Revista de Stiinte Politice Nr13

Nr.
13 2007
-
-
-
R
R
R
E
E
E
F
F
F
E
E
E
R
R
R
E
E
E
N
N
N
C
C
C
E
E
E
S
S
S
-
-
-
GHEORGHE VLDU ESCU (Romanian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian
Academy), FLORI N CONSTANTI NIU (Romanian Academy), CRI STIAN PREDA (University
of Bucharest), LAURENTI U VLAD (University of Bucharest), VLADI MI R OSIAC (University
of Craiova), CLI N BORDEI ANU (Petre Andrei University of I ai)
-
-
-
I
I
I
N
N
N
T
T
T
E
E
E
R
R
R
N
N
N
A
A
A
T
T
T
I
I
I
O
O
O
N
N
N
A
A
A
L
L
L
A
A
A
D
D
D
V
V
V
I
I
I
S
S
S
O
O
O
R
R
R
Y
Y
Y
B
B
B
O
O
O
A
A
A
R
R
R
D
D
D
-
-
-
M MI I H HA AI I C CI I M MP PO OI I
P Pr r e es si i d de en nt t o of f t th he e A A c ca ad de em my y o of f t t h he e R Re ep pu ub bl l i i c c o of f M Mo ol l d da av vi i a a
M MI I C CH HA AE EL L R RA AD DU U, ,
Seni or Fel l ow, Forei gn Pol i cy Research I nsti tute, Phi l adel phi a, USA
Co- Chai rman, FPRI s Center on Terrori sm, Counter-Terrori sm and Homel and
Securi ty, Phi l adel phi a, USA
Y YO OH HA AN NA AN N M MA AN NO OR R, ,
P rof essor, Uni versi ty de J erusal em, I srael
P resi dent , Center f or Moni tori ng the I mpact of Peace (CMI P)
J J O OZ ZE E P PI I R RJ J E EV VE EC C, ,
P rof essor, Uni versi ty of Tri este, I tal y
P PA AT TR RI I C CI I A A G GO ON NZ ZA AL LE EZ Z- -A AL LD DE EA A
P rof essor, Uni versi ty Franci sco de Vi tori a, Madri d, Spai n
C CR RI I S ST TI I N NA A B BE EJ J A AN N, ,
Wadham Col l ege, Oxf ord, Great Bri tai n
S SL LA AV VC CO O A AL LM M J J A AN N, ,
Professor, Uni versi ty of Novi Sad, Serbi a
Presi dent, A rgos Center f or Open Di al ogue, Novi Sad, Serbi a
N NI I C CU U C CI I O OB BA AN NU U
Presi dent, L i bertateaPubl i shi ng House, Novi Sad, Serbi a
-
-
-
E
E
E
D
D
D
I
I
I
T
T
T
O
O
O
R
R
R
I
I
I
A
A
A
L
L
L
B
B
B
O
O
O
A
A
A
R
R
R
D
D
D
-
-
-
Editor in chief: A AU UR RE EL L P PI I U UR RC C
Deputy editor in chief: I IO ON N D DE EA AC CO ON NE ES SC CU U
Editorial board: C CE EZ ZA AR R A AV VR RA AM M, , V VL LA AD DI IM MI I R R O OS SI IA AC C, , M MI I H HA AI I C CO OS ST TE ES SC CU U, , A AN NC CA A P PA AR RM ME EN NA A
O OL LI IM MI ID D, , C CO OS SM MI I N N L LU UC CI IA AN N G GH HE ER RG GH HE E, , C C T T L LI I N N S ST T N NC CI IU UL LE ES SC CU U, , C C T T L LI IN NA A G GE EO OR RG GE ES SC CU U, ,
T TI IT TE EL LA A V V L LC CE EA AN NU U, , M MI IH HA AI I G GH HI IT TU UL LE ES SC CU U
N
N
N
O
O
O
T
T
T
E
E
E
o
o
o
f
f
f
t
t
t
h
h
h
e
e
e
E
E
E
D
D
D
I
I
I
T
T
T
O
O
O
R
R
R
I
I
I
A
A
A
L
L
L
B
B
B
O
O
O
A
A
A
R
R
R
D
D
D
R Re ev vi i s st t a a d de e S St ti i i i n nt t e e P Po ol l i i t ti i c ce e. . R Re ev vu ue e d de es s S Sc ci i e en nc ce es s P Po ol l i i t ti i q qu ue es s w wa as s e ev va al l u ua at te ed d a an nd d
a au ut th ho or ri i z ze ed d b by y t th he e N Na at ti i o on na al l C Co ou un nc ci i l l o of f S Sc ci i e en nt ti i f fi i c c R Re es se ea ar rc ch h i i n n S Su up pe er ri i o or r E Ed du uc ca at ti i o on n
( (C CN NC CS SI I S S) ) i i n n t th he e C C c ca at te eg go or ry y - - p pe er ri i o od di i c ca al l p pu ub bl l i i c ca at ti i o on ns s o of f n na at ti i o on na al l i i n nt te er re es st t ( (M Ma ay y 1 16 6
t th h
, ,
2 20 00 05 5) )
A
A
A
D
D
D
D
D
D
R
R
R
E
E
E
S
S
S
S
S
S
University of Craiova, 13 A. I. Cuza Street, Craiova, 200585, Dolj, Romania, Tel/ Fax: +40251418515.
2007- Editura Universitaria
All rights reserved. All partial or total reproduction without the authors written agreement is strictly
forbidden.
I SSN: 1584-224X
University of Craiova Faculty of History, Philosophy, Geography Political ScienceDepartment
Revista de tiine Politice. Revue des Sciences Politiques + Nr. 13 + 2007
5
C
CU UP PR RI IN NS S
P
P
P
O
O
O
L
L
L
I
I
I
T
T
T
I
I
I
C
C
C
R
R
R
O
O
O
M
M
M
N
N
N
E
E
E
A
A
A
S
S
S
C
C
C
MIHAIL SIMION, GHEORGHE COSTACHE, Etapele parcurse de Romnia

n procesul de aderare la Uniunea European
7
NICOLAE GRDINARU, Partidele politice i rolul lor n garantarea
suprematiei Constitutiei
12
P
P
P
O
O
O
L
L
L
I
I
I
T
T
T
I
I
I
C
C
C
I
I
I
D
D
D
R
R
R
E
E
E
P
P
P
T
T
T
U
U
U
R
R
R
I
I
I
L
L
L
E
E
E
O
O
O
M
M
M
U
U
U
L
L
L
U
U
U
I
I
I
CEZAR AVRAM, ROXANA RADU, Anul european al egalittii de anse
pentru toti. Protectia drepturilor femeii n 2007
22
ADRIAN BOGDAN, Garantarea exercitrii drepturilor omului n
Romnia prin intermediul organelor de justitie
35
ERMELINDA DURMISHI, Drepturile i problemele minorittilor n
Albania
40
E
E
E
V
V
V
E
E
E
N
N
N
I
I
I
M
M
M
E
E
E
N
N
N
T
T
T
:
:
:
A
A
A
L
L
L
E
E
E
G
G
G
E
E
E
R
R
R
I
I
I
L
L
L
E
E
E
P
P
P
R
R
R
E
E
E
Z
Z
Z
I
I
I
D
D
D
E
E
E
N
N
N
I
I
I
A
A
A
L
L
L
E
E
E
D
D
D
I
I
I
N
N
N
F
F
F
R
R
R
A
A
A
N
N
N
A
A
A
CHRISTOPHE PRMAT, Lide dune VI
e
Rpublique dans la
campagne des prsidentielles 2007
45
MICHAEL RADU, French Elections: Revolutionary Conservatives vs.
Reactionary Progressives
59
I
I
I
S
S
S
T
T
T
O
O
O
R
R
R
I
I
I
E
E
E
P
P
P
O
O
O
L
L
L
I
I
I
T
T
T
I
I
I
C
C
C
ANCA PARMENA OLIMID, Relatiile stat-biseric, fundament al

diplomatiei ecleziastice
61
ANGELA-RAMONA DUMITRU, Principele Barbu Dimitrie Stirbei
(1849 -1856) Precursor al conservatorismului romnesc
65
University of Craiova Faculty of History, Philosophy, Geography Political ScienceDepartment
6
E
E
E
C
C
C
O
O
O
N
N
N
O
O
O
M
M
M
I
I
I
E
E
E
P
P
P
O
O
O
L
L
L
I
I
I
T
T
T
I
I
I
C
C
C
I
I
I
N
N
N
T
T
T
E
E
E
R
R
R
N
N
N
A
A
A
I
I
I
O
O
O
N
N
N
A
A
A
L
L
L
CTLINA GEORGESCU, Trei strategii de ocupare a fortei de munc

la nivel supranational: Strategia European de Ocupare (UE), Agenda
de Ocupare Global (OIM), Strategia Locurilor de Munc (OCDE)
72
DALIA SIMION, Implicatiile utilizrii produselor financiare derivate
asupra sistemului financiar global
76
ANCA TNASIE, EURO Evaluarea statutului de valut international 80
S
S
S
T
T
T
U
U
U
D
D
D
I
I
I
I
I
I
E
E
E
U
U
U
R
R
R
O
O
O
P
P
P
E
E
E
N
N
N
E
E
E
IRINA OLIVIA POPESCU, Contribution of European Court of Justice to
the principle of supremacy of EC law
93
MIHAI GHITULESCU, Sisteme electorale nationale pentru alegerile
europene
99
POLITIC ROMNEASC
7
Etapele parcurse de Romnia n procesul de
aderare la Uniunea Europeana
MIHAIL SIMION, GHEORGHE COSTACHE
1. Aspecte generale privind
nceputul negocierilor de aderare
reocuprile Romniei de a stabili
legturi si relatii cu sistemele
comunitare nu sunt de dat recent,
primele ncercri n acest sens, fiind
cunoscute din 1980, cnd Romnia a
ncheiat un acord comercial cu ceea ce era
deja cunoscut sub denumirea de
Comunittile Europene.
Tara noastr, a realizat practic prin
acest acord, prima relatie de colaborare si
cooperare dintre Europa de Est si
Comunittile Europene, cu precizarea c
un nceput de relatii n acest sens l avea si
fosta Iugoslavie.
Ulterior, acest Acord comercial, a fost
suspendat de ctre Comunitatea European,
n relatiile cu Romnia, invocndu-se
nerespectarea drepturilor omului n tara
noastr si lipsa principiilor democratice ale
statului romn.
Dup transformrile politice si structurale
care au avut loc n tara noastr la finele
anului 1989, ideea relurii negocierilor cu
institutiile Comunittii Europene, a renviat,
astfel c ncepnd cu anul 1991, s-a semnat
un nou Acord de comert si cooperare, aceasta
nsemnnd prima apropiere a Romniei de
Comunittile europene dup perioada de
rcire a relatiilor ncepute n 1980.
Negocierile de asociere a Romniei la
Comunitatea european, au nceput din
1992, iar asocierea efectiv a Romniei la
sistemul comunitar, a fost marcat de
semnarea la 07.02.1993, a Acordului
european de asociere a Romniei la
Comunittile europene, care avea s intre
n vigoare la 01.02.1995.
O preocupare deosebit, s-a manifestat
si n ceea ce priveste sustinerea si dezvoltarea
nvtmntului profesional si nvtmntului
superior, sens n care s-a ntocmit un
program special numit TEMPUS (Trans-
European Mibility Programe for Univerity
Studies), care fcea parte integrant din
programul de dezvoltare PHARE. Programul
privind dezvoltarea nvtmntului la toate
nivelurile, urmrea realizarea n principal a
urmtoarelor obiective:
a) promovarea cooperrii ntre universitti
si ntreprinderi din Romnia cu cele
similare din Comunitatea European;
b) cresterea nivelului de pregtire n toate
domeniile;
c) realizarea permanent a unui schimb
de experient ntre cadrele didactice si
studentii din Romnia si cei din trile
Comunittii Europene.
Interesul sporit si permanent de
strngere a legturilor dintre Romnia si
Comunitatea european, pe fondul strategiei
politice fundamentale viznd viitorul
poporului romn, a fost marcat de depunerea
P
POLITIC ROMNEASC
Mihail Simion, Gheorghe Costache
8
la 22.06.1995, a cererii de aderare a
Romniei la Uniunea European, cererea,
fiind nsotit si de Strategia de pregtire a
aderrii.
Aceasta este considerat ca fiind prima
cerere oficial prin care Romnia si manifesta
interesul si preocuparea de aderare la
Uniunea European.
2. Armonizarea sistemului legislativ
romnesc la reglementrile
comunitare
Dorinta Romniei de a deveni membr
cu drepturi depline a Uniunii Europene,
contine ca principal conditie respectarea
anumitor obligatii, printre care si cele de
ordin legislativ pentru a putea fi n acord
cu cale ce rezult din acquis-ul comunitar.
Armonizarea sistemului legislativ,
precum si respectarea tuturor etapelor de
aderare stabilite la Copenhaga, sunt valabile
pentru toate statele candidate la aderarea la
Uniunea European, fie c ader n acelasi
timp fie c ader n etape diferite.
Obligatia armonizrii sistemului legislativ
decurgea si din Acordul european de asociere
Romnia-Uniunea European, aceasta
asigurnd de altfel si succesul derulrii
procesului de negociere n vederea aderrii.
Pentru a putea ntelege mai bine
importanta acordat legilor comunitare n
raport cu cele nationale, n Constitutia
Romniei, adoptat n anul 2003, s-au
alocat prevederi speciale n ceea ce priveste
puterea sistemului legislativ comunitar n
raport cu cel national, prevznd n acest
sens urmtoarele: Ca urmare a aderrii,
prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene, precum i celelalte reglementri
comunitare cu caracter obligatoriu, au
prioritate fat de dispozitiile contrare din
legile interne, cu respectarea prevederilor
actului de aderare
1
.
n ianuarie 2004, Guvernul Romniei
a aprobat Programul legislativ prioritar
pentru aderarea Romniei la Uniunea
European, care prevedea msuri concrete
si esentiale de ntreprins n procesul de
integrare. Acesta a fost elaborat pentru
semestrul I si ulterior completat cu sarcini
pentru semestrul II al anului, cel din
semestrul II, viznd n special adoptarea
actelor normative cu privire la urmtoarele
domenii de activitate:
A. n domeniul politic:
a) reforma administratiei publice prin
adoptarea Legii privind statutul alesilor
locali, (adoptarea legii functionarului
public);
b) drepturile omului adoptarea de legi
privind sprijinirea si ajutarea tinerilor
din mediul rural;
c) protectia copilului adoptarea de legi
pentru promovarea adoptiei, etc.
B. Asigurarea asumrii obliga(iilor
specifice unui stat membru al Uniunii
Europene, care presupunea elaborarea de
acte normative care s reglementeze:
a) libera circulatie a produselor;
b) libera circulatie a mrfurilor;
c) libera circulatie a serviciilor;
d) libera circulatie a capitalurilor;
e) politica n domeniul transporturilor,
circulatia pe drumurile publice,
introducerea taxei de utilizare a retelei
de drumuri, etc.;
f) impozitarea, care presupunea modificarea
Codului fiscal;
g) dreptul societtilor comerciale, care
presupunea usurarea modalittilor de
nregistrare si functionare a acestora;
h) agricultura, care presupunea elaborarea
sistemului de legi pentru o agricultur
asociativ;
i) ntreprinderile mici si mijlocii;
j) politica social si ocuparea fortei de
munc;
k) educatia, formarea profesional si tineret;
l) protectia consumatorului;
m) controlul financiar;
n) justitie si afaceri interne;
POLITIC ROMNEASC
Etapele parcurse de Romnia n procesul de aderare la Uniunea European
9
o) relatiile externe, ratificarea tratatelor
privind relatiile externe ale Romniei
cu tri din Comunitatea European, cu
Comunitatea European precum si cu
terte tri;
p) politica extern si de securitate comun.
Asa dup cum am artat mai sus, anul
2004 a fost anul hotrtor n ceea ce
priveste negocierile de aderare, iar eforturile
au fost pe msur, asa nct, la finele
anului au fost ncheiate toate capitolele din
acquis-ul comunitar, iar la nceputul anului
2005 a fost semnat la Luxemburg, Tratatul
de aderare a Romniei la UE.
Aderarea efectiv urma s aib loc
ncepnd cu ianuarie 2007.
Tratatul respectiv, pentru a putea
asigura aderarea efectiv a Romniei la
Uniunea European, trebuia s fie ratificat
de parlamentele tuturor statelor membre
ale Uniunii Europene, iar n final de
Parlamentul European.
Mai trebuie artat faptul c la
consftuirea Comisiei Europene din decembrie
2005, s-a propus posibilitatea activrii
clauzei de salvgardare chiar si dup aderare,
ceea ce presupune ca Romnia s fie admis
n structurile Uniunii Europene, dar s nu
aib acces la fondurile stabilite odat cu
data integrrii, stabilit n tratatul de
aderare de la Luxemburg.
De altfel, n cuprinsul Tratatului de
aderare sunt prevederi care stipuleaz n
mod expres acest lucru pentru o perioad
de trei ani de la data aderrii
3. Construc(ia institu(ional de
aderare a Romniei la Uniunea
European
Aderarea unui stat la UE, implicit a
Romniei, presupune si crearea unor institutii
corespunztoare, care s poat asigura att
aderarea ct si functionare ulterioar normal
a statului membru.
n acest sens, s-au constituit dou
categorii de institutii:
a) institutii comune Romnia-UE, nfiintate
prin Acordul european de Asociere;
b) institutii nationale, care apartin si privesc
numai Romnia.
3.1. Institu(ii comune Romnia-UE
a) Consiliul de Asociere alctuit din
membri ai Consiliului European si ai
Comisiei Europene precum si din membri
desemnati de Guvernul Romniei.
b) Comitetul parlamentar de asociere,
institutie n cadrul creia parlamentarii
europeni prin ntlniri cu parlamentarii
romni au purtat permanent discutii
referitoare la procesul pregtirii integrrii
europene.
c) Comitetul de asociere reunind
reprezentanti ai Consiliului European
si ai Comisiei Europene, precum si
reprezentanti ai Guvernului Romniei,
avnd calitatea de functionari superiori.
3.2. Institu(ii na(ionale create n
vederea aderrii
Avnd n vedere importanta aderrii
Romniei la Uniunea European, Guvernul,
a hotrt nfiintarea mai multor institutii la
nivel national care s asigure n final
implementarea acquis-ului comunitar si
intrarea cu drepturi depline n structurile
europene.
n cele ce urmeaz, vom prezenta cele
mai importante institutii nationale cu
atributii n privinta integrrii europene si
cteva din sarcinile fiecreia:
Ministerul Integrrii Europene, cea
mai important autoritate din administratia
central cu atributiuni exclusive n ceea ce
priveste pregtirea si aderarea Romniei la
Uniunea European, fiind principala institutie
cu rolul de a pregti si derula negocierile
din partea Romniei pentru aderare.
n cadrul Ministerului Integrrii Europene
a functionat, potrivit legii, Corpul consilierilor
de integrare, cu atributii n domeniul realizrii
POLITIC ROMNEASC
Mihail Simion, Gheorghe Costache
10
programelor si reformelor necesare pregtirii
aderrii Romniei la Uniunea European.
Ministerul Integrrii Europene supunea
dezbaterii Guvernului, periodic, rapoarte
privind negocierile cu Uniunea European,
stadiul pregtirii pentru aderare, evaluarea
gradului de armonizare a legislatiei nationale
cu reglementrile comunitare precum si
msurile corespunztoare
2
.
Comitetul Executiv pentru Integrarea
European, s-a creat si functionat conform
Hotrrii de Guvern nr.1508/2002 avnd
n componenta sa pe: ministrul integrrii
europene, negociatorul sef al Romniei cu
Uniunea European, ministrul afacerilor
externe, ministrul finantelor publice si pe
ministrul pentru coordonarea Secretariatului
General al Guvernului iar n functie de
problemele aflate n dezbatere, la sedintele
Comitetului Executiv pentru Integrare
European puteau participa ministri cu
atributii sectoriale.
Presedintele Comitetul Executiv pentru
Integrarea European, este primul-ministru
al Romniei.
Comitetul Executiv pentru Integrare
European avea o frecvent a ntrunirilor
sptmnal sau ori de cte ori este necesar
3
.
Comitetul interministerial pentru Integrare
European
4
, organul operativ de lucru cu
rolul de a coordona, analiza si dezbate
documentele elaborate de institutiile cu
responsabilitti privind aderarea la Uniunea
European si discuta orice alte probleme
legate de bunul mers al proceselor de
pregtire a aderrii.
Comitetul interministerial pentru
Integrare European a fost constituit din:
secretarii de stat pentru integrare european
din ministere si responsabilii din celelalte
institutii cu atributii n domeniu.
Delegatia national pentru negocierea
aderrii la Uniunea European
5
, avnd n
structura sa urmtoarea componenta:
- seful Delegatiei Nationale;
- co-presedintii delegatiilor sectoriale
pentru negocierea aderrii Romniei
la Uniunea European;
- adjunctii sefului delegatiei nationale;
- membri delegatiei sectoriale.
Compartimentele de integrare european
din ministere i alte institutii publice,
functioneaz la nivelul ministerelor si a
altor organe din administratia public central
precum si la nivelul fiecrei prefecturi.
Rolul lor este de a asigura des-
centralizarea procesului de integrare n
structurile Uniunii Europene prin asigurarea
responsabilittii la toate nivelurile.
Comitetul de transparent pentru
urmrirea utilizrii fondurilor comunitare,
este un organism care nu are personalitate
juridic si functioneaz pe lng Ministerul
Integrrii Europene cu rol consultativ,
presedintele acestuia fiind chiar ministrul
integrrii europene
6
.
Acesta are un rol deosebit avnd n
vedere faptul c principala sa atributiune
vizeaz modul n care se realizeaz
programele si proiectele ce urmeaz s fie
finantate din fonduri europene precum si
modul n care acestea se deruleaz.
Misiunea permanent a Romniei pe
lng Uniunea European, are atributiuni
specifice n ceea ce priveste procesul de
integrare european.
Institutul European din Romnia, are
rolul de a elabora studii de fundamentare a
politicii n domeniul integrrii, contribuie
la aplicarea politicilor constructiei institutionale
si promoveaz n rndul populatiei
necesitatea si importanta aderrii europene
prin cultivarea valorilor europene si a
importantei Uniunii Europene.
POLITIC ROMNEASC
Etapele parcurse de Romnia n procesul de aderare la Uniunea European
11
Note
1
Art.148, alin.2 din Constitutia Romniei.
2
A se vedea si Hotrrea de Guvern nr.
402/2004, privind organizarea si functionarea
Ministerului Integrrii Europene.
3
A se vedea si Hotrrea de Guvern nr.
1508/2002, privind nfiintarea si functionarea
Comitetului Executiv pentru Integrare
European
4
nfiintat prin H.G.1508/2002.
5
nfiintat prin Hotrrea guvernului
nr.273/2001
6
A se vedea si Hotrrea guvernului nr.
38/2004.
Bibliografie:
1. Cristian Muric (coordonator) Tratatul
de aderare a Romniei la Uniunea
European, Ed. Best publishing,
Bucuresti, 2006.
2. Gh. Bic, Gh. Costache, Denisa Bic,
Introducere n dreptul Uniunii
Europene, Ed. Sitech, Craiova, 2005.
3. www.europa.eu.
4. www.europeana.ro.
Rsum: Les relations de la Roumanie
avec les Communauts Europennes ont
commenc en 1980, lorsquon conclu un
premier accord commercial. En 1992, la
Roumanie a commenc les ngociations et
en 1993 elle a sign le trait dassociation
(entr en vigueur en 1995). En 1995, le
gouvernement a annonc la demande
officielle dadhsion et la Stratgie de
prparation de ladhsion. Dans cet
article on analyse lharmonization du
systme lgislatif roumain avec le droit
communautaire et la construction
institutionnelle ncssaire au procssus
dadhsion.
POLITIC ROMNEASC
12
Partidele politice i rolul lor n garantarea
suprema(iei Constitu(iei
NICOLAE GRDINARU
Considera(ii generale
storia aparitiei partidelor politice
apropiate de forma n care exist n
prezent este una de dat relativ
recent, fiind strns legat de aparitia
adunrilor legiuitoare si a sufragiului
universal; punctul de plecare l reprezint
revolutia burghez din 1789 din Franta,
moment ce marcheaz trecerea de la
feudalism la capitalism. n aceste conditii,
partidele politice aflate ntr-o form
incipient au constituit instrumente de
lupt n minile burgheziei, mpotriva
nobilimii si a monarhiei absolute.
Revolutiile burghezo-democratice de
la 1848 din Europa au condus la
dezvoltarea si definitivarea institutiilor
democratice, la instituirea unui nou sistem
de principii cu privire la cucerirea si
exercitarea puterii n stat principiul
eligibilittii si al reprezentativittii. Astfel,
partidele politice au evoluat, devenind
organizatii stabile, cu o ideologie, programe,
statute si scopuri clar definite. Evolutia a
fost favorizat de aparitia sistemelor electorale
si de extinderea dreptului de vot la
categorii din ce n ce mai largi de cetteni,
fapt ce a mrit baza de sustinere a partidelor
si le-a permis acestora desemnarea de
reprezentanti n cadrul structurilor de
conducere ale statului parlamente si
guverne.
Scena politic din a doua jumtate a
secolului al XIX-lea era mprtit ntre
partidele conservatoare, sustintoare ale
intereselor nobilimii, partidele liberale,
promovnd interesele marii burghezii, si
formatiunile muncitoresti, organizate sub
forma sindicatelor, ligilor sau cluburilor
revolutionare pe baza crora s-au format
ulterior majoritatea partidelor socialiste.
Din acest moment, viata democratic a
unui stat este greu de conceput fr
prezenta si evolutia pe scena politic a
partidelor si formatiunilor politice.
Fenomenul sociologic al asocierii n
grupuri cu caracter provizoriu, n scopul
realizrii unor interese, cel mai adesea
oculte sau personale, este prezent nc din
antichitate. Aceste formatiuni nu reprezentau
dect interesele unei segment social redus,
nu beneficiau de o organizare bazat pe
programe si statute, iar activitatea lor
nceta n momentul n care si atingeau
scopul pentru care erau nfiintate. n
aceast ipostaz, formatiunile respective
denumite clanuri, cluburi sau comitete
erau departe de notiunea modern de
partid politic, asemnndu-se mai mult cu
grupurile de presiune. Gruparea se realiza
n functie de criterii sau mai degrab
interese variate: politice, militare, dinastice,
I
POLITIC ROMNEASC
Partidele politice i rolul lor n garantarea supremaiei constituiei
13
socio-profesionale sau, cel mai adesea,
religioase
1
.
n Romnia, istoria partidelor politice
ncepe n a doua jumtate a secolului al
XIX-lea prin nfiintarea Partidului Conservator
n 1871 si a Partidului National Liberal n
1875. Fenomenul partidismului s-a manifestat
si s-a dezvoltat ulterior si prin intermediul
altor formatiuni politice care si-au fcut
simtit prezenta n viata politic romneasc
dup primul rzboi mondial; astfel, n 1926
a fost nfiintat Partidul National Trnesc, iar
n 1927 apare Partidul Social-Democrat.
Prin Decretul-lege dat de ctre Carol
al II-lea n 1938 au fost dizolvate toate
asociatiile, gruprile si partidele politice; s-
a instituit sistemul partidului unic prin
crearea Frontului Renasterii Nationale,
situatie ce a durat pn n 1940. A urmat o
perioad scurt, n timpul regimului
Antonescian, n care Miscarea legionar a
ocupat prim-planul scenei politice. Anul
1947 a marcat nceputul dictaturii comuniste,
desfiintarea pluralismului politic si instaurarea
unui regim dominat de existenta partidului
unic Partidul Comunist.
Actele normative adoptate dup 1989
au adus n viata politic romneasc si
reafirmarea principiului pluralismului politic.
n urma Decretului-Lege nr. 8 din 31
decembrie 1989 privind nregistrarea si
functionarea partidelor politice si a
organizatiilor obstesti au fost nfiintate
numeroase formatiuni si partide politice,
putine fiind ns cele care au rezistat si s-
au impus n viata politic. La acest fapt a
contribuit si Legea partidelor politice nr.27
din 29 aprilie 1996 prin care s-au stabilit
conditii juridice mai riguroase privind
nfiintarea si organizarea partidelor politice.
n prezent, reglementarea domeniului
partidelor politice n ordinea intern este
dat de cele cteva articole din Constitutie
respectiv art.8, art.40, art.73 alin.3 lit.b)
si art.146 lit.k) , de Legea nr.14/2003 a
partidelor politice si de Legea nr.334/2006
privind finantarea activittii partidelor
politice si a campaniilor electorale
2
.
Legea nr.14/2003 defineste partidele
politice ca fiind asociatii cu caracter politic
ale cettenilor cu drept de vot, care
particip n mod liber la formarea si
exercitarea vointei lor politice, ndeplinind
o misiune public garantat de Constitutie.
Ele sunt persoane juridice de drept public.
n prezent viata politic a lumii este
impulsionat de ctre partidele politice. La
ora actual nu mai este pe o parte a
baricadei Guvernul, iar de cealalt parte a
baricadei Parlamentul, ci partidele politice
care au o mare pondere n viata societtii,
devenind adevrate state majore. Asadar,
n organizarea contemporan a ramurilor
puterii n stat, problemele se pun ntr-o alt
manier: structurile traditionale se mentin,
pe cnd functiile lor evolueaz si se
transform cu pasi vertiginosi.
O societate modern este de
neconceput fr partide politice. Astzi,
mai mult ca oricnd, partidele politice si
merit caracterizrile de motor al vietii
politice, motiv al mbtrnirii clasicei
teorii a separatiei puterilor, n acelasi timp
ele trebuie s activeze legal, adic s
recunoasc principiile statului de drept si
ordinea constitutional
3
.
n valorificarea teoriei separatiei
puterilor n stat trebuie s se tin seama n
mare msur si de faptul c ea a fost
elaborat ntr-un timp n care partidele
politice nu existau nc sau nu erau n
forma lor modern. Principalele probleme
erau de ordin institutional si priveau
diferitele organe, competentele lor si
raporturile dintre ele.
Din pcate, n societtile aflate n
tranzitie, unde nc nu s-a afirmat
democratia autentic, partidele politice, n
unele tri, vd scopul guvernrii n
obtinerea cu orice pret a portofoliilor de
ministri, indiferent dac dispun de cadre
pregtite n acest domeniu sau nu. Ele
POLITIC ROMNEASC
Nicolae Grdinaru
14
deseori creeaz crize de guvern, cu scopul
de a schimba guvernul si a obtine mai
multe locuri n cel nou.
n acest context unele partide
ajunse la putere instituie tot felul de bariere
pentru a limita numrul partidelor, iar dac
nu reusesc aceast limitare, creeaz prin
lege o discriminare ntre partidele aflate n
Parlament si cele neparlamentare att n
cadrul alegerilor locale ct si la alegerile
parlamentare. Aceasta este ns o eroare
care vine din nentelegerea rolului partidelor
politice ntr-un stat democratic si de drept,
ignorndu-se asemenea valori ca pluralismul
politic si multipartidismul. Astfel art. 31
alin 2 din Legea nr.67/2004 prevede c n
termen de 24 de ore de la constituirea
biroului electoral judetean acesta se
completeaz cu cte un reprezentant al
partidelor politice parlamentare. Iar, art.31
3
Biroul electoral al sectiei de votare se
completeaz cu reprezentanti propusi de
organizatiile judetene, respectiv organizatia
municipiului Bucuresti, ale partidelor politice
parlamentare care depun candidat la functia
de primar, respectiv primar general.
Completarea se face de presedintele biroului
electoral al sectiei de votare n termen de
24 de ore de la desemnarea acestuia n
ordine descresctoare a numrului cumulat
de senatori si deputati ai fiecrui partid.
Prevederile art.51 din Legea nr.67
/2004
4
arat c, pentru stabilirea numrului
de ordine de pe buletinele de vot care
cuprind liste de candidati sau candidati
independenti pentru consilieri, precum si
pentru primari, se procedeaz astfel:
a) n prima etap, listele depuse de
partidele politice parlamentare, aliantele
politice si aliantele electorale ale acestora
se nscriu n patrulaterele buletinului de vot
n ordinea rezultat din tragerea la sorti
efectuat de presedintele biroului electoral
de circumscriptie judetean, respectiv a
municipiului Bucuresti n prezenta majorittii
membrilor acestuia.
b) n etapa a doua, listele depuse de
partidele politice neparlamentare, aliantele
se imprim n urmtoarele patrulatere ale
buletinului de vot, n ordinea rezultat din
tragerea la sorti efectuat de presedintele
biroului electoral de circumscriptie comunal,
orseneasc, municipal si de sector al
municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele
biroului electoral de circumscriptie judetean
si a municipiului Bucuresti.
Ordinea stabilit potrivit alin. (8) lit.a)
este valabil pentru toate circumscriptiile
electorale din judet, respectiv din municipiul
Bucuresti, inclusiv pentru circumscriptia
electoral judetean, respectiv a municipiului
Bucuresti. Ordinea stabilit potrivit alin.(8)
lit.a) si b) este valabil si n cazul
buletinului de vot pentru alegerea primarului.
Pentru fiecare candidat independent,
inclusiv pentru candidatii independenti la
functia de primar, se imprim un patrulater
distinct n partea final a buletinului de
vot, n care acestia sunt nscrisi n ordinea
nregistrrii candidaturilor.
Dispozitiile art.31 din Legea
nr.373/2004
5
stipuleaz c, n termen de
dou zile de la rmnerea definitiv a
candidaturilor, partidele politice care nu
sunt reprezentate n Parlament, aliantele
care particip la alegeri comunic, n scris,
Biroului Electoral Central, numele si
prenumele reprezentantilor. Comunicrile
transmise dup acest termen nu se mai iau
n considerare.
Desemnarea reprezentantilor partidelor
politice neparlamentare, aliantelor politice
si aliantelor electorale dintre acestea n
Biroul Electoral Central se face n ordinea
descresctoare a numrului listelor de
candidati centralizate.
Prevederile art.49 din Legea nr.373
/2004 stabilesc c, pentru stabilirea
numrului de ordine de pe buletinele de vot
POLITIC ROMNEASC
15
care cuprind liste de candidati si candidati
independenti, se procedeaz astfel:
a) n prima etap, listele depuse de
partidele politice parlamentare, aliantele
politice si aliantele electorale dintre
acestea se nscriu n patrulaterele
buletinului de vot n ordinea rezultata
din tragerea la sorti efectuat de
presedintele Biroului Electoral Central;
b) n etapa a doua, listele depuse de
partidele politice care nu sunt reprezentate
n Parlament, aliantele politice si
aliantele electorale dintre acestea, precum
si de organizatiile cettenilor apartinnd
minorittilor nationale legal constituite
se imprim n urmtoarele patrulatere
ale buletinului de vot, n ordinea
rezultat din tragerea la sorti efectuat
de presedintele biroului electoral de
circumscriptie.
Se creeaz astfel o discriminare ntre
partidele ajunse n Parlament si cele care
nu sunt partide parlamentare la alegerile
parlamentare cele presedintiale si chiar la
alegerile locale la nivel local trebuie s
existe o mai mare autonomie si nu credem
c este constitutional, ca la alegerile pentru
primar si consilieri locali s aib delegati
n birourile de circumscriptie sau ale sectiilor
de vot, numai partidele parlamentare.
Partidul politic poate fi definit ca fiind
o grupare organizat de persoane, unite
printr-o ideologie, grupare ce joac rolul
de intermediar ntre stat si societatea civil
si care are ca scop cucerirea si exercitarea
puterii politice
6
.
n literatura de specialitate, abordarea
conceptului de partid politic se face din
mai multe puncte de vedere. Astfel, din
punct de vedere juridic, un partid politic
reprezint o persoan juridic de drept
public
7
, cu o organizare de sine stttoare,
patrimoniu propriu si care urmreste un
scop legitim
8
. Ca fenomen sociologic,
partidul politic este expresia exercitrii de
ctre cetteni a dreptului lor de liber
asociere
9
; aceste asociatii libere i grupeaz
pe oamenii care mprtsesc aceleasi opinii
sau, cum se exprima Benjamin Constant,
profeseaz aceeasi doctrin politic. Din
punct de vedere politic, crearea unui partid
are ca scop participarea la viata politic
prin cucerirea puterii sau influentarea ei n
mod real, pentru a da cstig ideilor sau
intereselor membrilor si.
ntelegerea conceptului de partid
politic presupune si delimitarea acestuia de
alte corpuri intermediare ce joac un rol
important n cadrul vietii democratice a
unui stat grupurile de presiune si
grupurile de interese. Aceste forte sociale
nu urmresc aproprierea puterii politice,
desi activitatea lor se desfsoar n strns
legtur cu evolutia scenei politice; prin
influentarea sau chiar manipularea puterii,
grupurile de presiune si grupurile de interese
urmresc, cel mai adesea, obtinerea de
avantaje materiale. Nu au structuri permanente,
existenta lor fiind cel mai adesea una
conjunctural
10
, determinat de revendicarea
si satisfacerea unui interes sau de atingerea
unui obiectiv. Au existat ns si cazuri n
care grupurile de presiune s-au transformat
n partide politice prin preluarea puterii
11
.
Trsturile partidelor politice
- Partidul politic reprezint expresia
dreptului de liber asociere al cettenilor
asa cum este el reglementat n art. 40
alin.1 din Constitutia Romniei.
- Partidele politice sunt asociatii ce au
caracter politic, deoarece scopul lor
principal l reprezint cucerirea si
exercitiul puterii n stat, iar activitatea
unui partid se desfsoar n strns
legtur cu activitatea organelor de
conducere ale statului.
- Partidele politice au rolul de corp
intermediar ntre organele statului si
corpul electoral, contribuind la definirea
si exprimarea vointei politice a
cettenilor.
POLITIC ROMNEASC
Nicolae Grdinaru
16
- n calitate de organizatii permanente si
stabile, partidele politice beneficiaz
de structuri de conducere specifice cu
atributii bine definite prin statutul si
regulamentul partidului.
- Partidele politice reprezint organizatii
aflate n slujba unei idei (Maurice
Hauriou), iar liniile de actiune ale
activittii partidului sunt cuprinse n
programul politic fundamentat pe doctrina
partidului. n prezent, un program politic
pragmatic, bine ancorat n realittile
economico-sociale ale unui stat, i poate
asigura partidului n cauz succesul
printr-un sprijin larg al electoratului.
- Cadrul nfiintrii, al desfsurrii activittii
si dizolvrii partidelor politice este
reglementat n ordinea noastr de drept
prin Constitutie si prin lege organic.
