CETILE GETODACILOR

CETI
Cetate este un termen general care definete o construcie nconjurat de ziduri cu rol de aprare. Spre deosebire de termenul de castel, care are un sens strict de reedin nobiliar rural, termenul de cetate are un sens strict militar, dar foarte larg din punctul de vedere al formelor arhitecturale. n limba romn, cetate poate nsemna orice form de fortificaie, de la un simplu donjon, pn la redute, structuri defensive de tip Vauban, sau la

localiti medievale nconjurate de ziduri de

aprare. Cetile au jucat un rol militar important, din perioada antic pn n secolul al XVIII-lea.

CUPRINS
Cetatea Blidaru Cetatea Znelor Cetatea Deva Cetatea Alb

CETATEA BLIDARU
Cetatea dacic Costeti - Blidaru
este una dintre cele 6 fortree dace din Munii Ortie care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din

Romnia. Cetatea a fost construit n

secolul I .Hr. cu scop de protecie mpotriva cuceririi romane. Fortificaia cuprinde dou incinte, unite intre ele, avnd mpreuna ase turnuri puternice.

 Situata pe culmea Blidarului (703 m), este cel mai puternic complex fortificat din aceasta zona, fiind intins pe un platou de aproape 6000 mp. Strajuind malul stang al Apei Gradistei, la fel ca si cetatea Costesti, fortificatia de la Blidaru cuprinde de fapt doua incinte, unite intre ele, avand impreuna sase turnuri puternice.

 Prima cetate, ce ocupa platoul superior al dealului, are o forma trapezoidala, fiind prevazuta cu patru turnuri exterioare, plasate

pe colturi. Potrivit unei ingenioase rigori de

arhitectonica militara, intrarea se facea prin turnul I, astfel conceput incat sa impiedice desfasurarea fortelor inamicului, silindu-l sa coteasca spre dreapta si sa-si expuna flancul loviturilor. In interior se pastreaza urmele unui turn-locuinta.

S PRE V ES T DE PRI M A CETATE A FO S T CO NS TRU I TA A PO I CE TATE A A D O UA , AVA N D F O R M A P E N T AG O N A L A . A T R AG E A T E N T I A A I CI S I S TEM U L PLATFO RM ELO R DE LU PTA DE PE LATU RI LE DE NO RD S I D E V E S T, C U A D E VA R A T E M I C I CA ZEM ATE

A P R O V I Z I O N A R E A C U A PA A A C E T A T I I E R A ASIGURATA PRINTR -O MONUMENTALA C I S T E R N A PA T R U L A T E R A , C U Z I D U R I D U B L E S AU I N T R E I T E , A DA N C A D E P E S T E 5 M , C O N S T R U I T A I N PA R T E A D E N O R D V E S T. D E O S E B I T D E I N T E R E S A N T A E S T E PA R D O S E A L A C I S T E R N E I , A L C A T U I T A D I N T R - U N " C I M E N T " AVA N D I N COMPOZITIA SA MORTAR, CENUSA SI C A R BU N E D E L E M N. P E AC E E A S I L AT U R A , P E O T E R A S A M A I J OA S A , A F O S T S C O S L A I V E A L A U N T U R N D E PA Z A C A R E A S I G U R A D IN ACEST LOC STRATEG IC, N UMIT POIA N A PERTII, O LARGA VIZIBILITATE, DOMINAND IMPREJURIMILE

 Ea este una dintre cele mai vechi fortificatii de pe meleagurile romanesti, fiind ridicata de catre daci in secolul I i.Hr, in scopuri militare. Fortareata avea rolul de a-i proteja pe locuitorii acestor tinuturi de armatele Imperiului Roman, care isi propusese sa cucereasca intreg teritoriul ocupat de daci. Aceasta a fost catalogata drept cea mai puternica si rezistenta constructie fortificata din intreaga zona, ocupand la acea vreme un platou desfasurat pe malul stang al Raului Gradistea, ce masura aproximativ 6000 metri patrati. Din punct de vedere al felului in care a fost construita, cetatea ingloba doua incinte, unite ulterior intre ele si protejate de prezenta a sase turnuri de aparare. Prima parte a cetatii era amplasata in partea superioara a dealului, fiind prevazuta cu patru turnuri exterioare de aparare, iar cea de-a doua parte se gasea in continuarea primei cetati, in partea vestica a acesteia.

