acela[i timp expansionist dar [i defetist, de pur` ap`rare. Este expansionist pentru c` presupune adesea spa]ii \n afara celui etnic propriu-zis (\n cazul nostru, Crimeea [i Strmtorile), dar este [i defetist prin aceea c` scopul sù ultim nu este de cucerire a altor spa]ii etnice sau vitale, ci de ap`rare a propriului spa]iu etnic. S-ar putea spune c` spa]iul de securitate este umbra sau prelungirea ad`postului unui popor. Uneori, spa]iul de securitate coincide cu spa]iul etnic, \n m`sura \n care acesta din urm` este un soi de bastion \nchis. Cazul mun]ilor romne[ti face parte din aceast` categorie. Romnii locuiesc ace[ti mun]i iar mun]ii sunt suficien]i pentru a asigura protec]ia popula]iei care locuie[te acolo. Dar, de cele mai multe ori, spa]iul de securitate trebuie extins \n afara spa]iului etnic, tocmai pentru c` cel din urm` nu ofer` suficiente elemente de rezisten]` [i autoap`rare unei comunit`]i. n cazul M`rii Negre, aceste prelungiri (cu rol de fort`re]e sau bastioane) ale spa]iului etnic sunt Crimeea [i Strmtorile. Textul lui Br`tianu are, vom vedea, un accent vizibil antirusesc, prin aducerea \n discu]ie a solu]iilor de realizare a securit`]ii romne[ti \n zona M`rii Negre. Aceste solu]ii se \nvrt \n jurul ideii de dezarmare a Rusiei maritime \n aceast` zon` pontic`. Desigur, nu ura \mpotriva Rusiei ca [i comunitate etnic` este aici prezent`, ci sentimentul de \ngrijorare pentru tendin]ele expansioniste ale acesteia. n fond, echilibrul M`rii Negre [i chiar cel european, sugereaz` Br`tianu, depind, \n cele din urm`, de afirmarea intereselor romne[ti \n zona pontic` [i, prin reflex, de temperarea celor ruse[ti. Dac` vrea s` se p`zeasc` ea \ns`[i \n spatele unui spa]iu de securitate confortabil, Europa trebuie s` joace cartea romneac` [i nu cea ruseasc`, cel pu]in \n acest areal. (C. Pantelimon)
uvntul spa]iu este la mod`. Am putea distinge mai multe feluri de spa]ii. Desigur, no]iunea cea mai simpl`, care are nevoie de cele mai pu]ine defini]iuni, este aceea a spa]iului etnic, care este, evident, spa]iul locuit de acela[i popor, \n sensul de na]iune, a[a cum l-am definit [ \n cursul din] anul trecut: comunitate de origin`, limb`, con[tiin]` comun` etc. Este \ns` o no]iune nou`, care de c]iva ani a intrat foarte mult \n circula]ia limbajului curent. Este spa]iul vital. Spa]iul vital nu este acela[i lucru cu spa]iul etnic. Spa]iul vital este \ntinderea dincolo de limitele popula]iei de aceea[i origine, cu influen]a mai mult sau mai pu]in
precump`nitoare ale unei na]iuni, ale unui stat, care le justific` prin num`rul covr[itor al popula]iunii sale fa]` de alte popula]iuni, prin poten]ialul sù demografic care provoac` sporiri de popula]ie, nevoi crescnde; \n fine, prin superioritatea economic`, industrial` etc., cari cer, fire[te, debu[euri. Aceste debu[euri nu se afl` numai \n spa]iul locuit de poporul care dezvolt` aceast` industrie [i aceast` economie, ci fatalmente caut` s`-[i \ntind` sfera peste aceea a altor neamuri (...) Cu alte cuvinte, spa]iul etnic este o stare de fapt, stare de fapt pe care o consacr` existen]a popula]iei, existen]a unei na]iuni. Nu vreau s` exclud nici no]iunea de
Spa]iul de securitate este dup` noi acel spa]iu care cuprinde acele reg giuni [i puncte f`r` de care o na]iune nu poate \ndeplini nici misiunea ei istoric`, nici posibilit`]ile care alc`tuiesc destinul ei.
72
Restituiri