- Partidele politice se caracterizeaz
printr-o diversitate de ideologii si programe
politice, n conformitate cu diversitatea
grupurilor existente n societate ale
cror interese le reprezint, si, de
asemenea, se prezint sub numeroase
denumiri. Nu ntotdeauna ns ideologia
partidului se reflect si n denumirea
sa.
- Totalitatea sustintorilor unui partid
electoratul presupune existenta
urmtoarelor categorii: membrii de
partid notiune cu ntelesuri diferite
n functie de tipul de partid. n cazul
partidelor de mas notiunea de membru
coincide cu cea de aderent, respectiv
persoana care se implic n mod activ
n activittile desfsurate de partid, a
semnat un buletin de adeziune si si
plteste cotizatia n mod regulat. O
alt categorie de sustintori este
reprezentat de militanti, fani nriti
ai doctrinei partidului pe care l sustin
n mod activ (fr s fie neaprat
membri ai partidului), ncercnd s
conving si pe altii s adere la ideile si
programul politic al partidului.
Simpatizantii sunt persoanele ce sustin
n mod public un partid ns fr intentia
de a-i convinge si pe altii s acorde
votul lor candidatilor respectivului
partid politic. Si nu n ultimul rnd
alegtorii reprezint persoanele care
Ir a fi membri de partid, militanti
sau simpatizanti acord votul lor unui
anumit partid.
Prin activitatea lor, partidele politice
promoveaz valorile si interesele nationale,
pluralismul politic, contribuie la formarea
opiniei publice, particip cu candidati n
alegeri si la constituirea unor autoritti
publice si stimuleaz participarea cettenilor
la scrutinuri, potrivit legii.
O adevrat democratie trebuie s
includ n sine posibilitatea unor optiuni
largi, libere ntre diverse opinii si orientri
deschise spre dezbateri. Altfel spus, prin
pluralism trebuie s ntelegem o multiplicitate
de factori echivalenti, care nu pot fi redusi
la unanimitate
12
.
Constitutia Romniei n art.8 prevede
c, pluralismul n societatea romneasc
este o conditie si o garantie a democratiei
constitutionale.
Pluralismul are mai multe definitii:
permite exprimarea unei diversitti de
opinii, mbrtisarea oricrei doctrine
filozofice, stabilirea oricrui ideal, cu
respectarea, desigur, a valorilor fundamentale
ale societtii date, a ordinii politice si
juridice pe care le presupune un stat de
drept
13
; prin pluralism politic ntelegem
posibilitatea cettenilor unui stat de a-si
realiza dreptul la libertatea de opinii politice
prin intermediul formatiunilor politice n
care se pot asocia
14
.
Pluripartidismul este parte component
si esential a pluralismului politic, fr de
care acesta nu poate exista si care
presupune existenta mai multor partide
politice puternice.
n acelasi timp, recunoscnd faptul c
pluripartidismul este o conditie a democratiei
POLITIC ROMNEASC
17
constitutionale, trebuie s evidentiem si
unele neajunsuri ale acestui principiu:
a) poate conduce la o prea mare
diversitate, ce poate pune n pericol
degajarea corect a vointei generale si
reflectarea ei n deciziile luate la nivel
national sau local;
b) determin scrutinul de list, criticat
adeseori pentru consecintele nefavorabile
pe planul reprezentrii reale a poporului,
vointa national exprimndu-se ntr-
un proces de coalizare a partidelor
indiferent de rezultatul alegerilor;
c) determin adesea constituirea coalitiilor
care au drept consecint instabilitatea
guvernamental si criza politic
15
.
Rolul partidele politice n garantarea
suprema(iei Constitu(iei
Potrivit art.3 din Legea nr.14/2003,
pot functiona ca partide politice numai
asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit
legii, si care militeaz pentru respectarea
suveranittii nationale, a independentei si a
unittii statului, a integrittii teritoriale, a
ordinii de drept si a principiilor democratiei
constitutionale.
O societate democratic presupune cu
necesitate prezenta pe scena politic a unor
forte sociale si politice care s asigure
existenta si functionalitatea canalului de
legtur dintre guvernanti si cetteni. ntre
aceste forte, partidele politice s-au dovedit
indispensabile prin rolul politic pe care l
ndeplinesc electoral, parlamentar sau
guvernamental ns fr a lsa la o parte
rolul social, partidele fiind capabile s
antreneze si s anime forta unei mase
sociale considerabile n unele cazuri.
n constitutiile statelor dar si n
comentariile din literatura de specialitate,
prerile sunt mprtite cu privire la rolul
esential pe care-l au partidele ntr-un stat.
Majoritatea opiniilor mentioneaz urmtoarele
roluri ale partidelor politice:
- de a apra interesul general si, cu
prioritate, interesul grupului social
reprezentat;
- de a determina si forma vointa politic
a cettenilor;
- de a determina politica national a
unui stat;
- de a contribui la exprimarea sufragiului;
- de a urmri realizarea ideologiei
partidului, prin alctuirea unui program
politic, si punerea lui n practic.
Toate acestea nu sunt de fapt dect
diferite aspecte, unghiuri din care poate fi
privit activitatea unui partid politic ntr-un
moment sau altul; rolul general pe care l
ndeplinesc partidele este de a asigura
organizarea si conducerea vietii social-
politice a unui stat si se realizeaz prin
urmtoarele functii:
- functia electoral este ndeplinit prin
formarea curentelor de opinie politic
n societate, prin desemnarea de
candidati n alegerile locale si generale
si, implicit, prin sustinerea luptei
electorale mpotriva celorlalte partide
politice. De asigurare a unui cadru
tematic, doctrinar sau ideologic al
campaniei electorale, de formare si
informare a opiniei alegtorilor, de
selectare a candidatilor, de ncadrare
n grupuri parlamentare a celor alesi,
de asigurare a asistentei politice pentru
aceste grupuri si a relatiilor lor cu
alegtorii.
- functia politic presupune coordonarea
celor alesi n scopul realizrii programului
politic al partidului dar si pentru a
mentine o disciplin n partid. Acest
lucru se ntmpl n cazul partidului
sau partidelor dac exist o aliant
electoral sau o coalitie ce a cstigat
majoritatea n Parlament si particip la
guvernare; n schimb, partidelor
minoritare din opozitie le revine
functia politic de a-i supraveghea pe
cei ce guverneaz, de a le critica erorile
si ineficienta, cu scopul final de a
POLITIC ROMNEASC
Nicolae Grdinaru
18
rsturna guvernul si de a recuceri
puterea;
- functia de conducere se realizeaz, n
primul rnd, prin accederea la putere,
la statutul de partid de guvernmnt si
prin transformarea programului su n
program guvernamental, si participarea
la constituirea organismelor de conducere
a statului dar si prin constituirea de
structuri interne de organizare si
conducere a activittii partidului si de
coordonare a membrilor si;
- functia de corp intermediar ntre
popor si guvernanti, ceea ce contribuie
la degajarea vointei generale si la
valorizarea ei ca impuls fat de putere
si se realizeaz prin reprezentantii
partidului n Parlament si n Guvern;
prin intermediul acestora cettenii
particip n mod indirect la exercitarea
puterii n stat. n cazul parlamentarilor,
functia este reflectat si de legturile
strnse ce se pstreaz ntre acestia si
electoratul din circumscriptia unde au
fost alesi. n acelasi timp, partidele pot
mobiliza poporul, n cazul nclcrii
de ctre autorittile statale a
dispozitiilor constitutionale;
- functia civic este realizat prin
formarea si educarea unei atitudini
responsabile att a membrilor de partid
dar si a cettenilor n general, referitor
la principalele probleme ale societtii,
de agent al actiunii de informare si
educare politic a cettenilor, de
formare a exigentelor acestora fat de
putere, de armonizare si agregare a
diverselor interese.
Remarcm c n momentul actual
Curtea Constitutional a Romniei se
confrunt cu tendintele de dominatie
politic a blocului majoritate parlamentar-
Guvern, care, dicteaz activitatea legislativ
si executiv. De aici si sporirea importantei
actului de control constitutional.
Pentru a prentmpina actiunile ce ar
putea contraveni Constitutiei, n acest plan,
un rol tot mai important revine opozitiei
parlamentare, care n astfel de situatii
sesizeaz Curtea Constitutional.
Astfel, din analiza activittii Curtii
Constitutionale, observm c dreptul
Guvernului de a sesiza Curtea Constitutional
nainte de promulgare este aproape inexistent.
Deputati si senatori din opozitie au
uzat de dreptul de a sesiza Curtea
Constitutional nainte de promulgare n
15 ani de 108 ori.
De la nfiintare pn la 31 octombrie
2006, Curtea a avut de solutionat 8.042 de
sesizri:
- 138 sesizri n cadrul controlului
constitutionalittii legilor nainte de
promulgare:
- potrivit art.144 lit.a) din Constitutie:
An Preedinte PreedinteCamer Guvern CurteaSuprem deJustiie Parlamentari Nr. sesizri
1992 - - - 3 6 9
1993 - - 2 - 9 11
1994 - - - 3 14 17
1995 - - - 2 17 19
1996 - - 2 - 9 11
1997 - - - 2 9 11
1998 - - - - 7 7
1999 1 - - 1 7 9
2000 - - 1 1 - 2
2001 1 - - 1 6 8
2002 - - - - 5 5
2003 - - - - 2 2
TOTAL 91 111
POLITIC ROMNEASC
19
- potrivit art.146 lit.a) din Constitutia
revizuit si republicat:
An Preedinte Preedinte
Camer
Guvern nalta Curte
de Casaie
i Justiie
Avocatul
Poporului
Parlamentari Nr.
sesizri
2004 1 - - - 1 5 7
2005 4 - - 1 1 7 13
2006 2 - - - - 5 7
TOTAL 21
- 5 examinri referitoare la initiativele de
revizuire a Constitutiei, potrivit art.144
lit.a) teza final din Constitutie, din care:
1 n anul 1996, 1 n anul 2000 si 3 n
anul 2003;
- 7.570 exceptii de neconstitutionalitate,
din care:
- 7.565 exceptii ridicate n fata
instantelor judectoresti potrivit
art.144 lit.c) din Constitutie,
respectiv art.146 lit.d) teza nti
din Constitutia republicat;
- 5 exceptii ridicate direct de
Avocatul Poporului potrivit
art.146 lit.d) teza a doua din
Constitutia republicat:
An Excepii ridicate n faa instanelor
judectoreti
Excepii ridicate direct de Avocatul
Poporului
Nr.
excepii
1992 24 - 24
1993 88 - 88
1994 116 - 116
1995 132 - 132
1996 292 - 292
1997 570 - 570
1998 179 - 179
1999 246 - 246
2000 384 - 384
2001 432 - 432
2002 539 - 539
2003 573 - 573
2004 728 - 728
2005 1037 2 1039
2006 2225 3 2228
TOTAL 7570
- 3 cereri de solutionare a conflictului
juridic de natur constitutional dintre
autorittile publice, potrivit art.146 lit.e)
din Constitutia republicat:
An Preedinte Preedinte
Camer
Primul-
ministru
Preedintele Consiliului
Superior al Magistraturii
Nr. sesizri
2005 - 2 - - 2
2006 - - - 1 1
TOTAL 3
POLITIC ROMNEASC
Nicolae Grdinaru
20
- 295 contestatii formulate n cadrul
procedurii pentru alegerea Presedintelui
Romniei potrivit art.144 lit.d) din
Constitutie, respectiv art.146 lit.f) din
Constitutia republicat din care 43 n
1992, 132 n 1996, 70 n 2000 si 50 n
2004;
- 1 propunere (n 1994) de suspendare din
functie a Presedintelui Romniei
potrivit art.144 lit.f) din Constitutie;
- 2 contestatii (n 2003) referitoare la
respectarea procedurii pentru organizarea
si desfsurarea referendumului potrivit
art.144 lit.g) din Constitutie;
- 4 sesizri privind controlul ndeplinirii
conditiilor pentru exercitarea initiativei
legislative de ctre cetteni [potrivit
art.144 lit.h) din Constitutie], din care 2
n 1994, 1 n 1996 si 1 n 2004;
- 1 sesizare privind constitutionalitatea
unui partid politic (n 1993) [potrivit
art.144 lit. i) din Constitutie], restituit,
pentru a se atasa dovezile necesare si
pentru a fi examinat, Camerei Deputatilor
si Senatului.
n solutionarea sesizrilor, Curtea a
emis 5.364 decizii, hotrri, avize, din care:
- 112 decizii n temeiul art.144 lit.a),
respectiv art.146 lit.a) din Constitutia
republicat 6 n 1992, 9 n 1993, 10
n 1994, 13 n 1995, 11 n 1996, 7 n
1997, 6 n 1998, 7 n 1999, 3 n 2000, 6
n 2001, 4 n 2002, 7 n 2003, 5 n 2004,
10 n 2005 si 8 n 2006;
- 22 decizii n temeiul art.144 lit. b),
respectiv art.146 lit. c) din Constitutia
republicat 2 n 1993, 4 n 1994, 2 n
1995, 1 n 1997, 2 n 1998, 2 n 2000, 1
n 2001, 2 n 2002, 2 n 2004, 3 n 2005
si 1 n 2006;
- 5.013 decizii n temeiul art.144 lit.c),
respectiv 146 lit.d) din Constitutia
republicat 60 n 1993, 126 n 1994,
114 n 1995, 137 n 1996, 707 n 1997,
180 n 1998, 232 n 1999, 268 n 2000,
347 n 2001, 357 n 2002, 484 n 2003,
560 n 2004, 687 n 2005 si 754 n 2006;
- 2 decizii n temeiul art.146 lit.e) din
Constitutia republicat 1 n 2005 si 1 n
2006;
- 207 hotrri cu privire la procedura
pentru alegerea Presedintelui Romniei
n 1992, 77 n anul 1996, 53 n 2000
si 34 n 2004;
- aviz (negativ) pentru propunerea de
suspendare din functie a Presedintelui
16
;
- 2 hotrri (2003) referitoare la contestatiile
privind respectarea procedurii de organizare
si desfsurare a referendumului;
- 1 hotrre prin care se confirm
rezultatele referendumului national;
- 4 hotrri privind controlul ndeplinirii
conditiilor pentru exercitarea initiativei
legislative de ctre cetteni, din care 2 n
1995, 1 n 1997, si 1 n 2004.
Au fost, de asemenea, emise:
- 6 decizii de interpretare, din care 1 n
1993, 2 n 1994 si 3 n 1995;
- 11 hotrri de aprobare ori, dup caz, de
modificare a Regulamentului de organizare
si functionare a Curtii Constitutionale,
din care 1 n 1992, 1 n 1993, 1 n anul
1995, 1 n anul 1996, 1 n anul 1997, 1
n anul 1999, 2 n anul 2000, 1 n anul
2001, 1 n anul 2002 si 1 n anul 2005.
Note
1
n feudalism, afinittile religioase au constituit
motive ale pasiunilor si luptelor politice, date
fiind influenta covrsitoare a religiei n acea
perioad, precum si diferentele majore ntre
principalele doctrine teologice: crestinism,
budism, islamism etc. Luptele erau prezente
ns chiar si n interiorul aceleiasi confesiuni;
de exemplu, existau partide care sustineau
suprematia Papei si partide care sprijineau lupta
mpotriva papalittii.
2
Legea nr.14/2003 legea partidelor politice,
publicat n M.O. nr.25/17.01.2003. Legea
nr.334/2006 privind finantarea activittii
partidelor politice si a campaniilor electorale,
publicat n M.O. nr. 632 /21.07.2006.
POLITIC ROMNEASC
21
3
D. Ciobanu, V. Duculescu, Drept constitutional
romn, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1993.
4
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorittilor
administratiei publice locale, publicat n
M.O. nr. 271/29.03.2004, modificat prin O.G.
nr. 8/2005, publicat n M.O. nr. 175
/01.03.2005, aprobat prin Legea nr. 131 /2005.
5
Legea nr. 373/2004 pentru alegerea
Camerei Deputatilor si Senatului, publicat
n M.O. nr.887/29.09.2004.
6
Potrivit art.1 din Legea nr.14/2003 partidele
politice sunt definite ca fiind asociatii cu
caracter politic ale cettenilor romni cu drept
de vot, care particip n mod liber la formarea
si exercitarea vointei lor politice, ndeplinind o
misiune public garantat de Constitutie.
7
Conform art. 1 teza final din Legea
nr.14/2003 partidele politice sunt persoane
juridice de drept public.
8
Potrivit art. 40 alin.2 din Constitutie
partidele politice care, prin scopurile ori
prin activitatea lor, militeaz mpotriva
pluralismului politic, a principiilor statului
de drept ori a suveranittii, a integrittii sau
a independentei Romniei sunt neconstitutionale.
9
Cettenii se pot asocia liber n partide
politice (), art. 40 alin. 1 din Constitutie.
10
Grupurile de presiune din SUA denumite
lobby-uri ies din tipar deoarece se
caracterizeaz prin structuri permanente, stabile
si printr-o activitate organizat.
11
Este cazul ecologistilor, n multe state
europene acestia avnd reprezentanti n
Parlament si asociindu-se la guvernare.
12
Ion Deleanu, Drept constitutional i institutii
politice, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1996.
13
Genoveva Vrabie, Organizarea politico-etatic
a Romniei, Ed. Cugetarea, Iasi, 1999, p. 19.
14
Victor Popa, Dreptul public, Chisinu,
1998, p. 117.
15
Genoveva Vrabie, op. cit., pp. 20-21.
16
Avizul nr.1/1994 privind propunerea de
suspendare din functie a presedintelui
Romniei.
Abstract: Nowadays, the political scene of
the world is stirred by political parties. The
separate fronts of the Government, on the
one side, and Parliament, on the other, are
now obsolete notions, while political parties
dominate social life, having become
genuine states in state. Therefore, within
the contemporary organization of the
powers in state, the issues are assessed
from a different perspective: traditional
structures are maintained, while their
functions evolve and transform rapidly.
A modern society without political
parties is unconceivable. Today, more than
ever, political parties deserve their
qualification of 'engines of political life`
and 'reasons of the aging of the classical
theory of the separation of powers`; at the
same time, they must act within the
boundaries set by law, namely by observing
the principles of a democratic state and the
constitutional order.
When dealing with the theory of the
separation of powers in state, we must keep
in mind that, to a large extent, it was
developed in a time in which political
parties did not exist yet or were not in their
modern form. The main problems were of
institutional nature and referred to the
various bodies, their competencies and the
relationships between them.
Unfortunately, in societies in transition,
where authentic democracy is still developing,
political parties in some countries
perceive governing as a means of obtaining
ministerial portfolios at all costs, irrespective of
whether they have professionals for the
field concerned or not. This often creates a
governmental crisis, which usually leads to
changing the incumbents and obtaining
more positions in the new government.
In this context, some of the incumbent
parties set up all kinds of obstacles in order
to limit the number of parties, and if this
limitation fails, they manage to create legal
provisions which discriminate among parties
with seats in Parliament and those which
are not represented, both in local and
parliamentary elections. However, this is a
mistake which has its origins in a
misapprehension of the role of political
parties in a democratic state, governed by
the rule of law, ignoring thus important
values such as political and party
pluralism.
POLITICA I DREPTURILE OMULUI
22
Anul european al egalita(ii de anse pentru to(i.
Protec(ia drepturilor femeii n 2007
CEZAR AVRAM, ROXANA RADU
Egalitatea de yanse yi protec(ia
drepturilor femeii n documente
interna(ionale
nul 2007 a fost declarat Anul
international al egalittii de sanse
pentru toti, motiv pentru care
problematica drepturilor femeii, n special
n ceea ce priveste egalitatea de sanse ntre
brbati si femei, a dobndit noi valente n
cadrul larg al aprrii si respectrii
drepturilor si liberttilor fundamentale ale
omului.
Diferentele de tratament fondate pe
sexul persoanei au impus statuarea principiului
egalittii de sanse ntre brbati si femei n
planul reglementrilor internationale.
Problematica drepturilor femeii, a proclamrii
si nscierii acestora n declaratii oficiale si
n legi (inclusiv n constitutii), precum si a
existentei unui sistem de garantare a
acestor drepturi att pe plan international,
ct si pe plan local, reclam implicit
existenta unor instrumente politice si
juridice de aprare. n practica unor state
se ntlnesc diverse forme si manifestri de
discriminatorii bazate pe criteriul sexului,
fat de care comunitatea international a
luat atitudine. Aceast inegalitate, manifestat
n diferite sectoare de activitate, este
fondat fie pe anumite obiceiuri, traditii (n
Africa, Asia), fie pe anumite precepte
religioase (n dreptul islamic, de exemplu),
fie pe un anumit conservatorism (n
Europa).
Preocuparea comunittii internationale
fat de eliminarea tuturor formelor de
discriminare fat de femei a determinat
Natiunile Unite s actioneze n aceast
directie, aceasta nscriindu-se n actiunea
de promovare a principiului egalittii ntre
brbati si femei, actiune amorsat de
crearea Natiunilor Unite si materializat n
numeroase documente internationale.
Primele actiuni viznd diverse aspecte
particulare ale conditiei femeii au fost
ntreprinse la nceputul secolului al XX-
lea. Un progres important n ameliorarea
conditiei femeii a fost nregistrat n 1919,
odat cu adoptarea Pactului Societtii
Natiunilor, care continea prevederi referitoare
la asigurarea si mentinerea "de conditii de
munc echitabile si umane pentru brbat,
femeie si copil..."
1
. Totodat, femeile
primeau dreptul de acces la Secretariatul
Societtii.
Prima organizatie interguvernamental
care a adoptat msuri concrete contra
discriminrii ntre sexe a fost Organizatia
Republicilor Americane. Astfel, la cea de-
a 5-a Conferint interamerican, desfsurat
ntre 25 martie si 3 mai 1923 la Santiago
de Chile, s-a hotrt s se nscrie n
programul viitoarei Conferinte studierea
A
Anul european al egalitii de anse pentru toi. Protecia drepturilor femeii n 2007
23
mijloacelor de natur a aboli incapacitatea
constitutional si juridic a femeii, pentru
ca aceasta s poat beneficia de toate
drepturile civile si politice. Acest aspect a
dus la crearea unei Comisii interamericane
a femeilor.
Principiile nediscriminrii si egalittii
ntre brbat si femeie au fost foarte clar
exprimate nc la cele dou Conferinte
internationale de la Dumbarton Oaks si
San Francisco, care au elaborat Carta
Organizatiei Natiunilor Unite. Ele au fost
apoi enuntate, reiterate si dezvoltate att n
instrumente cu caracter general, ct si n
instrumente specifice asupra drepturilor
femeii
2
.
Instrumentele cu caracter general care
consacr principiul egalittii de sanse ntre
femei si brbati sunt:
a) Preambulul Crtii ONU care proclam
credinta popoarelor Natiunilor Unite
"n egalitatea n drepturi a brbatilor si
femeilor " ;
b) art.1 din Carta ONU care enunt unul
din scopurile ONU, anume ncurajarea
"respectrii drepturilor omului si a
liberttilor fundamentale pentru toti,
Ir discutie de ras, sex...", iar art. 8
garanteaz "accesul brbatilor si
femeilor, n conditii egale, n toate
functiile, n organele principale si
subsidiare";
c) Declaratia universal a drepturilor
omului care stipuleaz, n art. 2, c "
fiecare om se poate prevala de toate
drepturile si de toate liberttile
proclamate n prevederile Declaratiei,
Ir nici o deosebire, ca de exemplu
de ras, de culoare, de sex ";
d) Pactele internationale referitoare la
drepturile omului, care interzic si ele
discriminarea fondat pe sex.
Dintre instrumentele specifice pentru
eliminarea discriminrii fat de femei, cele
mai reprezentative sunt: Declaratia privind
eliminarea discriminrilor fat de femei;
Conventia cu privire la drepturile politice
ale femeii; Conventia asupra eliminrii
tuturor formelor de discriminare fat de
femei; Conventia interamerican asupra
prevenirii, sanctionrii si eliminrii violentei
asupra femeii; "Conventia de la Belem do
Para".
Conventia cu privire la drepturile
politice ale femeii
3
, reafirmnd ideea deja
enuntat n Declaratia Universal a Drepturilor
Omului, c orice persoan are dreptul de a
lua parte la conducerea treburilor publice
ale trii sale, fie direct, fie prin intermediul
unor reprezentanti, n conditii de egalitate,
n functiile publice ale trii sale, nscrie
expres prevederea c femeile vor avea, n
conditii de egalitate cu brbatii, drept de
vot n orice alegeri fr nici o
discriminare, c vor putea fi, n conditii de
deplin egalitate cu brbatii, alese n
organisme politice, constituite n virtutea
legislatiei nationale.
Declaratia privind eliminarea discriminrii
fat de femei a fost adoptat n unanimitate
de Adunarea General ONU la 7 august
1967, prin Rezolutia 2263/XXII, dup
patru ani de dezbateri n Comisia pentru
conditia femeii. n cele 11 articole ale sale,
Declaratia reia si reafirm, pe de o parte,
principiile enuntate n Carta ONU, Declaratia
Universal a Drepturilor Omului si n cele
dou Pacte internationale, iar, pe de alt
parte, proclam principii noi, ea impunndu-
se ca necesitate deoarece egalitatea n
drepturi a femeilor continu s fac obiectul
a numeroase discriminri
4
. n primul
articol consider c discriminarea fat de
femei este fundamentamente injust si
constituie o atingere la demnitatea uman,
cel de-al doilea articol cere abolirea legilor,
cutumelor, regulamentelor si practicilor n
vigoare care constituie o discriminare fat
de femei si adoptarea de msuri juridice
adecvate pentru a asigura egalitatea n
drepturi a brbatilor si femeilor. Articolul
3 mentioneaz, pentru prima oar ntr-un
Cezar Avram, Roxana Radu
24
instrument international, rolul educatiei n
schimbarea mentalittii
5
. n alte articole
sunt enuntate sau amintite si alte categorii
de drepturi: dreptul de a vota si de a fi
alese (art. 4), dreptul la cettenie (art. 5),
drepturi civile (art. 6), interzicerea traficului
cu femei si exploatrii prostitutiei feminine
(art. 8), dreptul la educatie (art. 9) etc.
Articolul 11 afirm punerea n practic a
principiului egalittii ntre brbat si femeie
si invit guvernele, ONG-urile si indivizii
"s fac tot ce le st n putint pentru a
promova aplicarea principiilor cuprinse n
prezenta Declaratie ".
Conventia asupra eliminrii tuturor
formelor de discriminare fat de femei
6
a
fost adoptat de Adunarea General ONU
la 18 decembrie 1979 si a intrat n vigoare
la 3 septembrie 1989. Romnia a semnat
Conventia la 4 septembrie 1980 si a
ratificat-o prin Decretul 342 din 26
noiembrie 1981. Conventia debuteaz cu
definirea conceptului de "discriminare fat
de femei" care, n termenii art. 1, "vizeaz
orice diferentiere, excludere sau restrictie
bazate pe sex, care are drept efect sau scop
s compromit sau s anihileze recunoasterea,
beneficiul si exercitarea de ctre femei,
indiferent de starea lor matrimonial, pe
baza egalittii dintre brbat si femeie, a
drepturilor omului si liberttilor fundamentale,
n domeniile politic, economic, social, cultural
si civil sau n orice alt domeniu". Pe lng
obligatia de a condamna aceast form de
discriminare, statele contractante s-au
angajat, mai ales, "s nscrie n constitutia
lor national sau n alte dispozitii
legislative corespunztoare principiul
egalittii brbatilor si femeilor" si s
adopte legi si alte msuri corespunztoare,
inclusiv sanctiuni, care s interzic orice
discriminare fat de femei, s instituie o
protectie pe cale jurisdictional a drepturilor
femeilor pe baz de egalitate cu brbatii, s
abroge orice lege, dispozitie, cutum sau
practic ce constituie o discriminare fat
de femei
7
. Statele prti trebuie s adopte,
de asemenea, o serie de msuri de ordin
politic, social, economic si cultural,
inclusiv dispozitii legislative, pentru a
asigura deplina dezvoltare si progresul
femeilor
8
. Alte prevederi ale Conventiei se
refer la msurile ce trebuie adoptate de
state pentru:
- a modifica schemele si modelele de
comportament social si cultural al
brbatului si femeii, pentru a se ajunge
la eliminarea prejudectilor si practicilor
cutumiare sau de alt natur, care sunt
bazate pe ideea de inferioritate sau
superioritate a unui sex, sau pe imaginea
sablon privind rolul brbatului sau
femeii (art. 5);
- reprimarea, sub toate formele existente,
a traficului cu femei si a exploatrii
prostiturii femeii (art. 6);
- eliminarea discriminrii fat de femei n
viata politic si public; asigurarea
dreptului de a vota si de a fi alese n
toate organismele eligibile; a dreptului
de a lua parte la elaborarea politicii
statului, de a ocupa functii publice si de
a exercita asemenea functii la toate
esaloanele de guvernmnt; de a
participa n organizatiile si asociatiile
neguvernamentale care activeaz n
viata public si politic a trii (art. 7);
- asigurarea posibilittii de a reprezenta
Guvernul lor, n aceleasi conditii cu
brbatul, pe plan international si de a
participa la activitatea organizatiilor
internationale (art. 8);
- asigurarea de drepturi egale cu brbatii
n ce priveste dobndirea, schimbarea
sau pstrarea cetteniei, precum si la
cettenia copiilor (art. 9).
Alte domenii n care Conventia
angajeaz statele prti s adopte msuri
pentru eliminarea discriminrii fat de
femei si asigurarea egalittii ntre brbat si
femeie sunt : domeniul muncii, al snttii
(art.12), al vietii economice si sociale (art.
25
13), al capacittii juridice (art. 15). Probleme
specifice ale femeilor care triesc n
mediul rural, mai ales din trile n curs de
dezvoltare, unde marginalizarea lor este
evident, a fcut deopotriv obiectul art.14
din Conventie si al unor programe
internationale. Astfel, statele prti, pornind
de la rolul important al acestor femei n
sustinerea material a familiilor lor, s-au
angajat s le faciliteze participarea la
dezvoltarea rural si la avantajele acestei
dezvoltri si s le asigure urmtoarele
drepturi: de a participa plenar la elaborarea
si executarea planurilor de dezvoltare la
toate nivelurile; de a avea acces la
serviciile corespunztoare n domeniul
snttii; de a beneficia n mod direct de
programele de securitate social; de a
organiza grupe de ntrajutorare si cooperare
pentru a le asigura sarcini egale pe plan
economic; de a participa la toate
activittile publice etc.
Conventia asupra eliminrii tuturor
formelor de discriminare fat de femei
instituie, drept unic modalitate de control
privind respectarea dispozitiilor sale,
controlul pe calea rapoartelor statale, ca pe
o procedur de baz, decurgnd din nssi
ratificarea Conventiei
9
. Supravegherea
respectrii prevederilor Conventiei de
ctre statele prti se realizeaz de ctre
Comitetul pentru eliminarea discriminrii
fat de femei, compus din 23 de experti
alesi de ctre statele prti. Membrii
Comitetului si ndeplinesc atributiile cu
titlu personal si sunt subordonati Comisiei
ONU pentru statutul femeii si Adunrii
Generale. Comitetul examineaz rapoartele
periodice ale statelor prti cu privire la "
msurile legislative, juridice, administrative
sau de alt natur, pe care le-au adoptat n
scopul de a aduce la ndeplinire prevederile
Conventiei"
10
. Rapoartele pot indica
factorii si dificulttile influentnd asupra
msurii n care sunt ndeplinite obligatiile
prevzute de Conventie. Diferendele dintre
statele prti, referitoare la interpretarea sau
aplicarea Conventiei pot fi naintate Curtii
Internationale de Justitie de ctre partea
interesat, instant care le poate solutiona
numai n msura n care i-a fost refuzat
competenta la data ratificrii Conventiei
11
.
Principiul egalit(ii de yanse (de
tratament) ntre brba(i yi femei n
dreptul interna(ional al muncii
Domeniul n care femeile sunt cel mai
flagrant discriminate este acela al angajrii
n munc. Organizatia International a
Muncii a elaborat dou conventii speciale
referitoare la acest aspect. Este vorba
despre Conventia nr. 111 din 4 iunie 1958
privind discriminarea n domeniul fortei
de munc i exercitrii profesiei si de
Conventia nr. 100 din 1951 privind
egalitatea de remunerare a minii de lucru
masculin i a minii de lucru feminin,
pentru o munc de valoare egal.
Principiul egalittii de tratament sau al
nediscriminrii n materia raporturilor de
munc este o creatie a Organizatiei
Internationale a Muncii. Consacrnd principiul
egalittii de tratament, Conventia nr. 111 a
O.I.M. defineste discriminarea ca fiind
"orice distinctie, excluziune sau preferint
fondat pe ras, culoare, sex, religie, opinie
politic, apartenent national sau origine
social, care are drept efect distrugerea sau
alterarea egalittii de sanse sau de
tratament n materie de angajare sau de
profesie".
Discriminrile fondate pe sexul persoanei
au impus statuarea principiului egalittii de
tratament ntre brbati si femei n
domeniul raporturilor de munc n planul
reglementrilor internationale, ns au
constituit, n egal msur, sursa a
numeroase controverse privind discriminrile
inacceptabile si distinctiile ntemeiate pe
sex. Astfel, normele prin care se asigur
protectia femeilor care presteaz o munc
salariat sunt considerate de unii autori ca
26
o nclcare a principiului egalittii ntre
sexe
12
. S-a afirmat, n literatura de
specialitate, c trebuie s fie general
acceptat faptul c "nici brbatii, nici
femeile nu trebuie s fac obiectul unor
msuri de protectie fondate pe sex, cu
exceptia unor ratiuni de ordin strict
biologic. Existenta unor stereotipuri
traditionale privind repartitia muncii ntre
sexe nu este considerat ca un motiv
valabil pentru a acorda o protectie special
femeilor"
13
. Prin urmare, diferentele de
tratament sunt admise pentru ratiuni de
ordin strict biologic care impun protectia
special a femeilor n special pe durata
sarcinii si a luziei.
Conventia nr. 111 a O.I.M. nu
consider drept discriminare msurile
speciale de protectie sau de asistent a
anumitor categorii de persoane prevzute
n alte conventii sau recomandri ale
O.I.M., msuri care sunt justificate de
anumite nevoi specifice ale respectivelor
persoane, legate de sex, vrst, invaliditate,
situatie familial, nivel social sau cultural,
atributii sindicale sau de reprezentare a
personalului.
Schimbrile intervenite n Europa n
ceea ce priveste rolul sexelor n snul
familiei si al societtii au dus la adoptarea
Directivei nr. 76/207/CEE referitoare la
egalitatea dintre brbati si femei n privinta
angajrii n munc, formrii profesionale si
promovrii, precum si a conditiilor de
munc. Art. 2 al Directivei nr. 76/207/CEE
dispune c "nu va fi nici un fel de
discriminare pe baz de sex, direct sau
indirect, prin referire n particular la
statutul marital sau familial". Derogrile de
la acest principiu sunt admise cu titlu
exceptional pentru activittile n care
"datorit naturii lor sau mediului n care
sunt desfsurate, sexul muncitorului
constituie un factor determinant", precum
si pentru protectia femeilor, cu deosebire
referitor la sarcin si luzie.
Interpretarea strict a dispozitiilor
europene de ctre Curtea de Justitie a fcut
ca state precum Belgia, Spania, Franta,
Grecia, Italia, Portugalia, membre ale
Uniunii Europene, s denunte Conventia
nr. 89 a O.I.M. privind munca de noapte a
femeilor salariate din industrie, care
interzicea, n principiu, munca acestora n
timpul noptii. Comisia european a cerut
chiar acestor tri s-si modifice legislatia
national ntr-un sens analog. Ulterior,
Conferinta International a Muncii a
revzut prevederile asupra muncii de
noapte, adoptnd un protocol care ndulcea
interdictia femeilor de a munci n timpul
noptii n industrie (cu conditia ca, n
principiu, organizatiile sindicale si patronale
interesate s-si dea acordul), precum si o
conventie si o recomandare continnd
norme pentru ameliorarea conditiilor de
munc n timpul noptii, att pentru brbati,
ct si pentru femei.
n aplicarea dispozitiilor cu caracter
general cuprinse n Tratatul CEE (art. 117-
128), au fost emise mai multe directive
care privesc egalitatea de tratament ntre
brbati si femei n domeniul muncii:
- Directiva nr. 76/207/CEE, care prevede
tratament egal n procesul angajrii;
- Directiva nr. 86/613/CEE, care prevede
principiul pltii egale pentru munc
egal;
- Directiva nr. 79/207/CEE, care stabileste
obligatia statelor membre de a nscrie
n legislatiile lor nationale dispozitii
menite s asigure egalitatea de tratament
ntre brbati si femei n ceea ce
priveste accesul la locurile de munc,
formarea si promovarea profesional,
precum si referitor la conditiile de
munc;
- Directiva nr. 86/378/CEE, care extinde
principiul tratamentului egal n sistemul
pensiilor profesionale.
Cu privire la derogarea de la principiul
egalittii de tratament pentru activittile n
27
care, datorit naturii lor sau mediului n
care sunt desfsurate, sexul muncitorului
constituie un factor determinant, Curtea
European de Justitie a stabilit n cazul nr.
222/84 Johnston v. Chief Constable of the
Royal Ulster Constabulary c derogarea
poate fi aplicat numai la sarcini specifice
si nu activittilor n general
14
. Totusi, se
permite luarea n consideratie a contextului
n care se desfsoar activitatea. De asemenea,
acolo unde derogarea este justificat,
situatia trebuie revzut n mod periodic
pentru a exista certitudinea c justificarea
este nc valabil. n plus, derogarea trebuie
s fie subiectul principiului proportionalittii.
De asemenea, discriminrile pozitive
nu sunt admisibile dect pe planul
fiziologic si nu n cel al muncii, Curtea de
Justitie declarnd ilegale cotele speciale
pentru promovarea femeilor la locul de
munc (cazul Commission v. France nr.
312/86).
Constituind o atingere adus demnittii
persoanei, n cadrul UE se consider c
hrtuirea sexual constituie un obstacol n
calea bunei functionri a pietei muncii.
Victimele hrtuirii sexuale la locul de
munc pot fi salariati reprezentnd ambele
sexe. Anumite grupuri sunt n mod special
vulnerabile, si anume femeile divortate sau
desprtite n fapt, cele nou venite pe piata
muncii, cele cu un statut economic dificil,
cele care prezint un handicap, cele care
provin din minoritti rasiale etc.
15
.
n scopul constientizrii problemei
hrtuirii sexuale la locul de munc si a
consecintelor acestui comportament anormal,
Comisia European a prezentat Recomandarea
131/CEE/92 privitoare la protectia
demnittii femeilor i brbatilor la locul
de munc, prin care hrtuirea sexual este
definit astfel:
- orice comportament abuziv care
lezeaz persoana care este obiectul
acestui abuz;
- faptul c o persoan, refuznd sau
acceptnd un asemenea comportament
din partea unui angajator, superior
ierarhic sau coleg, justific explicit sau
implicit o decizie care influenteaz
drepturile respectivei persoane n
materie de formare profesional,
ocuparea unui loc de munc,
mentinerea acestuia, salariu etc.;
- orice fel de comportament care poate
crea un climat de intimidare, ostilitate,
umilint fat de persoana care face
obiectul unui astfel de comportament.
