Despre rugaciunea mintii si a inimii i despre cum aceasta rugaciune a mintii si a inimii nimiceste demoni

Despre rugciunea minii i a inimii i despre cum aceast rugciune a minii i a inimii nimiceste demonii i-i arde nentrziat

Domnul nostru Iisus Hristos spune n sfnta i dumnezeiasca Sa Evanghelie: "Cel care crede n Mine, ruri de ap vie vor curge din pntecele lui". Oricine dorete, aadar, s ias din inima lui ca dintr-un izvor nesecat aceast ap vie a Sfntului Duh, s se nevoiasc s dobndeasc n inima sa rugciunea minii i a inimii, adic aceasta: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m", pe care s o spun o data cu fiecare respiraie. Cel care dorete s aib totdeauna n inima sa aceast rugciune s asculte mai nti despre pregtirea de care este nevoie nainte de a o spune, apoi s asculte i felul n care trebuie s o spun. Deoare ce mpratul ceresc, Domnul nostru Iisus Hristos, curat fiind i mai presus dect orice curenie, nu intr la ntmplare n inima murdar, nesocotit i nepregtit, pentru c se spune: "n inima nesocotit Dumnezeu nu va intra, iar de va intra, grabnic va iei". Ci intr n inima socotit, pregtit si curat. Ascultati pe proorocul David, care zice despre aceast pregtire a inimii astfel: "S-a pregtit inima mea", apoi "Voi slvi si voi cnta n slava mea", ceea ce arat c mai nti trebuie s ne pregtim inima curat pentru primirea lui Hristos si, dup ce l primim n inim pe Hristos, putem s spunem rugciunea si s o avem fr ncetare n inima noastr, bucurndu-ne si veselindu-ne, dup cum spune Apostolul: "Strignd si cntnd n inima noastr Domnului". Iar pregtirea inimii este aceasta: postul permanent, chinuirea si ostenirea fr msur a trupului, umilirea excesiv. Pentru c, pe de o parte, postul nencetat curteste trupul postitorului de lucrarea si de materia poftei celei rele, pe de alt parte ostenirea trupului mordfic zvcnirile necuviincioase ale crnii, iar umilirea exagerat aduce rugciunea si devine, ntr-un anume fel, ca o prevestitoare a acesteia. Precum steaua de dimmeat ne arat si ne vesteste c peste putin timp va rsri soarele strlucitor, care odat rsrit va lumina cu razele sale lu mea ntreag, tot asa si umilinta binevesteste celui ce se pregteste vestea cea bun a mngierii si-i aduce la cunostint c din clip n clip rugciunea va sosi n inima lui. Odat venit rugciunea, aceasta va lumina sufletul si inima si mintea cu razele luminoase si strlucitoare, care izvorsc n chip sensibil din numele lui Hristos. Iar dac mintea este luminat, atunci omul distinge ceea ce este folositor pentru suflet de ceea ce este vtmtor. Si precum cel care merge noaptea avnd cu sine o lumin vede drumul si nu rtceste, tot asa si cel care si lumineaz mintea cu lumina adevrat a lui Hristos distinge

1/5

Despre rugaciunea mintii si a inimii i despre cum aceasta rugaciune a mintii si a inimii nimiceste demonii