dinamism: [i aceast` stare de fapt se poate modifica, depinde de poten]ialul democgrafic, de for]a de expansiune etc., pentru ca o na]iune s` ocupe un spa]iu etnic mai mare sau mai mic. Dar la un moment dat spa]iul etnic este o stare de fapt. Spa]iul vital este prin defni]ie [i \n esen]` un raport de for]e, este spa]iul peste care se \ntinde la un moment dat expansiunea unei for]e. Atunci, ce rost mai are no]iunea de spa]iu de securitate pe care am \ncercat s-o introducem \n discu]ie \n prelegerea trecut`? Spa]iul de securitate este dup` noi acel spa]iu care cuprinde acele regiuni [i puncte f`r` de care o na]iune nu poate \ndeplini nici misiunea ei istoric`, nici posibilit`]ile care alc`tuiesc destinul ei. Vom preciza \ndat` aceast` no]iune care are nevoie de oarecari contur`ri. Evident, pozi]iunea cea mai tare, cea mai fireasc`, este atunci cnd spa]iul de securitate coincide cu acel etnic. n multe privin]e, \n una din laturile pe care le examin`m, aceea a mun]ilor, acesta este cazul pentru problemele romne[ti: spa]iul de securitate se acoper` \n mare parte cu cel etnic. n aceast` privin]` solu]iunea este simpl`, limpede, att de limpede \n mintea dumneavoastr` [i a mea, \nct cred c` nu este nevoie s-o formulez mai mult. Totu[i, spa]iul de securitate nu coincide totdeauna cu cel etnic. Sunt spa]ii etnice cari nu intr` \n raza spa]iului de securitate. A[a, tot \n leg`tur` cu problemele noastre, avem fragmente de popula]iuni romne[ti risipite foarte departe, care nu s-ar putea spune c` constituie o problmem` esen]ial` \n latura spa]iului de securitate a statului [i na]iunii romne: fragmente ale istroromnilor, fragmente risipite ale unit`]ii romne[ti primitive, \nct nu mai putem invoca nici un argument de securitate politic` \n privin]a lor. A[a sunt [i anumite ramuri \ndep`rtate ale popula]iunii noastre \n Peninsula Balcanic` [i de aceea mul]i preconizau aducerea lor pe p`mntul romnesc, c`ci acolo unde se afl` sunt mult \n afar` de spa]iul nostru de securitate [i de interese. De asemenea, am g`sit popula]iuni romne[ti dincolo de Bug sau Nipru. Acestea sunt spa]ii etnice, dar nu apar]in spa]iului de securitate a na]iunii romne. Pe de alt` parte, sunt regiuni cari nu intr` \n spa]iul etnic [i totu[i intr` \n mod imperativ \n spa]iul de securitate ()
Deci, ca s` \ncheiem aceast` introducere, problema spa]iului de securitate este o problem` complex` [i este [i mai compex` dac` o privim pe latura cealalt`, acea care face obiectul cursului nostru, latura m`rii. Dac` Romnia are interese la Marea Neagr`, - [i, incontestabil c` le are din timpuri str`vechi ea trebuie s` ]in` seama de toate punctele de vedere posibile c` aceast` mare comport` dou` pozi]iuni pe care un cuvnt modern, de care s-a cam abuzat, le nume[te pozi]iuni-chei, adic` pozi]iuni decisive: 1) intrarea Bosforului [i, \n general, sistemul Strmtorilor, care duce naviga]iunea dincolo de aceast` mare \nchis`; [i 2) Crimeea, care, prin posturile ei naturale, prin cet`]ile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim \nintat pe
nseamn` aceasta c` devenim dintro dat` partizanii unei teorii anexioniste? \nseamn` aceasta c` vom revendica Constantinopolul sau c` vom transforma Crimeea \ntr-o permanent` garnizoan` romneasc`? Desigur, nu. Nu putem complica aceast` problem` \n acest fel. Un lucru \ns` r`mne sigur, c` no]iunea spa]iului de securitate presupune c` noi nu putem r`mne indiferen]i de ce se petrece \n aceste dou` pozi]ii-cheie ale unei m`ri att de strns legate de existen]a noastr`. Problema a mai fost solu]ionat` \n trecutul apropiat, ]inndu-se seama de interesele noastre \ntr-o oarecare m`sur`. Voi aminti dou` exemple, pe care vom avea ocazia s` le examin`m mai de aproape.
care \l reprezint` \n Marea Neagr`, este evident o pozi]ie st`pnitoare, prin tot complexul maritim de aci. Cine are Crimeea, poate st`pni Marea Neagr`. Cine n-o are, n-o st`pne[te. Este evident c` aceast` problem` se leag` [i de chestiunile noastre, pentru c`, \n definitiv, ce sunt Strmtorile altceva dect prelungirea Gurilor Dun`rii? [i aceasta din timpurile cele mai vechi. Iar \n ceea ce prive[te Crimeea, dac` [tefan cel Mare, acum cinci secole, lega st`pnirea Chiliei [i Cet`]ii Albe de aceea a Cr\mului, apoi ast`zi, cnd spa]iul nu este dominat numai de cor`bii, dar [i de avioane, v` \nchipui]i ce importan]` are Crimeea!