 La fel ca Cetatea Costesti, Cetatea Blidaru a fost ridicata doar in scopuri militare, iar ca urmare, aceasta a fost singura fortificatie ce nu a putut fi cucerita de catre romani, soldatii de aici cedand doar in cazul nefericit in care ramaneau

fara apa si alimente. In apropierea acestei cetati a fost descoperita o alta

constructie ingenioasa si unica la acea vreme: o cisterna de apa ridicata in exteriorul fortaretei, despre care se spune ca este o opera tipic romana, ce nu ar fi putut fi ridicata decat cu ajutorul unui mester roman. Aceasta era foarte utila, intrucat asigura aprovizionarea cu apa a cetatii. In partea de nord vest, cetatea dispunea si de incaperi special construite pentru a depozita diverse provizii.

 Tot la Cetatea Blidaru, se spune ca erau pregatiti toti cei care aspirau sa devina membri ai Academiei de Spiritualitate, o organizatie specifica a dacilor, in care erau predate tot felul de tehnici, proceduri si strategii spirituale. Pentru toti cei pasionati de astfel de locuri si obiective turistice, o vizita la Cetatea Blidaru, una dintre cele mai bine conservate cetati dacice, poate reprezenta o drumetie placuta, relaxanta, intr-un cadru natural inedit. Pana la cetate trebuie pacurs un traseu printr-o padure deasa, cu peisaje de poveste. Acest obiectiv turistic are de asemenea si o mare incarcatura istorica, aici avand loc batalii importante si decisive in procesul formarii poporului roman: razboaiele din

101-102, 105-106.

CETATEA ZNELOR
Cetatea Znelor este o veche cetate dacic situat pe un pisc montan n apropiere de oraul Covasna, n partea superioar a Vii Znelor. n prezent sunt vizibile zidurile scoase la iveal de ctre arheologi prin spturi. Cercetrile efectuate aici au scos la iveal numeroase fragmente de ceramic si monezi datnd din perioada dacic i roman. Cercettorii cred ns c cetatea a fost construit i Cetatea dacica de la Covasna a trezit interesul unor istorici si cercetatori romani, cum ar fi: I. Nestor, A. Ferenczi si C. Daicoviciu, care au incadrat-o in sirul cetatilor dacice din estul Transilvaniei, apreciind ca cetatea a fost construita la mijlocul secolului I i.e.n., in timpul domniei lui Burebista.

 Lucrrile de amenajare au fost impresionante, ele incluznd att obinerea unei suprafee terasate de aproape 10.000 m2, ct i ridicarea unor fortificaii de aprare sau de susinere a teraselor, de cca. 700 m lungime. Amenajrile au cuprins att tierea promontoriului, pe care s-a aflat acropola, ct

i amenajarea a 3 4 terase, pe laturile de

nord, vest i sud; partea dinspre est este foarte abrupt. Diferenele de nivel, fa de acropol, ct i dintre terase, sunt de 7 8 m.

 Acropola, ce includea o suprafa de circa 700 m2, a avut o fortificaie circular chiar

pe baza platoului i un zid de susinere la baza acestuia. Acestea impresioneaz att prin
dimensiuni, ct i prin modul complicat de construire. Terasa I a, cu o suprafa de circa 3.000 m2, era mrginit de un zid, lat de 2,20 2,50 m, format din doi parameni i emplecton. Pentru parameni s-au selectat pietrele mai mari i cu unele laturi plate, iar ca liant s-a folosit lutul; deocamdat nu s-a observat ntrebuinarea lemnului n structura zidului. n unele zone, paramentul exterior se pstreaz pe o nlime de 1,20 1,50 m, format din 10 12 Terasa a II a, include o suprafa de peste 3.700 m2. Fortificaia ei este de aproape 250 m; vestigiile acesteia sunt impresionante, i ele se evideniaz pe aproape toat lungimea terasei. Rmne de vzut dac este vorba de un zid sau de un val ntrit cu piatr.

 Cercetarile arheologice mai recente au condus la emiterea unor consideratii preliminare.