drumul adevrat si drept care-l duce la Hristos de drumul cel amgitor si rtcitor care-l duce la pieire si la diavol. Asadar, dup ce se pregteste cineva dup cum am spus sau chiar si mai mult dect att, adic cu si mai mult osteneal, omorndu-si patimile prin nevoint, s-si adune mintea sa de la risipirile spre lucrurile exterioare si, aplecndu-si capul pn la nivelul pieptului, s ncerce s gseasc locul care se afl la mijlocul pieptului si acolo, nluntru, cu toat atentia, ca un pzitor sau ca o santinel, s nceap a spune rugciunea cu putin sfortare si cu putin zdrobire de inim, fr s o rosteasc si fr ssi miste limba, ci s o spun din adncul inimii, dup cum se spune: "Din adncuri am strigat ctre Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu". De asemenea, atunci cnd spune rugciunea n felul acesta ssi tin putin respiratia. In plus, n acele momente, mintea lui trebuie s nu se desprind nicidecum de locul unde se spune rugciunea. Si dac ncepe s se nclzeasc locul unde se spune rugciunea, atunci s spun rugciunea din ce n ce mai tare, dup cum se spune: "Vor merge din putere n putere". i, spunnd astfel de multe ori rugciunea, ncepe s doar nluntrul pieptului, acolo unde se spune rugciunea cu zdrobire de inim, iar rugciunea ncepe de la sine s fiarb n inim, adic n adncul fiintei, iar ntelesuri dumnezeiesti si duhovnicesti izvorsc ca dintr-un izvor nesecat; Din acest moment este clar c Hristos a venit si a slsluit n acea inim, dup cum a spus Hristos nsusi n dumnezeiasca si sfnta Sa Evanghelie: "Unde sunt doi sau trei adunati n numele Meu acolo voi fi si Eu n mijlocul lor", adic acolo unde sunt inima, mintea si atentia adu nate toate

la un loc si cerceteaz n comun si cu evlavie numele Meu, acolo, voi fi si Eu. Si iarsi spune Mntuitorul: "Eu si Tatl Meu vom veni la el si Ne vom face slas ntru el". De acum nainte rugciunea se va spune cu usurint deoarece, precum fierul nrosit bine n foc este prelucrat cu usurint, si precum un om care doreste s ard un cuptor nu poate s-1 aprind si s-l ard

2/5

Despre rugaciunea mintii si a inimii i despre cum aceasta rugaciune a mintii si a inimii nimiceste demonii

dintr-o dat, ci putin cte putin, pn cnd se va arde pe dinuntru, si abia atunci, aseznd lemnele n gura cup torului, focul le cuprinde deodat si le nghite, tot asa se ntmpl si n inima omului. Dup ce inima este aprins de focul Sfntului Duh, atunci spune rugciunea cu mult cldur si cu mult usurint. Dup ncetarea rugciunii silite si cu zdrobire de inim, omul si vine n fire si si cunoaste foarte bine propria fiint, adic ia aminte si mediteaz la gndurile si amintirile pe care le avea nainte de a-si zdrobi inima cu rugciunea si le afl pe toate ca fiind capcane, buruieni, centre si inventii ale diavolului. Acest lucru l ntelege si mai bine din ceea ce urmeaz. Deoarece, de ndat ce ncepe s-si zdrobeasc inima sa cu rugciunea struitoare, dispar mprstiindu-se ca fumul ntelesurile acelea necurate si ngmfate care l fceau mai nainte s se ndreptteasc pe sine si s se cread mare si tare pentru nimic. Atunci se mplineste n acesta cuvntul care spune: "Vzut-am pe cel necredincios flindu-se si nltndu-se ca cedrii Libanului. Si am trecut si iat nu era si l-am cutat pe el si nu s-a aflat la locul lui". Si dac se va duce si va pieri definitiv din inima lui acea amgitoare ndrepttire de sine, atunci se va vede pe sine nu numai gol de orice virtute, ci si pctos si srman ca un vames. Acest lucru este artat si de parabola Mntuitorului Hristos despre fariseu si vames. Atta timp ct inima o mului nu se zdrobeste cu rugciunea, omul se ndrep tteste pe sine si se socoteste drept si sfnt, precum fcea fariseul. Dar dac si va zdrobi inima nluntrul su cu suspinul rugciunii, inima se smereste si se socoteste pe sine asemenea vamesului. Atta timp ct omul are o inim netiat mprejur, care se ndreptteste pe sine necontenit, dac intr n biseric, nu-i va veni nici un fel de gnd pios, nici vreo evlavie adevrat pentru Dumnezeu sau pentru cele sfinte, nici vreun dor ceresc, ci st n biseric numai cu trupul, ca un pom uscat, care fiind neroditor trebuie s fie tiat si arun cat n foc, dup spusele: "Acum securea st la rdcina pomilor; deci orice pom care nu face road bun se taie si se arunc n foc". Pentru c rugciunea unui astfel de om nu are cldura inimii, ci se face numai cu cuvntul uscat si cu gndul rece. Rugciunea lui i va fi spre judecat si spre osnd, cum s-a ntmplat cu fariseul. Pe cel care, ns, are inima lui smerit si zdrobit de struinta rugciunii, de ndat ce vrea s intre n biseric l cuprinde o adevrat si vie evlavie pentru Dumnezeu si pentru cele sfinte. Si l cuprinde att de mult acea evlavie dumnezeiasc, nct si el nsusi ntelege lucrarea ei, de oarece I se pare si este convins c nu se afl n aceast biseric pmnteasc, ci c se afl n Ierusalimul cel de sus, n slava aceea dumnezeiasc, unde mpratul tuturor este slvit si prealudat de miriade si miriade de ngeri dumnezeiesti. Atunci, de bucurie si de evlavie, curg si alearg din ochii lui ruri de lacrimi calde, care l curtesc de tot pcatul, dupcum se spune: "Spla-m-voi si mai alb dect zpada m

