Pasi Intru

Pasi intru gand
Posted on July 2, 2012
Rate This exista daua cai: calea omului si calea lui Dumnezeu.Cea a omului e batatorita de filosofie, stiinta si tehnica. Radu Preda, Jurmnal cu Petre Tutea, Ed Humanitas, 92, p.12 credinta e un mod pur de a gandi p.13 Adevarul absolut il afirma doar religia. Omul crede ca are doar o singura cale de adevar: demonstratia. Or, adevarul absolut este indemonstrabil. El este sau nu este. Nu exista cale spre el. De aceea adevarul e revelatie. P.79 e mai mantuitoare o rugaciune intr-o biserica din gaesti decat Platon [] Dupa mine, []cultura se cheama religie. Iar restul se cheama civilizatie. p.83 Posted in Uncategorized | Leave a comment
Crezi in Dumnezeu?
Posted on July 1, 2012
1 Vote cred Doamne ajuta necredintei mele sublimul paradox ce l-a fascinat si pe Noica. Adica as vrea sa cred, Doamne, nu pot, dar ajuta-ma. Luciditatea si ratiunea ne opresc. La intrebarea crezi in Dumnezeu? multi raspund afirmativ eronat. Adica DA-ul este urmat de un mare DAR. Cred dar nu intr-un Dumnezeu cu barba, am auzit un intelectual
spunand. Ei bine, noua ne trebuie un Dumnezeu care sa se dea El dupa noi nu noi dupa El. Fiecare avem un Dumnezeu al nostru, normal in care credem, care trebuie El sa ne accepte asa cum suntem fara sa ne deranjeze cu ia-ti crucea si urmeaza-ma. Nu, e mai bun Dumnezeul ala care zice dute si la Biserica mai fa o cruce si o rugaciune din Pasti in Craciun si e bine si asa. El e UNUL, si ASA, iar noi trebuie sa ascultam de El asa cum e scris in scriptura si sfintii parinti. Unii ce o ard crestineste si se dau mari orto-docsi atat isi cauta duhovnic pana gasesc un tonomat care baga fisa si-i accepta orice pacat, la promotie cu doar 5 lei. Oare si Hristos e promotional? Sa ne fereasca Dumnezeu de stambo-docsi. Din cugetarile pustnicului Simon vietuitor intr-o pestera din cartierul cu blocuri gri Posted in Uncategorized | Leave a comment
Marturisitorii de la Miercurea Ciuc

Posted on June 29, 2012
Rate This
SAVARSIREA MARTURISITORILOR DIN LAGARUL DE LA MIERCUREA CIUC CARE AU FOST LEGATI UNUL DE ALTUL, IMPUSCATI SI LASATI IN PRIVELISTE SPRE INFRICOSAREA NORODULUI. Posted in Uncategorized | Leave a comment
MORMNTUL CPITANULUI
Rate This
MORMNTUL CPITANULUI
De-aicinainte, vremea se msoar cu trudnicile tale oseminte, Si veacul care curge peste tar ncepe din cenua ta fierbinte.
Mergi printre noi cu sfnta-ti moarte vie, ne tmiezi cu marea ta tcere Mormntul tu e numai nviere, prin tine luminm de vesnicie.
Prin tine bem, setosi, din Mntuire, prin tine doar, ne-am curtit de zgur Izvor ne esti si cin si zidire si patrafir si cuminectur
Esti azima pe caren plns o cere
inima noastr pururea flmnd. Esti drumul nostru ctre zri de miere, esti perna pentru tmpla fumegnd
Esti ruga trii pentru biruin, mistria noastrn aur ferecat, dalta de foc nfipt n credin Mormntul tu e viata noastr toat.
Venim lng trna ta iubit, si umbra ta, prin smirn si balade, ne-atinge cu plutirea ei sfintit si se preschimbn torte si n spade.
Cu duhul tu -mireasm de grdin ne miruim, sub zmbet de icoane. Culegem din mormntul tu lumin si ne splm obrajii de prigoane.
Lum un pumn de lut din groapa sfnt si-l punem pe vechi rni de nchisoare; si rnile din noi tresar si cnt, se fac medalii si zmbesc n soare
Dar de-or veni, cndva, cu pasi usarnici, la groapa ta, miseii si viclenii, si se vor baten piept cu pumni ftarnici, slvind lumina sfintelor vedenii, Mormntul tu, gemnd, s se ridice si duhul tu, tsnind din venicie, ntrun npraznic fulger s despice pngritoarea lor nimicnicie! Radu Gyr, idem Posted in Uncategorized | Leave a comment
Pasi intru gand