Art. 119 din Tratatul CEE instituie
principiul pltii egale pentru munc egal
ntre brbati si femei. Art. 1 din Directiva
nr. 75/117/CEE stabileste c egalitatea de
remunerare nseamn, pentru aceeasi
munc sau pentru munca creia i se
atribuie o valoare egal, eliminarea
discriminrilor bazate pe sex. n situatia n
care este folosit un sistem de clasificare
profesional pentru stabilirea remuneratiilor,
acest sistem trebuie s fie bazat pe criterii
comune, att pentru brbati, ct si pentru
femei.
Prin art. 2 din Directiva nr. 75/117/
CEE se cere statelor membre "s introduc
n sistemele lor juridice nationale acele
msuri care sunt necesare pentru a permite
angajatilor care se consider afectati prin
neaplicarea principiului pltii egale s-si
sustin pretentiile lor printr-un proces
judiciar dup un posibil demers la alte
autoritti competente".
Art. 3 si 4 ale aceleiasi directive impun
statelor membre s consacre egalitatea
ntre sexe si s fie aplicat n contractele
colective si contractele individuale de
munc. Orice conventie contrar principiului
egalittii ntre sexe nscris n aceste contracte
este, conform dispozitiilor mentionate, nul de
drept.
Egalitatea de tratament ntre brbati si
femei ce desfsoar munci independente
este reglementat, n completarea
28
prevederilor Directivelor nr. 76/207/CEE
si 79/207/CEE, de Directiva nr. 86/613
/CEE. Aceast directiv este aplicabil tuturor
persoanelor ce desfsoar o activitate
profitabil n nume propriu, inclusiv
fermierilor si membrilor profesiilor liberale,
precum si sotiilor lor ce nu sunt angajate
16
.
Egalitatea n acest domeniu priveste:
desfsurarea unei anumite activitti
profesionale, extinderea si dezvoltarea acesteia,
acordarea facilittilor financiare etc.
n ceea ce priveste aducerea dovezii n
cazurile de discriminare pe baz de sex,
Consiliul a luat n considerare opinia Curtii
Europene de Justitie conform creia
stabilirea unor reguli privind sarcina probei
se impune atunci cnd exist o aparent de
discriminare si c, n cazurile n care
aceast situatie se confirm, punerea n
aplicare efectiv a principiului egalittii de
tratament necesit ca sarcina probei s
revin prtii prte.
n temeiul art. 4 din Directiva 97/80
/CE privind aducerea dovezii n cazurile
de discriminare bazat de sex, statele
membre, conform sistemului lor judiciar,
trebuie s ia msurile necesare pentru ca,
atunci cnd o persoan se consider lezat
prin nerespectarea n cazul su a
principiului egalittii de tratament si
prezint, n fata unei jurisdictii sau a altei
instante competente, fapte care permit
prezumarea existentei unei discriminri
directe sau indirecte, incumb prtii prte
s dovedeasc c nu a existat o violare a
principiului egalittii de tratament. n plus,
directiva nu mpiedic statele membre s
impun un regim probatoriu mai favorabil
prtii reclamante.
Protec(ia drepturilor femeii yi
principiul egalit(ii de yanse ntre
brba(i yi femei n Romnia
n ceea ce priveste sursele
internationale de protectie juridic a
drepturilor omului, potrivit art. 20 alin. (1)
din Constitutia Romniei, dispozitiile
constitutionale n materia drepturilor omului
se interpreteaz si se aplic nu numai
potrivit tratatelor internationale n materie
la care Romnia este parte, ci si n lumina
Declaratiei universale a drepturilor omului.
Prin aceast norm constitutional,
Declaratia universal a drepturilor omului
dobndeste fort juridic obligatorie n
dreptul intern romn, fiind parte integrant
a blocului de constitutionalitate, cu aceeasi
fort juridic pe care o au si tratatele
internationale n materia drepturilor omului
la care statul romn este parte.
Legea de revizuire a Constitutiei a
modificat cuprinsul art. 16, preciznd c
statul romn garanteaz egalitatea de sanse
ntre femei si brbati pentru ocuparea
functiilor si demnittilor publice, civile sau
militare
17
.
Extinderea egalittii de sanse ntre
brbati si femei la ocuparea oricrei functii,
att din domeniul public, ct si din cel
privat, precum si la totalitatea drepturilor
prevzute de legislatia muncii (salarizarea,
conditiile de munc, promovarea n functie
etc.) decurge din art. 5 al noului Cod al
muncii (Legea nr. 53/2003).
Principiul egalittii de tratament ntre
brbati si femei n domeniul raporturilor de
munc este o consecint a principiului
egalittii de tratament fat de toti salariatii
si angajatorii, prevzut de art. 5 alin. 2 din
Codul muncii, care interzice, printre altele,
orice discriminare direct sau indirect fat
de un salariat, bazat pe criteriul sexului.
Constituie discriminare direct "actele
si faptele de excludere, deosebire, restrictie
sau preferint, ntemeiate pe unul sau mai
multe dintre criteriile prevzute la alin. 2
(sex, orientare sexual, vrst, apartenent
national, ras, culoare, etnie, religie,
optiune politic, origine social, handicap,
situatie sau responsabilitate familial,
apartenent sau activitate sindical), care
au ca scop sau ca efect neacordarea,
29
restrngerea ori nlturarea recunoasterii,
folosintei sau exercitrii drepturilor
prevzute n legislatia muncii"
18
.
Constituie discriminare indirect "actele
si faptele ntemeiate n mod aparent pe alte
criterii dect cele prevzute la alin. 2, dar
care produc efectele unei discriminri
directe"
19
.
Ocrotirea si sprijinirea familiei,
dezvoltarea si consolidarea solidarittii
familiale, bazat pe prietenie, afectiune si
ntrajutorare moral si material a membrilor
familiei, constituie un obiectiv de interes
national, realizat si prin intermediul Legii
nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea
violentei n familie. Potrivit art. 2 alin.1 al
acestei legi, violenta n familie reprezint
orice actiune fizic sau verbal svrsit cu
intentie de ctre un membru de familie
mpotriva altui membru al aceleiasi familii,
care provoac o suferint fizic, psihic,
sexual sau un prejudiciu material. n alin.
2 al aceluiasi articol se precizeaz:
Constituie, de asemenea, violent n familie
mpiedicarea femeii de a-si exercita
drepturile si liberttile fundamentale. Aceast
prevedere a legii dovedeste preocuparea
legiuitorului pentru aprarea drepturilor
femeii mpotriva oricrei nclcri, n
general, si mpotriva violentei n familie, n
special. Legea ntelege s protejeze drepturile
femeii mpotriva oricrei nclcri venite
din partea unui membru al familiei, prin
membru de familie avndu-se n vedere
sotul/sotia si ruda apropiat, astfel cum
este definit la art. 149 din Codul penal. De
efectele prezentei legi beneficiaz si persoanele
care au stabilit relatii asemntoare acelora
dintre soti sau dintre printi si copil,
dovedite pe baza anchetei sociale, respectiv
persoane care triesc n concubinaj,
adoptatori si adoptati sau persoane aflate n
fapt n ntretinerea altora.
n scopul aplicrii prevederilor Legii
nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea
violentei n familie, n februarie 2004 a fost
nfiintat Agentia National pentru Protectia
Familiei, ca organ de specialitate cu
personalitate juridic, aflat n subordinea
Ministerului Snttii si Familiei. Obiectivele
agentiei sunt:
a) promovarea valorilor familiale, a
ntelegerii si ntrajutorrii n familie,
prevenirea si combaterea violentei n
relatiile dintre membri;
b) sprijinirea membrilor de familie aflati
n dificultate ca urmare a actelor de
violent n familie;
c) sprijinirea victimelor prin programe de
recuperare a snttii si de reinsertie
social;
d) asistarea agresorilor prin tratamente de
dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice
si psihiatrice;
e) protejarea victimelor si, n special, a
minorilor, prin msuri de pstrare a
confidentialitti identittii lor, precum
si prin msuri de protectie psihologic
a acestora, n timpul instrumentrii
cazului;
f) initierea si coordonarea parteneriatelor
sociale, n scopul prevenirii si
combaterii violentei n familie.
Pentru realizarea obiectivelor n domeniul
ngrijirii si protectiei victimelor violentei n
familie, agentia are urmtoarele atributii:
a) elaborarea, fundamentarea si aplicarea
strategiei si a programelor n domeniul
ngrijirii si protectiei victimelor
violentei n familie;
b) controlarea aplicrii reglementrilor
din domeniul propriu, precum si al
activittii unittilor care si desfsoar
activitatea sub autoritatea sa;
c) finantarea sau, dup caz, cofinantarea
programelor specifice n domeniul
aprrii si consolidrii familiei, precum
si a ngrijirii si protectiei victimelor
d) nfiintarea de adposturi si de linii
telefonice de urgent pentru victimele
30
e) instruirea, autorizarea si coordonarea
activittii profesionale a asistentilor
familiali;
f) organizarea de cursuri de cunoastere a
formelor de violent n familie;
g) efectuarea de studii si cercetri,
elaborarea de strategii, prognoze,
realizarea si publicarea de materiale
stiintifice si promotionale specifice;
h) realizarea bazei de date pentru
gestionarea situatiilor de violent n
familie;
i) implicarea si sprijinirea initiativelor
partenerilor sociali n rezolvarea problemei
j) nfiintarea de centre de recuperare pentru
victimele violentei n familie;
k) nfiintarea de centre de asistent destinate
agresorilor.
Internarea victimelor sau a agresorilor
n centre de tratament si reabilitare se face
numai cu acordul acestora. Pentru minori,
acordul este dat de printi sau de tutorele
legal.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 217/2003
pentru prevenirea si combaterea violentei
n familie, n cursul urmririi penale sau al
judectii instanta de judecat, la cererea
victimei sau din oficiu, ori de cte ori
exist probe sau indicii temeinice c un
membru de familie a svrsit un act de
violent cauzator de suferinte fizice sau
psihice asupra unui alt membru, poate
dispune, n mod provizoriu, una dintre
msurile prevzute la art. 113 si 114 din
Codul penal (obligarea la tratament medical
sau internarea medical), precum si msura
interzicerii de a reveni n locuinta familiei.
Msurile dispuse nceteaz la disparitia
strii de pericol care a determinat luarea
acestora. Persoana cu privire la care s-a
luat una dintre msurile prevzute la art.
26 poate cere oricnd, n cursul procesului
penal, instantei competente s judece
fondul cauzei revocarea msurii cnd
temeiurile care au impus luarea acesteia au
ncetat.
Comunittile locale, prin reprezentanti
legali, precum si autorittile administratiei
publice locale asigur conditii pentru
consolidarea familiei, pentru prevenirea
conflictelor si a violentelor n familie. n
cazul declansrii unor violente, comunittile
locale, prin reprezentanti legali, precum si
autorittile administratiei publice vor acorda
sprijinul logistic, informational si material
Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.
Primarii si consiliile locale vor conlucra cu
organizatiile de cult, ONG-urile, precum si cu
oricare alte persoane juridice si fizice
implicate n actiuni caritabile, acordndu-
le sprijinul necesar n vederea ndeplinirii
obiectivelor privind prevenirea conflictelor
si a violentelor n familie.
Legea-cadru privind protectia mpotriva
discriminrii fat de femei este Legea nr.
202/2002 privind egalitatea de anse ntre
femei i brbati
20
. Astfel, art.1 din lege
reglementeaz msurile pentru promovarea
egalittii de sanse ntre femei si brbati, n
vederea eliminrii discriminrii directe si
indirecte dup criteriul de sex, n toate
sferele vietii publice din Romnia.
Msurile pentru promovarea egalittii
de sanse ntre femei si brbati si pentru
eliminarea discriminrii directe si indirecte
dup criteriul de sex se aplic n domeniul
muncii, educatiei, snttii, culturii si
informrii, participrii la decizie, precum
si n alte domenii, reglementate prin legi
specifice.
n domeniul muncii, prin egalitate de
sanse ntre brbati si femei se ntelege
accesul nediscriminatoriu la:
a) alegerea ori exercitarea liber a unei
profesii sau activitti;
b) angajare n toate posturile sau locurile
de munc vacante si la toate nivelurile
ierarhiei profesionale;
c) venituri egale pentru munc de
valoare egal;
31
d) informare si consiliere profesional,
programe de initiere, calificare,
perfectionare, specializare si recalificare
profesional;
e) promovare la orice nivel ierarhic si
profesional;
f) conditii de munc ce respect normele
de sntate si securitate n munc,
conform prevederilor legislatiei n
vigoare;
g) beneficii, altele dect cele de natur
salarial si msuri de protectie si
asigurri sociale.
De egalitatea de sanse si tratament
ntre femei si brbati n relatiile de munc
beneficiaz toti lucrtorii, inclusiv cei care
exercit o activitate independent, precum
si lucrtorii din agricultur.
Este interzis discriminarea prin
utilizarea de ctre angajator a unor practici
care dezavantajeaz persoanele de un
anumit sex, n legtur cu relatiile de
munc, referitoare la
21
:
a) anuntarea, organizarea concursurilor
sau examenelor si selectia candidatilor
pentru ocuparea posturilor vacante din
sectorul public sau privat;
b) ncheierea, suspendarea, modificarea
si/sau ncetarea raportului juridic de
munc ori de serviciu;
c) stabilirea sau modificarea atributiilor
din fisa postului;
d) stabilirea remuneratiei;
e) beneficii, altele dect cele de natur
salarial si msuri de protectie si
asigurri sociale;
f) informare si consiliere profesional,
programe de initiere, calificare,
perfectionare, specializare si recalificare
profesional;
g) evaluarea performantelor profesionale
individuale;
h) promovarea profesional;
i) aplicarea msurilor disciplinare;
j) dreptul de aderare la sindicat si
accesul la facilittile acordate de
acesta;
k) orice alte conditii de prestare a muncii,
potrivit legislatiei in vigoare.
Exceptie fac locurile de munc n
care, datorit naturii sau conditiilor
particulare de prestare a muncii, prevzute
de lege, particularittile de sex sunt
determinante.
n ceea ce priveste accesul la educatie,
la sntate, la cultur i la informare este
interzis orice form de discriminare dup
criteriul de sex n ceea ce priveste accesul
femeilor si brbatilor la toate nivelurile de
instruire si de formare profesionala, la
perfectionare si, n general, la educatia
continu. Institutiile de nvtmnt de stat
si particulare, factorii sociali care se
implic n procese instructiv-educative,
precum si toti ceilalti furnizori de servicii
de formare si de perfectionare, autorizati
conform legii, sunt obligati s includ n
planurile de nvtmnt, n programele
analitice si n alte instrumente curriculare
msuri de respectare a principiului
egalittii de sanse si tratament ntre femei
si brbati. Aceste institutii vor aplica
msuri de promovare a egalittii de sanse
si tratament ntre femei si brbati n
activitatea lor curent.
Ministerul Muncii, Familiei si Egalittii
de Sanse este autoritatea public responsabil
cu aplicarea si controlul respectrii
reglementrilor Legii nr. 202/2002 privind
egalitatea de sanse ntre femei si brbati n
domeniul su de activitate, precum si n
ceea ce priveste:
a) eliminarea dispozitiilor din cuprinsul
actelor normative sau administrative
contrare egalittii de sanse si tratament
ntre femei si brbati;
b) amendarea dispozitiilor contrare egalittii
de sanse si tratament ntre femei si
brbati din contractele colective de
munc, din contractele individuale de
32
munc, din regulamentele de ordine
interioar ale unittilor, precum si din
statutele profesiunilor independente.
Din analiza prevederilor diverselor
legi, tratate si conventii internationale n
ceea ce priveste interzicerea discriminrii
n diverse domenii, se observ c exist o
mare varietate de asemenea criterii de
nediscriminare. Conform art. 4 alin. 2 din
Constitutie care consacr egalitatea ntre
cetteni, "Romnia este patria comun si
indivizibil a tuturor cettenilor si, fr
deosebire de ras, de nationalitate, de
origine etnic, de limb, de religie, de sex,
de opinie, de apartenent politic, de avere
sau de origine social". Cum ntre teorie si
practic exist ntotdeauna diferente
considerabile, n practica raporturilor de
munc s-au nregistrat si alte criterii dect
cele enumerate de lege - spre exemplu,
aspectul fizic al unei persoane, nltimea,
greutatea etc.
ntre cele mai frecvente cazuri de
discriminare se nscriu
22
:
- discriminrile sexuale (de gen) oferte
de munc exclusiv pentru brbati; oferte
de munc exclusiv pentru femei;
- discriminri ntemeiate pe vrst
limite de vrst la angajarea brbatilor;
limite de vrst la angajarea femeilor;
limite de vrst neutre (fr specificarea
sexului) pentru a constitui o
discriminare, aceste limite de vrst
trebuie s fie impuse de angajator, nu
de lege;
- discriminri ntemeiate pe experient
prealabil pentru postul solicitat -
cerinta experientei prealabile pentru
persoanele de sex masculin; cerinta
experientei prealabile pentru persoanele
de sex feminin;
- discriminri motivate de imaginea
unei persoane aspect fizic plcut sau
ncadrarea n unele limite de nltime
si/sau greutate ca cerint la angajarea
persoanelor de sex masculin, ca
cerint la angajarea persoanelor de sex
feminin sau ca cerint fr specificarea
sexului; solicitarea unei fotografii nainte
de angajare conditie pentru persoanele
de sex masculin; conditie pentru
persoanele de sex feminin; conditie
Ir specificarea genului.
Includerea experientei prealabile n
cadrul acestor categorii de discriminare
poate prea surprinztoare ns aceast
form de discriminare se manifest n
cazul acelor posturi pentru care legea nu
impune conditia vechimii n munc. Exist
cazuri n care dorinta unei companii de a
gsi personal cu experient este justificat,
dar criteriul experientei apare ca
discriminatoriu n raport cu candidatii care
sunt proaspeti absolventi ai unor institutii
de nvtmnt.
Pentru anumite locuri de munc,
cerinta experientei prealabile difer de la
un angajator la altul sub aspectul ntinderii.
Astfel, pentru un post de contabil, de
exemplu, experienta necesar solicitat
variaz de la 2 la 10 ani.
Numrul anunturilor n care se solicit
experient prealabil este extrem de
ridicat, reprezentnd peste o treime
(34,33%). De asemenea, femeile par mai
afectate dect brbatii prin introducerea
criteriului de vrst la recrutarea de
personal.
Din cercetarea anunturilor cu oferte de
locuri de munc concluzia care se impune
este c o frecvent foarte mare nregistreaz
discriminrile sexuale (aproximativ 26%).
Totusi, este foarte dificil de surprins
dimensiunea real a discriminrilor de gen
doar prin simpla parcurgere a formulrilor
din anunturile de angajare. n multe cazuri,
substantive din limba romn care denumesc
functii sau profesii sunt de genul masculin,
nepermitnd adaptarea pentru genul feminin
si nici ncadrarea n categoria discriminrilor
sexuale. Existenta cazurilor de discriminare
sexual devine o certitudine abia n
33
momentul n care respectivele ocupatii
trimit, printr-o formulare fortat si incorect
din punct de vedere gramatical, spre un
anumit gen (de exemplu, picol-picolit,
contabil-contabil etc.) sau cnd se indic
cu claritate sexul persoanei care urmeaz
s fie angajat. La prima vedere, brbatii
au fost discriminati ntr-o mai mare
msur la angajare fat de femei. n plus,
ei nu sunt ncurajati s ocupe posturi
considerate ocupate prin traditie de femei,
cum ar fi, spre exemplu: secretar, femeie de
serviciu, asistent medical, manichiurist
23
.
n ceea ce priveste discriminarea dup
criteriul vrstei, se pare c ponderea acesteia
este mult mai redus, reprezentnd aproape
jumtate din valoarea nregistrat de
discriminrile de gen, ceea ce conduce la
concluzia c angajatorii discrimineaz n
principal raportndu-se la sexul unei
persoane si mai apoi la vrsta acesteia. De
asemenea, femeile par mult mai afectate
dect brbatii de discriminrile care au la
origine vrsta.
Discriminrile motivate de imaginea
unei persoane sunt mult mai greu de
surprins n practic, cu exceptia cazurilor
de discriminare manifest introducerea
cerintei unui aspect fizic plcut n
anunturile de angajare sau solicitarea
expres a unei fotografii.
n practic, criteriile pe baza crora a
operat discriminarea sunt greu de surprins
si dovedit. Cazurile de discriminare bazate
pe un singur criteriu sunt, n principiu, rare.
De regul, discriminrile se ntemeiaz pe o
diversitate de criterii. Cercetrile au scos la
iveal existenta unor comportamente
discriminatorii multiple, respectiv discriminri
care au la baz mai multe criterii (de
exemplu, discriminri de gen combinate
cu discriminri pe criteriul vrstei sau
bazate pe imaginea persoanei).
Analiznd obstacolele ce stau n calea
dezvoltrii si mririi activismului femeilor
se observ urmtoarele trsturi: foarte
multe obstacole sunt considerate discriminarea
n anumite profesii si posturi, nivelul nalt
al criminalittii economice, responsabilittile
nalte familiale; mai putin sunt amintite ca
obstacole nivelul de studii, nivelul
profesional, discriminarea sexual.
n ce priveste oportunittile de
studiere si recalificare, femeile sunt de
prerea c respectivele nu sunt inaccesibile
din punct de vedere a legislatiei existente,
reiesind din nivelul de salarizare si interesele
personale. Referindu-ne la activittile
economice (specialitti si profesii) este
caracteristic c majoritatea sunt accesibile
pentru femei, exceptie fcnd muncile
nalt calificate si mai ales posturile nalte si
cele de conducere.
Caracteristic, dup prerea femeilor,
pentru economia romneasc, este c
exist deosebiri ntre salariile lor si a
brbatilor (mai ales n agricultur, industrie,
activitti antreprenoriale), iar n cazul
angajrilor sau concedierilor preferintele
patronilor sunt diferite fat de femei si
brbati.
Problema armonizrii principiului
egalittii de sanse cu unele dispozitii legale
care acord protectie muncii femeilor este
deosebit de complex si controversat. De
exemplu, msurile speciale de protectie a
femeilor pe perioada maternittii sunt
fondate pe ratiuni de ordin medical. Acest
lucru nu mpiedic ns extinderea msurilor
de protectie cum ar fi, de exemplu,
interdictia de a fi expuse la anumiti agenti
periculosi, si asupra brbatilor.
Oricare ar fi argumentele medicale,
ratiunile de ordin moral au fost determinante
la acordarea unei protectii speciale n
favoarea femeilor care presteaz munc.
Aceste ratiuni morale se refer la anumite
valori culturale sau convingeri religioase
ale oamenilor. n unele tri, diviziunea
muncii ntre sexe este considerat un
element esential al societtii civile si se
insist asupra rolului femeii ca mam si ca
34
sotie. O femeie care lucreaz n timpul
noptii, spre exemplu, risc s-si vad viata
de familie bulversat si s devin obiectul
avansurilor colegilor si de sex masculin.
Aceste consideratii au stat, fr ndoial, la
baza numeroaselor restrictii privind munca
femeilor.
Problema spinoas a egalittii de
tratament sau a protectiei muncii femeilor
nu poate fi reglat dect prin ntelegerea
faptului c trsturile fizice ale fiecrui
individ nu trebuie subestimate. Ele sunt, n
definitiv mai importante dect trsturile
proprii fiecrui sex. De aceea trebuie
evaluat riscul profesional la care se expune
fiecare persoan si trebuie acordat o
atentie deosebit examenului medical
individual efectuat nainte de angajarea n
munc, dar si celui periodic, tinndu-se
cont de recomandrile formulate de medic
pentru fiecare caz n parte.
Note
1
Art. 23 lit. a.
2
Ionel Closc, Ion Suceav, Tratat de drepturile
omului, Editura Europa Nova, 1995, p. 93.
3
Deschis spre semnare si ratificare prin Rezolutia
Adunrii Generale ONU 640 (VII ) din 20 decembrie
1952. A intrat n vigoare la 7 iulie 1954, n
conformitate cu dipozitiile art. VI al Conventiei.
Romnia a ratificat aceast conventie prin Decretul
nr. 222 publicat n B. Of. nr. 28 din 10 iunie 1954.
4
Vezi Preambulul Declaratiei.
5
Articolul este astfel formulat: "Trebuie luate toate
msurile potrivite pentru a educa opinia public si a
insufla n toate trile dorinta de a aboli prejudectile
si de a suprima toate practicile cutumiare sau altele
care se ntemeiaz pe inferioritatea femeii".
6
Alctuit dintr-un preambul si 30 de articole grupate
n sase prti.
7
Art. 2, lit. a), b), c) si g).
8
Art. 3.
9
Corneliu-Liviu Popescu, Protectia international a
drepturilor omulu-surse, institutii, proceduri, Editura
ALL BECK, Bucuresti, 2000, p.143.
10
Art.12 din Conventia asupra eliminrii tuturor
formelor discriminrii fat de femei.
11
V. Ciuvt, Protectia juridic a drepturilor omului,
Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1997, p. 93.
12
Jean-Michel Servais, Droits en synergie sur le
travail. lements de droits international et compar
du travail, Bruylant, Bruxelles, 1997, p. 126-131.
13
Ruth Nielsen, La legislation protectrice des
femmes et les pays nordique, Revue internationale du
Travail, vol. 119, ian.-feb. 1980, nr. 1, p. 51, citat n
Jean-Michel Servais, op. cit., p. 127.
14
A se vedea Jo Shaw, Law of the European Union,
Palgrave Law Masters, third edition, 2000, p. 341,
443, 448.
15
Nicolae Voiculescu, Unele aprecieri asupra Legii
nr. 202/2002 privind egalitatea de anse ntre femei
i brbati i armonizarea ei cu directivele
comunitare n materie, n Revista Romn de
Dreptul Muncii nr. 2/2003, p. 17.
16
Art. 2 din Directiva nr. 86/613/CEE.
17
Art. 16 alin. 3 din Constitutia Romniei.
18
Art. 5 alin. 3 din Codul muncii.
19
Art. 5 alin. 4 din Codul muncii.
20
Publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 301 din
8 mai 2002.
21
Art.8 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de
anse ntre femei i brbati.
22
A se vedea Centrul pentru Dezvoltare Social
Sighisoara, Manifestri discriminatorii n procesul
de angajare, n "Raporturi de munc" nr. 9/2003, p.
25.
23
Ibidem.
Abstract: 2007 was declared 'the European
Year of the Equality of Chances for All`,
reason for which the issue of woman rights got
new aspects and interpretations in the matter of
the 'equality of chances for all` principle. The
differences of treatment based on sex required
the introduction of the principle of equal
treatment for men and women at work into
international and national regulations. The law
on revisioning Romania's Constitution modified
article 16 stipulating that 'Romanian state
guarantee the equality of chances for men and
women regarding acces to military, civil and
public services and dignities`. The extension of
the equality of chances of men and women in
the matter of acces to any function, not only in
the public but also in the private field, and of
all rights stipulated by labour legislation
results from article 5 of the Labour Code and
from Law nr. 202/2002 concerning the equality
of chances of men and women.
35
Garantarea exercitarii drepturilor omului n
Romnia prin intermediul organelor de justi(ie
ADRIAN BOGDAN
Introducere
firmarea principiului potrivit cruia
"legea trebuie s fie egal pentru
toti, fie c ocroteste, fie c
pedepseste" a fost realizat prin intermediul
Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.
Acest principiu si gseste consacrarea
n plan national n art. 16 alin. 1 din
Constitutie, care prevede c "cettenii sunt
egali n fata legii si a autorittilor publice,
Ir privilegii si fr discriminri".
Alineatul 2 al aceluiasi articol
subliniaz c "nimeni nu este mai presus
de lege".
Principiul egalittii n fata justitiei fr
nici o discriminare denot faptul c toate
persoanele au vocatie egal de a fi judecat
de o instant judectoreasc pe baza
acelorasi reguli si proceduri judiciare.
Pentru a ntri acest caracter, alin. 2 al
art. 21 din Constitutie prevede expres c
nici o lege nu poate ngrdi exercitarea
acestui drept. Elementul de noutate introdus
de Constitutia Romniei din 2003 n acest
domeniu este acela c prtile au dreptul la
un proces echitabil i la solutionarea
cauzelor ntr-un termen rezonabil
1
.
n acest mod se nltur un abuz de
drept, acela referitor la prelungirea
nefireasc a solutionrii cauzei.
Referirea la un proces echitabil are n
vedere faptul c prtile n mod egal au
posibilitatea s-si administreze probatoriul,
n functie de cum cred ele de cuviint.
Posibilitatea sesizrii justitiei pentru
aprarea drepturilor, liberttilor si a intereselor
legitime se poate rezolva fie pe calea
actiunii directe fie prin orice alt cale
procedural, inclusiv pe calea exceptiei de
neconstitutionalitate
2
.
Pe de alt parte, justitie constituie un
mijloc de garantare a exercitrii drepturilor
si liberttilor fundamentale ale omului.
Garantarea liberului acces al
persoanei la actul de justi(ie pe plan
intern
Asigurarea egalittii n fata legii este
realizat prin intermediul unei suite de
mijloace precum:
- dreptul la aprare;
- prezumtia de nevinovtie;
- scutirea, reducerea, esalonarea sau
amnarea pltii taxei de timbru;
- rolul activ al judectorului n proces
(art. 192, 130 C. proc. civ.);
- dreptul la interpret etc.
Dreptul la aprare este consacrat n
art. 24 din Constitutia Romniei.
Conform alin. 2 al acestui articol pe
tot parcursul procesului prtile au dreptul
s fie asistate de un avocat ales sau numit
din oficiu.
Prezumtia de nevinovtie a fost pentru
prima dat proclamat n legislatia S.U.A.
A
Adrian Bogdan
36
n secolul al XVIII-lea si apoi n Declaratia
Drepturilor Omului si a Cetteanului
proclamat cu ocazia Revolutiei franceze
de la 1789.
Constitutia Romniei consacr prezumtia
de nevinovtie artnd c pn la rmnerea
definitiv a hotrrii judectoresti de
condamnare, persoana este considerat
nevinovat
3
.
Mergnd chiar mai departe Codul de
procedur penal
4
stipuleaz c nvinuitul
sau inculpatul nu este obligat s probeze
nevinovtia sa.
n dreptul nostru, nvinuitul sau
inculpatul nu trebuie s-si dovedeasc
nevinovtia, organelor judiciare revenindu-le
obligatia administrrii probelor n procesul
penal
5
.
Prezumtia de nevinovtie opereaz pe
tot parcursul procesului penal.
Ea are la baz principiul de drept in
dubio pro reo potrivit cruia n caz de
dubiu, ndoiala profit acuzatului.
Actiunea prezumtiei de nevinovtie nu
trebuie s intre n contradictie cu arestarea
preventiv. De aceea, arestarea preventiv
trebuie s aib un caracter exceptional.
Pentru a nu intra n conflict aceste
dou institutii este necesar, ca n cazul
arestrii preventive, s se respecte anumite
conditii.
Nu ntmpltor, n literatura de
specialitate de la noi se insist pentru
acordarea unei importante deosebite
actelor premergtoare urmririi penale,
recomandndu-se astfel pentru organele
judiciare, adoptarea "unei atitudini de
maxim prudent n momentul n care
decid c unei persoane i se poate atribui
calitatea de nvinuit, prin nceperea
urmririi penale mpotriva ei".
Ratiunea prezumtiei de nevinovtie
const n aceea c nu toate acuzrile sunt
adevrate si c formula de prezumtie a
inocentei vrea s exclud posibilitatea
formulei de prezumtie a vinovtiei
6
.
Scutirea de taxa de timbru se poate
acorda de ctre presedintele instantei n
cazul n care situatia material precar a
petentului o impune.
Rolul activ al judectorului se manifest
n timpul procesului, el avnd datoria s
lmureasc toate aspectele legate de acel
caz, pentru o solutionare corect a spetei.
Conform art. 4 din Codul de
Procedur Penal organele de urmrire
penal si instantele de judecat sunt
obligate s aib un rol activ n desfsurarea
procesului penal.
Dreptul de a folosi un interpret se
aplic n situatia persoanelor care nu
cunosc limba romn, ori nu se pot
exprima sau instanta de judecat nu are
posibilitatea de a se ntelege cu acestia.
Este cazul cettenilor strini si al
persoanelor cu deficiente hipoacuzice.
Un alt mijloc pe care l are la
ndemn o persoan lezat n drepturile
sale este acela de a se adresa institutiei
avocatului poporului.
Scopul pentru care a fost nfiintat
aceast institutie este acela de a exercita un
control asupra actelor emise de ctre
legiuitor ct si de ctre administratia de
stat.
Sesizarea Avocatului Poporului se
poate face din oficiu sau la cererea
persoanelor care sunt lezate n drepturile
ori liberttile lor fundamentale. Sesizarea
se poate face att de cettenii romni ct si
de ctre cettenii strini sau de ctre
apatrizi.
Sub incidenta actiunii institutiei
Avocatului Poporului intr toate cauzele
referitoare la nclcarea drepturilor omului.
Exceptie, de la aceast regul, face cazul n
care sunt implicate Parlamentul,
Presedintele si Justitia.
n urma controlului efectuat, Avocatul
Poporului face niste recomandri, n
legtur cu abuzurile constatate, pe care le
Garantarea exercitrii drepturilor omului n Romnia prin intermediul organelor de justiie
37
trimite organelor, ce se fac vinovate de
abuzurile respective.
n exercitarea atributiilor sale, Avocatul
Poporului are dreptul s cear sprijinul
autorittilor publice, iar acestea sunt obligate
s i-l acorde.
Trebuie remarcat faptul c Avocatul
Poporului nu are la dispozitie un drept de
initiativ legislativ. Pentru a modifica o
lege el trebuie s recurg la factorii competenti
s declanseze procedura legislativ.
Avocatul Poporului si adjunctii si nu
rspund juridic pentru opiniile exprimate
sau pentru actele pe care le ndeplinesc n
exercitarea atributiilor prevzute de lege.
Pe durata exercitrii mandatului, att
Avocatul Poporului ct si adjunctii si nu
pot fi retinuti, perchezitionati, arestati sau
trimisi n judecat penal sau
contraventional, fr ncuviintarea Senatului.
n cazul infractiunilor flagrante intentionate,
Ministrul Justitiei v-a informa nentrziat
pe Presedintele Senatului asupra retinerii
sau arestrii, Senatul putnd ncuviinta
arestarea sau trimiterea n judecat cu
votul majorittii senatorilor
7
.
Printre obligatiile Avocatului Poporului
este si aceea de a prezenta anual rapoarte
Parlamentului si n mod exceptional, poate
prezenta rapoarte la cererea Parlamentului.
Rapoartele pot contine recomandri
privind legislatia sau recomandri de alt
natur pentru ocrotirea drepturilor si
liberttilor cettenilor
8
.
Lipsa msurilor coercitive, n cazul n
care nu sunt respectate recomandrile
acestei institutii, reprezint o deficient
major, ntruct, datorit acestui fapt nu se
ajunge la finalitatea msurilor luate.
Mecanisme interna(ionale de
garantare a exercitrii drepturilor
omului
Dac, nc din 1950, n principal,
sarcina concret de protectie a drepturilor
omului a revenit judectorului national,
ncepnd, ns, din noiembrie 1998,
functia jurisdictional national a fost
legat mai intim de cea international,
adic de cea a judectorului european.
Acesta va putea fi, asadar, pilonul
sistemului si cheia de succes a reformei
sale, care, fr ndoial, trebuie s
continue
9
.
n situatia n care o persoan consider
c a fost nedrepttit ca urmare a
pronuntrii unei sentinte definitive si
irevocabile de ctre instantele de judecat,
aceasta se poate adresa cu un recurs la
organismele internationale.
Recursul la organismele internationale
a devenit posibil odat cu ratificarea de
ctre Romnia a Conventiei pentru Aprarea
Drepturilor Omului si Liberttilor fundamentale
precum si a Protocoalelor aditionale prin
adoptarea Legii nr. 30/1994.
Prin intermediul acestei legi, cu unele
exceptii, romnii se pot adresa cu plngeri
la organismele internationale din domeniul
protectiei drepturilor omului cum ar fi:
a) Curtea European a Drepturilor
Omului;
b) Comitetul Drepturilor Omului.
Curtea European a Drepturilor
Omului
Ea este un organ jurisdictional creat
prin intermediul unui tratat international,
menit a asigura respectarea angajamentelor
care decurg, n sarcina statelor-prti, din
Conventia European a Drepturilor Omului
10
.
Curtea reunit n plen stabileste
componenta sectiilor n cadrul aceleiasi
sedinte n care plenul Curtii alege
Presedintele Curtii si pe cei doi
Vicepresedinti ai Curtii precum si pe cei
patru Presedinti si cei patru Vicepresedinti
ai sectiilor
11
.
Rolul Camerelor este, pe de o parte,
de a se pronunta asupra fondului cauzei,
iar pe de alt parte, au un rol de filtraj
pronuntndu-se asupra admisibilittii
Adrian Bogdan
38
cererii (n cazurile n care petent este un
stat-parte la Conventie).
Marea Camer are sarcina s
solutioneze acele plngeri de care s-a
desistat n favoarea sa vreuna din
Camere
12
.
Solutionarea litigiilor n cadrul Curtii
Europene a Drepturilor Omului parcurge
dou stadii:
- Stadiul examinrii admisibilittii
plngerii.
- Stadiul examinrii pe fond.
Stadiul examinrii admisibilittii plngerii
- Examinarea se face de ctre un
complet compus din 3 judectori
numit Comitetul Curtii, care pe baza
unui vot unanim poate pronunta una
dintre urmtoarele solutii:
- s declare admisibil cererea;
- s scoat de pe rol plngerea
ntruct nu sunt ndeplinite conditiile
de admisibilitate prevzute de
Protocol.
Judectorii examineaz n acest
stadiu urmtoarele aspecte:
1) Dac sunt ndeplinite conditiile
procedurale prevzute de Conventie n
raport cu legislatiile nationale ale
petentilor si anume:
- epuizarea cilor de atac interne;
- nedepsirea termenului de 6 luni
care ncepe s curg de la data la
care a rmas definitiv hotrrea
intern recurat.
2) Examinarea situatiei si verificarea
aspectului dac exist identitate de
obiect a plngerii cu unele plngeri deja
solutionate sau n curs de solutionare
la alte organisme internationale, sau
dac sunt anonime. n aceast situatie
toate plngerile vor fi respinse.