3/5

Despre rugaciunea mintii si a inimii i despre cum aceasta rugaciune a mintii si a inimii nimiceste demoni

voi albi". Pe vine foarte Ghedeon. aceea ca devine mirul lng la clar spune acesta usor ce aceast Si cu se si de Scriptura: ochii coboar se pe o umple evlavie alt mintii cap mngiere pe se "Binecuvntat de cum l cap, revars toat nconjoar coboar pe mngierea dumnezeiasc, marginea peste este lin l tot din cerceteaz Dumnezeu trupul vesmintelor cer, si dulceata ca care roua rspndeste si Cel nu un lui". duhovniceasc. peste se ce alt Din vede vars har, capul pricina mireasm, cu adic Harul ochii lui, aceasta precum o Su trupesti, dat sfintindu-l. peste cu trupul roua lacrimile dar preotii profetului lui De vede Si, Prin mpreun adic Tu Tu, gura se acestea ceresti pcatului "Le-a vor dumnezeiesti, mea, ntregime s omul nainte "Juratu-m-am fierbinte care oasele spune: arunc curge c urmare, le-a pentru lui acesta spune-voi deschis "multumesc, si s m-ai n sunt si pe depus dumnezeiesti mele de din foc, cu "Duhul pzeasc ceasul izvortor c pmnt, iertat ceresc, ctre primeste profetul: cele pntecele si lor pentru iar tremurau att cele n m-am mintea gura acela, umilit, pe de luminarea timpul Doamne, de de care nestricate ce si deplin c care "Auzului o mult lui hotrt viat ies ct au lui" nstiintare inima care s-a de ca rugciunii. vorbeste este se din fost as m s (Ioan frica de aprins al c rugciunii arat bucur vrea nfrnt s inima aprins nteleag meu iubirii toate dintru umilise m-ai iadului." pzesc 7, de n c s vei 38); lui. pcatele poruncile nstiintat un dumnezeiesti de inima parabole, nceput" la Dumnezeu fie si pcatul mintii da astfel Deoarece acest lucrarea deoarece Scripturile" smerit, acum judectile Inc bucurie, lui si mele de har si focul, (Psalm lui meu, aprins!" cuget precum mi-ai alte credincios, Sfntului Hristos, Dumnezeu a c a inima s-a bucura-se-vor si drepttii primit si despre fost nct multe s-a dat am 77, "Cel dat armonia (Luca omului dezlegat mpcat s fost pocinta dup 2). alergam acestuia spune: Duh, cuvinte ce care Tale" nteleg ci nu In mngiat 12, crede nc cum clipa cuvntului clocoteste hotrste o spune cu 49). oasele si (Psalm va "Deschide-voi ale lui ntotdeauna pe si prin risipit spune Dumnezeu n aceea urgisi". si multe Atunci, Sfintei msura Mine, Hristos: eu, acest mele 118, norul n sfnt de si netrebnicul inima alte Dar sine ruri Scripturi profetul n ntelesuri semn cele 106). strdaniilor n ntunecos care "Foc si ceasul ntelesuri n nu ca este ascunztoare spune pilde smerite", lui, numai al Acest de spune: am David: ap vin n Harului robul acela, precum acum gura venit n vie al pe har Cci, rugciunii nu asemenea piard face mai s spune dac puterea mult. izvorasc inimii focului, se rugciunea nceteaz Deoarece, va de rmne ruga ardere, dar inim cineva dac si precum cu aproape izvorul ajungnd silint apa st dup mai fierul, cea ntelesurilor o si jumtate cum zdrobire iarsi mult vie cnd a am timp ntelesurilor la este spus de rceala dumnezeiesti. n or inim, afara scos timp n si de ziua dumnezeiesti; de se focului, aspectul ctre aprinde o aceea, jumtate ncepe fierar lui de sau dinainte, de dar lucrarea putin cel or, foc, de mult cte ndat tot si este Duhului lucrarea o asa putin zi nrosit ce ntreag, si omul, s-si nceteaz Sfnt harului si arde dar Aceasta se svrseste din iconomia lui Dumnezeu, pentru ca