Rate This Iisus a avut de trecut prin douazeci de ani de grele incercari, in pustiu, mai inainte de a-si rosti mesajul. Ia aminte, Iisus nu a predicat decat optsprezece luni si a schimbat lumea iar eu cunosc multe creiere stralucite din zilele noastre care au predicat toata viata fara sa-si poata schimba nici macar propriul suflet. Mircea Eliade, Opere(2), Ed. Minerva, Bucuresti, 97, p.201 Posted in Uncategorized | Leave a comment
Inchisoarea Pitesti
Rate This
Nu exista decat trei feluri de oameni: unii care il slujesc pe Dumnezeu, gasindu-L, ceilalti care se straduiesc sa-L caute, negasindu-L, altii care traiesc fara sa-L caute si fara sa-L gaseasca. Primii sunt rationali si fericiti, ultimii sunt nebuni si nefericiti. Cei din mijloc sunt nefericiti si rationali. Blaise Pascal, Misterul lui Hristos, Ed Dacia, 98, p.17 Posted in Uncategorized | Leave a comment
Marturisitoare a lui Hristos

Rate This
Posted in Uncategorized | Leave a comment
Sa ne aflam in treaba
Rate This cei care vorbesc despre lucrurile duhovnicesti fara sa fi gustat din ele, seamana cu un om care merge prin pustiu pe o mare caldura si, ars de sete, deseneaza un izvor din care tasneste apa si se imagineaza pe sine pe cale sa-si potoleasca setea, in timp ce arsita ii usca buzele. Si mai seaman cu cei care vorbesc despre miere si spun ca e dulce, fara a fi gustat vreodata, fara a cunoaste realitatea acestei dulceti Sf. Macarie Egipteanul Posted in Uncategorized | Leave a comment
Antiteze Inchisoarea JILAVA

Rate This
ANTITEZE
N-ai dezmierda, de n-ai sti sa blestemi, surd numai acei care suspina, de n-ai fi rs, n-ai fi stiut sa gemi, de n-ai fi plns, n-ai duve-n ochi lumina.
Si daca singur rana nu-ti legai cu mna ta n-ai unge rani straine, n-ai jindui dupa un col de rai, de n-ai purta un strop de iad n tine.
Si nu te-nalti n slavi daca nu cazi cu fruntea grea n pulberea amara, iar dac-nvii n zmbetul de azi, e c-ai murit n lacrima de-aseara Radu Gyr, Idem Posted in Uncategorized | Leave a comment
Pasi intru gand

Rate This
E stiut ca pentru a scoate un gand rau din mintea cuiva, trebe sa i-o invalui de foarte multe ori cu cuvant bun, ca s-o izbavesti din robia gandului strain. Asta-i calea cea mai lunga: de la urechi la inima Arsenie Boca, Cararea Imparatiei, p.45 Adevarul a fost, este si va fi atat de lovit, incat de multe ori o privire obiectiva poate observa mutilarea, alterarea lui in asa fel, incat s-a ajuns sa se numeasca minciuna, dupa cum binele s-a numit rau si raul bine Isaia 5,20 Idem, p.72
TREI INGERI
Rate This
Trei ingeri
Trei ingeri zboara-n asfintit Doi tac si unul a grait: E linistea atat de mare Aud cum se deschide-o floare. Trei ingeri zboara-n asfintit. Doi tac si unul a soptit: E linistea atat de sfanta Aud cum stelele isi canta. Trei ingeri zboara-n asfintit. Toti tac si unul s-a gandit: Ce zgomote infricosate Aud o inima cum bate. Posted in Uncategorized | Leave a comment
Inchisoarea Targu Ocna