Locuirea din epoca bronzului a fost sporadica, pe cand cea din prima epoca a fierului a fost
mai intensa, cand este posibil sa se fi efectuat anumite amenajari Terasa a III a, situat doar pe laturile de vest i nord ale muntelui, este mai mic, fortificaia, lung de cca. 150 m, incluznd o suprafa de circa 150 m2. Dezastrul ecologic din noiembrie 1995 a dus la prbuirea, aproape total, a arborilor, acetia antrennd ntre rdcinile lor pri din ziduri i complexe, ca i inventarul din stratul arheologic. Cercetrile arheologice la acest monument se impun, att datorit caracterului lor de salvare, ct i pentru o mai bun cunoatere a civilizaiei geto dacilor din sud estul Transilvaniei. Deasemenea, o eventual conservare restaurare a fortificaiilor i a complexelor, va constitui un punct de mare atracie turistic

 Nu este exclus ca, pn la baza muntelui, dacii s fi amenajat i alte terase, aa cum par a sugera observaiile preliminare.Cronologia.

Materialele arheologice, recoltate pn n prezent, par a data fortificaia

din sec. I a. Chr. pn la 106 d. Chr. Dac momentul ridicrii fortificaiei este mai dificil de precizat cu exactitate, sfritul ei pare mai sigur la nceputul sec. II d. Chr., cu ocazia rzboaielor daco romane. Oricum, o distrugere anterioar cuceririi romane s-a observat la zidul de pe terasa I a ntr-o perioad nc greu de precizat. Prezena unor relativ numeroase fragmente de vase hallstattiene de pe terasa I a sugereaz o amenajare a muntelui chiar din prima epoc a fierului. Este de semnalat i prezena, sporadic, a unor fragmente de vase ceramice

din bronzul mijlociu.

CETATEA DEVA
Una din puternicele cetti geto-dacice din zona Cmpiei Munteniei este dava de la Radovanu, judetul Clrasi. Locul pe care s-a aflat aceast cetate, un promontoriu de form triunghiular care se vede astzi n partea de sud-est a comunei creat prin eroziune din terasa nalt a rulul Arges, este cunoscut de localnici sub numele de Gorgana a doua". Initial, cetatea a fost separat de restul terasei printr-un sant de aprare, adncit apoi de apele czute din precipitatii. Pantele abrupte, greu accesibile au oferit acestei dave o excelent aprare natural, creia oamenii i-au adugat o palisad si un sant cu o adncime ce ajungea pn la patru metri. Cu timpul, asa cum

s-a constatat n timpul spturilor arheologice, s-a renuntat la sistemul suplimentar de aprare.
n jurul resedintei cpeteniei acropola pe o suprafat de cteva hectare se ntindea asezarea civil.

 n incinta ntrit, s-a cercetat aproximativ o treime din suprafat,

constatndu-se existenta a dou

straturi de cultur, primul datnd din perioada de sfrsit a epocii bronzului (sec. XV-XII i.e.n.), iar cel de-al doilea din perioada geto-dacic. nceputurile asezrii geto-dacice dateaz din sec. III .e.n., dar promontoriul ncepe s fie intens locuit si fortificat din primele decenii ale sec. II .e.n.

 Locuintele de form rectangular au fost construite conform traditiei pstrate din epoca neolitic din pari grosi btuti n pmnt, mpletiti cu nulele si lipiti cu

lut, care avea n compozitie paie si pleav. Peretii caselor, bine neteziti, erau spoiti.
Acoperisurile, n dou ape, erau din stuf sau paie. n stratul de cultur a fost descoperit o cantitate apreciabil de tigle si olane, ceea ce atest c una din locuinte, care reprezenta o important deosebit probabil locuinta cpeteniei sau un locas de cult a fost acoperit cu astfel de materiale de constructie. n locuinte s-au descoperit vetre de form rotund sau oval, iar n dou dintre ele, de dimensiuni mai mari, vetre ornamentate. Deoarece n inventarul acestor dou locuinte s-au gsit vase de o form deosebit, care, dup prerea unor cercettori, erau vase de cult, iar n preajma lor s-au identificat gropi cu depuneri rituale, considerm c ne aflm n fata unor sanctuare si c dava de la Radovanu a fost un important centru religios al lumii geto-dacice de pe cursul inferior al rului Arges.