Conferin]a de la Lausanne din 1923 stabilise un regim al Strmtorilor, regim care dezarma Strmtorile [i asigura nego]ul \n Marea Neagr`. Iat`, prin urmare, cum se rezolv` problema ]inndu-se seama de interesele riveranilor. Cenferin]a de la Montreaux a modificat acest regim \n 1936. era \nc` un semn de modificare a echilibrului european. De asemenea, congresul de la Paris din 1856 desfiin]ase bazele navale ruse[ti, distrusese Sevastopolul, interzisese Rusiei \ntre]inerea unei flote de r`zboi \n Marea Neagr`. Iat` cum se garanta spa]iul de securitate, care \n acea vreme nu era numai al nostru, ci era, cum e [i ast`zi, al Europei.
73
Recenzii
C`r`rile sufletului
emnal`m apari]ia lucr`rii C`r`rile sufletului, 228 pagini [i 12 plan[e foto, autor Ion Ghinoiu, la Editura Etnologic`. Prin citatul reprodus pe copert`, autorul invit` cititorul la o dubl` c`l`torie: \n lumea de odinioar` [i \n lumea sufletelor de dincolo de mormnt. Pe prima o vom vizita str`b`tnd drumurile Daciei preromane (Per pedes apostolorum), Daciei romane (Toate drumurile duc la Roma), perioadei migra]iilor (Drumurile bejeniei) [i epocii feudale (Sfar`n ]ar`, R`va[e prin ora[e, Drumul na[te trgul). A doua o vom cunoa[te din Cartea romneasc` a mor]ilor, tezaur preistoric alc`tuit din cntece de ini]iere a celui care a murit. Mesajele textelor sacre, de mare vechime [i tulbur`toare frumuse]e, cntate de un cor feminin, \n momente [i locuri semnificative ale ceremonialului funerar, sunt adresate celui plecat, zei]elor destinului, so]ului sau so]iei postume, mor]ii, ghizilor providen]iali, prietenilor de drum, vame[ilor [i, \n final, rudelor plecate mai \nainte \n lumea de dincolo. Scris` pe papyrus, Cartea egiptean` a mor]ilor a disp`rut; Cartea romneasc` a mor]ilor, nescris` vreodat`, dar repetat` la fiecare \nmormntare, trìe[te. Drumurile istorice ale lumii de aici sunt surprinse prin marea complexitate a
activit`]ilor desf`[urate de oamenii locului \n spa]iul carpato-ponto-dun`rean, care au dat denumirile cìlor pe care negu]`torii, pe lng` produsele transportate, au dus cu ei [i elemente de cultur` [i civiliza]ie: Drumul S`rii, Drumul Lnii, Drumul Cerii, Drumul Untului, Drumul Pe[telui, Drumul Bo[tinei, Drumul Olarilor [.a. Ion Ghinoiu consider` c` pe baza cunoa[terii [tiin]ifice (etnologice, teologice, psihologice, medicale etc.) traseul sufletului poate fi surprins \n trei etape: preexisten]a (evolu]ia embrionului \n pntecul mamei, via]a intrauterin`), existen]a (via]a extrauterin`, lumea real`, de la na[tere la mormnt) [i postexisten]a (drumul mortului spre cimitir [i c`l`toria sufletului spre lumea de dincolo). Aceste trei etape de c`l`torie a sufletului sunt delimitate de praguri pe care omul tradi]ional le-a surprins \n obiceiuri. Astfel, un prag important este cel de 40 de zile (perioad` dup` care lùza trebuie s` fie integrat` \n comunitate; perioad` ct se p`streaz` steagul nun]ii pe casa mirilor; perioad` \n care sufletul c`l`tore[te spre lumea de dincolo). Cea din urm` trecere, drumul mitic dintre cele dou` lumi, cum \l nume[te autorul, \n care sufletul este ini]iat prin cntece
interpretate de coruri feminine \n momente [i locuri semnificative ale ceremonialului funerar, compun, ceea ce se poate numi, f`r` exagerare, Cartea romneasc` a mor]ilor. Sute de versete sunt adresate mortului (c`ruia i se zice pe nume: Ion, Vasile etc., sau printrun nume tabu (Dalbu de pribeag), zei]elor destinului (Zorile), so]ului sau so]iei postume (Bradul, Suli]a, Steagul), ad`posturilor postume. n aceste versete apare [i Zei]a mor]ii \n ipostaz` zoomorf`, de pas`re de prad` (Gaia, Corboaica), sau antropomorf` (Zna B`trn`, Moartea, Maica Precesta, Maica Irodia). De asemenea, apar multiple personaje \n alaiul mitic, ca ghizi providen]iali (lupul, vulpea, cerbul), vame[i binevoitori, personaje psihopompe (calul, cerbul), rudele mortului din lumea de dincolo. (E..)
O stafie bntuie prin Europa: holocaustul