Rate This
MORTII
Pe sub fereastr trec sicrie cu trupuri reci de camarazi; trecur ieri, trecur azi, numrul lor cine-l mai stie?
Crutul tras de un ocnas pe drumul plopilor l duce; nu sunt nici prapuri si nici cruce si nici-o vam prin oras.
Nici o logodnic nu plnge n urma mortului uitat, ci din vzduhunvolburat o pan galben se frnge.
Noi stm la geam, privim n zare cum flfie aripa morii si nentrebm: pe mine, care o s-l ating zarul sortii? Radu Gyr, Idem Posted in Uncategorized | Leave a comment
invitatie la RAI
Rate This
Nu poate onora invitatia la cina mi-am luat cai putere (Arsenie Boca, Pictura de la Draganescu) Posted in Uncategorized | Leave a comment
Inchisoarea Aiud
Rate This
ARBORII
n brazi, n paltini, n stejari eu am parinti si frati si neamuri. Nu frunza tremura pe ramuri, ci numai ochi adnci si mari.
Toi dacii de la radacina ard n molizi, sub largi cununi. Pe cer, cu vrfuri de goruni, scriu uricarii, cu lumina.
n frasin, ca-ntr-un vechi altar, slujeste nca un vladica. n creanga drza se ridica
o mna aspra de plugar.
Iobagii cresc din razvratire n fagi, alaturi de plaiesi. Cte-un bunic, cte-un unches aud n orice plop subire.
Zugravi de vis ori octoih soptesc prin scorburi catre seara, lnga poeti care-naltara din flacri lacrima de stih . . .
Si eu totuna cu strabunii n cel de mine, cel de azi, voi murmura n ulmi si brazi, cu toate fosnetele lunii. Radu Gyr, Idem Posted in Uncategorized | Leave a comment
Sensul si scopul in viata

1 Vote
Parintele Arsenie Boca

Rate This
Multi, pana nu-si inteleg greselile, se cred curati aparanduse: ca n-au omorat, n-au dat foc si asa mai departe. De fapt ei sunt inchisi si legati la minte cu val de intuneric care nu se rupe altfel, decat numai cand le izbesti pacatele peste obraz Cararea Imparatiei, p.58 Posted in Uncategorized | Leave a comment
La Canalul Dunare Marea Neagra

1 Vote
La Canal; ISTORIA CARE NU SE INVATA LA SCOALA Posted in Uncategorized | 1 Comment
Crezul
1 Vote
CREZUL
Puneti-mi lanturi si catuse sa sune scrsnetul hain si mii de lacate la use, eu cum am fost, asa ramn.
Surpati asupra-mi munti si ape, puteti chiar sa ma spnzurati. Cu grele, negre trnacoape, credina nu mi-o sfarmati
Trti-ma, de vreti, sub santuri si ngropati-mi trupul stins. Eu simt ca Fat-Frumos, din lanturi puteri adnci de nenvins.
Puteti sa napusti tot iadul ca sa ma frnga pna-n miez. Eu stau n viscole ca bradul si tare, tare ca un crez. Radu Gyr, Idem Posted in Uncategorized | Leave a comment
Pasi intru gand

1 Vote
Crestinul intelege viata fapt de o considerabila insemnatate, ce intrece cu mult comorile stiintei si ale filosofiei. Crestinul stapaneste sensul vietii care nu e un sens tragic. Sau in orice caz, de un tragic omenesc. Tragicul crestin e altul: neputinta de a ramane todeauna crestin, dualismul care-duh, slabiciunea care il tareste si e bine sa-l tarasca in viata pagana, senzuala. azi nu oricine poate ajunge ortodox acei ortodocsi care au dus o viata lipsita de nelinisti si experiente launtrice nu sunt adevarati ortodocsi Mircea Eliade Lucruri de taina, p. 74-75 Posted in Uncategorized | Leave a comment
3. Despre limbaj, oratorie si convertire in ortodoxie