3) Dac obiectul plngerii este compatibil
cu prevederile Conventiei sau dac
plngerea este vizibil nefondat sau
abuziv.
Stadiul examinrii pe fond Examinarea
se face de ctre Camera Curtii. La proces
particip si reprezentantii prtilor implicate.
n principiu audierile sunt publice. Unele
cauze pot fi declinate n favoarea Marii
Camere (atunci cnd exist probleme
deosebite de interpretare a prevederilor
Conventiei ori dac prin solutia pronuntat
s-ar ajunge la contradictie cu solutiile
anterioare), care va pronunta o hotrre
definitiv.
Hotrrile se motiveaz si sunt
obligatorii pentru prti si vor fi executate
volitiv.
Comitetul Drepturilor Omului
Acest mecanism care se fundamenteaz
pe Protocolul facultativ la Pactul international
privind drepturile civile si politice recunoaste
capacitatea individului de a-si apra
drepturile pe plan international.
Desi Comitetul nu are atributii
jurisdictionale si deciziile sale nu sunt
obligatorii pentru state, totusi, prin impactul
pe care l produce asupra opiniei publice,
poate rezolva plngerile, cu care a fost
sesizat.
Concluzii
Justitia rmne, n continuare, principalul
mijloc prin care pot fi combtute toate
nclcrile drepturilor omului.
Activitatea justitiei nu trebuie vzut
izolat, ntruct ea interactioneaz, n mod
constant, si cu activitatea celorlalte
institutii, care contribuie la garantarea
respectrii drepturilor omului.
Analiznd mijloacele de aprare a
drepturilor omului din tara noastr se
impune precizarea c acestea trebuie s fie
perfectionate, mai ales sub aspectul
asigurrii finalizrii msurilor luate de
ctre organismele respective.
Garantarea exercitrii drepturilor omului n Romnia prin intermediul organelor de justiie
39
Note
1
Constitutia Romniei, art. 21 alin.3.
2
Muraru I., Iancu G., Drepturile, liberttile,
ndatoririle constitutionale, Editura IRDO,
Bucuresti, 1992, pag. 36.
3
Constitutia Romniei, art. 23, pct.8.
4
Codul de procedur penal, art. 66.
5
Vintil G., Criminalistic, Editura Themis,
Craiova, 2001, pag.10.
6
Gorgneanu I., Prezumtia de nevinovtie,
Editura Impact, Bucuresti, 1996, pag. 38.
7
Duculescu V., Protectia juridic a drepturilor
omului, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,
pag. 226.
8
Constitutia Romniei, art. 57.
9
Voicu M., Protectia european a drepturilpr
omului, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001,
pag. 23.
10
Selejan Gutan B., Protectia european a
drepturilor omului, Editura All Beck,
11
Voican N., Burdescu R., Mocuta G., Curti
Internationale de Justitie, Editura All Beck,
12
Voican N., Burdescu R., Mocuta G., Curti
Internationale de Justitie, Editura All Beck,
Rsum : Cet article est une prsentation
des normes du droit roumain
concernant le libre accs la justice et
des mcanismes internationaux qui
garantissent lexercice des droits de
lhomme.
40
Drepturile i problemele minorita(ilor n Albania
ERMELINDA DURMISHI
vnd n vedere c Balcanii au o
populatie eterogen, problemele n
ceea ce priveste minorittile sunt
ntotdeauna prezente. Este clar c
minorittile n Balcani nu triesc n rai si
c, adesea, drepturile lor fie lipsesc cu
desvrsire, fie sunt nclcate. Totusi,
exist n zon si modele de integrare care
pot servi drept exemblu la scara ntregii
regiuni. Unul dintre acestea poate fi
considerat sistemul albanez de integrare a
minorittilor, n general, si a celei grecesti,
n special. Minorittile au avut si au n
continuare o contributie important n
viata de zi cu zi a Albaniei
1
.
Ce procent al populatiei ocup
minorittile n Albania? Exist mai multe
date despre acest lucru provenind de la mai
multe institutii si anume: INSTAT sustine
c 97% din populatie este albanez, 2%
greac si 1% macedonean, srb si rom.
CIA, n schimb, sustine c 95% sunt
albanezi iar 5% sunt minoritti. Aceleasi
date sunt preluate Departamentul de Stat al
SUA, adugndu-se c din cele 5%
minoritti fcnd parte 3% cea greac si
2% srb, bulgar etc. Aceste cifre sunt
contestate n mod ferm de ctre diferite
institute precum cel Grecofon care sustine
c 10% din populatia Albaniei este
minoritate greac. Aceleasi date exist si n
anumite enciclopedii care sustin c 10%
din populatia Albaniei este reprezentat de
minoritti si anume greci, macedoneni si
srbi (CIA nlocuieste macedonenii cu
bulgarii). Adevrul n aceast privint nu
este clar nc; putem spune c nu exist
date exacte n privinta minorittilor din
Albania. Trebuie mentionat si faptul c n
Albania exist si asociatii etnice, printre
care OMONIA, pentru greci, Aromni
din Albania, pentru romni, Rozafa si
Moraca. n acelasi timp, exist si un
partid despre care, chiar dac nu putem
spune rspicat c are caracter etnic, are, cu
sigurant, nuante etnice: PBDNJ (Partidul
Unittii pentru Drepturile Omului)
2
.
Aceast confuzie n legtur cu datele
exacte despre minoritti exist din simplul
motiv c n Albania nu exist un sistem
modern de evident a populatiei, multi
neavnd crti de identitate. Nu este de
ignorat teoria potrivit creia aceste neclaritti
n legtur cu evidenta populatiei au fost
lsate nesolutionate n mod deliberat,
pentru a spori confuzia si pentru a creste
numrul minorittilor n favoarea anumitor
tri vecine asupra cror planeaz suspiciunea
unei conspiratii anti-albaneze. O astfel de
viziune este ncurajat de faptul c c
Uniunea European a acordat Albaniei
fonduri pentru nregistrarea animalelor
domestice, nu ns si pentru cea a cettenilor.
Albanezii sunt suspiciosi n legtur cu
aceast chestiune dat fiind faptul c n
istorie politica trilor vecine a fost prezentat
ca fiind una conspirativ. La aceasta se
adaug si anumite practici discriminatorii.
A
Drepturile i problemele minoritilor n Albania
41
De exemplu, faptul c multor minoritari li
se acord pensii din trile, n timp ce
albanezii care migreaz n aceleasi tri au
probleme cu luarea permisului de sedere
3
.
Problema trebuie tratat nu ca una de
ocupare a Albaniei si schimbare a granitelor
ei, ci ca pe o problem care pune n pericol
stabilitatea local, unde autonomia local
este pus n pericol.
Solutia pentru oprirea destabilizrii
regionale este nregistrarea populatiei n mod
ct mai transparent, conform Conventiilor
internationale pentru minoritti. n felul
acesta, s-ar elimina definirea nationalittii
n functie de religie, practicat de anumite
tri, precum si autodeclararea ca fiind
parte a unei minoritti fapt inacceptabil,
ce creeaz destabilitate, mai ales n
conditiile n care, n Albania, exist suspiciuni
privind unele politici diversioniste ale
trilor vecine, constnd n stimularea
economic a celor care se declar de alt
nationalitate dect cea albanez
4
.
Un criteriu n definirea unui grup
etnic este si acela al caracteristicilor
etnice, culturale, religioase si lingvistice
diferite de cele ale restului populatiei trii.
Acest criteriu trebuie avut n vedere pentru
a nu absolutiza autodeterminarea, care la
rndul ei este un criteriu subiectiv si nu
ajut n definirea nationalittii sau etnicittii
unui individ. n situatia actual nu ar fi
deloc benefic neglijarea criteriului obiectiv,
adic legtura concret cu tara de unde
provine, iar luarea n seam a criteriului
subiectiv ar duce la cresterea numrului
grupurilor etnice si, drept consecint, la o
posibil instrumentalizare politic periculoas
a minorittilor
5
.
n ceea ce priveste diferitele grupuri
care vorbesc limbile popoarelor vecine, se
poate pune n aplicare ideea oficializrii
comunittilor lingvistice.
Albanezilor le este clar faptul c Balcanii
sunt un mozaic de populatii diferite si,
implicit, de culturi diferite, pe o arie
geografic extrem de restrns, dar si c
alteritatea nu trebuie folosit ca alibi al
violentei interetnice, pentru c dac nu se
respect aceast regul se ntmpl ceea ce
europenilor le-a fost team ntotdeauna, iar
pe noi, locuitorii regiunii, ne-a costat deja
prea mult, si anume transformarea Balcanilor
ntr-un butoi de pulbere, ntr-o zon
unde conflictul este la ordinea zilei.
Cadrul institutional const n mai
multe birouri care reprezint diferite
minoritti n Albania si care lupt pentru
protejarea drepturilor lor, iar n Ministerul
de Externe exist chiar un Birou General al
Minorittilor. Putem sustine c Albania
este o tar unde nu exist o democratie
selectiv n privinta cu minorittilor. Se
poate spune c clivajele etnice nu sunt
dublate de clvaje politice. Fapt dovedit de
toate alegerile de dup 1991, unde
minorittile din Albania si-au dat votul n
mod neconditionat nu numai partidului
PBDNJ, ci si celorlalte formatiuni politice
lipsite de nuante politice etnice
6
.
Legislatia albanez, ncepnd cu
Constitutia, este destul de clar n legtur
cu minorittile existente n tar. Putem
sustine c a avut loc o mbunttire continu
a legislatiei n aceast materie este
consolidat de-a lungul anilor, n special n
perioada transformrilor democratice. n
mod clar, Albania se confrunt n ziua de
astzi cu diferite dificultti, dar n ceea ce
priveste minorittile, din punct de vedere
al tolerantei, al convietuirii normale, buna
vecintate se poate folosi ca exemplu n
spatiul Balcanic. Cu toate acestea,
mbunttirile n cadrul legislativ continu,
n special n ceea ce priveste relatiile cu
autorittile administrative, n folosirea
numelor traditionale, a strzilor etc.
Guvernul albanez consider c ONG-
urile sunt factori de cooperare importanti
n promovarea valorilor ntr-o societate
democratic.
Ermelinda Durmishi
42
n structura institutiei Avocatul
Poporului, exist o Sectiune General
pentru colaborarea cu ONG-urile din
domeniul aprrii drepturilor si liberttilor
omului. Angajarea Albaniei n Proiectul
Link Diversity, n cadrul Pactului de
Stabilitate, este o dovad a ncercrilor
numeroase pentru promovarea si cresterea
responsabilittii, pentru crearea unei
societti multi-culturale
7
.
Albania este membru al mai multor
organizatii internationale pentru drepturile
omului si ale minorittilor. n mod frecvent,
la nivel national, dar si cu ajutorul
organizatiilor internationale, s-au ntocmit
diverse proiecte, s-au organizat misiuni si
ntlniri n legtur cu respectarea
drepturilor si integrarea n viata social si
politic a minorittilor. n ianuarie 2004, a
fost sustinut un proiect cu tema Rolul
societtii civile n protejarea si
sensibilizarea publicului n legtur cu
drepturile minorittilor n Albania; n
2002, s-a desfsurat un alt proiect, cu tema
Diversitatea si coexistenta minorittilor si
a altor comunitti din Albania ca factor de
stabilitate n Balcani, iar n 2007, proiectul
Promovarea si respectarea mai bun a
drepturilor minorittilor la nivel local n
Albania. ntlnirile la nivel local initiate
de ctre Comunitatea albanez din Helsinki
care colaboreaz cu orase ca Fieri, Elbasani
si Gjirokastra n legatur cu accesul
minorittilor n guvernarea local etc.
8
La nivel international, Albania a prezentat
n fata Consiliului Europei primul raport
despre Drepturile si protejarea minorittilor
n Albania, n 26.07.2001. Albania este
angajat n respectarea drepturilor si
protejarea minorittilor, n primul rnd
fiind o obligatie care are si are sursa n
respectarea normelor din legislatia national
si, n al doilea rnd, ca o conditie
important mplinit n cadrul procesului
de asociere la UE.
n situatia legislativ actual, nu exist
definirea propriu-zis a minorittii, Albania
bazndu-si procesul recunoasterii minorittilor
etnice pe criteriile Conventiei Internationale,
respectnd att factorul obiectiv, ct si pe
cel subiectiv.
n ceea ce priveste reexaminarea
recunoasterii grupului de aromni si romi
ca minoritti etnice, exist rezerve.
Legislatia albanez actual nu vorbeste de
zona minoritar, termen care nseamn
existenta unei zone traditionale unde
triesc minorittile. Acestea sunt tratate
egal, iar drepturile lor sunt respectate pe tot
teritoriul albanez, fr s existe prejudecti
n legtur cu criteriul geografic. Guvernul
albanez consider c exprimarea n limbile
minorittilor respective n zone locuite n
mod traditional de acestea este un aspect
important n protejarea si promovarea
valorilor etnico-culturale ale acestora. Dar
trebuie mentionat c toate actele si
celelalte documente sunt formulate n
albanez, ca unic limb cunoscut.
Trebuie mentionat faptul c aceast decizie
este una just, avnd n vedere c numrul
minorittilor n raport cu populatia
albanez este foarte mic.
n cazul aromnilor, putem spune c
factorul subiectiv nu exist. Totusi, nu
putem s negm existenta unui grup
aromn, care si cultiv caracteristicile si
mbogteste viata social si cultural, unde
cea mai mare parte nu se distinge de
cealalt parte a populatiei. Cea mai mare
parte a aromnilor nu vorbesc si nu nteleg
limba lor. Acestia sunt integrati n viata
social albanez n asa fel nct este foarte
dificil s operm o separatie de ceilalti.
Fenomenul aromn este tratat astfel nu
numai n Albania, ci si n tot spatiul
balcanic unde aromnii triesc. De-a
lungul timpului, acestia au conservat limba
lor, traditiile lor, au suferit schimbri ca
urmare a influentei culturale trilor n care
triesc.
Drepturile i problemele minoritilor n Albania
43
O alt problem care trebuie avut n
vedere este recunoasterea tiganilor ca
minoritate national. n acest punct, e
necesar s revenim la ceea ce am numit
criteriu subiectiv n definirea unei
minoritti etnice. Istoric vorbind, jevgjit
sau evgjitet au venit n Balcani si n
Albania din India prin Egipt, aceasta fiind
singura legtur cu Egiptul. Spre deosebire
de romi, care au caracteristici etnice, au
fost nomazi si au limba lor, jevgjit sunt
sedentari si sunt extinsi n mai multe prti
ale Albaniei si nu ntr-o zon anume.
Originea lor este discutabil, ei nu au o
limb a lor si nu vorbesc dect limba
albanez, fiind integrati total n viata
social albanez, singura diferent constnd
n culoarea, n general mai nchis, a
tenului. De aceea sustinem fr teama de a
gresi c ei nu pot fi definiti ca minoritate
etnic.
Codul penal are dispozitii care
garanteaz egalitatea cettenilor si condamn
cu sanctiuni penale si administrative diferite
discriminri pe motiv de origine, sex, religie
sau politic ori din cauze etnice si
nationalitate. Guvernul albanez este
constient de problemele pe care le are n
domeniul economic, social (n legtur cu
locuintele), somajul, nvtmntul, si domeniul
cultural, infrastructura si participarea
activ a tinerilor n viata politico-social a
romilor. Este evident c avem de a face cu
o populatie srac, dar acest fenomen nu
este un caz izolat, ntlnit doar la romi, ci
este un fenomen care cuprinde si o bun
parte a populatiei albaneze.
Exist si o strategie national pentru
mbunttirea conditiilor din viata romilor,
pentru ntocmirea acestei platforme fiind
studiat si luat n consideratie experienta
Romniei, unde aceast minoritate este
mult mai numeroas
9
.
Schimbarea regimului din anii 1990
aduce si o schimbare a relatiilor dintre
minoritatea greac, cea mai numeroas, si
albanezi. Reconfigurarea sistemului politic
si reorganizarea statului n noile conditii au
Icut posibil o analiz critic a relatiilor
dintre minoritate si albanezi; aceast schimbare
a pus bazele pentru tratarea minorittii
grecesti dup standardele internationale. n
ziua de astzi, minoritatea greac trieste
n general n partea estic si sudic a trii.
Sub regimul comunist grec, minoriatea cea
mai mare din Albania nu a fost
discriminat. n conditiile grele ale
tranzitiei prin care trece Albania, n crearea
noii identitti a acesteia, au existat ns si
cazuri de nentelegere cu aceast minoritate.
Punctul culminant a fost reprezentat de
momentul cnd presa a publicat o scrisoare
a presedintelui OMONIA (organizatie
politico-cultural care a cstigat 5 locuri n
Parlament la alegerile din 1992) ctre
primul ministru grec, n aprilie 1992, n
care se cereau mai multe investitii grecesti
si ajutor pentru a ajunge la un statut de
autonomie pentru minoritatea greac. n
aceast situatie, n 1994, statul a reactionat
foarte aspru mporiva organizatiei
OMONIA. Dup aceast nentelegere,
relatiile au luat un drum pasnic si au ajuns
la mai multe ntelegeri
10
.
n ultimul timp, s-au nregistrat cazuri de
ardere a steagului grec, dup ce n media a
fost difuzat o nregistrare video n care
soldati greci fceau antrenament cntnd
un cntec anti-albanez. Cazul nu a fost
comentat de ambele guverne si relatiile au
revenit la normal. Putem spune c
problemele de acest gen nu au de a face n
mod direct cu minoritatea grec si n mod
normal relatiile nu au suferit schimbri, dar
totusi rmn problematice pentru c
aceast politic influeteaz spiritul ani-
albanez. Politica aceasta pune n pericol
convietuirea minorittii cu poporul albanez
si n general stabilitatea n zon.
Ministerul culturii, tineretului si
sporturilor a finantat mai multe activitti
ale minorittilor pentru a veni n ajutor
Ermelinda Durmishi
44
actiunii de protejare si dezvoltare a
traditiilor lor.
Guvernul albanez finanteaz activittile
unor grupuri folk ale aromnilor n orasul
Korca. Sunt create toate conditiile pentru a
nvta limba si a dezvolta toate elementele
identittii lor culturale. Acestia au si o
scoala n Divjaka, unde se nvat n limba
lor. Nu putem s nu mentionm cazurile
de discriminare, dar aceste cazuri sunt
sporadice.
n legtur cu media scris si audio-
vizual, statul albanez face finantri care
rmn totusi simbolice dintr-un singur
motiv, si anume cel economic. n media
audio-vizual statul nu intervine dect n
domeniul de stat pentru cresterea spatiului
care ocup emisiunile si activittile
minorittilor, dar nu poate obliga media
privat s fac acelasi lucru.
Ministerul nvtmntului a considerat
necesar revederea textelor din nvtmnt
pentru a scoate orice stereotip negativ n
legatur cu minorittile etnice si a vazut
necesar contributia lor la ntocmirea textelor
scolare. n ceea ce priveste deschiderea
scolilor pentru minoritti n limba lor,
statul permite aceasta cnd aceast
minoritate este ntr-o zon traditional
minoritar. Au fost cazuri cnd statul nu a
acceptat o asemenea cerere, de exemplu
cazul din Himara (oras n sudul trii) unde
au vrut s deschid o scoal n limba
greac. Din moment ce 35 din familiile
care au fcut cerere erau de nationalitate
albanez, aceast cerere a fost respins.
Totusi, pentru acest caz au fost date si
solutii: deschiderea unei scoli particulare,
predarea n scolile din Himara a Istoriei n
limba greac si lectii de limba greac.
n ceea ce priveste participarea
politic, a aprut ideea crerii unui post de
Ministru de Stat pentru minoritti, ea
lovindu-se ns de prevederile restrictive
ale Legii de functionare a Consiliului de
Ministri.. Asa cum am mentionat si mai
sus, minorittile din Albania sunt
reprezentate foarte bine att n structurile
diferitelor ministere, ct si n plan local.
Reprezentarea minorittilor n Parlament,
avnd n vedere c numrul lor este mic,
duce la cresterea rolului lor n viata social
si politic si la respectarea drepturilor, dar
n acelasi timp se creaz o inegalitate n
raport cu cealalt parte a populatiei si
creeaz o discordant a fortelor parlamentare,
care se simte n unele cazuri de luare a
unor decizii importante si nu este just ca
aceste voturi (ale reprezentantilor grupurilor
etnice) s fie decisive crend inegalitate n
viata social si politic. Mentionm si
faptul c n Parlament exist o comisie
special pentru drepturile minorittilor
care este condus de ctre un reprezentant
al Partidul Unittii pentru Drepturile
Omului (PBDNJ).
Codul electoral va fi revizuit si va
suferi schimbri ntotdeauna spre binele
tuturor cettenilor albanezi fr diferent
de nationalitate
11
.
Note
1
http://www.pasqyra.com/arkivi/.
2
http://www.lajme.net/analizat.1
3
http://www.gazeta-albania.net/news.
4
http://www.lajme.net/analizat.php.1
5
www.mfa.gov.al.
6
http://www.lajme.net/analizat.php.1.
7
www.mfa.gov.al.
9
http://www.ahc.org.al/kshh/minoriteti.html
9
www.mfa.gov.al.
10
http://www.dw-world.de/dw/article.html.
11
www.mfa.gov.al.
Rsum: En dpit des grands problmes
conomiques et sociaux le gouvernement
albanais a cre un systme de protection des
droits des minorits nationales qui peut devenir
un exemples pour tous les tats des Balkans.
Bien que peu nombreuses, celles-ci jouissent du
droit dexpression, dorganiser un enseignement
dans leurs langues maternelles, dtre
reprsentes dans le Parlement, dans
ladministration centrale et locale etc.
EVENIMENT:ALEGERILE PREZIDEN|IALE DIN FRAN|A
45
L'ide d'une VI
e
Rpublique dans la campagnedes
prsidentielles 2007
CHRISTOPHE PREMAT*
a campagne des prsidentielles de
2007 a t caractrise par une
inflexion en termes de volont de
rupture sur le plan institutionnel. Lide de
changement de Rpublique a t assume
par diffrents candidats. La volont
dinstituer une VI
e
Rpublique est prsente
lextrme-droite, au centre
1
, chez les
cologistes et les communistes ainsi que
chez la candidate socialiste. Cest en ce
sens que la question institutionnelle devient
une question de changement de rgime
accompagne par linvocation rfrendaire.
En quoi cette perspective annonce-t-elle un
changement de style de prsidence ?
Nous nous proposons de dcrire dune
part la faon dont cette rupture
institutionnelle est inscrite au cour des
programmes et dautre part la manire
dont les candidats valorisent au sein de
leurs discours ce changement comme un
marqueur politique. Ainsi, la faon dont
les candidats se reprsentent lorganisation
des pouvoirs publics devient un socle
permettant de dfinir les priorits pour les
politiques publiques conduire. Si la
campagne est marque par labsence de
confrontations directes, la question
institutionnelle permet de mnager une
place au dbat sur les formes adquates
lvolution de la Rpublique. Le caractre
de cette campagne illustre le constat de
Pierre Rosanvallon selon lequel nous
sommes [] passs des dmocraties de
confrontation aux dmocraties dimputation
2
.
L`inscription de la rupture
institutionnele
Cest sans aucun doute la premire
lection prsidentielle o le thme de la VI
e
Rpublique a t partag par le plus grand
nombre de candidats: celle-ci se veut plus
proche des citoyens et comporte un usage
plus important du rfrendum, une dose de
proportionnelle, la modification du statut
du chef de ltat ainsi quun cabinet
ministriel resserr, un Parlement rnov
et associ de manire plus troite aux
dcisions et la transformation du rle du
Snat.
* Christophe Prmat este licentiat n
filosofie i doctorand n tiinte politice (cu o
tez privind referendumurile locale n Franta i
Germania) la IEP Bordeaux, unde a sustinut
cursurile de Studii politice, Sociologie politic,
Cultur general. A lucrat anterior la
Universittile din Stuttgart i Stockholm i este
autorul mai multor lucrri avnd ca tem
practicile participative. Acest articol este
preluat cu permisiunea autorului din Sens
public Rvue lectronique internationale
(http://www.sens-public.org/IMG/pdf/Sens Public
_CPremat_VIeRepubliqueenFrance.pdf).
L
EVENIMENT: ALEGERILE PREZIDENIALE DIN FRANA
Christophe Prmat
46
Le candidat de la LCR a propos dans
son programme dabattre la V
e
Rpublique
avec les mesures suivantes: il faut abroger
la Constitution de la V
e
Rpublique et
mettre en place une Assemble unique
constituante, lue la proportionnelle
intgrale, qui dsigne un excutif
responsable devant elle. Pour renforcer le
contrle citoyen, les lus et lassemble
doivent pouvoir tre rvoqus, mme
avant la fin du mandat prvu, sil apparat
que les dcisions prises contredisent les
programmes sur lesquels ils ont t choisis
et sopposent aux souhaits populaires. Par
exemple, en organisant une nouvelle lection
si un nombre dtermin dlecteurs le
demande []. Il faut remplacer la pratique
rfrendaire contrle den haut par le droit
des rfrendums dinitiative populaire, sur
proposition des citoyens eux-mmes. Enfin,
il faut interdire le cumul des mandats et
supprimer le Snat
3
.
Arlette Laguiller, Olivier Besancenot
et Jos Bov insistent sur le contrle des
reprsentants en rintroduisant une forme
de mandat impratif. On remarque que la
pratique rfrendaire est associe aux
drives plbiscitaires des institutions de la
V
e
Rpublique alors que le rfrendum
dinitiative populaire est connot positivement,
sans quil ny ait de prcisions sur la faon
dont ce rfrendum pourrait tre mis en
place. Pour Jos Bov, il faut galement
convoquer une constituante et proposer un
rfrendum sur une nouvelle Constitution
dmocratique et sociale, reprsentative et
participative, laque et mancipatrice
4
. Il
remet en cause llection du chef de ltat
au suffrage universel et la subordination de
lexcutif lAssemble nationale. Autrement
dit, son souhait est de rtablir une
Rpublique strictement parlementaire. La
rvocation y est voque tout comme la
ncessit dun statut de llu et le
rfrendum dinitiative populaire. Marie-
George Buffet, candidate du PCF, plaide
pour une lection du prsident au suffrage
universel indirect tous les cinq ans et la
limitation du rle du prsident de la
Rpublique. Le Snat sera supprim au
profit dune deuxime chambre assurant le
lien entre initiatives citoyennes et
collectivits territoriales, la proportionnelle
sera gnralise toutes les lections
5
.
Pour Grard Schivardi, candidat indpendant
soutenu par le parti des travailleurs, la
proportionnelle intgrale figure galement
comme lune des priorits en matire de
rforme institutionnelle
6
. Pour la gauche
antilibrale franaise, les propositions de
rnovation institutionnelle sont radicales et
conjuguent rfrendum dinitiative populaire,
usage de la proportionnelle et limitation du
rle du prsident. Le contrle des lus et la
mise en place dune forme de dmocratie
de dfiance sont caractristiques de ces
propositions
7
. Le Front National propose
linstitution dun rfrendum dinitiative
populaire national pour contourner lincapacit
des structures politiques traditionnelles. Les
projets de Constitution de la VI
e
Rpublique
se sont accumuls ces dernires annes,
aussi bien du ct des rnovateurs
socialistes tels quArnaud Montebourg que
du ct des cologistes indpendants et des
centristes. Pour les rnovateurs socialistes,
larticle 37 du projet de constitution de la
VI
e
Rpublique reprend les lments de
larticle 11 de la Constitution (avec
lextension du champ rfrendaire de la loi
du 4 aot 1995) en y ajoutant une initiative
lgislative de 10% des lecteurs
8
.
Le 4 octobre 2006, des parlementaires
UDF ont propos un projet de VI
e
Rpublique
9
. Pour le projet des centristes,
larticle 11 inclut une initiative lgislative
pour 5% des lecteurs (avec le contrle de
la Cour constitutionnelle), larticle 75
rappelle larticle 88-5 de la Constitution
actuelle avec un rfrendum pour chaque
nouvelle adhsion
10
. Dans le projet de
Corinne Lepage, cologiste indpendante,
L'ide d'une VI
e
Rpublique dans la campagne des prsidentielles 2007
47
on retrouve aux articles 13 et 45 lide
dune initiative lgislative de 5% et
larticle 89 interdit au prfet de contrler la
lgalit de lobjet dun rfrendum local
11
.
Les candidats cologistes ont toujours
t attachs aux pratiques de dmocratie
directe permettant darer le systme
reprsentatif et dintroduire de nouvelles
problmatiques. De ce point de vue, la
revendication de linitiative populaire et
des rfrendums locaux a constamment t
au cour de leurs programmes successifs.
Dominique Voynet, candidate des Verts
aux prsidentielles de 2007 est dans la
continuit de ses dclarations lorsquelle
tait candidate en 1995: elle milite pour
une dose de proportionnelle et lusage
dinstruments de dmocratie directe. Les
cologistes se sont appuys sur
linstitutionnalisation doutils de dmocratie
participative et de dmocratie directe. Le
rfrendum dinitiative populaire (aujourdhui
rduit une simple consultation qui ne
simpose pas lexcutif) doit tre inscrit
dans la loi, tous les niveaux de
collectivits publiques [] Par ailleurs, un
droit dinitiative lgislative devrait tre
confr aux citoyens: toute proposition de
loi contresigne par 500.000 citoyens
devrait tre automatiquement inscrite
lordre du jour de lAssemble nationale
12
.
La ncessit dune consultation plus
forte et dune meilleure reprsentation est
le thme rcurrent des campagnes des
cologistes que celles-ci soient locales
13
,
nationales ou europennes. Le programme
des cologistes prvoit galement
linstauration dune VI
e
Rpublique base
sur un rgime primo-ministriel avec la
modification du mode de scrutin
14
. Arlette
Laguiller ne sest pas intresse au
rfrendum en tant que tel, puisquelle
revendique le principe de rvocabilit des
lus dans une perspective conseilliste et
refuse le systme majoritaire. Sur les
questions institutionnelles, elle a donc les
positions les plus radicales sans que ces
dernires ne soient prcisment
dveloppes
15
.
La reconnaissance du vote blanc, la
rclamation du vote obligatoire sont partages
par le candidat de lUDF, celui du CNPT
et la candidate socialiste. Le pacte
prsidentiel propos par Sgolne Royal
assume lide de VI
e
Rpublique qui
provient dune synthse des dbats. Dans
son pacte prsidentiel, il est annonc pour
ce chapitre les ides suivantes: les
citoyens veulent prendre la parole plus
souvent et plus directement pour dcider
eux-mmes. Rfrendum ou proposition
dinitiative citoyenne, droit de ptition,
voire rfrendum perptuel
16
etc. Tous
les outils de la dmocratie participative ont
t explors. Il est assez vocateur de voir
figurer dans ce chapitre des instruments de
dmocratie directe la place dinstruments
de dmocratie participative. Loriginalit
de la candidate reste davoir introduit
lide de jury citoyen certains niveaux de
dcision (confrence sur lindice des prix,
jurys citoyens territoriaux)
18
. La proposition
75 du pacte prsidentiel accorderait le droit
de vote aux lections locales aux trangers
rsidant rgulirement en France depuis
cinq annes
19
. Tous les partis de gauche
saccordent sur ce point, le dbat ayant peu
volu en la matire sur cette thmatique.
Le PCF propose la reconnaissance du droit
de vote et dligibilit des trangers
toutes les lections
20
. LUDF y est
galement favorable pour les trangers
rsidant depuis 10 ans
21
alors que le MPF
de Philippe de Villiers y est trs hostile
22
.
Pour Nicolas Sarkozy, la proposition
retenir est celle dune revalorisation du
Parlement en matire de politique trangre
et daffaires europennes, remettant en
cause implicitement lide dun domaine
rserv sur ces questions
23
. Le nombre de
mandats prsidentiels successifs est limit
deux et le Prsident doit tre en mesure
Christophe Prmat
48
dexpliquer sa politique devant le Parlement
qui voit ses prrogatives renforces en
matire dlaboration des lois et de
contrle administratif. Une dose de
proportionnelle sera introduite au Snat
pour permettre une meilleure reprsentation
des partis. Franois Bayrou souhaite une
revalorisation considrable du Parlement
face une drive prsidentialiste des
institutions quil condamne fermement
sans pour autant sengager dans une
discussion sur lusage du rfrendum. Le
candidat de lUMP est hostile
linstauration dune VI
e
Rpublique quil
juge dangereuse parce quelle reconstruirait
une architecture institutionnelle semblable
la IV
e
Rpublique
24
. Il est favorable la
responsabilit du prsident de la Rpublique
engage devant le Parlement.
On pourrait regrouper lensemble de
ces propositions institutionnelles suivant
plusieurs thmes, savoir le rfrendum,
linitiative populaire, le statut de lassemble
nationale, celui du Snat, la dlimitation
du rle du prsident. Il sagit de comparer
les dtails des propositions institutionnelles
25
,
sachant que les propositions ont t
formules par les partis politiques en vue
des prsidentielles et des lgislatives de
2007
.
Tableau 1:Synopsis des propositions institutionnelles pour 2007
Candidats Parti
politique
Rfrendumet
Initiative
populaire
Rforme de
Assemble
Nationale
Statut du Snat Ministres
Nicolas
Sarkozy
UMP 10% du corps
lectoral
(initiative
lgislative,
possibilit
abrogation)
Dputs lus pour les
Franais de
tranger.
Dbats sur les
affaires trangres, la
dfense, les
questions
europennes.
Parlement associ
laboration de la loi
et contrle de
administration
renforc.
Prsident
responsable devant
le Parlement.
Dose de
proportionnelle
pour les lections.
Cration dun
grand ministre
de limmigration
et de
intgration et
un grand
ministre du
dveloppement
durable.
Conseil de 15
ministres.
Nomination des
hauts
fonctionnaires
aprs audition
au Parlement.
Sgolne
Royal
PS Droit de ptition
un million de
signatures dans
trente
dpartements
au moins.
Droit de saisine
du Conseil
constitutionnel.
Jurys citoyens.
Nouveau
rfrendum sur
le trait
europen.
Dose de
proportionnelle (un
dput sur cinq) +
lection au suffrage
universel des dputs
reprsentant les
Franais de
tranger. Mandat
parlementaire
unique, commissions
permanentes
renforces,
suppression du 49.3
et du vote bloqu,
limitation de larticle
Extension du mode
de scrutin
proportionnel
dpartemental
partir de 3 siges.
Droit de veto en
matire
constitutionnelle
supprim.
Cabinet
ministriel entre
15 et 18
personnes.
L'ide d'une VI
e
49
38 sur les
ordonnances.
Destitution du
Prsident par
Assemble
Nationale en cas de
manquement ses
devoirs.
Co-matrise de lordre
du jour avec le
gouvernement.
Dsignation des
membres du Conseil
constitutionnel la
majorit des deux
tiers du Parlement.
Fin du domaine
rserv au prsident
(diplomatique et
militaire).
Dominique
Voynet
Les Verts Rfrendum
initiative
populaire tous
les niveaux.
Droit dinitiative
lgislative
partir de 500
000 citoyens.
Rfrendum
europen
initiative
europenne
Rfrendum
pour instaurer
une 6
e
Rpublique.
Proportionnelle
inscrite dans la
Constitution
Limitation du cumul
des mandats (deux
mandats maximum).
Dure des mandats
limite cinq ans,
interdiction de
dpasser trois
mandats successifs
Rgime
parlementaire
primo-ministriel
Abrogation de larticle
49.3.
Transformation du
Snat en chambre
des rgions et des
intercommunalits.
Vice-Premier
Ministre charg
du
dveloppement
soutenable
Marie-
Georges
Buffet
26
PCF Rfrendum
constitutionnel
et tats
gnraux pour
une nouvelle
Rpublique,
droit dinitiative
lgislative,
rfrendum
initiative
populaire
Nouveau
rfrendum sur
un autre trait
europen
49.3 supprim
Revalorisation du rle
de lAssemble
Nationale, Conseil
constitutionnel
dsign par
assemble
Limitation de la dure
et du cumul des
mandats
Proportionnelle
toutes les lections
Suppression du
Snat dans sa
forme actuelle.
Deuxime
chambre lue au
suffrage universel
direct, assurant le
lien entre citoyens
et collectivits
territoriales.
Jean-Marie
Le Pen
FN Rfrendum
pour toutes les
rformes
Proportionnelle
intgrale (scrutin
proportionnel un
Christophe Prmat
50
fondamentales.
Cration dun
rfrendum
national
initiative
populaire.
tour toutes les
lections). Confiance
du prsident
renouveler en cas de
dissolution de
Assemble
Nationale.
Franois
Bayrou
UDF Recours au
rfrendum (par
le Parlement
galement) et
en cas de crise
de confiance
Initiative
populaire
lgislative (1/20
e
des lecteurs
inscrits).
Saisine du
Conseil
constitutionnel
par les citoyens
Rfrendum sur
un nouveau
trait
constitutionnel.
Droit de dissolution
Mandat parlementaire
unique. Suppression
du 49.3 et du vote
bloqu, renforcement
de la capacit
information,
possibilit de
adresser aux
grands organismes
(Conseil dEtat,
INSEE).
Proportionnelle pour
la moiti des siges
des dputs.
Reprsentation des
Franais de
tranger.
Conseil rduit
une 20 ministres
Philippe de
Villiers
MPF Rfrendum sur
le
rtablissement
de la peine de
mort pour les
crimes odieux
(viols ou actes
de barbarie)
Rfrendum
initiative
populaire,
rfrendums sur
les grands
sujets de
socit.
Scrutin proportionnel
aux lections
lgislatives (1/3 des
siges).
Suppression de
immunit
parlementaire pour
les dputs.
Cration dun
ministre dtat,
ministre des
Familles au
sommet de
tat.
Arlette
Laguiller
Lutte
ouvrire
Rvocation des
lus.
Jos Bov Rfrendum
initiative
populaire (10%
des habitants
des collectivits
concernes),
lection la
proportionnelle
une
assemble
constituante
charge de
proposer un
Suppression de
lection du prsident
au suffrage universel
direct Subordination
de lexcutif
assemble nationale
Proportionnelle
intgrale. Non-cumul
des mandats,
mandats limits
deux dans le temps.
Suppression du
Snat.
Ministre des
Droits des
femmes et de
galit.
L'ide d'une VI
e
51
nouveau texte
par rfrendum.
Olivier
Besancenot
LCR Rvocation des
lus,
rfrendums
initiative
populaire
Proportionnelle
intgrale, interdiction
des cumuls,
dmocratie
autogestionnaire,
Contrle des
assembles par les
mouvements
populaires.
Proportionnelle
intgrale,
interdiction des
cumuls,
dmocratie
autogestionnaire,
Contrle des
assembles par
les mouvements
populaires.
Frdric
Nihous
CNPT Rfrendum sur
un nouveau
trait europen
Rfrendum sur
toute adhsion
un pays
Union
Europenne.