a o jum`tate de secol de la nenorocirea lag`relor de concentrare [i a solu]iei finale (Entlsung) preg`tite poporului ales, problematica holocaustului este departe de a-[i fi epuizat sursele energetice. Din ce \n ce mai multe demersuri istoriografice, sociologice, antropologice, de psihologie politic` \ncearc` s` l`mureasc` ceea ce nu poate fi l`murit niciodat`: misterul genocidului \mpotriva poporului evreu \n prima jum`tate a secolului al XIXlea. Ar putea p`rea ciudat` o atare afirma]ie agnosticist` f`cut` tocmai cu ocazia prezent`rii unei lucr`ri \ntru totul meritorii de \n]elegere [i prezentare a holocaustului. ntr-adev`r, cartea sociologului Mihai Milca
(Holocaust Radiografia unui genocid, Ed. Ager, 2004) se \ncadreaz` perfect \n tiparul onest al studierii actuale a problematicii de care vorbim. Onestitatea nu \nseamn` aici impar]ialitate, c`ci nimeni nu poate pretinde pentru sine \n propor]ie de 100% o atare calitate. n general, problematica holocaustului poate fi abordat` din dou` mari perspective (dincolo de subdiviziunile specializ`rilor [tiin]ifice): dintr-o perpectiv` universalist-umanist`, caz \n care condamnarea celor care au pus \n practic` uria[ul genocid nu poate fi dect total`, dar [i dintr-o perspectiv` na]ional`, caz \n care accentele cad cu totul altfel. De ce spunem acest lucru? \n mod normal, nici un autor nu
74
Rubrica
e de acord de principiu cu ideea masacr`rii evreilor sau m`car cu tratamentul discriminatoriu aplicat acestora. Totu[i, \n m`sura \n care problema evreiasc` a avut clare dimensiuni na]ionale [i sociale, tonul devine altul. S` ne gndim la antiudaismul lui A. C. Cuza. Nu [tim ct de antiudaic era \n fond acest autor (spre deosebire de Hitler, care ura pur [i simplu evreimea \n sine, \ncercnd o deiudaizare \n sens spiritual a Germaniei a[a-numita Entjudung, iar acest program are sensul [i adncimea unui proces de formare Bildung a celui care scria Mein Kampf), dar e cert c` Moldova lui A. C. Cuza suferea la modul cel mai clar social de o problem` evreiasc`. Cine cite[te scrierile lui A. C. Cuza (orict de subiective sau exagerate ar p`rea acestea) nu poate s` nu recunoasc` acest aspect. Din acest punct de vedere, discu]ia despre rela]ia romnilor cu holocaustul prime[te bune l`muriri \n cartea lui Mihai Milca, f`r` ca autorul s` cad` \n parti-pris-uri facile, de genul noi n-am omort nici un evreu, dimpotriv`, i-am salvat de la moarte. Este \ns` un adev`r, de fapt, o jum`tate de adev`r, \n aceast` afirma]ie cu aparen]e bombastice. Niciodat` antiudaismul romnesc nu a avut aspect definitiv general, adic` nu a luat forma unui antiudaism sistematic [i cristalizat doctrinar, ca \n cazul german. Romnii au avut mai degrab` r`fuieli cu
reprezentan]ii poporului lui Israel, iar aceste r`fuieli, normal, s-au remarcat prin caracter punctual. Am putea spune c`, \n marea lor majoritate, crimele au avut caracterul acesta incidental [i c`, tot \n general, spiritul romnesc a fost la acea vreme proiudaic, adic` de opunere la solu]ia final` de care vorbeau nazi[tii. Pe de o parte, un genocid concret, pornit din cazuri individuale (Transnistria, Ia[i etc.), pe de alt` parte, o atitudine general` de protec]ie (ct` era posibil`) fa]` de etnie ca \ntreg. ntre aceste dou` extreme, al crimei individuale [i al protec]iei generale s-a jucat, \ntr-adev`r, destinul tragic al poporului evreu de la noi. Cit`m din cartea de care ne ocup`m: n pofida tuturor acestor cruzimi (amintite mai sus n. n., C. P.), trebuie men]ionat \ns` c` Romnia reprezint` o excep]ie \n contextul Noii Ordini instaurate de germani la scara Europei ocupate. n Romnia a func]ionat de la sfr[itul anului 1941 o Central` a Evreilor cu sediul la Bucure[ti care a cùtat ca, aducnd la \ndeplinire solicit`rile guvernului antonescian fa]` de comunitatea evreiasc`, s` asigure pe ct posibil protejarea existen]ei acesteia, ajutorarea evreilor \n suferin]` [i repatrierea celor trimi[i \n Transnistria, un rol important revenind fostului [ef al federa]iei Comunit`]ilor Evreie[ti din Romnia dr. Filderman [i [ef-rabinului Alexandru afran. (p. 130)