Rate This
Un rol fundamental l-a avut biserica in formarea limbii si literaturii romane. In manastirile noastre au existat primele tiparnite, iar cartile de cult au fost caramizi importante la baza literaturii romane. In crestinism s-a pus serios problema slujbelor de cult traduse in limba de bastina a popoarelor din Europa. Toate aceste realitati istorice fac dovada interesului vadit pentru ca poporul sa perceapa usor mesajul crestin. In present lucrurile s-au degradat intr-un mod cu totul revoltator. Cu exceptia unora ca Bastovoi sau Puric, Biserica Ortodoxa foloseste un limbaj cu totul inaccesibil contemporaneitatii. Se pot traduce carti patristice cu limbaj de ev mediu foarte greu accesibil sau aproape imposibil. Acelasi limbaj de lemn pe care l-au preluat gresit unii vorbitori face mult rau in imposibilitatea redarii accesibile a mesajului crestin. Iar predicile din bisericile noastre pot duce la somn si implicit lovirea prin cadere a oricarei babe obosite. Adjectivele folosite in predici sunt parca interminabile si uiti de subiect si predicat, in asteptarea lor. Oamenii care fosesc un astfel de limbaj sunt oameni ce nu se implica in vorbire. Ei vorbesc si nu vestesc: e usor a spune vorbe cand nimic nu ai a spune vorba putin altfel a lui Eminescu. Acestia sunt falsi, caci intr-un fel vorbesc in familie si intre prieteni si intr-un alt fel vorbesc despre Dumnezeu. Despre El vorbesc asa pentru ca nu-L cunosc. Nu poti vorbi fara pic de viata si interes despre cineva care ti-a facut mare bucurie sa-l cunosti.
Oratoria a fost o stiinta dezvoltata in antichitate si pana la crestinism s-a facut scola pe ea in transmiterea unei gandiri. In afara de charisma s-a creat o disciplina. In crestinism, pe langa charisma, e sprijinul divin, adica duhul. Daca nu e charisma, nici duh, nici stiinta atunci nu ramane decat o mare mizerie si prostie iar Cuvantul lui Dumnezeu asteapta sa fie vestit si nimeni nu se inscrie. O alta gafa in abordarea teologica contemporana este acea pretentie de superioaritate pentru un novice. O mare parte din clasa pseudo-duhovniceasca da hrana pentru copii multa carne in loc de lapte. De capatai, aici sunt doua exemple puternice. Unul biblic si altul patristic. In cel biblic Sf. Ap. Pavel ne invata arta cucerii pentru Hristos, care e regula de baza cu pilda vie pe insusi Mantuitorul. Mantuitotul nu ne-a cerut sa ne urcam in cer inainte de-al trimite pe Fiul Sau sa se coboare la noi. Tot astfel trebuie sa ne coboram si noi la cei de jos pentru a-i inalta la cer. Nu putem avea pretentia ca unul ce nu-L cunoaste personal pe Dumnezeu sa-l stie din norme si canoane cand inceputul e doar IUBIREA. In cel de-al doilea exemplu Parintele Porfirie, clar-vazator, primeste un grup de rockeri, fara a intra in cel mai mic detaliu spiritual, ba chiar mai mult, se coboara exact la nivelul lor si intra in detalii despre motoare, domeniu cu totul strain parintelui. Asta dovedeste grija fata de aproape si nivelul lui de abordare, ca mai apoi sa doreasca el sa tinda spre nivelul tau. Un mod pe care a incercat inchizitia sa-l aplice e dragostea cu parul sau cu sabia (tortura), adica abordarea cu superioaritate si de sus, pe cand modelul nostru este in contrapondere, Iisus s-a smerit. El folosea vorbirea in pilde, cea mai prolifica si accesibila totodata, mereu nealterata si contemporana. Un alt aspect pe care il aminteste Parintele Porfirie este pregatirea pentru primirea Cuvantului. Spune ca dintre toti numai unul era capabil sa primeasca, si acela s-a si intors la Dumnezeu. Noi nu cunoastem, ceea ce primii crestini intelegeau prin etapele pregatirii spre crestinare, acea adevarata arta a convertirii. Noi de fapt nu intelegem delicatetea in lucrarea cu sufletul. Sfintii parinti au sistematizat cam tot ceea ce inseamna proces de lupta in razboiul nevazut, dar datoria noastra este sa facem informatia accesibila, fara a o deforma in vreun fel. Suntem incapabili sa propovaduim cu adevarat pentru ca de fapt suntem incapabili sa traim cu adevarat. Nu poti vorbi cu mare convingere despre ceva ce n-ai trait, doar daca esti bun actor sau ipocrit. Vorbesti cu mare bucurie si convingere despre ceva ce ti-a provocat mare bucurie. Este de mare folos stiinta oratoriei, dar in absenta unei component care se cheama sinceritatea trairii, totul e un mare fals. Posted in Uncategorized | Leave a comment
2. Despre bigotism in ortodoxie sau teoria formelor fara fond