 ntr-o alt locuint au fost scoase la iveal creuzete, tipare, dornuri, dlti de dimensiuni mici cu gura curbat, resturi de metal si zgur, materiale ce dovedesc c

locuinta a apartinut unui bijutier ce-si ornamenta obiectele de podoab sau vasele de
metal pe care le furea. Operatia era fcut cu ajutorul unei stante din bronz ce avea reprezentat n relief chipul zeitei Atena Partenos. Descoperirea acestui atelier ridic fireasca ntrebare dac nu cumva, la Radovanu, s-au btut monede, asa cum s-a constatat n unele dave n care s-au gsit asemenea unelte. Inventarul locuintelor, foarte bogat si variat, cuprindea obiecte si unelte din fier (seceri, cosoare, cutite, dlti de tmplrie, pinteni, pumnale, vrfuri si clcie de lnci, vrfuri de sgeti etc.). Nu lipsesc nici uneltele din bronz sau din piatr (rsnite de form conic, zdrobitoare) si nici cele din os (mnere de cutite si pumnale, mpungtoare, ace s.a.m.d.). Se vd de asemenea, greutti pentru fus, greutti pentru rzboaiele de tesut sau plasele de pescuit, lustruitoarele sau modelatoarele de vase.

 Se cuvin mentionate si unele cioburi rotunjite, asa-numitele ostrakoane, care serveau fie ca fise de vot, fie ca jetoane pentru unele jocuri de societate constituind asadar mrturii pretioase privind unele aspecte ale vietii strmosilor nostri. ntre obiectele descoperite, majoritatea o constituie vasele din lut de diferite forme si mrimi, lucrate cu mna sau la roata olarului, lustruite sau nu, deseori decorate cu mult gust, arse la rosu sau la cenusiu. Ceramica, n cea mai mare parte asemntoare cu aceea descoperit n alte asezri si cetti contemporane dovedeste nc o dat unitatea culturii materiale geto-dacice. Dintre piesele cele mai rspndite mentionm numeroase fragmente de cupe geto-dacice cu decor n relief, precum si tipare pentru furirea acestora, descoperiri care dovedesc c si dava de la Radovanu a fost un important centru mestesugresc unde se produceau asemenea vase

apreciate si cutate n ntreaga lume geto-dacic.

 Devenind viticultori, geto-dacii de la Radovanu si pstrau si si vindeau produsele viticole n amfore arse la rosu, care imitau amforele din insulele grecesti Cos sau Rhodos. Ca marc a fabricii" aceste amfore purtau stampile care, n loc de scriere, aveau motive decorative, de aceea snt cunoscute sub numele de stampile anepigrafice". O atentie deosebit merit descoperirea unui obiect metalic, asemntor unei eprubete, n care se afla o lingurit cu coad lung; se pare c eprubeta servea la pstrarea si administrarea unei licori sau pomezi tmduitoare. Un alt obiect, din bronz de form cilindric, cu un capt ltit n form-triunghiular, cu tis asemntor unui bisturiu, si cu cellalt capt ngrosat, de form conic si ascutit, putea servi la interventii chirurgicale, ca incizii, drenati si cauterizri. Aceste piese reprezint mrturii pretioase privind ndeletniciri mai rar evidentiate de descoperirile arheologice. Intensitatea comertului practicat de locuitorii acestei asezri este

ilustrat de numeroasele vase si obiecte de podoab de import, de monedele grecesti si romane, dar si de
monedele geto-dacice. S-au gsit monede de bronz emise de cetatea Callatis, tetradrahme de argint din insula Thasos, denari romani republicani, drahme de argint, didrahme dacice de tip Vrteju-Bucuresti si InotestiRcoasa. Importantele descoperiri arheologice de la Radovanu relev c aici s-a aflat centrul economic, politic, comercial si cultural, al unui trib sau uniuni de triburi de pe cursul inferior al rului Arges .in sec ||_| . e. n.

CETATEA ALB
Cetatea Alb (n ucrainean - / BilhorodDnistrovski) este un ora n raionul omonim din regiunea istoric Bugeac, n Ucraina de astzi (regiunea Odesa). n timpul lui Burebista, cetatea se numea "Tyras" i inea de regatul dacic al lui Burebista. Cetatea s-a aflat sub suveranitatea moldovenilor ntre 1359 i 1484, cnd tefan cel Mare a pierdut cetatea, aceasta fiind cucerit de turci. Oraul devine parte a Regatului Romniei ntre 1918 i 1940. Populaia romneasc n ora este de 2% (2001). Amplasat la gura de vrsare a rului Nistru n Marea Neagr, ntr-un loc frumos i de importan strategic evident, Cetatea Alb a fost atestat arheologic nc din atichitate. Astzi, Cetatea Alb, (n ucrainean -

/ Bilhorod-Dnistrovschi) este un ora n raionul omonim din

regiunea istoric Bugeac, n Ucraina de astzi (regiunea Odesa).