Ast`zi, din nefericire, tema holocaustului este extrem de mult politizat`. Semne sunt peste tot. Foarte recent, scriitorul romn exilat Paul Goma face un rechizitoriu extrem de dur atitudinii elitei evreie[ti de la noi din epoca zorilor comunismului stalinist Privindu-i, admirndu-i pe evrei, mi-am spus c` - de ce nu? a venit momentul s` facem ca ei, sa copiem pn` [i ac]iunile lor ne-morale (ne-cre[tinesti), ca de pild` minciuna-etnic`; ca de pild` \n ne-uitarea rùlui ce ni s-a f`cut [i r`zbunarea (nu un, ci doi ochi pentru un ochi), scrie acesta, \n cunoscutu-i stil incendiar. Ecourile rechizitoriului lui Goma nu se vor opri prea curnd, evident. De cealalt` parte a unei baricade imaginare, statul romn are de \ndeplinit o misiune extrem de ingrat`, aceea de a preg`ti educarea tineretului pentru studierea holocaustului, \n parteneriat cu diverse funda]ii [i organisme interna]ionale patronate de elita evreiasc`. Care vor fi rezultatele acestui proces educativ este greu de anticipat, de[i nu pu]ine sunt pericolele care apas` asupra demersului. A[adar, c` vrem sau c` nu vrem, o stafie bntuie Europa azi, stafia holocaustului. S` sper`m c`, spre deosebire de surata sa anun]at` de Marx \n Manifestul Partidului Comunist, acum un secol [i jum`tate, aceasta de azi nu va prinde din nou contur real. (C.P.)
Revista Romn` de Bioetic`
ntr-o lume aflat` \n muta]ie permanent`, este dificil a percepe sensurile [i direc]iile \n care aceasta se \ndreapt`. Un lucru este cert [i anume c` nimic nu influen]eaz` mai mult dect evolu]ia cunoa[terii umane. Dar [tiin]a este c`lùzit` doar de utilitate [i eficacitate [i istoria evolu]iei societ`]ii umane a dovedit c` de aceea ea d` na[tere [i la conflicte de con[tiin]`. La provoc`rile [tiin]ei, ce se plaseaz` de regul` nu numai \n afara regulilor moralei, dar, frecvent, [i \n afara normelor sociale [i juridice, trebuia g`sit un r`spuns. Acest r`spuns a fost apari]ia Bioeticii. Astfel \[i \ncepe editorialul primului num`r al Revistei Romne de Bioetic`, la \nceputul anului 2003, redactorul [ef al acesteia, doctorul Vasile Ast`r`stoae, \ncercnd s` explice logica acestui nou demers publicistic. Dac` revista de bioetic` este necesar` ca un cadru de reflec]ie care s`-i fac` cunoscut` bioeticii natura [i con]inutul, principiile [i valorile implicate, precum [i inerentele conflicte, [i care s` permit`
exprimarea liber` a diverselor puncte de vedere, necesitatea unei Reviste Romne de Bioetic` este explicat` de faptul c`: Demersul bioeticii este puternic influen]at de specificul cultural al fiec`rei comunit`]i, de cutumele [i miturile acesteia, de psihologia de grup, de conduita [i morala acceptat` de aceasta. Cu alte cuvinte, bioetica, al`turi de principii universale, are [i o specificitate local`. Semnal`m cu bucurie cititorului romn interesat de lumea \n care trìe[te [i de propria persoan`, de rela]ia optim` dintre ele, dar [i de originea [i scopul lor, aceast` revist` trimestrial`, care \n ultimul sù num`r include \n cuprinsul sù, printre altele: tiin]` [i religie - complementaritate \ntru transcenden]`; Elemente de bioetic` \n Islam; Gre[it sau corect? O sintez` a eutanasiei [i suicidului asistat medical \n Olanda; O analiz` comparativ` a ghidurilor pentru cercetarea pe subiec]i umani \n Statele Unite ale Americii [i Rusia; Pacientul [i perspectiva acestuia asupra drepturilor sale; Norme universale \n bioetic`; Managementul
financiar al \ngrijirilor de s`n`tate - o cale spre decizii medicale morale. (P.G.)
75
Contents
Editorial POLITICS Paul Ghitiu: Who needs the Popular Party?