omul s nu neglijeze rugciunea, nceput, si mai rele venind, mari rele dect ap, dect si cutnd o cele pentru mai afl gndind el dinti rele. golit, si, ca odihn intrnd, Deoarece s c, (Matei mturat nu o si dat mai nu slsluiesc 12, gseste. spune: cad ajuns si 43-45). mpodobit. iarsi acolo, "Si aici Atunci De cnd n si nu aceea patimile se zice: Atunci mai duhul fac este trebuie M cele necurat cele se nevoie duce voi de dinainte s pe ntoarce a se si ca iesit urm ia roage s ale cu din se ale la sine pcatului asa casa om, roage omului alte cum umbl de sapte sau aceluia unde am prin spus n duhuri am altele locuri mai la iesit; "Rugati-v cineva Adic, dup nencetat, nencetat" lui ce s se lucru se dar fac este nu (1 Tes. totdeauna nentrerupt, aproape 5, 17), cu "ca dup neputint. silint s nu cum cdeti zdrobire ne S porunceste se ntru roage de ispit" inim, ns si (Matei Apostolul dup nencetat, felul 26, Pavel, 41). n dar care mereu S si spunnd: n se am alt omul roage spus, fel. si roag lucrat roage cnd se rugciunea cu fr va silire silire vindeca si si cu struitoare, fr zdrobire si se zdrobire va odihni de si de inim nu inim, locul mai si primeste ncepe acela ci ntr-un rnit a-l locul durea fel din mai acesta piept. pieptul linistit, mai nluntru, msurat mult silire, si n odihnitor, locul atunci unde s pn se s-a Dup inim atacurile zdrobeasc fr neputint rugciunea la Biserici moartea ntrziere ca ce a mai se diavolului. lui s sufleteasc, aceasta va inima Hristos alunge nainte, atacul odihni cu Si cnd struitoare si diavolului cu rugciunea si cnd s vindeca, dup silire. nimiceasc spune: diavolul cum Iar va a s din "Dac mintea inimii, disprea am nceap vrea ce atacurile spus n pe dreptul s s ce care, ca mai fie nvleasc, din mai norul diavoluiui treaz cu nainte. nou dac puternic, greu purtat strdania si o se Acest s neglijeaz, n de de pn pzeasc alt ndat vnt. fel lucru rugciunii cnd din mintea Pentru este l inima nencetat arat l va n celei s om durea lui pericol si trezeasc cntarea dect zdrobitoare este inima inima; de lucru prin de a sfintei ajunge si atunci cu s de mntuieste, mil stm mijlocirea rugndu-se rugciune, niste patimile numrul si cini, mpotriv nempcat, oamenilor lor, patimilor alung a altii odat pctosul deoarece avut ca cu din o zebrele, n numele lupt sunt noastre, vedenie chilia inima unde numeroase mpotriva lui altii noastr ascult, se si Hristos, cu a ca zdrobire vzut niste noastr arta?" si o, pn diferite). nimiceste multimi frate, capre, de Deci, n la inim si multe ultima altii nenumrate Acesti o precum patimile vedenie ca si chipuri noastr mult vulpile demoni diavolul, si a pn diavolii silint, de Printilor: si suflare. acopereau demoni, ca n vrjmasul alte suspinnd care ceasul Cum Un fiare dintre ne o frate mortii, c rzboiesc mare (spuneam nostru la acest care oarecare, fiecare la suprafat unii cel fel prin c fr si de erau noi cu ca s-i cu pentru Hristos Hristoase, lui acesta un arunca (spunem rugciunea Hristos, tot diavol curajul a-i "Doamne un adic. c si-l birui altul... Fiul nct s-a arunca si Pentu lui nu mult eliberat cu inima Iisuse Si Dumnezeu, putin fcnd foarte c, arme ndejde fiecare Hristoase, de ajuns inima era sensibile departe cele asa ca tagm miluieste-m". n nu para Stpnul fata reusit a Fiul de plesnit si multe era lor, de locul vzute, lui s-i mare foc, a Dumnezeu, patimi Hristos, nceput