 Menionat mai nti ca aezare construit de grecii din Milet, sub denumirea Tyras, dup numele antic al fluviului Nistru (sec. VI-I .Hr.) i amplasat conform documentelor pe insula format de cele dou brae ale deltei rului Nistru (Tyras) (Not: astzi rul Nistru nu are delt la vrsarea n Marea Neagr ci se vars print-un liman, fapt datorat micorrii debitului acestui fluviu). n timpul lui Burebista, cetatea se numea Tyras i inea de regatul dacic al lui Burebista. n secolele I - IV d.Hr. Cetatea se afl sub stpnire roman. Sursele medievale o menionau, aproape fr excepie, cu denumiri precum: Albi Castri, Citta Alba, Belgorod, Alba Iulia, Akkerman, etc., toate nsemnnd n traducere "Cetatea Alb". La sfritul secolului XIV-lea (1392), Cetatea Alb a intrat sub stpnirea moldovenilor, dobndind o mare importan n timpul domniei lui Alexandru cel Bun i mai ales, a lui tefan cel Mare, ca fortrea de

aprare mpotriva turcilor. Cetatea Alb era considerat, alturi de Cetatea Chilia (situat la gurile Dunrii),
"poarta cretintii" i "cheia a toat ara Moldovei, a Ungariei i rii de pe Dunre" sau "plmnii Moldovei". Rolul lor strategic n stoparea expansiunii otomane era recunoscut de sultanul Mehmed al II-ea nc din 1462: "atta timp ct Chilia i Cetatea Alb sunt ale valahilor i Belgradul srbesc e al ungurilor, noi nu vom putea nvinge cu totul pe ghiauri" (Nicolae Iorga).

DUP NUMEROASE NCERCRI NEREUITE, LA 30 IULIE 1484, O P U T E R N I C O A S T E T U R C O - T TA R , C O N D U S D E S U LTA N U L T U R C B AYA Z I D A L I I - L E A , A A S E D I AT C E TAT E A A L B P E T I M P U L D O M N I T O R U L U I T E FA N C E L M A R E , C E TAT E A C Z N D S U B O C U PA I E O T O M A N L A 5 A U G U S T A A C E L U I A I A N . O R A U L D E V I N E PA R T E A R E G AT U L U I R O M N I E I N T R E 1 9 1 8 I 1940. POPULAIA ROMNEASC N ORA ESTE DE 2% (2001).

 Albul era sugerat de culoarea pietrei din care a fost ciplita din indaratnecia si truda unor mesteri anonimi dar si de numele "Riului alb ". Caci asa s-ar fi numit alta data riul Nistru pe malul caruia a fost ctitorita cetatea, in acest caz albul denotind probabil limpezimea si curatenea apelor fluviului.Marturiile de epoca, resturile de ziduri de piatra din diferite perioade ale anticitatii, inscriptiile grecesti si latine,resturile de arhitectura antica (coloane, placi de teracota pictate inspirat,ceramioca greciasca, romana, bizantina, mici obiecte de bronz, os si teracota), gasite in timpul sapaturilor arheologice din anul 1919 si intre anii 1927-1930 atesta pelerinajul savirsit prin aceste locuri de popoarele care purcedeau la drum de cele mai multe ori cu razboae

si ginduri de cucerire a noi si noi paminturi. Unele semintii au ratacit pe aici in scurtul lor popas,
fiind in curind izgonite si puse pe de adversarii mult mai puternici si mai bine inarmati. Astfel romanii i-au gonit pe geti de pe aceste meleaguri, intemeind Alba Iulia, unul din cele mai importante si mai frumoase orase din Dacia Taiana.

 Se zice ca ar fi cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistruli. In secolul VI i.e.n. in locurile descoperite de greci se afa colonia Tiras, mai

bine zis o cetate-polis greceasca si greco-romana suprapusa dupa unii cercetatori pe

cetatea medievala succesiv bizantina, genoveza, romaneasca, turceasca avind in aceste perioade numele respective de origine. Grecii o numeau Levcopilis, dacii Vidava, romanii - Alba Iulia, genoveyii - Moncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rusii Belgorod. . Cei care au inaltat in secolul XIII pe locul vechii colonii grecesti cetatea au fost genovezii si se numea, dupa cum am spus, Maurocastro sau Moncastro. Acest edificiu cu un zid de doi chilometri lungime, cu 26 de turnuri si trei porti era inconjurat de un sant de aparare foarte lat, cu o adincime de 25 de metri.