Limitation du cumul
des mandats,
pluralisme de
reprsentation des
catgories
socioprofessionnelle
s au Parlement. Dose
de proportionnelle
toutes les lections,
vote obligatoire en
comptabilisant les
votes blancs.
Obligation des
parlementaires
avoir un mandat
local.
Cration dun
grand ministre
de
amnagement
du territoire, de
quipement et
des transports.
Grard
Schivardi
Candidat
indpendant
avec le
soutien du
PT
Election la
proportionnelle dune
assemble
constituante qui
dsignera un
gouvernement
responsable.
Source: Synthse personnelle.
Pour toutes ces propositions, on
remarque que lusage du rfrendum est
videmment frquent chez les candidats
souhaitant modifier considrablement les
institutions, sauf pour le candidat de lUMP
qui ne retient que linitiative populaire
lgislative et Lutte Ouvrire qui vise une
rvocation systmatique des lus et
linstallation dune dmocratie de type
conseilliste. Les propositions convergent
parmi les grands candidats quant la
ncessit de revaloriser le rle du Parlement
et de lassocier aux dcisions engageant
lensemble de la nation. On retiendra
notamment lide que le Parlement doit
avoir son mot en matire de politique
trangre. Le Parlement retrouve une
fonction de dcision et de contrle et nest
plus rduit un simple outil dlaboration
des lois. Pour le candidat de lUMP, les
hauts fonctionnaires travaillant au sein des
cabinets ministriels seront nomms aprs
auditions au Parlement. Les candidats
ces nominations seront auditionns
publiquement par le Parlement et celui-ci
pourra mettre son veto leur nomination
27
.
Pour la candidate socialiste, le prsident ne
doit plus tre la tte du Conseil de la
magistrature. La transformation du Conseil
constitutionnel en cour constitutionnelle o
Christophe Prmat
52
ses membres sont lus par le Parlement se
retrouve galement dans certains programmes
linstar de celui du Front National. Dans
un style plus vif, Franois Bayrou sest
prononc pour la suppression de lENA
comme Jean-Marie Le Pen et Philippe de
Villiers
28
, tandis que Frdric Nihous
souhaite limiter le poids des narques dans
les cabinets ministriels et les inviter
suivre rgulirement des stages de formation
dans les administrations locales.
Il existe un dnominateur commun qui
est damnager les institutions vers une
dimension plus collgiale des dcisions, ce
qui tend corriger la prminence du
prsident de la Rpublique. Le rle du
Parlement est rquilibr et le prsident
devient plus responsable, la fois devant
la nation et ses reprsentants. Il importe
nanmoins de souligner une divergence
entre lUMP, le FN et le MPF qui
soutiennent la vision dune Rpublique
prsidentielle plus forte et notamment plus
plbiscitaire pour le MPF et le FN, alors
que du centre lextrme-gauche, la majorit
des candidats souhaitent une inflexion plus
parlementaire. Le Front National revendique
de son ct la paternit de lide de la VI
e
Rpublique depuis 1995
29
.
Pour la plupart des candidats, le mode
de scrutin doit galement tre chang et
inclure une dose de proportionnelle. Plus
le candidat se rapproche des extrmes de
lchiquier politique, plus la demande
dune proportionnelle intgrale est rclame.
On retrouve des thmatiques chres la
gauche, telles que lide dune assemble
constituante qui devrait dfinir un nouveau
contenu constitutionnel ou comme le
candidat soutenu par le PT, une constituante
qui dsigne un gouvernement responsable.
Les partis dextrme-gauche raffirment la
volont de supprimer le prsident de la
Rpublique dans une tradition conseilliste
alors que les partis dextrme-droite
insistent sur la ncessit davoir une
prsidence de type plbiscitaire. La
candidate socialiste a galement rappel la
faon dont elle proposerait un nouveau
texte constitutionnel aux suffrages des
Franais. Je mettrai en place, sous
lautorit du Premier ministre, un conseil
consultatif constituant, avec des parlementaires,
des reprsentants du Conseil conomique
et social, des lus locaux, des
constitutionnalistes, ainsi quun jury de
citoyens tirs au sort. La charte de lacit
que jappelle de mes voux sera, pour sa
part, adosse la Constitution
30
.
Au-del des programmes, on ressent
une volont de rupture institutionnelle soit
dans un sens prsidentialiste avec un usage
frquent du rfrendum soit dans un sens
plus parlementariste avec les revalorisations
de ses fonctions de contrle et de dcision.
Du style en politique
Plusieurs lments permettent de dfinir
un style discursif en politique, savoir le
lien qui unit le candidat son parti et la
faon dont il sen distingue. Il semble que
le fait de dire librement ses ides soit une
thmatique partage par de nombreux
citoyens, comme si cette prise de distance
tait ncessaire pour correspondre aux
voux des lecteurs dfiants. La promotion
de slogans permet aux candidats dafficher
une image qui est construite au fil des
discours. Lanalyse de discours nest pas
purement quantitative
31
, elle a t effectue
grce au logiciel Tropes qui permet de
dtecter les propositions remarquables des
discours et doffrir une vue statistique des
quivalences thmatiques et des catgories
de mots
32
.
a) La fonction prsidentielle au
crible des images
Nous pouvons tablir une certaine
image de la prsidence partir des discours
-cls des candidats la prsidentielle.
Nous nous limiterons aux candidats ayant
L'ide d'une VI
e
53
maintenu une position forte au fil des
sondages, savoir Nicolas Sarkozy,
Franois Bayrou, Jean-Marie Le Pen et
Sgolne Royal. Il sagit de retenir les
discours qui affirment les thmes forts de
la campagne du candidat. Ainsi, nous
analyserons en dtail le discours de
Villepinte de Sgolne Royal (11/02/2007,
11968 mots), celui de Valmy de Jean-
Marie Le Pen (20/09/2006, 2789 mots),
celui Valmy de Jean-Marie Le Pen
(20/09/2006, 2789 mots), celui de Nicolas
Sarkozy au congrs de lUMP du
14/01/2007 (9417 mots) et enfin celui de
Franois Bayrou lors de la runion
publique de Lille (14/12/2006, 7319 mots).
Certes, tous ces discours sont prononcs
des circonstances diffrentes et sont de
longueur variable, mais tous esquissent le
style politique du candidat.
Le discours de Jean-Marie Le Pen est
caractris par lusage du symbole de
Valmy dans lhistoire franaise pour
dramatiser le rle du prsident qui est le
sauveur de la Nation face aux ennemis de
lextrieur (la mondialisation) et de
lintrieur (les lites qui abandonnent la
France). Cette solennit du discours est
marque par un usage frquent des
pronoms personnels Je (61 occurrences
soit 28,8%) et Nous (48 soit 22,6%). La
souverainet nationale est retrouve dans
un unanimisme incarn par son prsident
(Je vous appelle communier sur nos
valeurs, je vous appelle cette pacifique
et dcisive bataille, je vous convie ce
rendez-vous historique, je rponds que
les peuples ont besoin de symboles afin de
rassembler les familles). Le discours est
trs subjectif et personnel, centr sur la
solennit du moment et la mission du
prsident qui doit guider le pays et le
monde. La fonction du prsident est
essentiellement cerne dans sa dimension
dincarnation.
Pour le candidat de lUMP, le discours
du congrs de Versailles est marqu par
une inspiration forte dans lhistoire du
pays et de ses figures marquantes, dans le
but de croiser son histoire personnelle avec
celle du pays et de donner une forte
lgitimit sa position. Cest ainsi que
tous ses mentors politiques sont remercis
(notamment Edouard Balladur pour lui
avoir confi ses premires responsabilits
ministrielles et Jacques Chirac pour lui
avoir donn la possibilit de faire son
premier discours en 1975), car lobjectif
est de rconcilier sa famille politique. Le
discours est marqu par une ferveur
spirituelle et une volont de marquer
lavenir de la Nation par son action
spcifique. La prsence du pronom
personnel je est fortement marque dans la
volont de tmoigner dune certaine
sincrit et dun engagement profond. On
part des visages de la France (elle a 17
ans la visage de Guy Mquet quand il est
fusill, elle a 50 ans et la voix du
Gnral de Gaulle le 18 juin 1940). La
premire partie du discours est marque
par la prsentation du candidat, la deuxime
par la prsentation du patrimoine commun
avant une dernire partie qui met en avant
la spcificit de la rencontre entre le
candidat llection et le nouveau visage
quil souhaite donner au pays (marqu par
les rptitions je veux tre le
prsident). Le discours est marqu par
la ncessit dune exigence (une
dmocratie irrprochable) et le rappel
des valeurs communes quil faut respecter.
Le slogan du candidat, le projet, est mis en
avant: la Rpublique nest pas une
religion. La Rpublique nest pas un dogme.
La Rpublique est un projet toujours
inachev. travers une srie danaphores,
le candidat oppose la Rpublique relle la
Rpublique virtuelle, permettant de mettre
en avant la ncessit dune action
nergique.
Dans le discours de Villepinte de
Christophe Prmat
54
Sgolne Royal, on remarque limportance
des pronoms personnels Je et vous,
comme si cette lection tait un dialogue
direct entre les Franais et la candidate. Il
est vrai que ce discours inaugure une
nouvelle phase dans la campagne de la
candidate socialiste, qui rappelle constamment
la faon dont les dbats participatifs ont t
au cour de sa dmarche (cest pourquoi
jai voulu prendre le temps de vous
couter, vous tes venus trs nombreux
dans cette phase de dmocratie
participative). La phase dcoute sert
ainsi lgitimer la srie de propositions (le
pronom nous est raffirm dans la suite du
discours). Contrairement au candidat de
lUMP qui engage sa responsabilit et
droule un projet, la candidate sappuie sur
cette phase prliminaire de dialogue pour
alimenter son pacte (le terme apparat
quatorze fois dans le discours). Le terme
pacte, aux connotations juridiques, rappelle
cette convention ou cet accord sign avec
les Franais lors de cette phase participative.
Elle rsonne avec dautres termes juridiques
(jurys citoyens) pour montrer quel
point la candidate a tenu compte de la
mfiance et de la dfiance des citoyens
vis--vis de la politique. Le slogan retenu
pour la campagne (La France Prsidente
33
)
permet la fois de mettre en avant cette
dmarche participative tout en sappuyant
sur le renouvellement de la figure de
Marianne. Tous les intermdiaires entre la
candidate et les Franais sont oublis,
comme si limage dune prsidence de
proximit impliquerait de sous-entendre la
manire dont elle a fait ses preuves en
politique contrairement au candidat de
lUMP qui rappelle son parcours politique
pour linscrire en phase avec lhistoire de
la Nation. La candidate ne revisite jamais
le patrimoine de la Nation pour sinscrire
en continuit avec ses figures, mais fait
ressortir sa nouveaut et le fait que pour la
premire fois dans lhistoire franaise, une
femme est la candidate dun grand parti.
Dans le discours du candidat centriste,
on remarque un usage moins important des
pronoms personnels Je et Vous. Le
Nous et le On sont assez importants,
ce qui sexplique par la dmarcation que
souhaite le candidat par rapport ses
adversaires. Lide est que les citoyens
subissent depuis trop longtemps les
querelles des grands partis et donc quils se
dsintressent de la politique. La ngation
est fortement prsente dans ce discours,
dans la mesure o le candidat du centre
doit la fois nier les actions des candidats
sur sa gauche et des candidats de sa droite
(je ne le crois pas et je crois que vous ne
le croyez pas non plus). Aucun des
grands sujets nont t abords par les
partis traditionnels (Ni la rforme de la
fiscalit, ni la rforme des universits, ni
la rforme de ltat [] ni la rforme des
finances publiques). La vision de la
Nation est exprime en des termes
modestes, le champ lexical des valeurs
spirituelles nest pas prsent dans ce
discours et le slogan la France de toutes
nos forces se trouve explicit la fin du
discours. Ainsi, le style des candidats est
trs diffrent et se trouve dfini dans
chacun des discours analyss. Si le
candidat de lextrme-droite affirme la
vision dune France ternelle porte par le
prsident, le candidat de lUMP inscrit sa
lgitimit au sein dune narration plus
longue alors que le candidat centriste
propose une vision quilibre et concrte
des grands sujets traiter et que la
candidate socialiste sappuie sur sa
dmarche participative.
b) Les succs des promesses
rfrendaires
Le statut du rfrendum est un
indicateur intressant des dbats institutionnels
qui se posent chaque lection
prsidentielle. Il nest pas au centre de la
L'ide d'une VI
e
55
campagne, mais son invocation permet
aux candidats de dgager limage dun
prsident responsable et dun systme
reprsentatif quelque peu ar. On sait que
depuis le dbut des annes 1980, la
demande rfrendaire sest accrue, lopinion
publique rclamant des rfrendums sur
des sujets de socit
34
. Ainsi, lide de
rfrendum constituant pour avaliser une
VI
e
Rpublique ainsi que lannonce dun
rfrendum sur un nouveau trait europen
sont partages par de nombreux candidats.
La candidate socialiste a inscrit au cour de
sa campagne lexigence dune nouvelle
Rpublique qui sappuie sur des instruments
participatifs (jurys citoyens, budgets
participatifs) et qui mette en place un
certain nombre de contrepouvoirs destins
surveiller les comptes de ltat.
La redfinition du cadre des
institutions donne une place plus large aux
droits populaires (initiative lgislative,
rfrendum dinitiative populaire) chez
tous les candidats. Les promesses de
rfrendum se sont accumules chez
beaucoup de candidats, puisque la candidate
socialiste en a promis au moins deux (un
sur un nouveau trait europen ainsi quun
rfrendum constituant), de mme que les
candidates cologistes et communistes. Le
candidat centriste
35
a pour sa part annonc
de nombreux rfrendums y compris en
mobilisant les sujets possibles depuis
lextension de la loi du 4 aot 1995
largissant le rfrendum (rgimes spciaux
des retraites
36
). Son discours de Lille
mnage une place centrale au rfrendum:
Je prends devant vous lengagement
qui est au contraire du choix de mes
concurrents quaucun texte ne sera
adopt par la France qui ne le soit aussi par
les Franais. Ce quun rfrendum a dcid
simpose tant quun autre rfrendum nest
pas intervenu. Ce principe est pour moi un
impratif et je ny manquerai pas
37
.
Le rfrendum se retrouve au cour de
la dmarche de Jean-Marie Le Pen et de
Philippe de Villiers, le premier se rfrant
la mise en ouvre dune Rpublique
rfrendaire et le second en appelant au
patriotisme rfrendaire. La 62
e
proposition
de Philippe de Villiers est la suivante: Un
tat qui ne cde pas, cest un tat qui ne
soumet pas aux fodalits idologiques.
Mettre en place un patriotisme rfrendaire
en multipliant les rfrendums prsidentiels
sur les grands sujets de socit (ducation,
immigration) et instaurer le rfrendum
dinitiative populaire
38
.
Cette mthode est encore plus
dveloppe dans le projet final du candidat
puisque les grandes rformes doivent
pouvoir tre proposes par rfrendum
(proposition 214) sans que les lites
politico-mdiatiques puissent contourner
le dbat. Le rfrendum dinitiative populaire
(seuil de 2 millions de signatures) est
clairement affirm dans la proposition 215
sans que le rfrendum local ne soit
mentionn par la suite dans le volet
dmocratie locale
39
.
Le candidat de lUMP est plus rserv
quant lusage du rfrendum, en raison
du quinquennat et du calendrier lectoral
charg. Le quinquennat a beaucoup chang
les choses. Il y a la prsidentielle, puis les
lgislatives, se profilent ensuite les
municipales, les cantonales et les rgionales.
Croyez-vous que, si je suis lu, je vais
aussitt dire aux Franais: Excusez-moi,
jai besoin de vous demander votre avis
sur un autre sujet?
40
.
Dans ces propos, le candidat effectue
une analogie entre consultations rfrendaires
et lectorales. Une lection est un avis
gnral auquel il serait difficile dajouter
un avis particulier. En moyenne, parmi les
candidats, deux rfrendums nationaux
sont annoncs, ce qui est bien suprieur
la frquence des rfrendums nationaux
depuis le dbut de la V
e
Rpublique.
Linvocation rfrendaire tmoigne dune
Christophe Prmat
56
certaine forme de prudence, de faon
renvoyer un avenir proche et neutraliser
le dbat. On remarque que certains petits
candidats et les candidats plus contestataires
ont largement investi la mthode rfrendaire
la fois par prudence (le peuple-juge devient
alors la figure ultime de la dcision) et par
volont de contourner les gros appareils
politiques.
* * *
Si lide de VI
e
Rpublique simpose
un certain nombre de candidats, ce nest
pas tant en raison dune crise
institutionnelle que dun changement de
comportement des lecteurs politiques:
lide est dinstaller des contre-pouvoirs et
de surveiller lactivit des gouvernants
pour les inciter plus de responsabilit. Le
rle du prsident est vis par cette volont
de rnovation institutionnelle, dans la
mesure o le Parlement retrouverait une
fonction de contrle. Cette surveillance des
lus est assume par la candidate socialiste
qui propose dinstituer des jurys citoyens
censs valuer certaines politiques publiques:
il est admis que les hommes politiques
doivent rendre encore plus de comptes
alors mme que le quinquennat a acclr
le temps de la politique et des dcisions
prendre. On peut se demander si cette
tension entre deux types de temporalit (le
temps des dcisions et le temps de
surveillance) ne risque pas de diminuer
lautonomie du politique par rapport
dautres mcanismes. Selon Pierre
Rosanvallon, nous avons atteint lge de la
contre-dmocratie caractrise par des formes
dissmines de contrle et de rabaissement
des pouvoirs que lon ne cherche plus
conqurir. Les divers mcanismes ou
comportements en jeu ont pour premire
consquence de dissoudre les expressions
de lappartenance un monde commun.
Dessence ractive, ils ne peuvent pas
servir structurer et porter une
proposition collective
41
.
Si des lments de contre-dmocratie
sont intgrs la question de rnovation
institutionnelle, lide de VI
e
Rpublique a
le mrite de redfinir les rgles dun
pouvoir politique plus responsable.
Notes
1
Franois Bayrou, 2006, Au nom du Tiers-
Etat, ditions Hachette, Pour la VI
e
Rpublique, pp. 137-158.
2
Pierre Rosanvallon, 2006, La contre-
dmocratie, la politique a lge de la
dfiance, Paris, ditions du Seuil, p. 23.
3
http://besancenot2007.org/spip.php?article
756. Site consult le 29/03/2007
4
http://josebove2007.org/spip/spip.php?article5
2#inter7 Site consult le 29/03/2007
5
http://www.mariegeorge2007.org/IMG /pdf
/brochure_programme_mail.pdf, p. 33. Site
consult le 29/03/2007.
6
Le programme de Grard Schivardi, Le
Monde, 19/03/2007.
7
http://www.mariegeorge2007.org/IMG/pdf/
brochure_programme_mail.pdf, p. 33 :
des comits et des conseils territoriaux
veilleront linformation, lexercice de la
participation citoyenne et au contrle de
lactivit des lus.
8
Arnaud Montebourg, Bastien Franois,
2005, La Constitution de la VI
e
Rpublique,
Rconcilier les Franais avec la dmocratie,
Paris, ditions Odile Jacob.
9
http://www.udf.org/actualites/actu_site /2006/
appel_6e_republique.pdf. Site consult le
30/03/2007.
10
http://www.udf.org/actualites/actu_site/2006
/projet_constitution_6erepublique.pdf. Site
11
http://www.cap21.net/infos/constitution.pdf.
Site consult le 01/03/2007.
12
Programme des Verts la prsidentielle de
2007. http://lesverts.fr/IMG/pdf/pr2007_ d.pdf.
Site consult le 30/03/2007, chapitre D, des
institutions et une socit dmocratiser, vers
une sixime Rpublique , pp. 62-66.
13
Dans le programme des Verts adopt en
dcembre 2003 et en janvier 2004, on
L'ide d'une VI
e
57
remarque lide dun droit de ptition locale
permettant aux habitants de soumettre une
question au conseil municipal ainsi que le
souhait dlaborer dautres instruments de
participation (panels de citoyens). http:/ /programme.
lesverts.fr/article.php3?id_article=292 site consult
le 01/12/2006.
14
Les positions sont plus dveloppes dans le
prcdent programme des Verts, volet
Institutions et Dmocratie , programme
adopt en dcembre 2003 et en janvier 2004,
http://programme.lesverts.fr/article.php3?id_art
icle=292, site consult le 01/12/2006.
15
Les questions institutionnelles ne sont pas
abordes en tant que telles, puisque Lutte
ouvrire se base sur un rejet du systme
politique tout entier. Cf Lutte de classe,
Texte dorientation, Union communiste
internationaliste, dcembre, 2005, motion
approuve par les dlgus prsents au congrs.
http://www.union-communiste .org/?FR-archp-
show-2005-1-641-3601-x.html, texte consult
le 01/12/2006.
16
Cette expression est trs ambigu et assez
rare, elle rappelle lide de dmocratie
permanente chre lextrme-gauche.
17
Le pacte prsidentiel , p. 21 dans
http://www.desirsdavenir.org/actions/telecharg
e_ pacte. php, site consult le 05/04/2007.
18
Christophe Prmat, Malentendus sur la
dmocratie participative, rflexion sur les
primaires socialistes, Sens Public, article mis
en ligne le 05/12/2006. http://www.sens-
public.org/article.php3?id_article=353.
19
Cette position avait t dfendue par le PCF
le 5 novembre 1999 dans un projet de loi
constitutionnelle pouvant sappliquer ds les
lections municipales de 2001. Le PRG,
lUDF, une majorit du PS et certains membres
du RPR y taient favorables.
20
Cela constitue le 11
e
engagement de Marie-
Georges Buffet dans sa campagne (15
engagements principaux). Les trangers
prsents sur le sol franais depuis trois ans
pourront voter et tre ligibles aux lections
locales. Aprs dix annes de rsidence, ce droit
stend aux lections nationales.
21
http://www.bayrou.fr/propositions/election-
modes-scrutin.html Site consult le 05/04
/2007
22
http://www.pourlafrance.fr/5.php Site
consult le 05/04/2007, proposition 181:
proscrire le droit de vote des trangers
propos par Nicolas Sarkozy, Sgolne Royal
et Franois Bayrou. Le droit de vote est
indissociable de la nationalit.
23
Nicolas Sarkozy, 2006, Tmoignage, Paris,
ditions XO, p. 166.
24
Congrs de Versailles, le 14/01/2007. Le
slogan du candidat est celui dune dmocratie
irrprochable. Notre dmocratie na pas
besoin dune rvolution constitutionnelle .
25
Pour la comparaison avec les programmes
des candidats de 2002, nous renvoyons notre
article Les promesses de rnovation
institutionnelle des candidats la
prsidentielle, Sens Public, article mis en ligne
le 28 fvrier 2007, http://www.sens-
public.org/spip .php?article392.
26
En attente des ngociations sur une
ventuelle candidature antilibrale unique, nous
avons considr les positions du PCF qui a dj
bauch un programme en vue des prochaines
chances lectorales.
27
Nicolas Sarkozy, 2007, Ensemble tout
devient possible, mon projet, http://www.
sarkozy.fr/lafrance/?mode=programme &id=53,
p. 4.
28
Philippe de Villiers, proposition 221,
http://www.pourlafrance.fr/7.php Site consult
le 05/04/2007.
29
Thomas Clay, 25 mars 2007, La V
e
Rpublique est morte, vive la VI
e
Rpublique,
http:// www.renover-maintenant.org/article.php3
?id_article=766 Site consult le 06/04/2007.
30
Sgolne Royal, 05/04/2007, Si je suis
lue , IExpress, 05/04/2007, p. 40.
31
Pour une analyse quantitative des discours
prsidentiels, nous renvoyons larticle
suivant: Damon Mayaffre et Xuan Luong, Les
discours de Jacques Chirac (1995-2002),
Histoire et mesure, XVIII N 3/4 Mesurer
le texte, mis en ligne le 3 avril 2007, rfrence
du 8 avril 2007, disponible sur: http://histoire
mesure.revues.org/document831.html.
32
On pourrait approfondir lvaluation des
styles rhtoriques des candidats dans leurs
discours en saidant dune analyse assiste par
ordinateur que dveloppe par exemple Pascal
Marchand pour les dclarations de politique
Christophe Prmat
58
gnrale des Premiers ministres. Voir http://
pascal-marchand.fr/matignon/index.htm. Site
33
Ce slogan a t explicit tout au long du
discours prononc au Parc des Expositions de
Bordeaux le 05/04/2007.
34
Olivier Rouquan, 2005, Rgulations et
stratgies prsidentialises sous la V
e
Rpublique,
Paris, ditions Connaissances et Savoirs, p. 56.
35
Clmence Pne, 01/03/2007, Bayrou se
convertit au rfrendum, IExpress. La
journaliste fait remarquer que Franois Bayrou
tait trs hostile aux rfrendums lorsquil tait
ministre de lducation nationale, en
tmoignent ces propos: un rfrendum est
forcment passionnel. Cela coupe le pays en
deux. Je ne crois pas que lcole ait besoin
daffrontements brutalement antagonistes.
36
Franois Bayrou, 07/04/2007, Pour une
rforme de fond sur les retraites , Journal des
Finances: je suis pour une rforme de fond et
je la soumettrai au rfrendum des Franais.
37
Franois Bayrou, 14/12/2006, Runion
publique de Lille, http://www.bayrou.fr
/discours/ bayrou-lille-141206.html, site
38
Philippe De Villiers, Mes cinq priorits
politiques, cinq ans pour remettre la France en
ordre, 100 premires propositions,
http://www.pourlafrance.fr, site consult le
12/02/2007. Depuis le projet politique de
Philippe de Villiers a t dvelopp, puisquil
contient le record de propositions (337).
39
Philippe De Villiers, http://www.pour
lafrance.fr/7.php, site consult le 06/04/2007.
40
Nicolas Sarkozy, 29/03/2007, Quel
prsident je serai, IExpress, p. 46.
41
Pierre Rosanvallon, 2006, La contre-
dmocratie, la politique lge de la dfiance,
Paris, ditions du Seuil, p. 29.
Abstract: Twelve candidates have been
qualified to compete for the presidential
election. As the idea of a new republic is
shared by several of them, we would like
to analyze the way they would initiate the
main institutional reforms. In addition to
this, the debate on political and
administrative institutions shows different
political styles. Does the claim for a
new republic reveal a deep transformation
of institutions which weakens the role
of the president? This hypothesis will
be discussed thanks to a comparison of
all the different programmes and an
analysis of the main political speeches.
EVENIMENT:ALEGERILE PREZIDEN|IALE DIN FRAN|A
59
French Elections: Revolutionary Conservatives vs.
Reactionary Progressives
MICHAEL RADU*
ith a stunning 86 percent turnout,
on May 6 the French electorate
gave the presidency to Nicolas
Sarkozy, son of a Hungarian immigrant,
who was running against socialist candidate
Segolene Royal. He won with 53 percent
of the vote: one of the largest margins in
the history of the Fifth Republic. It was an
expected result, since Sarkozy has led in
the polls since the beginning of the year. It
was also expected because France is in
such a crisis that the need for change was
obvious to most and made Sarkozys
victory inevitable. That only Sarkozy could
bring change was made abundantly clear
by Royals program, or lack thereof. She
offered nothing but the same tired slogans
and a socialist reactionary status quo that has
been followed by the French elites for
decades, promoted by socialist governments
and left unchallenged by others.
The most pressing issues facing the
new president and the new parliament to
be chosen in June, which is likely to give a
majority to the conservatives, are economic
and social. Indeed, the communist- and
socialist-controlled trade unions have
already threatened to attack the new
government the traditional way through
crippling political strikes. Indeed, among
Western countries, only in France can a
discredited communist party (its presidential
candidate received only 1.9 percent of the
vote in the first round two weeks ago)
control significant sectors of the economy
through its stranglehold on a union federation.
And the leftist unions have good reasons to
fear Sarkozy, who supports democratic
elections for union leaders and enforceable
legal limits to the unions ability to
paralyze vital public services.
To begin with, Sarkozy wants to
dismantle the cozy and costly pension
system of some public employees (railroad
workers retire at 55) and significantly
reduce their total number proportionally
the largest in the developed world by
attrition. Moreover, taking a page from the
U.S, British, and Australian system that is
much hated by the French intellectual elites,
he wants to link welfare and unemployment
payments to the obligation of actively seeking
a job. He also wants to reduce taxes and
the enormous national debt that has
accumulated over the decades as a result of
the steady growth of the welfare state.
In a country where citizens pay some
of the highest taxes in the world and where
unemployment rates have seldom gone
under 9 percent in decades (among the
young it has long remained at 25 percent),
that may seem normal.
* Michael Radu este Co-Chair al FPRIs
Center on Terrorism, Counter-Terrorism, and
Homeland Security. Acest articol este preluat cu
permisiunea autorului din http://www.fpri
.org/enotes/20070507.radu.frenchelections.html.
W
Michael Radu
60
But rational economics have never been
popular in France. However, even Sarkozy,
dynamic and realistic as he is in the French
context, remains a French politician. Hence
his hostility to the dislocations caused by
globalization, his economic nationalism,
protectionism and support for the costly
agricultural subsidies of which France is the
main beneficiary within the European Union.
Frances social and cultural problems
of are no less daunting, and once again
Sarkozy has the merit of recognizing, often
rudely, their existence. On the one hand,
his concept of chosen immigration, based
on French economic needs rather than old
customs and irresponsible humanitarianism,
has attracted him rivers of venom in places
like Benin, Mali, and Senegal, big exporters
of illegal immigrants, as did his denunciations
of traditional paternalism in bilateral
relations with former colonies. His call for
the creation of a ministry of immigration
and national identity provoked the usual
epithets of racism and xenophobia from
the human rights and progressive circles,
but also marginalized the truly xenophobic
and often racist National Front and
attracted its voters. On the other hand, if
parliamentary elections result in a
reinforcement of the electorates desire for
change, one may witness the end of the
Communist Party and the further fringes of
the Left and, hopefully, the beginning of
the modernization of the Socialists.
Perhaps the most important of the
factors leading to Sarkozys victory was
the general perception that he is a strong
law-and-order politician, a perception created
during his tenure as Interior Minister. The
perpetual chaos of the dysfunctional banlieues,
the crime infested, mostly Muslim-majority
suburbs of the large cities, a growing number
of illegal immigrants, and rising crime
rates have all created a general sense of
insecurity which he, almost alone among
politicians, recognized and tried to do
something about. At the same time, the
banlieues could at any time explode in a
repetition of the anarchic riots of 2005,
combined with the increasing aggression and
desperation of the extreme Left. Combined
with the entrenched leftism of the unions,
it is this, rather than global warming, that
may well produce a very hot summer.
Just as he brings some rationality in
economic and social policies, Sarkozy is
expected to bring maturity in foreign policy,
and especially in relations with the United
States. Unlike the Left, which is ideologically
and reflexively anti-American, and unlike
incumbent President Jacques Chirac, who
feels that French influence invariably means
opposition to Washington, Sarkozy promises
to be pragmatic. That does not make him
pro-American in the sense naive conservatives
in the United States wish him to be, but
pragmatic, polite, and predictable. On
issues like the Middle East, including Iran,
cooperation will be close; it will continue
to be excellent on counterterrorism and
difficult on trade or the accession of
Turkey to the EU. Inside the EU the old
Franco-German coalition is gone, but so is
the relentless French hostility to London.
France has long been an influential
political and social factor in Europe, and
Sarkozys election adds another powerful
voice for change to that of Chancellor
Angela Merkel in Germany and Prime
Minister Fredrik Reinfeldt of Sweden.
Together these political trends promise a
more modern Europe and less friction with
the United States.
Rsum:. Le point fort de M. Sarkozy a t,
peut-tre, son image de politicien conservateur,
dfendeur de la justice et de lordre public,
cre pendant son mandat de Ministre de
lIntrieur. Les principaux problmes quil
devra grer en tant que Prsident sont ceux
conomiques et sociaux et ceux concernant
lavenir de lUE et les relations avec les EU.
ISTORIE POLITIC
61
Rela(iile stat-biserica, fundament al
diploma(iei ecleziastice
ANCA-PARMENA OLIMID
mergenta statelor-natiune constitutionale
si democratice a fost nsotit de un
conflict cultural ntre conceptele
rigide ale catolicismului si fortele anti-
clericale intransigente ale secolului al
XIX-lea, incluznd un amplu proces de
mobilizare a maselor si implicnd toate
sferele vietii sociale: scoli, universitti, pres,
familie (chestiunea cstoriilor mixte),
simboluri nationale etc.
1
.
Pe parcursul secolului al XIX-lea,
principiul modern al separrii bisericii de
stat nu a cunoscut n Romnia forme
agresive. De altfel, toleranta si libertatea
religioas au constituit premisele constituirii
Bisericii Ortodoxe ca o institutie de stat,
considerat a fi sufletul natiunii
2
.
De-a lungul istoriei poporului romn,
Biserica Ortodox Romn a fost pstrtoarea
traditiilor religioase, organizatoare a vietii
morale si etnice a natiunii romne si a
patrimoniului, denumit n dese rnduri
Biseric national
3
, iar mitropolitii vremii
au nteles rolul bisericii n pstrarea
spiritului national si n ntreaga viat
cultural
4
.
Consacrnd vechile traditii de ntelegere
si de deplin solidaritate ntre Biseric si
Stat, Constitutia de la 1866 a asigurat Bisericii
Ortodoxe situatia de Biseric dominant a
statului romn. Dup lungi dezbateri, s-a
ajuns la aceast formul constitutional:
Biserica ortodox romn fiind religia
marii majoritti a Romnilor este Biserica
dominant n statul romn
5
.
Doctrina Bisericii Ortodoxe privitoare
la relatia sa cu statul a exclus posibilitatea
unui conflict provocat de Biseric. De fapt,
n evolutia Bisericii Ortodoxe nu regsim
conflicte majore care s fi fost provocate
de biseric, deoarece relatiile sale dezvoltate
cu statul sunt circumscrise situatiei din
Imperiul Bizantin, adic Biseric de stat
6
.
De-a lungul ntregii noastre experiente
istorice, Biserica Ortodox a fost un factor
constitutiv si integrant al vietii noastre de
stat
7
: Biserica noastr are alte traditiuni.
Biserica rsritului din momentul ce
societatea antic a trecut la cretinism, s-a
confundat cu Statul. n Statele ortodoxe a
fost totdeauna un amestec puternic al
Statului civil
8
si n care rolul important al
preotului ortodox n pstrarea spiritualittii
crestine autentice si are izvorul n misiunea
sa fundamental si anume, aceea de a
initia, aplica, pune n practic si coordona
toate mijloacele si metodele indicate pentru
binele si progresul spiritual al parohiei.
De aici reiese si orientarea eclezial
fundamental a bisericii, aceea de a servi
ca loc si cadru de exprimare a dreptei
credinte, fiind punctul de plecare si cel
final al vietii crestine si misiunii preotesti
9
.
E
ISTORIE POLITIC
Anca-Parmena Olimid
62
n Biserica crestin, preotia, n general,
si preotul ortodox, preotul de enorie, n
special, are cea mai nalt si sfnt misiune:
ndeplinete pentru cretini un rol deosebit
de important.... El este un printe al tuturor
credincioilor, iar cuvntul lui este un
pretios ndrumtor
10
. Preotimea, n ansamblul
su, s-a format ca o clas venerabil de
oameni, care au aflat multumirea lor din
neam n neam
11
.
n cuvntul rostit n aula Faculttii de
Teologie din Sibiu, la 30 ianuarie 1987, cu
prilejul srbtoririi patronilor nvtmntului
teologic, Mitropolitul Ardealului, Crisanei
si Maramuresului, Antonie Plmdeal, si
ndrepta pledoaria sa spre postularea unui
preot complet care din toate punctele de
vedere, s fie bine narmat cu cunotiinte,
cu viata spiritual, n aa fel nct s
poat deveni printe, s poat deveni
ndrumtor, lumintor, dttor de solutii,
de rspunsuri, credincioilor cu care va
intra n contact
12
.
Dac n cazul preotimii ortodoxe putem
vorbi de o real implicare n viata social a
poporului romn, n cazul clerului catolic,
trebuie s corelm evenimentele din plan
intern cu evolutia de ansamblu a catolicismului
n spatiul european, deoarece papalitatea a
dezvoltat ntotdeauna n relatiile cu
popoarele o atitudine politic constant
13
.
Evenimentele ce au marcat prezenta
catolicismul pe teritoriul Regatului Romniei
n cea de-a doua jumtate a secolului al
XIX-lea trebuie analizate ntr-un context
mai general, cel al relatiilor bulversate de
Revolutia francez dintre societate si
religie ce au impus catolicismului o nou
reconfigurare.
nainte de 1789, desfsurarea extern
a istoriei universale a fost determinat n
mare parte de nvttura traditionalist:
Biserica catolic a circumscris toate
domeniile vietii umane. Sistemul era constituit
din cercuri concentrice, asociind principiul
monarhic primatului pontifical si principiului
aristocratic exprimat prin intermediul corpului
episcopal
14
. Revolutia de la 1789 a schimbat,
ns fundamental pozitia Bisericii, cci o
lume nou se constituie n afara sa:
societatea industrial si urban, filosofia,
stiintele naturale, arta etc.
Una din primele consecinte ale
Revolutei a fost divizarea ntr-o manier
extrem a opiniilor despre ideile republicane
si despre democratie
15
. Democratia nu era
dect o consecint a liberttii spirituale,
cea care fcea ca puterea s emane ca un
drept al natiunii, nteleas ca suma
indivizilor care triesc ntr-un stat
16
. De
altfel, ntreaga dezvoltare a vietii politice si
religioase din secolul al XIX-lea a fost o
lupt ntre ideile conservatoare si ideile
revolutionare, puse n practic pentru putin
timp de revolutia francez de la 1789.
n domeniul politic, aceste schimbri
au generat o nou conceptie asupra societtii
si statului, si, prin urmare, au marcat si
evolutia relatiilor dintre autoritatea public
si institutiile confesionale. Aceast ultim
chestiune priveste politica si neglijeaz
tocmai ceea ce este specific religios, si anume
credinta, cu toate consecintele ei asupra
existentei si comportamentul credinciosilor
17
.
n domeniul economic, noile descoperiri
ale stiintei au condus la un nou mod de
gestionare a bunurilor de consum. Aparitia
unei noi forme de proprietate, capitalul, si o
nou form de munc, munca salariat, au
nsotit noi ritmuri de productie opresive,
ignornd vrsta, sexul sau situatia familial
ce au provocat n jurul anului 1890
numeroase greve sngeroase si atentate
anarhiste
18
.
Dac, pe de o parte, istoria chestiunii
religioase a comportat de-a lungul timpului
numeroase interpretri, n functie de
perioada istoric, la sfrsitul secolului al
XIX-lea, Biserica se afla n fata unui
ntrebri care opunea traditia unei fidelitti
necontestate si neconditionate fat de
ISTORIE POLITIC
Relaiile stat-biseric fundament al democraiei ecleziastice
63
edificiul Bisericii si perspectiva adeziunii
lumii muncitoare, n ntregime, la socialism.