si unde alunge Si s-a nu ci la att cu a numr. npustit prin era. iesit deoarece s pe arme de Harul miluieste-m", Si spun cei tare din iarsi Iar nevzute asupra mai locul lui si fratele, n din multi silea spunnd ceasul ei. adncul demonilor Cum si vzndu-i, cu vedea invincibile, zdrobea acela numele rugciunea spunea inimii: cum ca clocotea nu un lui inima "Doamne prindea cu o Hristos; s-a leu dat numele cu cu tulburat, furios, nluntrul putere, n numele cte Iisuse felul lui ci Hristos). privindu-l deoarece s-au nvechit, Ins, pe acest frate cu ctiva loc mult cu este dintre ur greutate locuint si slbticie acei diavoli, pot a noastr fi i alungate. spuneau: ndrtnici veche", "Noi si adic ri, nu nu plecm sunt au cteva plecat nicidecum patimi din locul din care, acela, acest pentru loc, ci c rugciune Atunci fratele, a mintii auzind cuvntul acesta, s-a suprat tare si din multa lui suprare a aflat un fel de inima se nfrngere David: aproape nainte foc. fcea Si, cu "Din erau cum s-si "Doamne n a ntregime suspinul mi slbatici inimii dea mult pare, scotea sufletul. Iisuse inimii si rugciune, mai de fratele Hristoase, din mele" nebiruit Dar nalt, adncul voia cnd si una foarte fugeau din s Fiul sfrsea cu su prea rugciunea; lui rar un de Dumnezeu, multa acel si fel la nespus fata de suspin silint suspin fratelui, dup de miluiestem", adnc aceast din grea. greu, ca nemsurata si Voind dup cnd greu, mai ntr-un cum s-si i-ar presus demonii suprare, fi spunea sileasc urmrit anume de care fiint profetul o fel fratele si mai sabie mai inima mult era de lui spun nsutit ce cutnd atunci inimii, o Iar pn auzit fratele erau vitez mai silint, acestea, fierbe clip o att a fratele, mult multi arunctur curtat demonii, pe la si atunci mpotriva durerile". cnd cuvntul cu ieseau frica nimicea, genunchi, clocoteste Dumnezeu s fratele demoni, mintea putere, voind afle de patimile fratele se cnd si Dumnezeu de acela timp va si-a Deoarece demonilor, pe acestea s-i n se chiar se piatr pstra apa tot acei ca acelasi spunndu-i: venit vor potrivit alunge fcea ruga al locul un n pe Scripturii, fi demoni mai n numai fel dezrdcinate cazanul precum cu si cei c chiar fel, nct acela pentru fire rugciunea de mici, ct ies mai de iat si, gloante, stpnitori, "Moise, n mai pe mai din de acolo, care dar pus puternici se iat, a minte c multi demoni, se putin gura din ruga iesea puternice, pe spune: a ntoarce s-a Moise, din ce adnc amintirea i-au nteles foc. lui pe oarecnd ieseau dintre si asezat om, din ca si-a diavolii nimicit. cu La "Si de scotea gura niste atunci la c si ct fel ridicat cu ei. cu ce locul lor; loveau ca rugciunea si i vztorul-de-Dumnezeu suspinurile Cnd lui alungati, silirea Iar ghiulele strigi pe nimicea, un gura suspinul patimile cnd capul de cnd dac un alt pe spunea ctre unde fratelui cea scunel frate, foc, demonii de fratele si care se cu clocotea nviaz din mai din a Mine?" fuseser tun ntmpl ce vzut rugndu-se att rugciunea ca stteau fiinta adnc presus ajungea care si, spunea mai dintr-o rodea din aplecndu-si Rugdu-se la n sa ucideau mici. alungati. ai deprtare s nou inima si de cu pusc, fcut rugciunea, rod pn Moise, se lipseasc oda fr fire durerea si Vznd uitau lui nsutit. se dintr-o s a la mult (Spunem precum deci cu rugciunii nnoiesc). cnd capul locul rodeasc napoi atta inimii, pentru sine Dup si dat si L-a unde cu ca c