CRONOLOGIE
secolul al IV-lea .Hr. - poporul nevrii organizeaz colonia fenician Ophiuza, pe care o prsesc din cauza nmulirii erpilor. secolul al XIV-lea - Cetatea Alb e stpnit de ttari. Genovezii l numesc Moncastron, dar e cunoscut i ca Asprokastron. 1386 - Prima meniune a Cetii Albe n componena rii Moldovei. 1440 - Cetatea Alb este refcut de tefan al II-lea 1450 - Cetatea Alb a fost cucerit de turci i numit Akkerman.

1451 - Alexandru Vod a recucerit oraul

1457-1504 - domnia lui tefan cel Mare. Unul din cei mai remarcabil domnitori din istoria rii Moldovei. n timpul domniei sale ara Moldovei a devenit un stat puternic economic i militar. Pe plan extern a luptat pentru aprarea independenei, respingnd ncercrile de cotropire ale dumanilor. A obinut un ir de victorii de prestigiu n faa Imperiului Otoman, oprind astfel

naintarea lor spre Europa centrala.

 Dupa intemeierea staului independent al Moldovei, o reconstrueste in secolul al XIV-lea, a fost fortificata si largita de Alexandru cel Bun in 1421, apoi Stefan II si

Alexandru II intaresc si mai mult Cetatea Alba, care intre timp devenise si resedinta
domneasca.

Stefan cel Mare, vrednicul si inimosul domn al Moldovei, o reconstruieste cu o deosebita osirdie, amplificind si perfectionind indeosebi sistemul de fortificatii. In 1476 e construita "poarta mare", deasupra careia se inalta falnica stema a Moldovei si inscriptia ce glasuieste: "In anii de la intruparea domnului 6984 (1476) s-au sfirsit marea poarta in zilele binecinstitorului Io Stefan Voievod si in zilele panului Luca si a panului Herman". Peste trei ani a fost inaltat si al treilea zid circular de aparare.

 In anul 1484 Cetatea Alba cade sub stapinire turceasca, urmind sa ramina in tot

cursul evului mediu ra ia cu denumirea Akkerman. Apoi a fost recucerita de ostenii

moldoveni, ca mai tirziu sa treaca rind perind in miinile cazacilor, rusilor, din nou ale moldovenilor, turcilor etc., fiind martora a unor cumplite vremi, care au macinat sub picioarele veneticilor de tot soiul acest pamint si aceasta multpatimita, dar

neingenuncheata Tara a Moldovei. In etapa finala a fost inaltata curtea cea mare,
prevazuta cu numeroase turnuri si bastioane. Luata in ansamblu, Cetatea Alba constituie cea mai mare si mai bine intarita fortificatie defensiva din Moldova medievala, un vechi si simbolic monument de arhitectura, ce impresioneaza atit prin dimensiune si expresivitate, cit si in virtutea locului ales pentru zidire.

 Dupa ani si ani de izbinzi si infringeri Cetatea Alba si-a pierdut stralucirea si importanta de pe vremuri si a ajuns punct vamal si adapost pentru serviciul de carantina, ca mai apoi sa devina

straina noua, parasita si data uitarii, care a cotropit si sortit pierzaniei imparatii intregi. Zidurile
ei neinvinse de trecerea vremii mai amintesc si astazi de niste stramosi vrednici si un trecut glorios, indemnindu-ne sa nu uitam cine am fost, ce-am ajuns sa fim si incotro tinem calea prin cenusa cotropitoare de suflete a unei istorii inca necunoscute pina in miezul adevarului curat. Istorie invesnicita in inimile noastre si in piatra acum vorbitoare.

n secolele care au precedat invazia ttaro-mongol spaiul din zona Dunrii de jos intra n sfera de interese ale Bizanului. Aproximativ n secolul IX bizantinii au ridicat cetatea

Licostomo, care apra centrele comerciale de la gurile Dunrii.

 n 1261 n orasul italian Genuia, conform tratatului cu Bizanul a capatat dreptul de monopol asupra comertului n bazinul Mrii Negre. Genovezii i-au continuat activitatea i dupa ce spaiul nord-pontic a fost cucerit de tataro-mongoli. Imperiul constituit de mongoli a inclus un teritoriu imens de la Oceanul Pacific pn n Carpai. n scopul organizrii comerului n acest spaiu, ei au ncheiat tratate cu comunitile genoveze din orasele de pe litoralul nord-pontic, acordndu-le anumite privilegii negustorilor din Caffa (n Crimeea), Vicina si

Chilia (Licostomo) etc.