Un aspect important al enciclicelor
papale a fost relevat de rapoturile stiintei
cu credinta si raporturile puterii temporale
(Statul) cu puterea spiritual (Biserica)
19
.
n Biserica catolic, este cunoscut imensa
autoritate si influenta covrsitoare pe care
o are ea asupra vietii lumii catolice, sub
toate formele ei
20
, iar edificiul teologic
trebuie s fie formulat de principiile
esentiale ale filozofiei scolastice, ntr-un
secol n care ordinea spirtual este obligat
s recunoasc o consistent proprie ordinii
temporale
21
.
Din orice punct de vedere confesional,
Papa Pius al IX-lea refuz categoric n
Pascendi Dominici Gregis ideea unui
conflict ntre stiint si religie, Stat si
Biseric si admite, n ciuda tendintelor
etatiste referitoare la Biseric, c aceasta
este fructul constiintei colective, altfel spus
ansamblul constiintelor individuale. Papa
confer Bisericii trei atribute: disciplinar,
doctrinal si liturgic. De aici decurg drepturile
si obligatiile sale, iar acest triplu atribut
justific prezenta papei ntr-o epoc n care
expresia folosit n mod curent pentru a
caracteriza natura relatiilor dintre societate
si religie este: contiinta religioas este
principiul ce genereaz autoritatea.
Curentul intransigent, dezvoltat cu
energie prin ultramontanism, si gseste o
exprimare perfect n Enciclica Pascendi
Dominici Gregis a Papei Pius al X-lea ce
condamna la 8 septembrie 1907 spiritul
secolului trecut si orice practic
anticatolic.
n acest moment al discutiei, se impun
anumite precizri legate de evolutia si
afirmarea ultramontanismului, curent
ecleziastic bazat pe autoritate papal si
supunere fat de Scaunul de la Roma ce
cuta o nou justificare pentru a i se
motiva suprematia. Acest nou curent a
caracterizat si reconstruit lumea catolic n
secolul al XIX-lea. Ptruns de dorinta de a-
si arta dominatia si intoleranta Bisericii
fat de stat, ultramontanismul s-a constituit
n cercuri concentrice pornind de la
institutia pontifical
22
. Prin raportarea la
dogm, disciplin, societate, institutia
pontifical va dobndi constiint de sine,
dup o lung perioad de tulburri si
confuzii.
Noul curent revigora constiinta
european n conformitate cu credinta
Bisericii, ns aceast revenire nu-i putea
da catolicismului ceea ce nu avea nici ea:
forta istoric. Izvoarele noului spirit catolic
pot fi gsite n lucrrile marilor gnditori
care sustin necesitatea unui catolicism
dominat de Pap ce trebuie s-si
redescopere latura centralist. Importanta
acordat Papei, ca succesor al lui Petru,
reprezint, de altfel, trstura definitorie a
catolicismului cruia i se recunoaste
misiunea de a consolida unitatea si
solidaritatea Bisericii
23
.
Ceea ce a caracterizat catolicismul n
secolul al XIX-lea a fost tocmai
semnificatia politic atribuit institutiei
pontificale prin respingerea rationalismului
si a ideilor liberale la care se adaug
proiectul de restaurare a puterii papale.
Note
1
Cristopher Clark, Wolfram Kaiser, Culture
Wars: Secular-Catholic Conflict in Nineteenth-
Century Europe, Cambridge University Press,
Cambridge, 2003, p. 1; E. Renan, Quest-ce
que une Nation?, R. Helleu, Paris, 1934, p. 11,
R. Johannet, Le principe des nationalits,
Nouvelle Librairie Nationale, Paris, 1923, pp.
61-62, G. Weil, IEurope et lide de
nationalit, Albin Michel, Paris, 1938, p. 306.
2
Directia Arhivelor Nationale Istorice (n
continuare se va cita D.A.N.I.C.), Fond
Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice,
Dosar 7/1880, f. 202 (f).
3
Pompiliu Nicolau, Misiunea Bisericii noastre
nationale n Irineu Mihlcescu, Emilian Vasilescu,
Aprarea credintei, Editura Cugetarea,
ISTORIE POLITIC
Anca-Parmena Olimid
64
Bucuresti, 1941, p.197; Grigorie L. Botosneanul,
Biserica Ortodox Romn i celelalte
confesiuni i secte n Biserica Ortodox
Romn, Seria III, Anul XLVII nr. 6 (579),
1929, pp. 489-492.
4
Manuela Gheorghe, Religie i schimbare
social n Romnia, Editura Fundatiei AXIS,
Iasi, 2004, p. 89.
5
Lazr Iacob, Stat i Biseric n Ortodoxia, vol.
I, Tipografia Crtilor Bisericesti, Bucuresti,
1942, p.108.
6
Const. St. Constantinescu, Rolul Bisericii n
Stat i sprijinul ce-l d pentru garantarea
nationalittii, Tipografia si Legtoria de Crti
O. Thringer, Rmnicu-Vlcea, 1911, pp. 5-6.
7
Ion Zamfirescu, Ortodoxia romneasc,
Tipografia Sfintei Mitropolii a Olteniei,
Craiova, 1942, p. 28. Vom indica, n acest sens,
doar un pasaj din lucrarea de licent Atanasie
M. Popescu, Lucrarea cretin-social n
parohie, Universitatea din Bucuresti, Facultatea
de Teologie, 1943, p. 51 (lucrare tiprit)
(]rile Romne au devenit izvoarele de trai i
de ntretinere i pentru Biserica Ortodox din
Orient. Cu acest prilej, n sufletul romnului se
nscuse o tendint de solidaritate cretin cum
nu o ntlnim dect n primele veacuri ale
Bisericii Cretine. Prin urmare, Biserica a
creat i calitatea proverbial a poporului
romn, adic superioara lui cretin fat de
alte popoare).
8
Take Ionescu, Legea clerului (Discursuri
rostite n discutia general din Camer i din
Senat-Discursul rostit n edinta Senatului de
la 21 aprilie 1893), Tipografia Gutenberg,
Joseph Gbl, Bucuresti, 1893p. 14.
9
Dumitru Stniloaie, Teologia Dogmatic
Ortodox, vol 2, Editura Institutului Biblic si de
Misiune, Bucuresti, 1978, p. 219.
10
Iustinian Maramuresanul, Preotul n
Telegraful Romn, Anul 128, nr. 35-36,
Tipografia Eparhial Sibiu, Sibiu, 15
septembrie 1980, p. 2.
11
D.A.N.I.C. , Fond Ministerul Cultelor si
Instructiunii Publice, Dosar 7/1880, f. 200.
12
Antonie Plmdeal, Preotul n Biseric, n
lume, acas, Tipografia eparhial Sibiu, Sibiu,
1996, p. 64.
13
Avro Manhattan, The Vatican in World
Politics, New York, Gaer Association, 1949,
pp. 13-18.
14
Ren Rmond, Religie i societate n Europa.
Secularizarea n secolele al XIX-lea i al XX-
lea 1789-2000, Editura Polirom, Iasi, 2003, p.
106.
15
Gabriel Fragnire, Le Royaume de lhomme.
Essai sur la religion et la dmocratie, ditions
du Mont-Blanc, Geneva, 1973, p. 71.
16
Nicolae Balc, Criza spiritual modern i
cauzele ei, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane,
Sibiu, 1934, p. 22.
17
Ibidem, p. 66.
18
Papa Ioan Paul al II-lea, Enciclica
Centesimus annus adresat venerabililor frati
ntru episcopate, clerului, familiilor clugresti,
credinciosilor Bisericii Catolice si tuturor
oamenilor de bunovoint cu ocazia
centenarului enciclicei Rerum novarum,
publicat n Ioan. I. Ic jr. si Germano Marani,
Gndirea social a Bisericii, Editura Deisis,
Sibiu, 2002, p. 135.
19
Pedro Ramet, Eastern Christianity and
Politics in the Twentieth Century, Vol. 1, Duke
University Press, Durham, 1988, pp. 3-61.
20
Spiru C. Haret, Criza bisericeasc, Institutul
de Arte Grafice Carol Gbl, Bucuresti, 1912, p.
11.
21
Franois Rouleau, Vulturul bicefal i cele
dou sbii n Ioan I. Ic jr. si Germano Marani,
op. cit., p. 343.
22
Rne Rmond,op.cit., p. 107
23
Philippe Gaudin (coord.), Marile religii,
Editura Orizonturi, Bucuresti, 1995, p. 282.
Abstract: The intention of this article
is to analyze the relationship Church-
State not only from the point of view of
the religious principles existing in
Romania at the end of the 19
th
century
and the beginning of the 20
th
century,
but also from the point of view of the
internal functioning principles of the
classic legal Church and State
relationships.
ISTORIE POLITIC
65
Principele Barbu Dimitrie $tirbei (1849 -1856)
- Precursor al conservatorismului romnesc
ANGELA-RAMONA DUMITRU
n epoca modern, se crease o majoritate
preponderent boiereasc, ndrumat de
liderii puternicelor familii latifundiare
Sturdza, Ghica, Cantacuzino, Vcrescu,
Golescu, Cmpineanu, Bleanu, Bibescu,
Stirbei, Flipescu s.a. Programul lor de
guvernare avea n general un continut
oligarhic cercurile oligarhice erau
identificate n genere cu gruprile
conservatoare si urmrea, pe plan
intern, trecerea tuturor prghiilor puterii n
mna marii boierimi.
Dup 1848, n principatele romne,
factiunile ultraconservatoare se opuneau n
continuare accesului categoriilor sociale
mijlocii si mici la functiile de stat. Se
degaj totusi si n cadrul gruprilor
boierimii o tendint ctre schimbare, ctre
trecerea chestiunilor de interes general
deasupra rivalittilor de partid. Adeptii
nnoirii se distingeau prin aplecarea ctre
realittile vremii si tendinta de a opera o
restructurare de sus n jos
1
a institutiilor
administrative. Modelul conservatorilor
reformisti
2
, din categoria crora a fcut
parte si Barbu Stirbei, se plasa undeva
ntre regimul restauratiei franceze (1815
1830) si monarhia constitutional si
autoritar a lui Ludovic Philippe dOrlans
(18301848). Ei respingeau n principiu
recurgerea la metode radicale (chemarea la
arme) pentru rezolvarea chestiunii
nationale si nclinau s utilizeze forme
diplomatice, mai ales secrete, cutnd s
obtin avantaje pentru poporul din care
Iceau parte prin exploatarea divergentelor
dintre marile puteri. Adesea conservatorii
dinainte de 1859 au apelat vremelnic la
ajutorul Rusiei si Austriei ca s reduc
presiunea otoman, s redobndeasc pentru
tar vechea autonomie intern si s
pregteasc conditiile pentru nlturarea
dependentei de nalta Poart.
Marea boierime, suport al conserva-
torismului, a aderat la programul unionist,
dar a persistat n a separa latura lui
national de cea social. Asa cum sublinia
si istoricul Dan Berindei, boierimea
conservatoare dorea o unire conservatoare
n care ea s-si poat pstra n continuare
puterea si care s nu fie nsotit de
reformele sociale preconizate de celelalte
clase
3
. Conservatorii n frunte cu abilul
om politic Barbu Stirbei au ezitat s
nfrunte guvernul revolutionar sprijinit de
multime, unii coopernd cu el, altii
pstrndu-se n expectativ. Barbu Stirbei,
retras o vreme la Buftea, s-a ferit s se
compromit ntr-o actiune ndreptat
mpotriva intereselor neamului su.
Educa(ia
Barbu Dimitrie Stirbei se trage din
neamul Bibestilor, fiind fiul natural al lui
Dumitru Bibescu si al Ecaterinei Vcrescu
si fratele lui Gheorghe Bibescu acesta
ISTORIE POLITIC
Angela-Ramona Dumitru
66
din urm ocupnd tronul Trii Romnesti
n perioada 18421848. Barbu Bibescu s-a
nscut fie n anul 1801 (conform unor
surse), fie n 1796 (dat pentru care
pledeaz ca valabil nsusi viitorul domn)
si a adoptat n anul 1813 numele de familie
Stirbei, dup bunicul din partea mamei. n
copilrie, Barbu si-a nsusit, de la dascli
privati, notiuni din domeniul istoriei si
literaturii si a nvtat limbile francez si
greac. Apoi a fost trimis s-si desvrseasc
studiile la Paris. Capitala francez a contribuit
la formarea lui ca reformator modern de
nuant conservatoare, care a crezut n nou,
n emanciparea economic, social si
politic. Maniera preferat pentru a obtine
schimbarea structurilor romnesti se deosebea
sensibil de cea adoptat de revolutionarii
din 18481849. El nu era de acord cu
actiunea lor radical, ci cuta s partoneze
evolutia de sus, n stilul monarhilor luminati.
Ierarhia valorilor
De la ntoarcerea lui n tar (anul
1821) si pn la nscunarea ca domn,
Barbu Stirbei a urcat cu abilitate pe scara
rangurilor si demnittilor: biv vel cminar
(1825), ispravnic al judetului Ilfov (1826),
mare clucer (1827), al doilea sames al
Vistieriei (1828), comisar romn pe lng
armata imperial (1828), al doilea vistier
(1829), vornic de politie (1829), titular la
Ministerul de Interne (1830), titular al
Ministerului de Externe (secretar de stat si
component al Sfatului administrativ restrns
1831), mare logoft al treburilor bisericesti
(1833), membru activ al Eforiei scolilor
(1835), membru al unei comisii bugetare si
apoi n Comitetul pentru revizia caselor de
binefacere si a bugetului scolilor, membru
al Adunrii obstesti, ministru al Justitiei
(1836). Initiat la Paris n tainele dreptului
si ale administratiei, viitorul domn a avut o
contributie considerabil n sensul redactrii
n spiritul occidental a asezmintelor
constitutionale cuprinse sub numele de
Regulamentul Organic. Lui Barbu Stirbei
i fusese ncredintat conducerea guvernului
n august octombrie 1843, pentru
perioada n care fratele su, Gheorghe
Bibescu efectuase cltoria de nvestitur
la Constantinopol.
Familia
Creznd un valori conservatoare de
netgduit precum religia si familia Barbu
Dimitrie Stirbei s-a cstorit cu Elisabeta
Cantacuzino si a avut 4 bieti (Grigore,
George sau Gheorghe, Alexandru, Dumitru)
si 2 fete (Fenareta si Alexandrina), unii
dintre bieti devenind peste ani cunoscuti
oameni politici.
La 16/26 iunie 1849, dup ce a avut
loc ceremonia lecturii firmanului de numire
a domnului Trii Romnesti, acesta a
pronuntat un discurs promittor din punct
de vedere al angajamentelor asumate.
nscunarea noului principe s-a oficiat fr
fal, ntr-o tar adnc marcat de
convulsiile politice si sociale prin care
trecuse.
Din cele dinti zile ale guvernrii sale,
Barbu Stirbei a nfruntat o multitudine de
probleme politice, cauzate de mai vechi
contradictii ntre diferitele grupri autohtone,
de urmrile imediate ale revolutiei ori de
adversitatea unor categorii sociale fat de
detintorul puterii. Stirbei era un om
luminat, cu evidente nsusiri de administrator,
perceput de unii contemporani drept un
om rece si lipsit de afabilitate; era de
orientare conservatoare. Homo novus
4
,
temut si respectat pentru avere, abilitate si
relatii, proasptul gospodar nu a gsit prea
multi prieteni nici mcar n rndurile marii
boierimi. Dac, initial, Stirbei a pstrat pe
ministrii fostului caimacam si chiar si pe
acesta n guvernul ce l-a format, n
septembrie, a procedat la o remaniere, n
temeiul crora a ncredintat unele departamente
rudelor sale. Era, de fapt, o ndeprtare de
ISTORIE POLITIC
Principele Barbu Dimitrie tirbei (1849-1956) - Precursor al conservatorismului romnesc
67
ultraconservatori, fr a renunta, ns, la
propria orientare conservatoare.
Tradi(ia creytin
n prima etap a domniei lor, a existat
o desvrsit conlucrare ntre nobilul
romantic
5
de la Iasi si cumintele chibzuitor
de la Bucuresti
6
, concretizat n schimburi
dese de scrisori ori de emisari, n realizarea
unor proiecte, n sftuiri reciproce, n care
Grigore Alexandru Ghica accepta opinia
mai competent a domnului vecin, Barbu
Dimitrie Stirbei.
Telul guvernrii sale se nftiseaz
cercettorului cu destul claritate n
corespondenta cu Grigore Ghica, domnul
Moldovei, cruia i mrturisea, la 28
iunie/10 iulie 1850: este de datoria
noastr, naintea contemporanilor nostri,
naintea istoriei si naintea constiintei
noastre, s mentinem asa cum sunt
rmsitele ce rmn nc trii din vechile
ei privilegii si s transmitem neatins
urmasilor nostri mostenirea pe care am
primit-o
7
.
Ordinea yi legalitatea
Barbu Stirbei a considerat c printre
metodele de guvernare care se impuneau
n asemenea conditii era si aceea a
efecturii de inspectii n provincie,
examinnd direct cum se ndeplineau
poruncile sale. Vizitele anuale pe care mi-
am propus s le efectuez n toate judetele
nota el constituie corolarul indispensabil
al msurilor ntreprinse pentru a revizui
administratia si a da activittii din sectoarele
vietii publice acel impuls care caracterizeaz
guvernul central
8
si continua afirmnd
Vizita mea n fiecare localitate nu constituie
un simplu act de prezent, ci o sarcin
laborioas. Culegnd toate informatiile,
constatnd eu nsumi cum se aplic
diferitele msuri, acordnd o deosebit
atentie examinrii tuturor judetelor, mi
formez o idee clar asupra gradului n care
a ptruns n fiecare localitate spiritul noii
administratii; dup aceea, nconjurndu-
m de toti functionarii din judet, le prezint
un tablou exact, dovedind prin aceasta c
nimic nu scap vigilentei mele
9
.
Barbu Stirbei a tinut permanent la loc
de frunte chestiunile care veneau n atingere
cu organizarea armatei. Grija pentru soarta
ei se ncadra n strategia cu privire la
directiile si priorittile de modernizare a
institutiilor statului. Cu toate c a resimtit
din plin restrictiile impuse din partea
puterilor suzeran si protectoare, domnul
a perseverat n actiunea de redimensionare
a armatei: a nfiintat n 1849 un organism
intitulat Sfatul ostsesc. Statul major
princiar (stabul), transformat ntre timp n
Administratia ostirii, a fost lrgit sub Barbu
Stirbei cu o nou sectie, cea a serviciului
contabilittii. Din 1856, Administratia ostirii
a luat denumirea de Departamentul ostsesc,
numit tot mai des n actele oficiale
Ministerul de Rzboi. n anul 1852 s-au
pus bazele codului de justitie militar.
Dup venirea lui Stirbei n tar, nalta
Curte Criminaliceasc si-a ncetat lucrrile,
iar condamnrile ei au fost n fapt putine si
usoare. n privinta revolutionarilor pasoptisti,
Stirbei n-a acceptat dect revenirea unor
pociti, dar a respins pe toti cei ce refuzau
s plece capul. ngrdit n libertatea de a
decide de ctre puternicii Europei de est,
hrtuit de opozitia boiereasc, temtor fat
de spiritul revolutionarilor din emigratie,
Barbu Stirbei a promovat o politic intern
ce se voia autoritar si n acelasi timp
reformatoare.
Modernizri semnificative s-au operat
n materie de jurisdictie (Codul penal si de
procedur penal). n 1850 s-a hotrt
intrarea n vigoare a Codicei criminaliceasc
si a procedurii ei, ntocmit cu multe
mprumuturi din codul francez de instructie
criminal din 1808. Noua reglementare
penal, arta I. C. Filitti, s-a inspirat evident
ISTORIE POLITIC
68
de modele apusene, dar tinnd seam de
obiceiul pmntului
10
.
S-a procedat la o selectionare mai atent
a magistratilor, exercitndu-se o supraveghere
nentrerupt a activittii lor. Dndu-se curs
unor reclamatii, s-a adoptat conduita ca
sentintele judectoresti s fie executate n
anul pronuntrii lor; treptat s-au rezolvat
majoritatea celor peste 65 000 de dosare
aflate n anchet la nceputul domniei.
O comisie de boieri conservatori, n
frunte cu Apostol Arsachi si compus din
Constantin Ghica, Alecu Filipescu-Vulpe,
Constantin Cantacuzino, Barbu Catargiu,
Gheorghe Otetelesanu, Alexandru Ghica
Barb Rosie, a primit dispozitia de a
depista cile de iesire din criza propriettii.
Concluziile anchetei echipei conservatoare
asupra relatiilor agrare s-au reflectat partial
n legea din 1851. Se ddea tranilor
posibilitatea de a opta ntre o nvoial cu
proprietarul pe o perioad de cinci ani si
strmutarea pe alt mosie la achitarea
tuturor sarcinilor asumate anterior. Dijma
se convertea n munc, stabilindu-se ca
chiriasii cum erau numiti tranii clcasi
s presteze anual 22 de zile, n timpul
muncilor agricole hrana asigurndu-se de
boier. Clcasii se vedeau obligati s dea
dijm 1/10 din produsele cerealiere si 1/5
din fn. Totodat, plugarii erau scutiti de
plocoane, iar munca lor nu putea s fie
nchiriat. Lor li se recunosteau drepturile
de a folosi pdurea si calitatea ca, n
absenta proprietarului, s procedeze la
dijmuire, mpreun cu preotii si fruntasii
satului.
La ordinea zilei se impunea si
chestiunea desfiintrii complete a robiei. n
1851, se semnalau silintele comisarului
Ahmed Efendi de a convinge pe boieri s
acorde emanciparea robilor. n Tara
Romneasc s-au introdus restrictii la
vnzarea acestora, interzicndu-se desprtirea
familiilor de tigani prin vnzare sau donatie.
n ambele tri Vistieria cumpra robi,
pentru a-i pune apoi n libertate. Cu cteva
luni nainte de prsirea tronului, la 8/20
februarie 1856, principele promulga si
desfiintarea robiei n Tara Romneasc,
prin despgubirea proprietarilor cu cte 10
galbeni de fiecare tigan eliberat.
Economia liber
Gratie unei politici fiscale rezolute,
datoria public sczuse n 1851 la 8
milioane lei, iar n 1853 la 1 milion lei.
Veniturile rezultau din capitatie, patente,
vmi, saline si domenii. Stirbei a intentionat,
la un moment dat, s confiste averile
exilatilor revolutionari, dar a trebuit s
renunte.
Om cu un respect vdit pentru carte,
Barbu Stirbei s-a preocupat ndeaproape de
nvtmnt, socotind reorganizarea lui ca
indispensabil satisfacerii nevoii imperioase
de cadre. La venirea n tar el nu mai
gsise n functiune dect cteva pensioane
de limb francez precum cele ale lui
Gianelloni, Grandpr, Malanotti iar n
limba romn, scoala de fete patronat,
nc de la nfiintare, de ctre sotia sa,
Elisabeta Stirbei. Din acest motiv, Barbu
Stirbei se exprima n scris, la 13/25 aprilie
1850, c instructia public trebuie adaptat
nevoilor populatiei, dar s nu aib exclusiv
n vedere interesul ctorva familii
privilegiate; n consecint, ea trebuie s fie
national, s rspund interesului diferitelor
clase si s pstreze traditia
11
.
Probleme de nvtmnt si cultur au
fost avute n vedere. n 1850 Stirbei voia
refacerea nvtmntului, care trebuia s
fie national, s pstreze culoarea local
12
si s satisfac interesele diferitelor clase ale
societtii. n realitate, el a evitat s renvie
reteaua de scoli stesti, pentru a nu fi
revolutionati tranii, ngrijindu-se, n
schimb, de scolile primare urbane, de
nvtmntul secundar (la Bucuresti), de
nfiintarea unor unitti de nvtmnt
practic si specializat si de cursurile
ISTORIE POLITIC
69
complementare de trei ani, destinate a se
dezvolta n nvtmntul universitar. n
capitalele celor dou tri s-au nfiintat sau
dezvoltat seminarii. Gimnaziul de la Bucuresti
si-a reluat activitatea n ianuarie 1851.
n domeniul nvtmntului s-au
nregistrat unii pasi nainte, att n privinta
scolilor existente, ct mai ales a planurilor
de dezvoltare. S-a efectuat o consolidare a
nvtmntului mediu. n 1855 se pregtea
constituirea la Bucuresti a unei scoli
comerciale cu profesori buni si se discuta
dezvoltarea nvtmntului mediu din
Craiova. Scolile doctorilor Polizu si Davila
au fost reunite ntr-o unic scoal de mic
chirurgie de la Mihai Vod constructia
mnstirii fiind distrus n ultimii ani ai
regimului totalitar si ea avea s fie
nucleul viitoarei institutii superioare de
nvtmnt medical.
Armonia social
Numrul celor implicati n actul artistic
a sporit, dar, n bun msur, si calitatea
lor, ca si integrarea lor european. n
aceast privint, se constat pregtirea si
specializarea peste hotare a multor artisti,
la Roma, Paris, Viena si Mnchen.
n arhitectur se constat progrese si
realizri mai ales la Bucuresti. Au fost
ridicate noi edificii publice, ca si cldiri
reprezentative. Poate fi mentionat Teatrul
National din Bucuresti, inaugurat la 31
decembrie 1852 oper a arhitectului
vienez Joseph Heft.
Mediul urban a cunoscut transformri.
Au fost ridicate la rang de oras Calafatul,
Clrasi (denumit Stirbei) si Oltenita. n
aceast perioad a nceput s se dezvolte
rapid orasul Turnu Severin. Capitala
Bucuresti a nregistrat simtitoare progrese
edilitare. Calea Mogosoaiei a fost refcut
n ntregime si lucrri similare au fost
initiate pe alte 18 strzi bucurestene.
Amenajarea grdinii Cismigiu a fost
ncheiat si s-a amenajat si Zvoiul de la
Rmnicu Vlcea. Politia din Bucuresti a
fost reorganizat, capitala Trii Romnesti
ajungnd s numere 800 de sergenti de
strad. n Bucuresti au nceput, n 1853,
lucrri pentru construirea unui nou pod
peste Dmbovita, n dreptul Grdinii cu
Cai si, totodat, s-au initiat msuri pentru a
se evita inundatiile. La Bucuresti s-au
nregistrat nceputurile amenajrii unor
mari cimitire. Tot aici s-a nregistrat fiintarea
unor hoteluri cu denumiri europene (Htel
de France, Htel de Londres, Hotel zur
Stadt Wien etc.); la Craiova s-au introdus
felinare n 1850, care se aprindeau n 1852
doar n noptile ntunecoase
13
.
Dup ce strlucise n capitalele Moldovei
si Munteniei ca ndrumtor si conductor
al trupelor statornice pe care le ntemeiase,
Costache Caragiale si gseste la Craiova
adpostul care s-l fereasc de represaliile
la adresa activittilor sale revolutionare si
vatra trainic a temeliilor unui teatru national.
nsotit de Costache Mihileanu si de alti
actori, Costache Caragiale pentru ntia
oar instaleaz teatrul n mijlocul bucuriei
si al admiratiei oltenilor. Asemenea fapte
dovedesc locul de frunte al Craiovei ntre
centrele culturale care au fost leagne ale
teatrului romnesc. Totodat, ele arat c
trupa condus de Costache Caragiale si
Costache Mihileanu, care au pus bazele
unui teatru institutionalizat, n 1850, nu a
poposit pe un loc gol. Repertoriul stagiunii
18511852 este revelator pentru a defini
valoarea actului cultural marcat de
nfiintarea teatrului craiovean. El continea
40 de piese, din care 17 premiere, multe
fiind lucrri din dramaturgia national.
Interesul elementelor naintate craiovene
pentru activitatea noului teatru s-a concretizat,
ntre altele, si prin ridicarea unui locas
propriu din brne si paiente pe locul viran
de lng Otetelesanu. I. H. Rdulescu
precizeaz c teatrul din brne si paiant,
similar celui a lui Momulo din Bucuresti,
era construit pe terenul marelui aga Ion
ISTORIE POLITIC
70
Vldiceanu, n Cmpia Clrasilor, din
zona mahalalei Sfnta Troit (n zona
actualului Liceu Carol I); nu era ns
terminat, pentru c se cumpraser numai
15 lojii din cele 35. n amintita pledoarie n
favoarea teatrului, din Vestitorul Romnesc,
Gh. Chitu semnala: astfel ziua de 29 iunie
se not n analele Craiovei, cu deschiderea
Teatrului National
14
.
Barbu Stirbei se dezvluie ca un adept
al regimului constitutional, n genul monarhiei
franceze, a regelui Ludovic Philippe
dOrlans, n care seful statului poseda
puternice mijloace de initiativ legislativ,
desi la conducerea treburilor obstesti participa
si parlamentul.
Pasul fcut n directia schimbrii
viziunii asupra problemelor structurilor
institutionale, asezrii regimului propriettii
si drepturilor civile nu depsea limitele
reformismului conservator. Pe trmul
actiunii politice concrete, Barbu Stirbei a
polarizat n jurul su optiunile unei prti a
vrfurilor conductoare din Tara
Romneasc, plnuind ca mpreun cu
acestea s realizeze o mare aliant
conservatoare, de tendint unionist, la
concurent ns cu liderii revolutiei din
18481849.
Barbu-Dimitrie Stirbei s-a retras de la
domnie la 25 iunie/1 iulie 1856. Acesta a
predat puterea lui Manole Bleanu, care
avea s-o transmit lui Alexandru Ghica,
noul caimacan. Sub presiunea opiniei
populare, conservatorii, care sustinuser fie
alegerea unui domn dintr-o mare familie
autohton (Ghica, Bibescu, Stirbei, Sturdza
etc.), fie aducerea unui monarh strin, au
votat n directia urmat de Partida
national.
Cea mai veche statuie a Craiovei
reprezint pe domnitorul Barbu Stirbei si
este asezat n curtea bisericii Sf. Treime.
Aceast biseric se nalt n strada Ion
Maiorescu nr. 9 (fost Barbu Stirbei), fat
n fat cu Colegiul National Carol I din
Craiova. Initiativa ridicrii statuii a fost
luat n 1904 de ctre descendentii
domnitorului, iar dezvelirea a avut loc la 8
decembrie 1912. Monumentul a fost executat,
n anul 1907, la Paris, de ctre Jean de
Nouy (fratele cunoscutului arhitect Andr
Lecomte de Nouy) si a fost turnat n bronz
de ctre Varbedienne. Realizat dup stilul
epocii, monumentul urmreste s dea impresie
de somptuozitate si, n afar de domnitor,
care e reprezentat n picioare, purtnd o
bogat mantie, are numeroase ornamente
si figuri alegorice. Pe laturile soclului sunt
nscrise principalele realizri ale domnitorului:
codul de comert, scoala de fete, legiuirea
agrar, scoala de chirurgie, Teatrul
National. Pe fata soclului este ncrustat
inscriptia: Barbu Dimitrie Stirbei Voevod,
Domn stpnitor a toat Tara Romneasc
1849 1856. Nscut la Craiova la 1795.
ncetat din viat la Nizza 1869.
Note
1
Octav-George Lecca, Familiile boiereti
romne istorie i genealogie dup izvoare
autentice, Libra, Bucuresti, s. a., p. 23.
2
Ibidem.
3
***, Istoria romnilor, vol. VII, tom I
(Constituirea Romniei moderne 1821 1878),
Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2003, p. 415.
4
Cornel I. Scafes, Vladimir Zodian, Barbu
Stirbei (1849-1856), Editura Militar, Bucuresti,
1981, p. 38.
5
N. Iorga, Corespondenta lui Stirbei Vod, vol.
I, 1904, p. 436.
6
Idem, vol. II, 1905, p. 437.
7
N. Iorga, Mrturii istorice privitoare la viata
i domnia lui Stirbei Vod, Bucuresti, 1905, p.
596.
8
Ibidem.
9
Ibidem.
10
I. C. Filitti, apud ***, Istoria romnilor, vol.
VII, tom I (Constituirea Romniei moderne
1821-1878), Editura Enciclopedic, Bucuresti,
2003, p. 417.
11
N. Iorga, Viata i domnia lui Barbu Dimitrie
Stirbei, domn al ]rii Romneti (1849
1856), Vlenii de Munte, 1910, p. 124.
ISTORIE POLITIC
71
12
Ibidem.
13
***, Istoria romnilor, loc. cit.
14
Ibidem.
15
Fragmente selectate si traduse din
Considrations sur ltat politique de la
Valachie, text publicat de N. Iorga n
Corespondenta lui Stirbei Vod, II, Bucuresti,
1905, pp. 302 306.
Rsum: En tant que prcurseur du
conservatorisme, Barbu Dimitrie Stirbei,
le prince rgnant de la petite Valachie
durant la priode 1849-1856 a cru dans
des valeurs conservatrices stables comme:
lducation, lhirarchie des valeurs, la
famille, la tradition chrtienne, lordre et
la lgalit, lconomie libre, lharmonie
sociale.
ECONOMIE POLITIC INTERNAIONAL
72
Trei strategii de ocupare a for(ei de munca la nivel
suprana(ional: Strategia Europeana de Ocupare (UE),
Agenda de Ocupare Globala (OIM), Strategia Locurilor de
Munca (OCDE)
CTLINA GEORGESCU
n cadrul Consiliului European de la
Lisabona din martie 2000, UE adopt
telul central pentru urmtorii zece ani,
acela de a deveni cea mai competitiv i
dinamic economie mondial bazat pe
informatie, capabil de a sustine creterea
economic cu locuri de munc mai multe
i mai bune i cu o mai mare coeziune
social. Consiliul desemneaz obiectivele
de atins pn n 2010, si anume o crestere
a ocuprii fortei de munc n ansamblu de
70% si o crestere a ocuprii feminine de
cel putin 60%.
Consiliul European de la Stochkolm
din martie 2001 aduce completri la aceste
obiective de atins, si anume o rat a ocuprii
totale de 67% pn n 2005, o rat a
ocuprii feminine de 57% pn n 2005 si
o rat a ocuprii de 50% pentru persoanele
n vrst pn n 2010. La Consiliul
European de la Barcelona din martie 2002
s-a accentuat asupra faptului c ocuparea
fortei de munc este un obiectiv important
al UE si asupra necesittii consolidrii
Strategiei de Ocupare pentru realizarea
obiectivelor strategiei Lisabona, pentru
ntrirea coordonrii dintre Statele Membre
si institutiile Uniunii, si pentru a mbuntti
coordonarea politicilor de ocupare cu politicile
macro- si microeconomice ale Uniunii
Strategia European de Ocupare este
un element central al Strategiei Lisabona
fiind lansat la Summitul Locurilor de
Munc de ctre Consiliul European de la
Luxembourg din noiembrie 1997 pe baza
noilor prevederi din titlul Ocupare a fortei
de munc al Tratatului de la Amsterdam.
Din acest motiv Strategia European de
Ocupare a fost denumit si procesul
Luxembourg si constituie instrumentul
principal de directionare si coordonare a
priorittilor politicilor de ocupare care
trebuie respectate de Statele Membre la
nivelul Uniunii.
Revizuit n 2005, noua Strategie
European de Ocupare consolidat acoper
perioada 2005-2008 si este compus din:
Liniile Directoare Integrate de Ocupare,
Programele Nationale de Reform, Raportul
de Ocupare Comun, recomandri si Raportul
Anual al UE asupra Progresului. Mai mult,
Strategia European de Ocupare aduce cu
sine o nou metod de lucru la nivelul
Uniunii care poart numele metoda
deschis de coordonare si care este
fundamentat pe cinci principii centrale:
subsidiaritatea, convergenta, Managementul
prin Obiective, supravegherea multilateral,
si abordarea integrat
1
.
O alt strategie de ocupare a fortei de
munc la nivel supranational, Agenda de
Ocupare Global, este un produs al
Consiliului de Administratie al Organizatiei
Internationale a Muncii (OIM) adoptat n
martie 2003, ntrunind consensul tripartit
al reprezentantilor statelor membre (doi
ECONOMIE POLITIC INTERNA|IONAL

Trei strategii de ocupare a forei de munc la nivel supranaional
73
reprezentanti guvernamentali si cte un
reprezentant al sindicatelor si patronatelor),
cu scopul de a creste importanta politicilor
de ocupare a fortei de munc n rndul
politicilor economice si sociale rezultnd
prin aceasta crearea de locuri de munc
mai numeroase si mai bune. Cele zece
elemente centrale ale documentului au fost
discutate separat mbogtindu-se prin aceasta
cadrul analitic al Agendei de Ocupare
Global.
Att Summitul Mondial al Dezvoltrii
Sociale din 1995, ct si cea de-a 24 Sesiune
Special a Adunrii Generale a ONU din
2000 au accentuat faptul c ocuparea fortei
de munc este un element crucial al luptei
mpotriva srciei si a excluziunii sociale.
OIM este astfel nsrcinat s elaboreze o
strategie international coerent si coordonat
pentru promovarea ocuprii fortei de munc
productive prin alegere liber. Subiect al
unor consultri extinse pe o perioad de 18
luni n cadrul Comitetului de Politici
Economice si Sociale al Consiliului de
Administratie, Agenda de Ocupare Global,
n acord cu Obiectivele de Dezvoltare ale
Mileniului, are drept scop, prin intermediul
ocuprii n mod productiv a fortei de
munc, s ridice nivelul de viat al celor
care n prezent sunt someri sau ale cror
venituri nu permit eradicarea srciei
2
.
Cea de-a treia strategie de ocupare la
nivel supranational prezentat n acest articol
este Strategia Locurilor de Munc elaborat
de ctre Organizatia pentru Cooperare si
Dezvoltare Economic (OCDE) n 1994.
Studiul OCDE al locurilor de munc
dovedeste faptul c ratele mari ale somajului
si somajul persistent sunt rezultatul att al
fortelor conjuncturale, ct si al fortelor
structurale, iar somajul poate fi redus
3
. De-
a lungul timpului foarte multe tri au fcut
progrese n implementrea Strategiei Locurilor
de munc a OCDE. Cu toate acestea,
progresul a fost experimentat n mod inegal
att ntre tri, ct si n domenii de politici
diferite
4
.
Puncte comune ale strategiilor
Toate cele trei strategii de ocupare
globale si regionale prezentate mai sus sunt
mnate de urmtoarele obiective comune:
antreprenoriatul, calificrile si formarea, si
politicile active ale pietei muncii
5
.
n ceea ce priveste spiritul antreprenorial,
Liniile directoare integrate pentru dezvoltare
si locuri de munc, adoptate n 2005, la
capitolul Linii Directoare microeconomice
prevd la punctul 10 mbunttirea mediului
de afaceri si intensificarea spiritului
antreprenorial: Promovarea mai puternic
a culturii antreprenoriale si crearea unui
mediu de sprijin pentru IMMuri
6
, n timp
ce Agenda de Ocupare Global promoveaz
ocuparea n mod decent a fortei de munc
prin antreprenoriat
7
, iar Studiul OCDE al
locurilor de munc recomand, n mod
similar, la punctul 4: crearea unui climat
antreprenorial prin eliminarea impedimentelor
si restrictiilor la crearea si expansiunea
ntreprinderilor
8
.