t chip pmntului. biseric, vede mprafi cu de mintea, pe soldati, Mntuitorul preaslviti cernd Atunci a ajuns care ajutor acesta pe si se la tronurile pe Mntuitorului npusteau aceast Maica s-a nfricosat slavei. vedere Domnului asupra Hristos duhovniceasc: de fratelui ca asaltul si vii Maicii n cu npraznic icoanele Domnului. mult a vzut ur, mprtesti, al demonilor Si ca demoni cum s-l nimiceasc a multi seznd intrat si a ca fugit n amndoi nisipul biseric, de ntr-o pe mrii fata ca iat, doi cu Si ndreptndu-si de ndat privirea spre Domnul Hristos, l vzu pe Acesta plin de bucurie lng mbrcat precum ca poate nchina bucur Fecioar, s Preasfintei Fecioare privirea putin Preacuratei milostivitoare atta mult Stpnul preacinstit, potriveste mult mn mireasma mngierea ea: scap celor sunt din miluieste-m" Marie". si priveasc Acestia, biseric "Preasfnt se biruiti cu de ce la slav dulceat acea un cineva cu Iar potrivea si un spre spune: o scap demonii si era trandafir cu isruta hain". de mireasma lui, sufletul si demonii, fulger. se Fecioare mprumuta cu frumusete era si ca Lor. Doamna Cel preacinstita nimiciti preasfnta putin frumusete, s si tot nchin, si a alt ctre pe si "Intru cu preadulce. Fecioar, nceput priveasc "Preasfnt Cel preafeciorelnic preacurata Atunci, care asa cu (Psalmul Domnul si un neputint mai slav fr preacurat negrit l demonii ct ea, trandafirului si tron strlucire si m miroase, de srut Preasfintei blnd cutremur fratele, Stpna, s seamn ei lund rspunznd ntrziere, precum si ei negrit urmresc?" de Preacurat, nostru a fat. de 103, Preadulcele spun fat, Lui doua s Nsctoare heruvimi, cei iubire. mna o privirii, cu curaj privind si s nu Lumina cu lumin mn 2). ochii ce se si Iisus cu n Cel cea din Fecioare lumina oar cu nu se cea minunat au Fratele s-au spune: sa mare Si de frumusetea fratelui, mna". asa prealudat inim: se mprtseasc lui Iar preacurat, dreapt, fugit Maica pe Hristos iarsi, feciorelnic iar mai preafeciorelnic, la Iisus si lepdat". nu bucure de Preasfnta fulgerului Mntuitorul privirea soare, podoab nct Preasfnta slava nu "Frumos neputinciosi curat cu au Dumnezeu, "Doamne era i-a Se Domnului a asa sttea putu mprteasca orbit, fetei cu fratele, Domnului zis: acestuia. de ndrept pentru att cu cum cea Cel De cutremur si si Te-ai s cu frumusetea cea Sale "Cu cu asa Nsctoare mai ca preacurat, de Hristos Fecioar ndat, neptat blnd Iisuse mai cea este ndreptndu-si meu, frumusetea c si pruncul preludat, bucur-te Harul frumos numele adic cum mbrcat. strlucitoare dumnezeiesti apoi Domnul au Hristos priveasc a ochii cu si soarelui. Hristoase, Stpna Lui si fratele pierit a nu cu fratele Lor neputint Iisus l pe lui Preasfintei, si odihnindu-Se lui Fiului asezare privea de orbesc bucurie, ndrznind cea semnau plcut si Iisus ceea Maica din erau Cel cea cu Dumnezeu, Cel a s la si neptat, Adic mea dect pentru fcut fata meu Fecioara preacurate, ce Hristos, spre pe nu Fiul de privea ce orbiti, preacinstit atunci ca la Domnului n precum Te fratele se la fratelui. preadulce, esti vedere fratele cel si nchinciune, bratele lui cu slava lumina s-si Preasfnta a fiii mbraci mprtseasc bucure cu pe ci la Dumnezeu, lumina care doua cnd plin precum Domnul oamenilor". izbvitoare Maria, numai fratele numele bratul cu ridice Preasfintei spune: a ntru cu mai si ei, soarelui, tine strigat de se privire oar de cu privit cea cum si cum I sfnt era uit nu har, cu ochii toate, si lumina slava se att meu "Se a mai ctre fiind s iesit Pe se al de si si La artat pipibil, raz Atottiitorul spune: puternice, de cetate sprijinindu-se fel numr, de si c foarte ca "Intra-vor lumin despre alt s-ar albinele fiind a toti frate, hotrt puternic. pe fi avnd pzite nu aflat genunchi, lucrtor n n ptrunde cele s sub stup. spune aripi. de locuiasc Pe mai tartar, ctiva si Fratele Unii dinluntru trupul acesta si acolo, de Mntuitorul: dintre acolo demoni jos demonii lui sttea pentru al ale fiind rugciunii unde ei acea pmntului". nfricostor ieseau ntr-un arcuit n c "Acolo este cetate veacuri se din ca mintii afl loc, locuinta va era un cetate de lng n Iar nesfrsite. fi si pod, plin ntunericul urti. inima portile a tuturor inimii, zburnd drum. iar de Inuntrul pmntului, pieptul cettii un De demonilor. a Era cel ntuneric ajuns ca aceea aplecat, din aceleia lui vrbiile, cettii la adncit afar", unde aceast Acolo gros cuvntul locuiau erau fruntea altii Domnul deoarece si ca a mari intrau aproape vedere. vzut o demoni profetului bolt. lui si n o nici I fr s-a o Asa Hristoase, iesea picioarele, sau Spunnd flacra ca fiind din un rugciunii, asezat, gura nc purice Fiul minile o lui lui dat prlit. fratele ca Dumnezeu, pentru si o prul, rugciunea flacr Deoarece, spunea c nct demonii aprins miluieste-m". din demonul fratele, atunci inim ieseau care un cnd cu respectiv se alt durere Si ndrepta intrau este demon spunnd prlit, rmnea si cu cu era ctre mare astfel mult puricele ars, un nemiscat vitez, dintre rugciunea, silin demon nu precum cei se "Doamne ntr-un si-i mai care ardea la poate vntul. erau fiecare loc Iisuse aripile, ca ajunsi misca. un rugciune bustean de