Rate This
Sunt proceduri sau mijloace care imbraca o forma pentru a se putea exprima fondul in atingerea obiectivului dorit. Spre exemplu, sfintii parinti spun ca nu ne va mantui numarul metanilor, numarul baticelor si al fustelor caci toate acestea si multe altele sunt doar o consecinta a unei simtiri, o determinare sincera spre ceva prin acest mod. Poti ajunge la o destinatie folosind mai multe poteci, important e sa stii de unde pleci si unde vrei sa ajungi. In teoria aceasta a formelor fara fond cei mai multi se plimba pe poteci ca schizofrenicii mimand ca ajung undeva, pe cand ei habar nu au de cum arata paradisul pierdut. Unii duhovnici spun ca nu e indicat folosirea unor sfaturi date pentru ucenici ca fiind general valabile. Pai atunci ce-ar mai fi ca duhovnicii sa nu mai opereze pe suflete, de parca ar fi toate la fel, sa-si ia concediu prelungit, iar in locul lor sa intervina tonomatul bisericesc. Bagi fisa (acum nu mai e cu fise ci cu foi), spui problema si programul iti da solutia. Se mai practica tipul asta intr-o oarecare masura, de merg cu totii la spovedit in posturi, fac gramezi in biserici de cateva ori pe an si apoi pustiu, bate vantul si duhul prin biserici. Si atunci popa, tot un fel de tonomat, zi pacatul ia canonul, iti da cateva genoflexiuni si gata-i totul in doua minute, cel mult trei. Unde-i comunicarea, ascultarea, dezbaterea, intelegerea, alinarea, dojana si toate intru progres spiritual? Arareori se intelege cat de complicat si complex este sa lucrezi cu suflete. In primul rand retetele fixe si tonomatele nu-si au rost din considerentul ca fiecare suflet este cu identitatea lui unica, complexa si profunda iar sa intri cu bocancii in sufletul omului si sa fi inconstient ca te bagi intr-un abis sublim si delicat este o mare eroare cu unele consecinte fatale. Unii in intentia de a face bine pot darama enorm. Revenind la superficialitatea vietii crestine, parintele Arsenie Boca spune cum unii cred ca daca nu au omorat, n-au dat in cap, n-au dat foc si n-au furat au cumva arvunit raiul. Si de aici si haina de initiat: are fusta lunga, ca trena de-un km, baticul de aduce cu araboaicele, bate matanii ca la olimpiada si pe mana pana la cot cincizeci de metanii, rafturi pline de ciasloave, peretii tapetati cu icoane si candele ca da bine la designul duhovnicesc. Dar in suflet bate vantul a iubire, gura latra-a zavistie, judecata-i smulsa Dumnului din cer, dar crestinu-i mare tare, da cu caramida-n piept. A intelege ca toate mijloacele de care fac referire izvoarele crestine sunt doar pentru initiati si nu pentru toate categoriile, dar tema initiatilor si neinitiatilor in ortodoxie, cei chemati ca-n Liturghie, in present este prost inteleasa si abordata. Toti is initiati si de fapt mai toti habar nu au notiunile elementare de crez, si de aici se amesteca mimarea vietii spirituale cu cea autentica, prima fiind dominanta. O revenire la normalitate, cum spun sfintii parinti, un inceput bun, se face prin sadirea in om a acelei ape vi care va genera in om viata, iar daca sunt si baticuri si fuste sunt ca si consecinta a ceva ce se intelege de la sine ca fiind normal dar nefiind fundamental obligatoriu aici vor sari dogmatisti cu argumente ale obligativitatii: Scrie acolo ca femeia trebe saDa bine ma, traieste
tu in litera, ca tot acolo scrie ca litera ucide iar duhul zideste. (aici avem de-a face cu alte tonomate de citate; gen constructia sectarului care are o serie de argumente bine construita, cu logica dar total eronata in fond) Si uite asa revenind, cand viata ta este in contrast cu baticul si fusta de pe tine, esti doar un simplu mobilier petru ele. Nu forma genereaza fondul ci fondul genereaza forma Consecintele acestui pseudo-crestinism sunt printre cele mai dureroase. In primul rand convertirea nu mai are loc in crestinism datorita modelelor ci datorita interventiei divine in viata omului, efectiv lucruri pe care ei le considera minuni. Dar viata aproapelui tau sa schimbe viata ta este pe cale de disparitie. Viata pseudo-crestinilor este una ce tine la distanta laicii. Ei nu inteleg cuvintele Mantuitorului ca vazand faptele voastre cele bune s slveasc pe Tatl vostru Cel din ceruri (Matei 5,16) sau Cci aa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, s nchidei gura oamenilor fr minte i fr cunotin(1Petru 2,15). Si la toate aceste cuvinte ce pot fi doar auzite si nu percepute Iisus ne zice cine are urechi de auzit sa auda nu sa le tine de prezenta. Posted in Uncategorized | Leave a comment
Pasi intru gand