Obiectivul de crestere a capitalului uman
prin calificare si formare este discutat n
mod asemntor de ctre cele trei strategii
supranationale prezentate mai sus prin
promovarea reformelor si investitiilor n
sistemele de educatie si perfectionare.
Politicile active ale pietei muncii sunt
de asemenea un obiectiv comun si reprezint
un instrument politic important pentru toate
strategiile. n timp ce Liniile Directoare
Integrate promoveaz cresterea ocuprii si
modernizarea protectiei sociale printr-o
abordare a muncii pe tot parcursul vietii, o
piat a muncii inclusiv pentru persoanele
aflate n cutarea unui loc de munc si a
grupurilor dezavantajate, precum si
mbunttirea corelrii ofertei de fort de
munc cu nevoile pietei muncii, Agenda
de Ocupare Global promoveaz politici
active ale pietei muncii pentru ocupare,
Ctlina Georgescu
74
securitate n schimbare, echitate si reducerea
srciei. Studiul OCDE al locurilor de
munc pune accentul pe politicile active
ale pietei muncii si pe consolidarea
eficientei acestora.
Diferen(e
Diferentele dintre cele trei strategii apar
n ceea ce priveste gradul de flexibilitate pe
care acestea o promoveaz pe piata muncii,
n promovarea dezvoltrii tehnologice si la
nivelul politicilor macroeconomice
9
.
Strategia European de Ocupare are n
vedere adaptabilitatea lucrtorilor si a
ntreprinderilor si flexibilitatea pietei muncii,
cu alte cuvinte promoveaz flexibilitatea n
combinatie cu securitatea pe piata fortei de
munc. Mai mult, se prevede crearea de
locuri de munc prin folosirea costurilor
muncii. n cazul Agendei de Ocupare Globale,
flexibilitatea n combinatie cu securitatea
se regsesc n centrul politicilor active de
pe piata muncii.
Studiul OCDE al locurilor de munc
prevede cresterea flexibilittii duratei de
lucru si cresterea muncii voluntare de ctre
lucrtori si angajatori. Mai mult, studiul se
pronunt nspre flexibilizarea veniturilor si
a costurilor muncii prin nlturarea restrictiilor
care mpiedic veniturile s reflecte conditiile
locale si nivelurile individuale de calificare,
n particular ale lucrtorilor mai tineri. Iar
la punctul 6 Strategia OCDE se refer la
reformarea prevederilor securittii locurilor
de munc care mpiedic expansiunea
ocuprii fortei de munc n sectorul privat.
n ceea ce priveste dezvoltarea tehno-
logic, n cazul Strategiei Europene de
Ocupare, gsim referinte n Liniile Directoare
Integrate pentru dezvoltare si locuri de
munc la capitolul reforme microeconomice,
dar si n Agenda Lisabona n general. Se
prevd astfel cresterea investitiilor n cercetare
si dezvoltare, precum si facilitarea inovatiei
si concentrarea pe tehnologiile informationale
si comunicationale.
La punctul 2 al Agendei de Ocupare
Global dezvoltarea tehnologic este prevzut
ca mijloc pentru atingerea productivittii
crescute, crearea de locuri de munc si
cresterea standardelor de viat. Studiul
OCDE se refer doar la mbunttirea
contextului pentru crearea si difuzarea de
know-how tehnologic.
O politic macroeconomic pentru
dezvoltare si ocupare este promovat att
de ctre Strategia European de Ocupare,
n Liniile Directoare Integrate, ct si de
ctre Agenda de Ocupare Global, unde se
stipuleaz nevoia de integrare a politicilor.
Studiul OCDE vizeaz stabilirea politicilor
macroeconomice astfel nct, pe de o
parte, s ncurajeze dezvoltarea, iar, pe de
alt parte, mpreun cu politici structurale
bune, s fie sustenabil, de exemplu non-
inflationar.
Implementarea strategiilor
Implementarea Strategiei Europene de
Ocupare la nivel national se realizeaz
bazndu-se pe angajamentul Statelor Membre
de a-si coordona obiectivele si scopurile
din domeniul politicilor de ocupare. Cu
alte cuvinte, implementarea se face de
ctre fiecare tar n parte, prin intermediul
Metodei Deschise de Coordonare. Astfel,
s-a ajuns la un acord asupra unui cadru de
actiune creat n jurul unui proces anual de
linii directoare care detin girul Consiliului,
planuri nationale de actiune din partea
Statelor Membre, recomandri si un raport
comun din partea Comisiei Europene,
evaluri din partea celorlalte State Membre
ale UE.
Implementarea Agendei de Ocupare
Global se realizeaz prin intermediul
rapoartelor din partea guvernelor, urmrindu-
se de asemenea exemplele de bun practic
pentru fiecare tar n parte, n timp ce
implementarea strategiei OCDE se realizeaz,
de asemenea, n mod special de ctre fiecare
tar n parte.
Trei strategii de ocupare a forei de munc la nivel supranaional
75
Alte considera(ii asupra strategiilor
de ocupare a for(ei de munc
Prin natura lor supranational, toate
cele trei strategii de ocupare globale si
regionale nu au caracter de lege, nici chiar
n cazul Strategiei Europene de Ocupare
10
deci nu pot fi obligatorii si nu au putere de
sanctionare. Cu toate acestea, aceste strategii
pot inspira legile nationale de ocupare a
fortei de munc, prescriptiile lor pot ghida
actiunea de legiferare la nivel national,
ns nici mcar Strategia European de
Ocupare nu are un alt potential de
sanctionare dect acela de presiune din
partea comunittii internationale, implicit a
celoralte State Membre ale UE.
Eficienta acestei metode se bazeaz pe
faptul c niciun Stat Membru nu doreste s
aib o imagine drept cel mai slab performer
dintr-un anumit domeniu, iar adeziunea la
strategie se realizeaz n mod voluntar. n
concluzie, Strategia European de Ocupare,
cu fundamentul su n metoda deschis de
coordonare, actioneaz prin mecanisme de
lege blnd, cum sunt, de exemplu, liniile
directoare, recomandrile, reperele si
exemplele de bun practic, cu alte cuvinte
prin mijloace care nu sunt de natur
coercitiv.
Concluzii yi recomandri
Cteva conditii trebuie ndeplinite pentru
succesul strategiilor nationale de ocupare a
fortei de munc
11
. n primul rnd, trebuie
s se fac distinctia ntre strategiile nationale
n sine si discursul politic, pentru a se evita
transformarea unor strategii solide n pure
declaratii politice. n al doilea rnd, succesul
unei strategii nationale se bazeaz n mare
msur pe folosirea eficient a resurselor
aflate la dispozitie fonduri, institutii si
alte instrumente , si a institutiilor si
politicilor adecvate ale pietei muncii care
s aib capacitatea de a sustine dialogul
social. n al treilea rnd, urmrirea, evaluarea
periodic si monitorizarea constant a
implementrii strategiilor, precum si existenta
unui sistem performant de colectare, analizare
si diseminare a datelor si informatiilor
reprezint cteva conditii obligatorii pentru
realizarea strategiilor si politicilor nationale
de ocupare. n al patrulea rnd, trebuie
analizat nevoia de integrare a politicilor
active pe piata muncii pentru corelarea
ofertei cu cererea de fort de munc.
Note
1
http://ec.europa.eu/employment_social/
employment_strategy/index_en.htm.
2
www.ilo.rog
3
OECD, Implementing the OECD Jobs Strategy.
Lessons from Member Countries Experience.
4
Ibidem.
5
Peter Auer, Comparing employment strategies:
EES,GEA, JS, prezentare la International Seminar
for Experts 'Labour Market Reform in Europe
Learning from the Best Practices`,
organizat de Fundatia Cicero n seriile
Great Debates n Paris, 23 24 Feb. 2006.
6
Liniile directoare integrate pentru dezvoltare
si locuri de munc (2005-2008).
7
Cele 10 elemente fundamentale ale Agendei
de Ocupare Global (OIM), punctul 5.
8
Strategia Locurilor de Munc a OCDE.
9
Peter Auer, op. cit.
10
Ibidem.
11
Ibidem.
Abstract: The subsequent article aims at
presenting, from a comparative perspective,
three of the employment strategies at
supranational level: the European
Employment Strategy adopted by the
Luxembourg European Council in 1997
a reason for which it is often styled the
,Luxembourg Strategy` , the Global
Employment Agenda adopted by the
International Labour Organization (ILO)
in 2003 and the Jobs Strategy created by
the Organization for Economic Co-
operation and Development (OECD) in
1994.
76
Implica(iile utilizarii produselor financiare
derivate asupra sistemului financiar global
DALIA SIMION
a nceput de secol lumea traverseaz
o perioad de prefaceri profunde,
crize sociale, economice, financiare,
schimbri de regimuri politice si modificarea
structurii economiei globale prin integrarea
fluxurilor financiare, ceea ce favorizeaz
dezvoltarea economiei globale. Fluxurile
financiare internationale au cunoscut o ampl
expansiune, att n interiorul economiilor
fiecrei tri, ct si la nivel global integrnd
n aceast miscare continente si regiuni
aflate geografic la mare deprtare unele de
altele.
n ultimul deceniu si pn n prezent
integrarea economic global a fost accelerat
pe o multitudine de fronturi, viteza fiind o
caracteristic a acestor timpuri. Dac
liberalizarea comertului nceput cu mult
timp n urm, continu si astzi, n sfera
finantelor schimbrile au fost att de mari,
practic nemaintlnite n istoria sistemelor
financiare. Aceasta impune ca globalizarea
financiar s fie nsotit de o continu si
rapid crestere/dezvoltare a schimbului
mondial de bunuri si servicii. Fluxul
schimburilor comerciale a fost nsotit de
un flux al capitalurilor.
Economiile moderne aflate sub imperiul
globalizrii pietelor au adus pentru participantii
la piat, posibilitatea construirii unor portofolii
de active financiare (actiuni, obligatiuni,
bonuri de tezaur,instrumente derivate, alte
titluri de valoare) diversificate din punct de
vedere structural (al componentei n total
portofolii), sectorial (ramurile economiilor
nationale unde au fost efectuate plasamentele),
mrimi si dimensiuni ale companiilor unde
au fost efectuate investitii (companii nationale
si transnationale) si geografic (trile n care
s-au activat investitiile). Aceast posibilitate
a avut suportul unei dezvoltri considerabile
a instrumentarului tehnic al tranzactiilor, a
tehnologiei IT, ntr-o convergent deplin
cu dezvoltarea pietelor monetare ale trilor
cuprinse n portofoliu.
Internationalizarea afacerilor, ca form
specific a economiei globale, iar n cadrul
acesteia a intermedierii bancare angajeaz
resurse financiare, umane si materiale
considerabile, iar bncile sau agentii economici
vor realiza afaceri pe pietele externe doar
n cazul estimrii unor profituri suficient
de semnificative pentru acoperirea riscurilor
asumate.
Volatilitatea pietei financiare accentueaz
necesitatea studiului riscurilor, cu att mai
mult cu ct fenomenul se face simtit tot
mai puternic n economia global, afectnd
att trile dezvoltate economic, ct mai
ales cele aflate n curs de dezvoltare, cu
semnificatii profunde pentru prezent, dar
mai ales pentru viitorul multor natiuni.
Dezvoltarea operatiunilor cu instrumente
financiare derivate au oferit juctorilor din
L
I mplicaiile utilizrii produselor financiare derivate asupra sistemului financiar global
77
piat att o posibilitate de asigurare
mpotriva riscului (hedging) dar si un
mijloc de speculatie.
Succesul acestor instrumente se explic
prin functiile utile pe care le pot furniza
economiei, cum ar fi: acoperirea riscului
pietei, cresterea valorii firmei, mbunttirea
eficientei semnalelor pietei si cresterea
profitabilittii companiilor.
n anii care au trecut, produsele derivate
au avut, totusi, destui contestatari. Acestia
asociau utilizarea produselor financiare
derivate cu falimente rsuntoare cum ar fi
cel al bncii oficiale a Reginei Angliei
(Banca Barrings), al unui fond de investitii
care i avea printre asociati pe ctiva
cercettori, laureati cu Premiul Nobel pentru
studiile lor n domeniul stabilirii pretului
produselor derivate (Long-Term Capital
Management) si cu falimentul Enron.
Pericolele implicate de utilizarea derivatelor
includ, pe lng falimentul firmelor,
amenintarea stabilittii sistemului financiar
si cresterea coruptiei din cadrul sistemului
financiar.
O important preocupare pentru economie
n ntregul su o reprezint riscul sistemic
determinat de tranzactionarea derivatelor.
Riscul sistemic este definit de Banca
Reglementrilor Internationale (BIR) ca fiind
riscul ca o disfunctionalitate (la o firm,
pe un segment de piat, la un organism de
compensatie, etc) s se propage si s cauzeze
dificultti altor firme sau ntregului sistem
financiar n ansamblul su.
Canalele potentiale prin care derivatele
pot determina aparitia riscului sistemic apar
dac:
- Expunerea la credit este concentrat
n minile ctorva dealeri. Pericolul
expunerii la credit apare datorit faptului
c dealerii tranzactioneaz frecvent
derivate ntre ei de pe piata OTC si
prin evitarea burselor organizate ei nu
mai pltesc garantiile ctre Casa de
Claring, care asigur plata contractelor
n cazul n care una dintre prti intr n
incapacitate de plat. Prin tranzactii
att de frecvente ntre ei, realizate n
afara pietei organizate, probabilitatea
de aparitie a riscului sistemic creste,
deoarece dificulttile unei firme pot
cauza pierderi si dificultti celorlalte
firme, amenintnd stabilitatea sistemului
financiar.
- Piata nu este lichid. Pericolul pietelor
putin lichide este reprezentat de faptul
c strategiile de hedging nu sunt eficiente
dac activele detinute n scopul limitrii
riscului nu pot fi vndute sau pot fi
vndute lapreturi mult sub valoarea
real. Aceasta poate determina intrarea
n incapacitate de plat a firmelor
respective si transmiterea riscurilor
celorlalte firme partenere.
- Derivatele transmit rapid ocurile de
pe o piat pe alta. Pericolul legturilor
foarte strnse dintre piete este acela c
esecul (cderea) unei firme importante
de pe piata financiar de oriunde n
lume poate afecta si chiar pune n
pericol alte firme de peglob.
Oficiul General de Contabilitate (General
Accounting Office-GAO) preocupat de
pericolul riscului sistemic a subliniat c:
globalizarea face ca falimentul unuia
dintre marii dealeri de pe piata financiar
s cauzeze probleme de lichiditate pe piat
si s-i supun riscului pe ceilalti juctori de
pe piat,inclusiv bncile federale asigurate
si sistemul financiar luat ca ntreg.
Una din sursele riscului sistemic poate
fi considerat si goana dupprofituri ntr-o
piat extrem de competitiv asa cum este
cea a serviciilor financiare. Aceasta poate
determina anumite firme s si asume
riscuri nechibzuite. Astfel, dac mai multe
firme financiare iau pozitii similare pe
piata derivatelor, atunci falimentul uneia
poate determina falimentul celorlalte.
n plus fat de riscul sistemic determinat
de produsele derivate pot aprea si alte
Dalia Simion
78
riscuri. Complexitatea si opacitatea anumitor
contracte derivate over-the-counter poate
facilitancercrile de a trisa ale anumitor
dealeri fr scrupule.
Produsele derivate permit managerilor
s vnd short (scurt) actiuni ale
companiei pe care o conduc, dndu-le un
stimulent n directia scderii valorii
actiunilor. Asa cum afirma Norris F. n
The New York Times, un manager general
a aranjat o tranzactie cu Lehman Brothers
prin care primea un cec n valoare de un
milion, dac pretul actinilor companiei
scdea si pltea un cec de un milion dac
pretul actiunilor crestea. Este ilegal pentru
un om din interiorul firmei s vnd
short actiuni ale companiei.
Totusi, prin utilizarea derivatelor un
om din interiorul firmei poate s realizeze
foarte simplu acest lucru. n acest caz, cu
ct firma are performante mai slabe si
pretul actiunilor scade cu att maimult
cstig managerul.
n utilizarea produselor derivate, pentru
a nu subestima riscurile acestora, trebuie
luate n considerare dou aspecte.
n primul rnd, dac pierderile
considerabile nregistrate de o firm a
impune costuri ridicate sistemului financiar,
firmele au putine stimulente n directia
lurii n considerare a acestora. Aceasta
determin firmele s nu dea o atentie mai
mic riscurilor extreme dect este optim
din punct de vedere financiar.
n al doilea rnd,desi actualele msuri
de prevenire a riscului iau n considerare
majoritatea categoriilor de riscuri,exist si
riscuri care nu sunt cunoscute.
n concluzie, derivatele reprezint
instrumente financiare care permit firmelor
s si acopere riscurile si s si asume
riscuri n mod eficient. Acestea pot crea de
asemenea un risc la nivelul firmei, n
special dac firmele utilizeaz derivatele doar
n anumite perioade si sunt neexperimentate
n acest sens. Pentru economie n ntregul
su, prbusirea unui mare utilizator sau
dealer de derivate poate crea un risc
sistemic. n schimb derivatele pot face
economia mai eficient.Totusi nici un
utilizator de derivate sau institutie cu rol de
reglementare nu se poate declara linistit.
Firmele trebuie s se asigure c derivatele
sunt folosite asa cum trebuie. Aceasta
nseamn c riscurile determinate de pozitiile
pe derivate trebuie s fie msurate si ntelese.
Cei nsrcinati cu gestionarea pozitiilor pe
derivate trebuie s aib o specializare
adecvat, iar Consiliile de Administratie
ale firmelor trebuie informate cu privire
lamodul cum este gestionat riscul n cadrul
firmei si ce rol joac derivatele n acest sens.
Institutiile cu rol de reglementare trebuie
s monitorizeze atent firmele finanmciare
cu pozitii pe derivate de valoare mare. Desi
aceste institutii par s urmreasc foarte
atent bncile si institutiile de brokeraj, nu
acelasi lucru se poate spune n cazul societtilor
de asigurri, fonduri de risc, sau altor tipuri
de societti.
Instabilitatea ce caracterizeaz economia
mondial contemporan este sinonim cu
notiunea de risc, iar atta timp ct alternativa
stabilittii este foarte ndeprtat, nu se
poate vorbi de oposibil disparitie a pietelor
derivate, orict ar fi acestea de criticate sau
incriminate, ci dimpotriv, putem asista la
o dezvoltare si expansiune a acestora, n
anii care urmeaz.
I mplicaiile utilizrii produselor financiare derivate asupra sistemului financiar global
79
Bibliografie:
1. Greenspan, A., Statement to congress,
Federal Reserve Buletin, 1995.
2. Norris, F., If these stoks, the boss may
regret it, The New York Times, 1995.
3. Silasi, Gr. si colab., Economia Uniunii
Europene. O poveste de succes?, Editura
de Vest, Timisoara, 2005.
4. Simion, D., Piata produselor financiare
derivate, Editura Universitaria, Craiova,
2006.
5. *** General Accounting Office- Financial
derivatives action needed to protect the
financial system, Washington D.C.,
1994.
Rsum: Iconomie internationale est
marque par plusieurs mutations profondes
qui retracent le tissu des interdpendences
sur la base duquel elle marche. On
constate, comme expression du phnomne
de la globalisation, une augmentation
spectaculaire du nombre des entreprises
transnationales et de leurs fusions, ce qui
implique un management plus efficace qui
puisse assurer le succs des oprations
futures. Dans ce contexte, lemploi des
produits financiers drivs sur les marchs
internationaux a connu un dveloppement
sans prcdent.
80
EURO - Evaluarea statutului de valuta
interna(ionala
ANCA TNASIE
1. Factori determina(i ai rolului
interna(ional al EURO
n ianuarie 1999, o nou moned, EURO,
a fost introdus ca expresie a progresului
realizat n sensul ndeplinirii uniunii
economice si monetare n Europa. ncepnd
din ianuarie 2002, cele 12 monede nationale
care compun moneda unic european
nceteaz practic s mai existe.
Desi yenul japonez si marca german
fuseser larg utilizate n tranzactiile economice
internationale, ele nu atinseser nivelul de
utilizare al dolarului american. Odat cu
introducerea EURO, dolarul are un rival
serios n privinta statutului de principal
moned international.
Pentru determinarea tendintelor si
perspectivelor monedei europene, trebuie
apreciat ntr-o prim faz pozitia acesteia
ca moned international din punct de
vedere al functiilor pe care aceasta le
ndeplineste. Trebuie precizat faptul c
aceste functii difer n functie de cele dou
mari categorii de utilizri: cea privat (a
sectorului privat) si cea public de exemplu,
pentru ndeplinirea anumitor functii ale
statului. n sectorul privat, functiile se
refer la utilizarea monedei ca mijloc de
plat si de calcul pentru comensurarea
valorii tranzactiilor comerciale internationale,
dar si ca mijloc de rezerv. Utilizarea public
a monedei internationale presupune att
stabilizarea cursului de schimb ca expresie
a functiei de msurare a valorii ct si
mentinerea rezervelor valutare.
Utilizarea interna(ional a monedelor
Func(ii
1
SECTOR - utilizatori reziden(i n exteriorul zonei Euro
Public Privat
Unitate de cont Stabilizare a cursului de schimb Facturare/Evaluare
Rezerv de valoare Rezerv Instrument de finantare si de investitii
Mijloc de schimb Mijloc de interventie Instrument de plat/Vehicul economic
n schimburile de bunuri si servicii;
n schimburile monetare
Sursa: Bnassy-Qur, Mojon, Schor 1998

EURO - Evaluarea statutului de valut internaional
81
Functiile monedei internationale, indiferent
dac aceasta face obiectul utilizrii publice
sau private, se sustin si se completeaz
reciproc. Exist legturi (Bnassy-Qur,
Mojon, Schor 1998) ntre functiile
monedei internationale, cum ar fi:
Costurile tranzactiilor: pentru c piata
international este mare, costurile sunt
reduse si deci este probabil ca
autorittile monetare s foloseasc
aceeasi moned pentru interventie, si
ca investitorii privati s detin aceast
moned.
Emisiunile de titluri: fluctuatiile determin
oferta de titluri; disponibilittile de
titluri ntr-o anumit moned sunt
necesare pentru att pentru expansiunea
monedei att ca instrument de rezerv,
dar si ca mijloc de plat.
Politicile de stimulare: autorittile
monetare vor fi stimulate s si
stabilizeze moneda n functie de
moneda international, dac o mare
parte din comert si din fluxurile de
capital sunt denominate n moneda
respectiv.
Instrumente de politic economic:
atunci cnd moneda international e
folosit ca ancor, sunt necesare
mentinerea de rezerve si interventia
pentru protejarea stabilittii.
Riscul: cresc stimulentele pentru
realizarea comertului sau a fluxurilor
de capital ntr-o anumit moned, sau
pentru detinerea de active n moneda
respectiv, dac moneda este folosit
drept ancor. Aceasta se datoreaz
faptului c se reduce riscul schimbului
valutar si n acest caz hedgingul este
fie inutil fie mai ieftin.
Interdependenta acestor functii poate
fi redat si sub form schematic.
Oxford Dictionary of Economics
defineste moneda international ca fiind
bani care pot fi utilizati n desfurarea
tranzactiilor economice internationale. O
moned obtine ntr-adevrat rolul de valut
international dac si asum rolul de
vehicul n tranzactiile internationale, dac
este folosit n mod deliberat pentru a
evalua bunuri sau dac este stocat n
rezerva valutar nationala (Issing - 2003) .
Literatura de specialitate (O. Issing,
M. Sterieva, P.S. Pollard) a identificat si de
o serie de alti factori complementari ce
influenteaz pozitia si evolutia Euro ca
moned international. Factorii esentiali
care contribuie la evolutia monedei
internationale sunt: Dimensiunea economic
a trii(lor) emitente, situatia si ponderea n
cadrul comertului international, dimensiunea,
gradul de deschidere si de lichiditatea
pietei financiare interne, convertibilitatea
monedei, politicile macroeconomice utilizate,
cadrul institutional, utilizarea anterioar .
Pentru aprecierea dimensiunii economice
a trii(lor) emitente se utilizeaz cel mai
ades nivelul PIB-ului si volumul
comertului international. Cu ct PIB-ul
este mai mare, cu att este mai dezvoltat
comertul international, iar un volum mai
mare al mrfurilor tranzactionate implic
n general costuri de tranzactionare mai
mici n utilizarea monedei nationale pentru
canalizarea comertului exterior. Dac
partenerii comerciali consider convenabil
s utilizeze o anumit moned, ca
instrument de schimb si pentru tranzactiile
cu parteneri din exterior, atunci aceasta
devine vehicul si este asimilat monedelor
internationale.
Desi PIB-ul si volumul comertului
exterior sunt factori esentiali n privinta
statutului de moned international, evolutiile
recente au evidentiat importanta din ce n
ce mai mare a dimensiunii pietelor financiare.
Cu ct piata financiar a unei tri este mai
extins si mai diversificat, cu att este mai
probabil aparitia unei monede internationale
datorit faptului c pietele cu dimensiuni
importante, grad mare de deschidere si de
Anca Tnasie
82
lichiditate implic costuri reduse ale
tranzactiilor.
La momentul actual Statele Unite ale
Americii detin cel mai mare PIB si cea mai
mare piat de capital. Att PIB-ul real ct
si suma capitalizrii pietei, emisiunii de
obligatiuni si a creditelor bancare sunt cu
70% mai mari dect cele din zona Euro. n
mod similar, acesti indicatori pentru zona
Euro sunt cu 50% mai mari dect ce pentru
Japonia. n ceea ce priveste comertul cu
bunuri si servicii, SUA si zona Euro sunt
n mare la egalitate situndu-se n 2001 la
un nivel de 2600 de miliarde EUR,
aproximativ de 2,7 ori mai mult dect
comertul japonez.
Rolul institutiilor, stabilitatea politic
si o guvernare bun n tara emitent a
monedei internationale influenteaz din
punct de vedere al atitudinii agentilor
economici. Acestia trebuie s aib convingerea
c li se ofer un cadru reglementar favorabil
pietei. Astfel, factori ca o autoritate si o
legislatie fiscal ntelepte, un sistem juridic
sntos, reglementri eficiente n privinta
unor aspecte cum ar fi controlul bancar,
msurile anti-trust si o autoritate bancar
central concentrat asupra stabilittii preturilor,
sunt esentiali n ceea ce priveste pozitia si
evolutia unei monede internationale.
Stabilitatea indicelui pretului este o
conditie de baz privind rolul unei monede
internationale pe piata mondial. Acest
aspect este esential pentru ncrederea
investitorilor n mentinerea puterii de cumprare
a monedei de tranzactionare.
Un al doilea determinant al rolului
international al Euro este stabilitatea monetar
intern, care contribuie la realizarea unui
nivel redus al volatilittii cursului de schimb
si la pstrarea n crederii n moneda
respectiv.
Preferinta investitorilor pentru o anumit
moned cu utilizare international, pare s
se modificare foarte lent. Pietele de mrfuri
si cele financiare sunt caracterizate de o
anumit inertie astfel poate fi explicat
pstrarea pozitiei internationale favorabile
de ctre lira sterlin pentru o perioad
destul de ndelungat, desi n acest timp
economia american o domin pe cea
britanic.
Lund n considerare toate aceste
categorii de factori se poate observa c
moneda unic european Euro satisface
toate criteriile enumerate mai putin pe
acela referitor la utilizarea sa anterioar.
Dolarul american n schimb satisface n
ntregime aceste criterii si ca urmare, din
punct de vedere al acestora, dar si al
proportiei detinute din totalul rezervelor
valutare mondiale, din totalul comertului
international si din piata international de
capital, acesta reprezint prima moned pe
plan international.
Aceasta nu este ns singura modalitate
de clasificare a factorilor ce influenteaz
rolul sau clasificarea Euro n rndul
valutelor cu vocatie international.
Astfel, Robert Mundell consider o alt
serie de sapte criterii ce pot fi considerate
determinante n cazul unei valute
internationale:
Existenta unei arii largi de tranzac-
tionare pentru c numai n aceast
situatie se poate obtin o evolutie
relativ constant a utilittii marginale a
crerii de bani, si stabilitatea care
caracterizeaz sistemele ample.
Politic monetar stabil instabilitatea
genereaz nencredere si fluctuatii
ample att n interiorul pietei interne
dar si la nivelul celei internationale.
Limitarea controlului guvernamental.
Un stat puternic att din punct de
vedere economic dar si politic, pentru
ca, de exemplu n cazul unei crize de
ordin politic sau militar Euro s-ar
putea dovedi s fie mai vulnerabil
dect dolarul american.
83
Rezerve semnificative de aur Acest
criteriu este valabil numai pentru
dolar. Euro are la baz doar valoarea
de schimb de pe piata mondial si
hotrrea Bncii Central Europene de
a mentine stabilitatea preturilor. n
orice caz, membrii uniunii monetare
detin rezerve semnificative de aur
(400 mil. uncii) comparativ cu cele ale
SUA (250 mil.). Membrii detin de
asemenea rezerve valutare de aproximativ
4 ori mai mari dect cele ale SUA.
Dorinta si sentimentul de permanentizare.
Investitorii trebuie s cread n existenta
Euro nu numai peste 10 sau 30 de ani,
dar si peste 100 de ani. Acest sentiment
trebuie s existe pentru c altfel nimeni
nu va investi n Euro sau n Euro
obligatiuni.
Rate ale dobnzii reduse.
Chiar si din punctul de vedere al acestor
factori se poate afirma c Euro este cu adevrat
o moned cu caracter international. Indiferent
de criteriile de apreciere utilizate este evident
c rolul international al unei monede
graviteaz n jurul puterii, al stabilittii, al
msurilor promovate (valabilitatea acestor
trei aspecte se extinde att asupra cadrului
economic ct si politic) dar si al sentimentului
de ncredere afisat de cettenii europeni si
nu numai.
Alan Greenspan (Euro moneda
internationala 2001) presedinte al
consiliului guvernatorilor Rezervei federale
a SUA, sugera c n economia modern
atractivitatea unei monede internationale
este determinat de o alt serie de factori,
si anume:
Valuta trebuie perceput ca una
puternic pentru ndeplinirea acestui
fapt este necesar ca participantii la
piat s doreasc s o detin ca
rezerv de valoare. Conditia care
determin aceast dorint este ca
evolutia valutei n privinta valorii sale
n bunuri si servicii s fie previzibil.
Economie competitiv, deschis si activ
n comertul si finantele internationale.
Numai o astfel de economie va genera
un volum mare al tranzactiilor.
Un sistem financiar deschis si bine
dezvoltat, care s poat oferi n primul
rnd servicii participantilor la piat, iar
n al doilea rnd s le pun la
dispozitie ntreaga gama de instrumente
financiare capabile s atrag desfsurarea
unor tranzactii care n alte conditii nu
ar fi avut loc.
Succesul pe plan intern ncrederea,
puterea si eficienta din interiorul propriului
teritoriu sunt surs a succesului pe plan
international.
Practic, conditiile ce trebuie ndeplinite
pentru ca moneda unic european s se
claseze n rndul monedelor cu rol
international se rezum la dou aspecte
majore: risc redus (credibilitate, stabilitate,
transparent, comunicare) si dimensiuni
ample (Eugenio Domingo Solans 1999).
Factorul risc redus care este direct
legat de ncrederea inspirat de Banca
Central European, genereaz diversificare
n detinerea de monede internationale pentru
ca diversificarea duce la reducerea riscului.
Prin contrast, factorul dimensiune ampl
este legat de importanta demografic si
politic si genereaz centralizarea n jurul
uneia sau ctorva monede internationale
cheie. Acesta poate fi perceput ca o fort care
genereaz cresterea rolului international al
Euro.
n concluzie, Euro este fr ndoial o
moned international puternic, iar acest
fapt se datoreaz pe lng alinierea la ceste
criterii si fermittii Bncii Central Europene
n sensul mentinerii stabilittii puterii de
cumprare a monedei unice europene.
Anca Tnasie
84
2. Dovezi ale utilizrii interna(ionale
a monedei unice europene
2.1. Utilizarea interna(ional
privat a EURO
n domeniul privat, Euro poate fi
utilizat att ca moned de finantare sau de
investitii pe piata financiar , mijloc de
plat sau de evaluare si facturare n
cadrul tranzactiilor comerciale internationale.
Conform datelor oferite de Banca Central
European (Analiza rolului international
al Euro - 2001) Euro detine o pondere
ntre 22% si 34% din totalul utilizrilor
internationale private ca instrument de
rezerv. n timp ce ponderea investitiilor
pare s fi rmas relativ constant,
emisiunea international de obligatiuni a
nregistrat o dezvoltare mai dinamic.
Din punct de vedere al rolului su n
cadrul finantrii economice, perioada de
nceput a monedei unice europene a
determinat o crestere a emisiunilor de titluri
financiare n sens restrns
2
. Ponderea
utilizrii Euro a crescut astfel n medie la
31% - comparativ cu perioada 1994-1998,
fat de nivelul nregistrat prin metoda
ajustrii matematice UEM
3
si anume 12
puncte procentuale. Cele mai probabile
explicatii pentru aceste cresteri din
perioada 1999 sunt:
Asteptrile pietei referitor la cresterea
gradului de lichiditate al obligatiunilor
denominate n Euro.
Aparitia si diversificarea unor noi piete
financiare (newly emerged markets).
Rate interne ale dobnzii sub nivelul
celor din SUA.
Aceast crestere a fost ulterior urmat
de un declin - 2000 datorat n mare parte
turbulentelor nregistrate pe piat datorit
finantrii Sistemului Universal de Tele-
comunicatii Mobile UMTS (Universal
Mobile Telecommunications System). Datorit
acestui program de finantare au crescut
emisiunile de titluri financiare denominate
n Euro si deci era de asteptat o saturare a
pietei.
n 2000 Euro detinea 25% din
emisiuni, iar dolarul 35% si yenul 22%. n
ceea ce priveste emisiunea de obligatiuni
n sens larg
4
, Euro evolueaz ntre 34% si
38%, n timp ce dolarul american detine n
jur de 40% iar yen-ul n jur de 11%. n
anul 2002, n cadrul emisiunilor de titluri
Euro ajunge s detin 38,9% n sens larg,
respective 29% n sens restrns.
Situatia distributiei pasivelor bancare
este oarecum mai stabil dect cea a
stocului de obligatiuni cu o pondere de
22% pentru moneda unic european.
Ponderea Euro n domeniul activelor bancare
(la curs de schimb constant ) este de 22%.
Evolutia la acest capitol este ceva mai
dinamic dect ca din domeniul pasivelor
sau al obligatiunilor.
Spre deosebire de rolul nregistrat n
domeniul finantrii, Euro s-a dovedit a fi
mai putin popular n ceea ce priveste
investitiile desi si la acest capitol s-au
nregistrat cresteri.
Rolul Euro ca moned de investitie
poate fi apreciat prin prisma a dou surse
de date statistice. Prima este cea bazat pe
datele bancare internationale. Cea de-a
doua este dat de seriile statistice obtinute
prin sondarea portofoliilor managerilor
financiari internationali.
Un prim element pentru aprecierea
acestui aspect pot fi activele bancare
internationale (mprumuturile internationale,
obligatiunile internationale detinute de bnci
si participatiile internationale). Ponderea
Euro n activele bancare internationale este
de 22% (USD 51%, JPY 13%). Aceasta
nseamn n termeni absoluti 1,850
miliarde de dolari, ceea ce este echivalent
cu stocul international de obligatiuni n
sens larg. Trebuie ns retinut faptul c titlurile
financiare sunt instrumente financiare
standardizate. Ele sunt investitii supuse
85
riscului, au un pret variabil supus conditiilor
pietei chiar si n conditiile denominrii lor
ntr-o aceeasi moned. Este interesant de
observat c majoritatea obligatiunilor provin
nu de la guvernele trilor terte, sau de
institutii internationale ci de la companii
industriale multinationale. Euro este folosit
pentru diversificarea garantiilor n special
de entitti de prim clas localizate n trile
industrializate (n special n SUA si Marea
Britanie).
BCE a analizat caracteristicile acestor
obligatiuni denominate n Euro. S-a ajuns
la concluzia c debitorii din exteriorul zonei
Euro se asteapt s le plaseze n interiorul
zonei Euro; ntr-adevr, datele statistice
arat c n unele trile din zona Euro,
obligatiunile denominate n Euro reprezint
o pondere important din titlurile achizitionate
de rezidenti. Cu alte cuvinte, strinii emit
obligatiuni n Euro iar rezidentii zonei
Euro le achizitioneaz.
n exteriorul zonei Euro cererea de
titluri denominate n Euro este concentrat
n general la Londra, dar si n alte centre
financiare internationale. Analizele realizate
de companii financiare private arat c Euro
detine o pondere neglijabil din totalul
fondurilor existente n SUA sau Canada,
dar reprezint n jur de o treime din
fondurile din cadrul trilor nemembre ale
uniunii monetare europene.
n anul 2002, Euro detinea 24% totalul
activelor bancare raportate la BIS
5
, inclusiv
credite internationale, titluri financiare
internationale si participatii comparativ
cu cele ale USD 52% si JPY 11%. Din
acest punct de vedere evolutia monedei
unice este relativ constant desi are o
valoare mai mare cu 6 puncte procentuale
mai mare dect cea pe o nregistrau n
1999 monedele pe care le mosteneste. n
timp ce indicatorii privind activele bancare
arat o crestere evident a rolului Euro,
statisticile internationale referitoare la alocarea
portofoliilor ofer informatii diferite n
functie de zona geografic. Potrivit
sondajului realizat de The Economist
6
printre manageri financiari internationali
investitiile n Euro pe piata international
reprezint aproximativ 30% (cu unele
variatii n functie de instrument). Aceeasi
tendint pare s se mentin si pentru anul
2002. n general este dificil de fcut
legtura ntre evolutiile pietei financiare
internationale si variabilele macroeconomice.
n 2001, ratele de crestere ale PIB au
sczut att n zona Euro ct si n SUA.