Romanians have never been told that we need a powerful party of the popular type for politics and society, as well as we need more moral sense, more honesty, responsibility and solidarity.
P. 1
P. 4
Andrei Rautu: The shaping of the Romanian right wing. European perspectives.
In early June the EPP-DE parliamentary group will meet in Bucharest. It is a sign showing that in Romania things are not under control and that EPP and the EPP-ED parliamentary group are after the normalization of Romanian Christian democracy in one way or the other.
P. 6
Adrian Ciocanea: PD a popular party?
As the answer to this question is rather positive at all three levels, I cant see why the Democrat Party would miss the opportunity to get reshaped within the European context. After all, this process can be engulfed in the much more complex process of redefining Romanian society by integrating it in the broader European society. EPP believes that human dignity derives from viewing the human being as subject, but not as object of history, as unique being that cannot be replaced, as person organically related to the community he/she is part of.
P. 8
Ruxandra Luca: Who and what is EPP?
P. 9
Europarties Andrei Rautu: The European Peoples Party: Democracy and organizational federalism P. 11
EPP is the first European party (or party federation) with a federal call, as it is conceived to be a federal party and has always pleaded for European federal political union.
Bitter month Cristi Pantelimon: DA or BA (yes or no) Alliance?

DA (Truth and Justice) Alliance seems to be satisfied with what is hidden behind Traian Basescu. But such a position is abnormal and dangerous. The domino of present rulers will be radically shuttered the first time Basescu is under menace.
P. 14
Observator Ion I. Iliescus second youth Singing Great Hungary Grown-ups against children The golden past and future of communism LITURGY TIME Paul Ghitiu: Journey to Easter the restauration of the human being
The Easter fast has begun. It is a time of restrictions, an old-fashioned custom now at our margin, is it an occasion for exhibiting faith to some of us? Do we need it in our lives? These are some questions we should try to decipher. This is a brief attempt meant to reveal the meaning of the Easter fast. Our guides will be Alexander Schmemanns book The Easter Fast, the sermons of John Chrisostom and more texts written by theologians and holy fathers.
P. 15 P. 16 P. 16 P. 16
P. 17
76
Contents
IDENTITIES Notes from the depth of Romania Mihai Sin: Instead of a concept
What does our elite actually know about deep Romania, in case it (still exists)? The talkative intellectual, opinion leader from Bucharest, the public servant from ministries and the uncultivated article writer working for the central press often mistake it for the Province. The fact that the rate of suicide in the urban world (10,4% per 100,000 inhabitants) is significantly lower than the suicide rate in the rural world (15,4% per 100,000 inhabitants) gives a hard time to any too general theory on coupling opposite concepts: rural/ urban, traditional/ modern.
P. 20
Calin Cotoi: Suicide and tradition
P. 21
Old and new habits Corina Bistriceanu: Patriarchism with human face Exile identities Magda Bistriceanu-Simian: Iberian Romanians
We do (too much?) talking on Romanians from the Romanians point of view. What about the other peoples? Do they know about us? What do they think about us? If they have got an opinion, do we care about it? Those familiar with history risk repeating it. This saying goes for the gypsies in Romania too. They have recently been renamed the Rroma people, in disregard of past experiments that proved that label change was not helpful to changing the state of some people struggling to survive in the lowest layer of society. Within the smaller or larger family whose head he is, the fathers mission is to carry on with creation and reproduce the only human model with moral feelings that can get to know God.
P. 22
P. 25
George Damian: Stupid history repeating - the gypsies in Romania
P. 27
INTEGRATION The way to integration: Dialogue with Adrian Ciocanea, State Secretary in MIE Cristina Arvatu: RSR and the European Communities
The terms between ex communist states and European Communities have got a long history behind. What people dont know because of scarce research is that RSR (the Socialist Republic of Romania) was the first communist state to initiate contacts with the European Communities.
P. 29 P. 30
Andrei Rautu: What is the European Integration?
Negotiations with the EU dont mean only agreeing to imposed conditions, but also tough negotiation to protect national interest. Negotiation on the accession treaty can lead to community acquis, as proved by the Swedish, who have included a new objective in the European regional policy.
P. 32
Emilian M. Dobrescu: The costs of integration Radu Ardelean: Peasants and rural people: transition failed
The negative anti-rural stereotypes have got a long past in the western European culture, if we consider the negative connotations of rusticus or paganus. This is how the inhabitants of medieval towns would call the peasants. All that Marxism did was continue this tendency and convey a theoretical background to it, as well as a particular poise.
P. 35 P. 39
77
Contents
THE WORLD WE LIVE IN H.H. Anastasios Yannoulatos: Mondialization and the religious feeling
Once upon a time the creative coexistence of all humans and peoples of the world, their knowledge of each other was a beautiful dream. In the last century it turned into a deliberate aspiration. But it has lately risked becoming a particular nightmare. No matter how we describe this process, it gets more and more intense every day, due to some factors and with results that are not completed yet. Multilateral debate is in full swing. I only intend to outline some features triggering the new circumstances for the development of religious feelings in our age. As a Romanian, I cant do without a Russian? But which Russia? Which Russian? What can our common future consist in? It is difficult to predict what force will manage to keep tied individuals and groups of various or even divergent ethnic, cultural, social and religious identity in a future Union, enlarged to the size of the entire Europe.
P. 41
Paul Ghitiu: I love Dostoyevsky
P. 45 P. 46
Laszlo Katz: New Europe - between sensibility and identity?
Serban F. Cioculescu: The democratic peace peace and the strategies of the post-modern state (I)
Democratic states with peaceful economy enjoy the benefits of the so-called paradigm of democratic peace. Some are integrated in transnational units such as the European Union. Therefore there are regions with high security level due to economical, political, diplomatic and military integration.
P. 47
Andrei Rautu: Right and conservativism
The conservatory view has got its revolutionary dimension as well. It cant be seen, as the fire does not destroy houses and assets. On the contrary, it cleans peoples habits and instincts within the hearts deep secret. (Constantin Radulescu-Motru) Not a surprise for specialists, Russian strategy makers counterattacked fast and furious to the Western advance toward the former borders of USSR. In a marathon-length press conference on February 3, Kremlin political consultant Gleb Pavlovsky announced a major redefinition of Russias policy in the post-Soviet space.
P. 50
Victor Roncea: Cold War Clouds Cluster Over Black Sea Area
P. 52
What is the familys future? Corina Bistriceanu: The industrial family