Astfel, negustorii genovezi, instalai la gurile Dunrii, i-au pstrat autonomia administrativ la Chilia, precum si dreptul de a stapini Cetatea Licostomo, care apara oraul din partea Dobrogei, devenit formaiune statal separat. n schimbul recunoaterii suzeranitii ttaro-mongole, negustorii genovezi din Chilia si-au extins relatiile comerciale inclusiv i comerul cu robi.

 n perioada dominaiei ttaro-mongole capt o deosebit dezvoltare oraul port de la

limanul Nistrului - Cetatea Alba, situat pe locul

fostei colonii antice Tyras. Negustorii italieni numeau acest ora Malvocartron, AsproCastron, Moncastron, iar ttarii - Agja-Kepman. Asupra oraului port a ncercat sa-i extind

autoritatea i ratul Bulgar. Dar pn la urm

Hoarda de Aur i impune aici administraia sa proprie, bate moned local. Aceeai situaie era caracteristic i pentru oraul de la Dunare Vicina.

 n oraele porturi locuia o populaie polietnic: italieni -genovezi, greci, bulgari, ttari, romni. Ultimii erau mai mult concentrai n afara oraului propriu-zis, fiind productori de mrfuri agricole. Cele mai mari venituri negustorii italieni le cptau din comerul cu grne. Prin portul Caffa oraele din spaiul dintre Dunre i Nistru ntreineau relaii comerciale cu arile din Asia (Iran, India si China). Oraul - port Cetatea Alb n componena rii Moldovei. La sfritul anilor 60 ai sec. XIV ttaro-mongolii, pierznd btlia de la Sinie Vodi (1363) cu ducele lituanian Olgherd, sunt nevoii s prseasc teritoriul dintre Dunre i Nistru. La 1386 Cetatea Alb este menionat ca parte component a rii Moldovei. Domnii moldoveni construiesc aici o puternic cetate i prin intermediul oraului -port includ ara Moldovei n circuitul comerului internaional. ntr-un rstimp scurt a fost valorificat drumul comercial moldovenesc, care lega Europa Centrala de Orientul Apropiat. Drumul trecea de la Lvov spre Cernui, Dorohoi, Suceava, Iai, Lpuna, malul drept al Nistrului, Cetatea Alb. O ramificare a acestui drum ducea prin punctul vamal Tighina de pe Nistru spre Crimeea. Drumul comercial moldovenesc a impus de a se situa pe planul doi "drumul ttresc", care n perioada dominaiei turco-ttare trecea prin stnga Nistrului.

 Din Orient se aduceau n Europa mtsuri, stofe fine, perle, mirodenii, orez, stafide etc. ara Moldovei pzea aceast cale i lua vam de la negustori. La 1408, domnul rii Moldovei, Alexandru cel Bun a acordat privilegii comerciale negustorilor din Lvov care duceau comer de tranzit prin ara Moldovei. Cetatea Alba a jucat un anumit rol i n consolidarea religiei ortodexe din ara Moldovei. La nceputul secolului al XV-lea domnul Alexandru cel Bun a adus din Cetatea Alba la Suceava moatele sfntului martir Ioan cel Nou (care se presupune ca deveniser martir la Caffa). Acest sfnt era considerat ocrotitorul rii Moldovei.

O importan mare capt Cetatea Alba n sistemul de aparare a rii Moldovei n timpul
domniei lui tefan cel Mare (1457-1504), cnd crete pericolul expansiunii otomane. n ora atunci locuiau circa 20.000 de oameni printre care de rnd cu moldovenii erau cunoscui negustori genovezi, armeni, greci. La 1486 Cetatea Alba este atacat de otomani de pe mare i de pe uscat. Dup o rezisten eroic a garnizoanei din cetate ea este cucerit de oastea turceasc. Cea mai mare

parte a oraenilor a fost vndut n robie sau deportat n Asia Mic. Oraul, numit de turci
Akerman devine un avanpost important al dominaiei otomane n spaiul nord -pontic.