Rate This Nicaieri si niciodata nu ne-a cerut Hristos sa fim prosti. Ne cheama sa fim buni, blanzi, zmeriti cu inima, dar nu tampiti. Nicolae Steinhardt Jurnalul fericirii (Ed. Dacia p.19) Raul poate sa-l faca oricine, cat de nevolnic ar fi. Binele e insa numai pentru suflete tari si firi calite. Rau: lapte pentru copii; binele: carne pentru adulti Idem, Ibidem, P.157 Un lucru imi pare cert, ca lumea oamenilor simpli este o lume complicata, iar lumea oamenilor complicati este o lume simpla Idem, Ibidem, p. 296
Hristos n-a respins pe curve si pe hoti dar nu spre a-i binecuvanta in pozitia lor de curve si de hoti, ci pentru ai ajuta sa nu mai fie Idem, Ibidem, p. 317 Posted in Uncategorized | Leave a comment
OFRANDA
OFRANDA Din luptele si-nfrngerile noastre asternem trepte noilor destine, o scarade margean peste dezastre, sa urce pasii lumii care vine. Din fiecare ranacare doare, din orice suferinta armuri am pus pe piepturi viitoare si spade-am pus n mini ce nu sunt nca. Iar dac-am plns, din lacrima maiastra rasare mngierea de matase pe care mine alt pe alte frunt Si-atunci n noaptea zgurei si a zloatei nchidem lupta, lacrimasi rana, din daruirea noastra subterana ne-om face pine pentru foamea gloatei. Radu Gyr (Poezia in catuse) Ne batem joc (vorba lui Tudor Gheorghe) in fiecare clipa de fiecare suferinta, de jertfa lor, de sangele ce-a curs printre suspine. Unde-s fruntile ce cresc din fruntea noastra?
mai adnca,
ii au s-o lase i ce cresc din fruntea noastra.
Unde-s piepturile viitoare? si unde-i lumea viitoare? Ne batem joc in fiecare clipa, de ei, de noi, de fiecare

Pasi Intru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pasi Intru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pasi intru gand

Posted on July 2, 2012

Marturisitorii de la Miercurea Ciuc

Posted on June 29, 2012

Esti azima pe caren plns o cere

Pasi intru gand

Posted on June 27, 2012

Marturisitoare a lui Hristos

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Antiteze Inchisoarea JILAVA

Pasi intru gand

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Inchisoarea Targu Ocna

o mna aspra de plugar.

Sensul si scopul in viata

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Parintele Arsenie Boca

La Canalul Dunare Marea Neagra

La Canal; ISTORIA CARE NU SE INVATA LA SCOALA Posted in Uncategorized | 1 Comment

Pasi intru gand

3. Despre limbaj, oratorie si convertire in ortodoxie

2. Despre bigotism in ortodoxie sau teoria formelor fara fond

Pasi intru gand

ii au s-o lase i ce cresc din fruntea noastra.

S-ar putea să vă placă și