The demolishing of myths on the classical family means in fact replacing these myths with the social system mythology, which seems to be less repressive to individual tendencies, but is actually much more harmful to the natural and moral integrity of the social system, since the latter operates by isolating man and depriving him of security. As symbol of love, the family is a model of how relationships and behaviors should get emotionally and morally shaped within broader social circles, based on the same symbols (social, political, cultural groups, corporations, nations and so on).
P. 54
Alexandru Aciu: Family reaches crisis
P. 56
ROMANIANS NEXT TO ROMANIA Moldavia- monochromy and daltonism

The difference between Georgia and Ukraine on the one hand and Moldavia on the other hand is that the victory on psychological struggle hearts and minds, as the Americans call it, had occurred a long time before election days. The communists had ensured themselves smooth way a long time before the official start of campaign by means of limiting the opponents action, intimidation, police interference, administrative action, extensive use of state structures and funds from European donators, limiting and controlling the press, harassing opposition members every day. On March 6, voting, which is the formal act of elections, will not mean a great deal. Therefore formally speaking, elections will indeed be free and rather fair and the communists will see that they are covered by European officials. Russia will be successful anyway, since it has got support from both groups meant to check on the legislative and government in Chisinau.
P. 57
78
Contents
Emil Tircomnicu: Macedonian-Romanians
As for us, the only chance of the Macedonian Romanians to survive will come up if the respective community produces an elite that would take over Romanian identity with no condition. Perhaps it is the last chance history is giving.
P. 62
Andrei Rautu: The Republic of Moldavia and the Pan Slavic dimension of orthodoxism in the 21st century
Although the Republic of Moldavia is looking at European structures as least in terms of statements, attacks against the Mitropoly of Basarabia prove the aggressiveness of Christian-Slavic spirituality on a Neolatin orthodox territory.
P. 64
BIOETHICS H.H. Christodoulos: Bioethics concerns at the beginning of the 21st century
The human being tends to develop without love, aspiration, perspective, independence and freedom. The strong ones tend to turn the course of life into norm, that is to set rules on how human beings will be born and develop in society, as well as on how they will die...As for the progress of medical technology, genetics engineering, biotechnology and reproduction technology, the Church welcomes them with Christian love of God and man. Romania is also host for the doubting wonders of medical science, as far as childbirth is concerned.
P. 65
Cristi Pantelimon: The old womans daughter and the labs daughter Bogdan Aurel Teleanu: The Orthodox Church and public life
P. 66 P. 68
To reach holiness in a society such as the contemporary one is not a utopia as long as man acts by his own virtue, but not by his interest, according to principles ruling a good-quality public life.
RESTITUTION Cristina Arvatu: Petre P. Carp: Short history