4/5

Despre rugaciunea mintii si a inimii i despre cum aceasta rugaciune a mintii si a inimii nimiceste demoni

Rugndu-se iadului si pentru au nenorocire, Si-a astfel, nuntru, sabia spus scos flacra c ode cele grmad nchiznd ns numele foc s-a fratele ntmplate de capul a tulburat rugciunii foc lui mare. astfel si lui a Dumnezeu portile rugciunii necurat foarte diavolului Demonii mult inimii iadului. tare, timp, pentru i care inimii care ametea care dar a i reusit l-a erau a se era nimicea, vedea atins temea precum mai nluntru sdin n ard din mare dar s fat, ameteste ce ias multi de peste vedeau loc arzndu-l. unde din vine demoni, ei, fumul cetate venea c sabia cel dispar Acesta numit care albinele. pentru aceasta de demonii alctuiau foc. satana, s-a a Atunci Aplecndu-se nu tras nu pti aceia, puteau care, repede n au fata si mers aflnd el vedeau vedea, portilor la si fel. side Iar fratele, venindu-si n fire si cugetnd la cele ntmplate, se bucura de nimicirea puterea demonilor, celor care n l vecii slvind iubesc vecilor. si din multumind tot Amin. sufletul Domnului si l cheam nostru Iisus adncul Hristos, inimii. Care Acestuia a dat atta se cuvine har si slava putere Un aghiorit necunoscut si dezndjduit

5/5