P.P. Carp was remarked for his awareness of his own political values and of the ideas he would insistently plead for in any circumstances, many a time fighting the entire political class in Romania.
P. 70
Gheorghe Bratianu, introduced by Cristi Pantelimon: The Black Sea and Romanias security area
We opine that a security area refers to that area which engulfs those regions and points without which a nation can neither accomplish its historical mission, nor the possibilities shaped by its destiny.
P. 72
APPRAISALS. EVENTS Emil Tircomnicu: Soul paths Cristi Pantelimon: Ghost haunting Europe: the Holocaust Paul Ghitiu: Romanian Journal of Bioethics P. 74 P. 74 P. 75
Next page: The Editor

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005 79
Editor
Liga pentru Identitate Na]ional`

Liga pentru Identitate Na]ional` (LIN) este persoan` juridic` de drept privat romn`, nepolitic`, nonprofit, avnd certificatul de \nscriere nr. 49/2002.
Scop
LIN ac]ioneaz` pentru \mplinirea fiin]ei na]ionale [i pentru afirmarea unei identit`]i na]ionale clare [i creatoare \n vederea unei integr`ri armonioase a Romniei \n comunitatea european` [i a unei prezen]e interna]ionale semnificative.
Obiective
S` reaminteasc` romnilor cine sunt, care este istoria devenirii lor, s` le explice ce se \ntmpl` la ei acas` [i \n jurul lor \n lume, s` le propun` o direc]ie [i un sens prin definirea idealului na]ional. S` evalueze realist societatea romneasc`, problemele cu care se confrunt` [i cauzele acestora, rezervele de care dispune, inclusiv capitalul natural, [i s` participe la construirea proiectului na]ional. S` promoveze solu]iile optime, interesele unor grupuri sociale semnificative, c`tre segmentul politic [i administra]ie. S` identifice, s` preg`teasc` [i s` promoveze persoane morale [i competente din elita nepolitic` \n elita politic`.
Activit`]i
Editarea de c`r]i, bro[uri [i periodice, producerea de filme de lung [i scurt metraj privind istoria na]iunii romne, cultura na]ional`, spiritualitatea poporului romn, istoria, cultura [i spiritualitatea Europei [i a restului lumii, fenomenele sociale actuale, evolu]ia culturii, politicii [i economiei romne[ti [i interna]ionale. Organizarea de conferin]e pe problematica referitoare la identitatea na]ional`, integrarea european`, culturi [i civiliza]ii, fenomene zonale [i mondiale importante. Organizarea de spectacole [i manifest`ri legate de tradi]iile [i obiceiurile romnilor, sprijinirea muzeelor, cercet`rilor arheologice [i restaur`rii obiectivelor din patrimoniul na]ional mobil [i imobil. Organizarea de excursii [i tabere pentru copii [i adolescen]i axate pe \mpletirea dintre cunoa[terea naturii, a geografiei [i istoriei patriei cu cea a tradi]iilor [i obiceiurilor, tabere cu profil artistic, [tiin]ific, sportiv [i tehnic. Ac]iuni de ajutor umanitar pentru personalit`]i ale culturii romne, copii, persoane \n vrst`. Colaborarea cu alte asocia]ii [i funda]ii [i cu institu]ii ale statului pentru derularea de programe viznd diversele aspecte ale scopului asocia]iei. Colaborarea cu asocia]ii, funda]ii [i institu]ii europene pentru derularea de programe privind o integrare armonioas` a na]iunilor europene pe principiul diversitate \n unitate. Colaborarea cu asocia]ii, funda]ii [i institu]ii de pe alte continente pe programe viznd problematica identit`]ii [i armoniz`rii rela]iilor dintre popoarele Terrei.
80

Cronici Alese

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cronici Alese

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualitatea politic`

Cine are nevoie de partidul popular?

GEMA \n 2003, nu Stoica \n 2004

Locul ALIANEI pe scena politic` european` neoconservatorismul?

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Dar Grivei [tie?

Pe cine reprezint` Valeriu Stoica?

Dezbatere [i deschidere, nu jocuri de culise

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Coagularea dreptei romne[ti? Perspective europene

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

PD-ul, partid popular?

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Cine [i ce este PPE?

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Jos Manuel Durao Barroso

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Partidul Popular European: democra]ie [i federalism organiza]ional

Problema alegerilor europene din 2004

Grupul parlamentar [i Partidul

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

COMPOZITIA NAIONAL I PARTIZAN A GRUPULUI PPE/PPE-DE \ntre 1979-2004

3 3 8 8 1/2/1 9/8 9/8 4 -

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

ESTONIA CIPRU LETONIA LITUANIA UNGARIA MALTA POLONIA SLOVENIA SLOVACIA

Structura organiza]ional` [i consecin]ele ei

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Alian]a DA sau BA? Ct` dreptate [i ct adev`r?

Blondele lui B`sescu [i codul muncii

Vizita la Moscova, via strada Mih`ileanu

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

PSD-ul \[i linge r`nile... la vn`toare

A doua tinere]e a lui Ion I. Iliescu

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Cntarea Ungariei Mari

Adul]i contra copii

Trecutul [i viitorul de aur al comunismului

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

C`l`toria c`tre Pa[ti restaurarea omului

Preg`tirea pentru Postul Pa[tilor

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Iona cel milos

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

N`ravuri vechi, metehne noi

Patriarhalismul cu fa]` uman`

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Patriarhul sau liderul de cavern`

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Catalunia, mon amour

O pat` alb` numit` Romnia

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

De la revolu]ionari la tlhari [i cer[etori

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

O repetare n`tng` a istoriei cazul ]iganilor din Romnia

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Bra[ovul secolului al XVIII-lea

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005

Polemica, Anul I, nr. 1, martie 2005