Utilizarea privat a monedei unice europene
poate mbrca ns si alte forme cum ar fi
utilizarea sa n paralel cu moneda national
(BCE-2002). n unele tri n curs de
dezvoltare sau n tranzitie, rezidentii detin
o parte important a activelor financiare
sub forma valutelor internationale sau a
conturilor bancare n valute internationale
stabile. Aceast situatie apare de cele mai
multe ori ca o urmare fireasc a lipsei de
ncredere n propria moned si n propriul
sistem bancar, dar si ca urmare a pierderii
puterii de cumprare sau a aparitiei unor
crize de natur bancar. Exist si cazuri n
care o larg utilizare a acestei valute
internationale poate duce la folosirea
acesteia n contracte sau tranzactii de mare
amploare. Utilizarea privat poate avea
efecte importante si pe scar mai larg:
poate afecta eficienta politicii monetare,
asupra stabilittii financiare sau poate
determina efecte de redistribuire ca urmare
a fluctuatiilor cursului de schimb. n anumite
conditii, aceste influente pot fi un indicator
al evolutiei ncrederii n moneda national
si pot astfel oferi informatii asupra
credibilittii politicilor interne.
Utilizarea paralel poate fi regsit si
n cazul Euro. De aceea, detinerea de Euro
si de depozite bancare n Euro n exterior,
constituie un aspect relevant n privinta
rolului international al Euro. Si mai mult,
introducerea bancnotelor este o ocazie de a
Anca Tnasie
86
cuantifica rolul monedei unice europene ca
moned paralel n exteriorul zonei Euro.
Utilizarea fizic a Euro n strintate
este consecinta utilizrii anterioare a
valutelor pe care le mosteneste. n mod
special, marca german era larg folosit n
special n trile central si est europene se
estima c aproximativ o treime din totalul
bancnotelor emise ntre 32 si 45 de
miliarde circulau n afara Germaniei.
Aceeasi situatie se regseste si n cazul
francului francez (pentru zona Africii de
vest) sau a altor valute vest europene.
Odat cu punerea n circulatie a monedei
Euro au trebuit nlocuite si sumele din
strintate fapt realizat n principal prin
intermediul bncilor centrale. n 2002
sumele atingeau un nivel de 23 miliarde
Euro aproximativ 8% din totalul aflat n
circulatie, iar distributia varia n functie de
zon. Diferenta se regseste n detinerile
mari de numerar de ctre populatie, n
special n trile est europene fapt datorat
nencrederii n sistemul bancar local.
Sondajele BCE n rndul a 28 de tri, arat
c odat cu introducerea Euro depozitele
bancare n Euro au crescut cu 13,5 miliarde
n lunile premergtoare trecerii la moneda
unic european. Ca urmare, trecerea la Euro
a fost nsotit de o crestere considerabil a
Euro-activelor.
Rolul Euro ca vehicul economic pe
piata international a schimburilor valutare,
este mai modest dect cel de finantare de
exemplu. Euro apare n 43% din tranzactiile
de schimb valutar, fie de o parte fie de
cealalt. n acelasi timp dolarul american
detine 84%. Aceasta plaseaz Euro pe o
pozitie inferioar monedei americane si
prefigureaz un avantaj greu de refcut.
Exist totusi si segmente pe care Euro este
principalul vehicul economic. Acest fapt
este n mod particular adevrat n cazul
monedelor nationale din trile nvecinate
zonei Euro. Una din ntrebrile majore
care apar n cazul analizei evolutiei
monedei unice europene a efectelor acesteia
este: A determinat EURO modificri cruciale
n sistemul monetar international? Specialistii
BCE consider c majoritatea aspectelor
majore ale sistemului monetar international
au rmas neschimbate. Arhitectura financiar
international n sine, organizarea institutional,
reglementrile de functionare si de cooperare
monetar international au resimtit schimbri
strict n sensul unei evolutii cresctoare si nu
n acela al unei restructurri fundamentale.
2.2. Utilizarea interna(ional
oficial a Euro
Utilizarea international oficial a
Euro este ntr-o continu crestere n ceea ce
priveste utilizarea sa ca mijloc de rezerv,
n msura n care autorittile centrale nteleg
c merit s aloce o pondere important din
totalul rezervelor lor pentru moned unic
european. Aceast pondere se afla n strns
concordant cu stabilitatea intern si extern
a monedei si cu important economic si
financiar a zonei Euro.
Nevoia de rezerve valutare decurge din
trei aspecte majore: nevoile de tranzactionare
de finantare a importurilor si de plat a
datoriilor externe; pentru nevoi interventioniste;
pentru returnarea profitului la investitii (n
acest scop autorittile ncearc n general o
abordare prin prisma portofoliului
diversificare pentru reducerea riscului);
msuri de precautie pentru a rspunde de
exemplu unor situatii exceptionale (rzboaie,
embargouri, crize bancare etc.) si pentru a
contracara eventuale atacuri speculative la
adresa monedei nationale. Datele oferite de
Fondul Monetar International n raportul
pentru anul 2000, plaseaz Euro pe locul
doi n privinta rezervelor valutare 12,5%
dup USD 66,5% si nainte JPY 5,1%.
La sfrsitul anului 2006 Euro detinea 20%
din totalul rezervelor valutare, dolarul
68%, iar yenul 5%.
Predominanta dolarului ca valut de
rezerv se explic prin dominatia deja
87
existent a pietelor sale financiare n termeni
de dimensiune a pietei si lichiditate, dar si
prin utilizarea sa larga ca moned de
interventie la nivel global. Pentru cresterea
rezervelor valutare n dolari trebuia sa existe
att cererea cat si oferta pentru aceasta.
SUA au demonstrat acest principiu de-a
lungul anilor fie prin existenta unui deficit
de cont curent fie prin excedente ale
fluxurilor externe de capital mai mari dect
deficitul contului curent. n cazul trilor
industrializate ponderea Euro n cadrul
rezervelor a sczut de la 10,4% la sfrsitul
anului 2000, la 9,7% la sfrsitul lui 2001.
Pentru trile n curs de dezvoltare ns.
Euro a nregistrat o usoar crestere spre
15,3%.
Unele tri dau publicittii compozitia
rezervelor lor valutare, de exemplu Australia,
Canada, Croatia, Letonia, Slovacia, Marea
Britani si SUA. Din aceste date se poate
observa c: pentru Slovacia si Croatia,
aproape doua treimi din rezerve sunt n
Euro, n Marea Britanie si Canada pondera
Euro a crescut la 39% la sfrsitul lui 2002,
de la 32% n 2001, si respectiv la 53% la
sfrsitul lui 2002 fat de 38% in 2000, iar
rezervele SUA sunt formate 50% din
Euro. n acelasi timp declaratiile oficiale
din partea unor tri cum ar fi China,
Coreea, Rusia, Pakistan sau Romnia arat
faptul ca a avut loc o crestere a rezervelor
n Euro. Si mai mult, n ultimul trimestru
din 2002, unele bnci nationale (de
exemplu Bank of Korea), au explicat
cresterea rezervelor n Euro prin aprecierea
Euro fat de dolar n perioada respectiv.
Se poate observa ca modificri majore
n privinta compozitiei rezervelor valutare
au loc n cazul trilor n care cursul valutar
al monedei nationale era legat de una din
monedele europene componente ale Euro
fie printr-un consiliu monetar, fie prin
flotare controlata sau crawling peg- cum
este cazul multor tri est europene care
detineau deja cantitti importante de mrci
germane. n restul cazurilor modificrile
de compozitie se fac n cadrul unui proces
gradual, pentru c aparitia unor cantitti
mari de Euro si dolari pe piat ar provoca
dezechilibre legate de pretul acestor valute.
Pe plan oficial Euro activeaz si n rolul de
ancor n cazul monedelor nationale
pentru care stabilitatea cursului valutar
reprezint o problem.
Alegerea ancorei monetare este n
general explicat de teoria zonelor valutare
optime (Mundell). n conformitate cu aceast
teorie, dou tri A si B sunt interesate n
stabilirea cursului de schimb bilateral dac
se confrunt cu socuri economice simetrice
(socuri de acelasi tip n acelasi timp si n
aceeasi directie), dac comertul lor bilateral
este important si dac factorii de productie
prezint caracteristica de mobilitate ntre
aceste tri. Pe baza acestei teorii se poate
observa dac strategia de ancorare a dou
valute este optim.
Alegerea regimului de schimb valutar
este astfel un aspect cheie al politicii duse
de autorittile monetare ale unei tri, aspect
cu consecinte majore att asupra dimensiunilor
si compozitiei rezervelor valutare dar si
asupra rolului de interventie. Datorit
numeroaselor crize financiare nregistrate,
exist tendinta de a se apela la regimuri ale
cursului de schimb mai flexibile, n cele
mai multe cazuri fr a se implica n
angajamente institutionale de genul consiliilor
monetare. n statisticile FMI figureaz 150
de tri al cror regim valutar nu este liber.
Din acestea, 54 de tri din afara zonei Euro
folosesc moneda unic european n cadrul
regimului lor de curs valutar. Solutiile
variaz de la consilii monetare care au la
baz Euro pn la regimuri flotante care
folosesc Euro ca moned de referint.
Pentru 35 din aceste tri, Euro poate fi
considerat ca singura moned ancor sau
de referint, n timp ce restul folosesc un cos
valutar care include si Euro. Majoritatea
acestor tri sunt economii de dimensiuni
Anca Tnasie
88
reduse reprezentnd 4% din PIB-ul mondial
sau aproximativ 16% din cel al zonei Euro.
Utilizarea Euro n cadrul regimurilor de
schimb valutar este determinat att de
criteriul geografic (este frecvent utilizat n
cazul trilor nvecinate zonei Euro) ct si
de cel institutional trile care particip la
diferite acorduri institutionale cu Uniunea
European. Trile candidate la aderarea la
Uniunea European, cele din zona vestic
a peninsulei Balcanice, cele din nordul
Africii si cele din zona francului elvetian,
sunt principalele utilizatoare ale Euro ca
moned ancor. Dintre cele 13 tri candidate
la aderare, numai Polonia, Cehia si Turcia
nu au o legtur explicit ntre moneda lor
national si Euro.
Prin contrast trile productoare de
petrol folosesc din punct de vedere teoretic
DST ca ancor, dar de fapt, din punct de
vedere practic, ele sunt legate de dolarul
american.
Pare plauzibil ipoteza c n viitorul,
mai mult sau mai putin apropiat o serie de
tri europene vor lua n considerare ancorarea
expres sau tacit a monedei lor nationale
de Euro sau de un cos valutar n care Euro
este componenta major. Aceast perspectiv
este probabil si din perspectiv lrgirii
UE. Unele tri pot recurge la utilizarea
Euro a moned oficial n afara tratatului
Comunittii Europene (a Euro-sistemului).
n aceast situatie este esential ca Banca
Central european s se axeze pe mentinerea
unei stabilitti credibile a puterii de
cumprare. n ca contrar, orice evolutie
economic din trile a cror moned
national este legat de Euro ar avea un
impact puternic asupra ratelor dobnzii si
asupra cursului de schimb valutar al
monedei europene. Una din cele mai grave
situatii ar fi de exemplu o criza financiar-
bancar n una din trile n care este
instalat un consiliu monetar fat de Euro.
Astfel, una din preocuprile actuale ale
Bncii Central Europene este creare unei
strategii care s ofere protectia necesar
Euro-sistemului fr s i limiteze
posibilittile de manevr.
Desi Euro este un important factor de
stabilitate, utilizarea acestuia ca moned
ancor nu poate fi solutie pentru toate
problemele economice ale unei tri. Aceasta
trebuie s si creeze un sistem bancar sntos
nsotit de politici monetare si fiscale credibile.
Cu ct este mai strict legtura n privinta
cursului de schimb, cu att este mai
important ndeplinirea acestor conditii.
Numai astfel este posibil extinderea
stabilittii din zona Euro si asupra trilor
conectate la Euro.
Functiei de ancor monetar a Euro este
de multe ori neglijat cnd este vorba de
statutul de moned international. Aceast
functie are ns un rol important asupra
utilizrii internationale pentru c mentinerea
stabilittii valutare necesit interventie
oficial asupra monedei nationale si pentru
c reduce riscul variatiilor cursului de
schimb valutar. Pe lng efectul negativ al
inertiei asupra internationalizrii Euro,
acesta va beneficia ca urmare a efectului
de dimensiune si ca urmare a atractivittii
sale; credibilitatea BCE, variatiile reduse si
reforma rapid a pietelor financiare europene
sunt factori favorizanti din acest punct de
vedere (Bnassy-Qur 1998).
ntre evolutiile recente ale Euro ca
moned ancor se afl urmtoarele:
Pe 2 februarie 2002, Lituania si-a
restabilit consiliul monetar fat de
Euro si renuntnd la dolarul american.
Aceast decizie reflect cresterea
relatiilor comerciale cu UE, un nivel
mare al investitiilor provenite din UE,
dar si un pas n plus n procesul de
aderare. n total exist patru consilii
monetare bazate pe Euro comparativ
cu numai trei bazate pe dolar ca
moned de referint
7
.
n ianuarie, respectiv mai 2001, Cipru
si Ungaria au anuntat un mecanism
89
monetar cu scop de stabilizare pe
lng ERM II printr-o paritate controlat
fat de Euro n interiorul unei benzi de
+/-15% . Prin aceasta ele au abandonat
crawling peg stabilizare sincronizat
(Ungaria) respectiv conventional peg
stabilizare artificial (Cipru).
n august 2002, autorittile monetare
din Malta au decis cresterea ponderii
Euro n cosul valutar de referint
pentru moneda national, de la 57% la
70%. Monaco a crescut de asemenea
ponderea Euro n cosul valutar de care
este legat moneda national.
n cele din urm, dup unificare si
liberalizarea cursului de schimb valutar,
FR Yugoslavia (Serbia) a urmat o
politic de curs controlat cu Euro ca
moned de referint.
Decizia de utilizare a Euro ca moned
ancor este luat n mod unilateral de
autorittile locale fr nici un fel de implicare
din partea BCE. n cazul particular al
trilor candidate la aderare, aceste relatii
contin si o dimensiune monetar relativ la
BCE. Acestor tri li se pretinde ca odat cu
aderarea la UE s adere si la ERM II, s
fixeze o paritate oficial fat de Euro si
numai ulterior s se alture zone Euro n
momentul ndeplinirii criteriilor. n acest
scop BCE se implic din ce n ce mai
puternic n promovarea unui dialog monetar
cu bncile nationale ale trilor candidate.
Functiile de ancor, rezerv si interventie
oficial sunt strns interconectate. Trile
care protejeaz o anumit paritate valutar
tind s foloseasc moneda de referint si
ca mijloc de interventie. Exist si cazuri n
care se recurge chiar la utilizarea unor
monede terte (de exemplu dolarul american)
datorit gradului mare de lichiditate al
pietelor pentru aceste monede.
Datorit gradului mare de confidentialitate
al deciziilor legate de interventia oficial,
n special a celor legate de valutele
utilizate, informatiile referitoare la rolul
Euro ca moned de interventie sunt limitate.
Declaratiile date publicittii de ctre bncile
nationale ale acelor tri care utilizeaz Euro
ca ancor, indic faptul c o parte important
din trile candidate la aderare intervin cu
scopul stabilizrii cursului de schimb valutar.
Chiar mai mult, Ungaria a anuntat c
interventiile sale se vor limita la Euro. Tri
din zona estic a Balcanilor cum ar fi
Croatia, Yugoslavia sau FRY a Macedoniei
au fost active pe piata valutar n sensul
influentrii cursului lor de schimb fat de
Euro. Chiar si n tri cum ar fi SUA,
Japonia sau Marea Britanie, acre teoretic,
au un regim de curs valutar liber, bncile
centrale se concentreaz asupra restrngerii
volatilittii cursului de schimb. n decursul
timpului s-a constat c interventia pe piata
valutar ntr-o anumit moned este
proportional cu ponderea acestei monede
n totalul rezervelor valutare ale trii
implicate n astfel de msuri interventioniste.
Elementele determinante n alegerea valutei
de interventie sunt lichiditatea si
acceptabilitatea. Trile n care cursul de
schimb valutar face obiectul fixrii cu
ajutorul unei monede ancor aceast
ancor va fi si instrument de interventie.
Trile prefer s-si tin rezervele valutare
sub form de titluri de capital cu dobnd
si n aceste conditii lichiditatea acestora
este foarte important. Acceptabilitatea
este legat de rolul acesteia ca mijloc de
schimb n tranzactiile private. Cu ct este
utilizat mai des utilizat o valut, cu att
este mai mare ponderea sa pe piata valutar,
fapt care usureaz utilizarea acestei valute
n scopul interventiei.
3. Euro yi comer(ul interna(ional de
bunuri yi servicii
Datele disponibile referitoare la utilizarea
Euro ca moned de facturare pentru ntreaga
zon Euro sunt limitate si uneori necorelate.
Cu toate acestea, pe baza statisticilor
individuale elaborate de membrii zonei
Anca Tnasie
90
Euro se poate afirma c utilizarea monedei
unice n comertul exterior a crescut simtitor
situndu-se undeva n intervalul 40 50 %.
Ca o prim surs de informatie pot fi
considerate balantele comerciale ale unor
tri membre ale zonei Euro (Germania,
Luxemburg, Franta, etc.). Aceste date arat
faptul c tranzactiile comerciale cu rezidenti
din exteriorul zonei Euro a crescut att n
privinta exporturilor ct si a importurilor.
Privitor la ponderea detinut de o valut
sau alta n comertul international, este
cunoscut faptul c aceasta tinde s fie
proportional cu volumul exporturilor trii
atta timp ct teoria economic a constat
pe baze statistice c n majoritatea
tranzactiilor comerciale internationale, acestea
tind s fie facturate n moneda exportatorului.
Regula nu este ns universal. Dolarul
american era pn curnd singurul care
satisfcea aceast regul. De cele mai multe
ori aceasta nu reprezint o tendint pentru
trile mici. Explicarea acestor corelatii prin
intermediul practicilor comerciale internationale
este destul de dificil, ns argumentul la
care s-a apelat cel mai ades a fost acela
potrivit cruia exportatorii provenind din
tri puternice si cu un statut international
privilegiat din punct de vedere economic,
folosesc puterea lor pe piat pentru a
influenta n sensul utilizrii monedei lor
nationale pentru evitarea riscului de
schimb valutar.
Una din cele mai importante ntrebri
care s-ar pune este: ce s-a ntmplat cu
comertul exterior din momentul aparitiei
monedei unice europene?
Desi pe pietele financiare integrarea
Euro s-a realizat relativ mai rapid dect se
astepta, utilizarea noii monede europene n
facturarea comertului exterior a fost ceva
mai lent. Motivul este acela c pentru
pietele financiare trecerea s-a realizat n mod
obligatoriu din 1999. n cazul tranzactiilor
din cadrul comertului international utilizarea
monedei europene nu poate fi impus de
norme legale. Aceasta depinde de dorinta
si disponibilittile partenerilor de afaceri
care negociaz contactele. Deprecierea pentru
o perioad a Euro raportat la dolarul american
a determinat o pozitie oarecum defavorabil
pentru moneda european. ntrebarea care
se pune este care este importanta real a
utilizrii comerciale a Euro. Utilizarea acesteia
n exteriorul zonei Euro are desigur o
influent considerabil asupra rolului pe
plan international si afecteaz deci si
evolutia cursului de schimb valutar.
n mare, se poate spune c Euro detine
aproximativ 20% din comertul international
iar dolarul American aproximativ 60%
8
.
Din aceast simpl afirmatie se pot naste
efecte contradictorii atta timp ct este
bine cunoscut faptul c anterior trecerii la
Euro, ponderea din comertul international
facturat n monedele europene era de 30%.
Explicatia este c acum, de exemplu
exportul de masini germane n Franta este
considerat comert intern. Deci, acest efecte
de natur statistic nu poate fi n nici un
caz interpretat ca o slbiciune de ordin
economic sau politic.
Interesul crescut al multor tri sau
regiuni n comertul zona Euro, volumul
mare al pietei europene n legtur direct
cu costurile reduse ale tranzactiilor si
fluctuatiile reduse ale cursului de schimb
valutar previzioneaz si o crestere a volumului
comertului exterior n Euro. Importurile si
exporturile din si n spatiul Euro pentru tri
ca Mare Britanie, Elvetia, Polonia, Cehia,
Ungaria reprezint aproximativ 50% din
comertul lor exterior. Aceeasi situatie este
valabil si pentru trile din zona mediteranean
care si ndreapt aproximativ 50% din
exporturi ctre zona Euro, sau pentru
Suedia si Danemarca ale cror importuri
provin n proportie de 50% din aceeasi
zon. n situatia actual, chiar si tri
cum ar fi Belgia, Olanda sau Portugalia,
care nainte de introducerea Euro nu erau
n msur s si desfsoare comertul
91
exterior n propria moned, si factureaz
tranzactiile internationale n Euro. Chiar si
comertul exterior al trilor est europene se
desfsoar n majoritate n Euro. Volumul
tranzactiilor Germaniei cu aceste tri se
ridic la peste 60 de miliarde, depsindu-l
astfel pe cel al tranzactiilor cu SUA. O
asemenea afirmatie ar fi prut utopic n
urm cu ctiva ani. Euro tinde s fie din ce
n ce mai utilizat n zonele adiacente
Uniunii Europene. n plus, multe tri din
estul Europei si-au aliniat sau chiar legat
total sau partial monedele nationale si
regimul monetar de Euro. Facturarea pe
scar larg a tranzactiilor comerciale
internationale n moneda unic european
si legarea cursurilor unor valute de cel al
Euro, sunt elemente cu efect stabilizator asupra
unei monede cu vocatie international. Din
perspectiva unei monede internationale
este interesant de remarcat rolul regional al
monedei unice Europe, rol generat n mare
msur de legturile comerciale cu zonele
adiacente. Aceste legturi devin din ce n
ce mai puternice odat cu trecerea
timpului. De exemplu, zona Euro absoarbe
n medie 60% din exporturile trilor
candidate, iar acestea la rndul lor preiau
aproximativ 50% din exporturile UE. Este
important de remarcat c Rusia, care
(datorit exporturilor sale masiv de petrol)
era orientat spre dolarul American, s-a
apropiat din ce n ce mai mult de Euro n
scopul integrrii si dezvoltrii relatiilor
sale comerciale n spatiul European.
Interesant este si perspectiva n care
cea mai mare parte a tranzactiilor comerciale
ntre Europa si trile din Golf (Bahrein,
Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudit si
Emiratele Arabe Unite). Uniunea European
este din punct de vedere al importurilor
partenerul comercial numrul unu, iar din
punctual de vedere al exporturilor ctre
Asia se afl pe locul doi. Trebuie ns
luat n considerare faptul c petrolul
reprezint ntre 70 si 90% din aceste
tranzactii, iar pretul acestuia a fost facturat
pn acum n dolari. n conditiile actuale
se poate prevedea faptul c va creste
utilizarea Euro n exporturile trilor
Golfului Persic n medie cu aproximativ
20%. S-a pus ntrebarea dac nu cumva
petrolul nu ar mai trebui facturat n dolari
ci n Euro. Utilizarea Euro este generat si
de faptul c multe companii multinationale
europene cu sedii si n Marea Britanie si
desfsoar fluxurile interne de plti n
Euro, iar compania japonez Cannon se
asteapt la reduceri de costuri n urmtorii
doi ani
Ministerul de finante japonez public
pe baze bianuale o structur pe valute a
comertului cu Uniunea European. Potrivit
acestei statistici, ntre a doua jumtate a
anului 2000 si sfrsitul 2002, ponderea
importurilor UE din Japonia facturate n
Euro crescuse de la 40% la 52% n timp ce
ponderea Euro n exporturile UE ctre
Japonia crescuse de la 18% la 29%. Astfel,
se poate concluziona c att statisticile
trilor membre ale zonei Euro ct si cele
ale unor tri terte evidentiaz o crestere
substantial a ponderii utilizrii Euro n
comertul international.
n ultimii ani, ponderea produselor
energetice importate n UE atingea 15%,
iar ponderea produselor cotate pe baza
dolarului American, din totalul importurilor
n UE, crestea de la 15% n 1999, la 21%
la sfrsitul anului 2002. n ceea ce priveste
exporturile, se nregistreaz niveluri mai
reduse n jur de 4-5%. Aceast situatie se
va prelungi atta timp ct uzantele
internationale vor continua s existe n
forma actual si preturile acestui gen de
produse vor continua s fi cotate n dolari.
Pe pietele de nalt competitivitate cum ar
fi cea energetic, a materiilor prime acolo
unde cererea este elastic, cotarea n
monede internationale este o practic des
utilizat. Acest fapt determin reducerea
costurilor de tranzactionare datorit unui
Anca Tnasie
92
nivel nalt al lichidittii. Astfel, rolul Euro
n comertul cu acest gen de produse
depinde de costurile tranzactiilor a cror
tendint este una din ce n ce mai evident
descendent. n restul situatiilor piete ale
produselor diferentiate cererea este mai
putin sensibil la mici variatii ale pretului
ale valutei importatorului. Cotarea preturilor
n Euro este aleas dac acesta este mai stabil
dect raportul dintre valuta exportatorului
si cea a importatorului, pentru a asigura
profit. Comertul ntre trile blocului Euro
este de presupus s fie denominate n Euro.
Odat cu lrgirea acestui bloc se prefigureaz
o si mai ampl utilizare a Euro n comertul
intraregional.
Note
1
BCE Analiza rolului international al Euro
2001
2
Se au n vedere numai emisiunile de titluri
financiare denominate n alt moned dect
aceea de reindent a debitorului.
3
Pentru a se putea realiza o comparatie ntre
datele existente nainte de introducerea euro si
cele ulterioare intreoducerii monedei unice
europene, nu este suficient adunarea acestora.
n acest scop se apeleaz la o reclasificare a
datelor - metoda ajustrii matematice UEM
4
Sensul larg presupune n plus fat de cel
restrns si considerarea emisiunilor n moneda
national a debitorului, cu conditia ca asestea
s se adreseze petei internationale combinnd
astfel att rolul de instrument international de
finantare al euro cu cel de investitie.
5
BIS Bank for international settlements
6
Acest gen de sondaje trebuiesc privite cu
circumspectie din urmtoarele motive: procentajele
sunt simple medii aritmetice care nu surpind
aspectele existente n ntregime, esantionul de
manageri este mic si poate s nu fie
reprezentativ, nationalitatea posesorilor de
fonduri nu este evident cunoscut. n acelasi
timp sondajele surprind preferintele pentru un
grup de investitori cu adevrat internationali,
care este relativ neafectat de consideratii ce
tin de prtinirea national.
7
Consiliile monetare n care euro este moneda
de referint sunt instalate n Bosnia-
Hertegovina, Bulgaria, Estonia si Lituania, iar
cele legate de dolarul American sunt n
Uniunea monetar a Caraibelor de est, Hong-
Kong, si Djibouti.
8
Informatii furnizate de IHK Camera de
comert si industrie Mnchen si Bavaria
superioar.
Bibliografie:
1. Mundell, R. A, Theory of Optimal
Currency Areas, American Economic
Review.
2. Neumeyer, Pablo Andres, Currencies
and the Allocation of Risk: The
Welfare Effects of a Monetary Union,
American Economic Review 88, 246-
259. 1998
3. Nitsch, Volker, Currency Union Entries
and Trade, in Jens Hlscher and
Horst Tomann (eds.), Globalization of
Capital Markets and Monetary Policy,
Houndmills, Basingstoke: Palgrave
Macmillan, 2005.
4. Rose, Andrew K., One Money, One
Market: The Effect of Common
Currencies on Trade, Economic
Policy. 30 (April): 7-45. 2000.
5. Issing, O., Why stable prices and
stable markets are important and how
they fit together, First Conference of
the Monetary Stability Foundation,
2002.
Rsum: En janvier 1999, une nouvelle
monnaie a t introduite: lEURO. Pour la
premire fois aprs la deuxime guerre
mondiale, la suprmatie du Dollar
Amricain tait menac. Aujourdhui
lEURO est arriv detnir 20% du
volume du commerce international, sans
inclure ici les changes entres les
membres de lUE.
STUDII EUROPENE
93
Contribution of European Court of Justice
to the principle of supremacy of EC law
IRINA OLIVIA POPESCU
he EU represents a distinctive legal
system which, following the most
recent expansion of 1
st
January 2007
(Bulgaria and Romania), comprises almost
489 million people within 27 States with
various legal backgrounds and ethnicities.
Any further enlargements would bring the
EUs population to be larger than that of
the USA and Japan combined, which is
more than half a billion people.
The EUs population is not the only
one that has enlarged over the past 50
years but also its competences, which have
changed enormously since 1951 when the
first steps towards European integration
were taken, with the creation of the
European Coal and Steel Community
(ECSC) through the Treaty of Paris 1951
and 1957, when the European Atomic
Energy Community and finally the European
Economic Community (EEC) were created
through the Euratom Treaty and the Treaty
of Rome 1957.
The Preamble to the Treaty of Rome
said that the Member States were
Determined to lay the foundations of an
ever closer union among the peoples of
Europe and to ...promote throughout the
community a harmonious development
economic activities, a continued and
balanced expansion, an increase in stability
an accelerating raising of the standard of
living and closer relations between the
states belonging to it.
Since that moment, there have been
essential legal developments within the
institutions constitutional structure and in
the equilibrium of power between the
organisation and its Member States, with
superior legislative intervention into issues
that were formerly left to be resolved by
national legislatures. As an institution, the
EU is therefore of primary importance
politically, economically, and legally.
The Single European Act (SEA) 1986,
introduced a new legislative procedure and
added more areas of competence on which
the EEC could adopt legislation (e.g.
environmental protection; greater areas of
social policy etc.). The most important thing
brought by the treaty was the new date for
completion of the common market, which
was set for 1
st
January 1993.
The European Union was created by
the Treaty on European Union (TEU) 1992
(otherwise known as the Maastricht Treaty).
The Union would be base on three different
areas of cooperation, each of which would
be organised in a little different manner (in
terms of voting, the nature of cooperation
etc.). The first of the three pillars would
be the European Community (EC), which
would be organised in the same manner as
before. A new legislative procedure was
T
STUDII EUROPENE
I rina Olivia Popescu
94
adopted and new competencies were given
to the EC, such as citizenship of the Union,
Economic and Monetary Union and a
Social Charter.
The process of integrating the economies
and legal systems of various European
States is clearly an enormous task.
The Treaty of Rome establishes the
main task of the European Court of Justice
whose was to ensure that in the interpretation
and application of this Treaty, and of the
rules laid down for the implementation
thereof, the law is observed. The drafters
of the Treaties identified the main role to
be allocated to the Court of Justice as being
first of all, to resolve disputes between
Member States, the Institutions and the
employees of the Community, second of all,
to ensure, through judicial review, that the
institutions did not exceed their power, and
thirdly, to resolve disputes and claims made
by external parties against the Community
and finally, it would act as the final
interpreter of the provisions of Community
Law (Article 220 EC Treaty). The last aspect
is essential to the judicial development of
EC law.
The European Court of Justice is the
most constant of all the institutions created
by the abovementioned treaties. It must be
highlighhed the fact that the same wording
as the one used in the Treaty of Rome
applies to the Court of Justice today, even
though contained in a different Treaty.
The European legal system which exists
today is based more on ECJs jurisprudence
than on what the drafters of the Treaties
had actually written.
Although it is clear that the drafters of
the Treaties created the framework of the
UE, the continuing process marked by
various stages of development, set backs
and compromises can only be coordinated
by the ECJ in a manner that goes well
beyond the image that the drafters of the
Treaties envisaged at that moment.
The ECJs jurisprudence has three
major contributions in what regards the
nowadays European legal system: the
principle of supremacy of EC law, the
concept of direct effect and the introduction
of general principles of law into the corpus
of EC law.
According to Article 10 TEU Member
States shall take all appropriate measures,
whether general or particular, to ensure
fulfillment of the obligations arising out of
this Treaty or resulting from action taken
by the institutions of the Community. They
shall facilitate the achievement of the
Community's tasks. They shall abstain from
any measure which could jeopardize the
attainment of the objectives of this Treaty.
As we can notice, the EC Treaty is
silent on the question of whether EC law is
supreme to the national law of the EC
Member States.
The first contribution of the Court of
Justice in what regards the principle of
supremacy, although cautious, is stated in
Van Gend en Loos, where the Court ruled
that The object of the EEC Treaty, which
is to establish a Common Market, the
functioning of which is of direct concern
to interested parties in the Community,
implies that this Treaty is more than an
agreement which merely creates mutual
obligations between the contracting States.
It is also confirmed more specifically by
the establishment of institutions endowed
with sovereign rights... The conclusion to
be drawn from this is that the Community
constitutes a new legal order in international
law, for whose benefit the States have
limited their sovereign rights, albeit within
limited fields
1
.
The principle of supremacy was clearly
affirmed in Costa v. ENEL, where the Court
went on to say that the Member States have
limited their sovereign rights, pointing to
the fact that there had been a transfer of
powers to the Community institutions. The
STUDII EUROPENE
Contribution of European Court of J ustice to the principle of supremacy of EC law
95
court regulated that The reception, within
the laws of each Member State, of
provisions having a Community source,
and more particularly of the terms and of
the spirit of the Treaty, has as a corollary
the impossibility, for the Member State, to
give preference to a unilateral and subsequent
measure against a legal order accepted by
them on a basis of reciprocity Such a
measure cannot be inconsistent with that
legal system. The executive force of
Community law cannot vary from one
State to another in deference to subsequent
domestic laws, without jeopardizing the
attainment of the objectives of the Treaty.
It follows from all these observations
that the law stemming from the Treaty, an
independent source of law, could not,
because of its special and original nature
be overridden by domestic legal provisions,
however framed, without being deprived
of its character as Community law and
without the legal basis of the Community
itself being called into question. The transfer,
by Member States, from their national
orders in favour of the Community order
of the rights and obligations arising from
the Treaty, carries with it a clear limitation
of their sovereign right upon which a
subsequent unilateral law, incompatible with
the aims of the Community, cannot prevail
2
.
The ECJ did not stop here. In
Internationale Handgesellschaft mbH v.
Einfuhr, the Court went even further,
ruling that the validity of a Community
measure... cannot be affected by allegations
that it runs counter to either fundamental
rights as formulated by the constitution of
that State or the principles of a national
constitutional structure the law born from
the Treaty [cannot] have the courts opposing
to it rules of national law of any nature
whatever the validity of a Community
instrument or its effect within a Member
State cannot be affected by allegations that
it strikes at either the fundamental rights as
formulated in that State's constitution or
the principles of a national constitutional
structure
3
.
In R v. Secretary of State, ex parte
Evans Medical Ltd
4
, the Court conceded
that provisions of such an agreement
contrary to Community law may continue
to be applied where the performance of
that agreement may still be required by
non-Member States which are parties to it.
The Court has, however, advised national
courts to give effect to such requirements
only to the extent that it is necessary to
meet the demands of that contract.
The same reasoning was used in
Commission v. Italy. The ruling from the
ECJ in Simmenthal No. 2 was in the
strongest terms. A national court which is
called upon to apply EC law is under a
duty to give effect to those provisions, if
necessary refusing to apply conflicting
national law even if adopted subsequently
to the EC law
5
. The same principles were
stated in R v. Secretary of State for Transport
(ex parte Factortame Ltd.), where the
Court held that the full effectiveness of
EC law would be impaired if a national
rule could prevent a court seized of a
dispute governed by Community law from
granting interim relief in order to ensure
the full effectiveness of the judgment. It
follows that a court which in those
circumstances would grant interim relief if
it were not for a rule of national law is
obliged to set aside that rule, IN.CO.GE.
Srl
6
and Larsy
7
.
By introducing the notion of supremacy,
the ECJ was influential in offering a
perspective of the Community as a new
body that went further than a normal
international law organization as it was
emphasized by the drafters of the Treaties
and also as an independent legal order,
supreme over the national legal systems.
It has already been seen that the EC
law is supreme to national law and that
STUDII EUROPENE
96
domestic courts are under an obligation to
give full effect to EC law. A very
important question then arises: to what
extent individuals can rely on EC law
before the national courts. In order to
ensure that individuals are given the best
level of protection before their national
courts, the ECJ has developed three inter
related doctrines: direct effect, indirect
effect and state liability.
The doctrine of the direct effect of
Treaty provisions was first raised in Van
Gend, when the ECJ established the criteria
to be fulfilled by a provision in order to be
directly effective. The possibility of Treaty
articles having vertical direct effect was
established, but the ECJ went on further
and in Defrenne v. Sabena
8
ruled that
Treaty articles could also have horizontal
direct effect. In what concerns the
regulations, the Court held in Case 39/72
Commission v. Italy that a regulation may
be invoked vertically or horizontally, if the
criteria for direct effect are satisfied.
In Franz Grad v. Finanzamt Traunstein
9
the Court established that decisions are
capable of direct effect.
The direct effect of a directive was first
considered in Van Duyn v. Home Office
10
,
where the ECJ established the vertical
direct effect. Although there were many
controversies surrounding the horizontal
effects, the Court finally laid to rest this
issue in Marshall v. Southampton and South-
West Hampshire Area Health Authority
11
, by
denying their horizontal effect. Once more,
the Court held in Paolo Faccinin Dori v.
Recreb Srl
12
that Directives could not have
horizontal effect, since this would
...recognize a power in the Community to
enact obligations for individuals with
immediate effect, whereas it has competence
to do so only where it is empowered to adopt
regulations.
By denying the horizontal effect of the
directives, the Court strengthened the case
for their vertical effect, and in cases such
as Fratelli Costanzo SPA v. Comune de
Milano, Foster v. British Gas Plc or Rolls
Royce Plc v. Doughty, the Court defined
what exactly is to be treated as the State,
public body or agency of the State,
when seeking to enforce a Directive.
In order to create the possibility for
individuals to rely on directives against
another individual, the ECJ introduced in a
pair of cases Von Colson and Kamann v.
Land Nordrhein-Westfalen
13
and Harz v.
Dcutsclle Tradax
14
an alternative tool known
as the principles of indirect effect.
In Marleasing SA v. La Comercial
Internacionale de Alimentacion SA
15
, the
Court ruled that national courts were
required to interpret domestic law in such
a way as to ensure that the objectives of
the directive were achieved. By enabling
EC law to be used in a claim against a
private company, this case helped achieving
the same result as horizontal direct effect
of a Directive. Applying once again the
doctrine of the effectiveness of Community
law, the ECJ returned to the principle of
interpretation in Murphy v. An Bord Telecom
Eireann
16
, Wagner Miret v. Fondo di
Garantia Salarial
17
, Werner Mangold v.
Rdiger Helm
18
.
The limitations of the principles of
direct and indirect effects especially in the
context of enforcement of directives led
the ECJ to develop a third principle, the
principle of liability for all breaches of
Community law for which the State is
responsible in Francovich and Bonifaci v.
Italy
19
.
The Court extended the principle of
State liability in joined cases Brasserie du
Pecheur v. Germany
20
and Factortame v.
UK
21
, stating that the principle would
apply to breaches of all Community law,
whether or not the direct effect applies.
Following the principle of supremacy
of EC law and the concept of direct
STUDII EUROPENE
Contribution of European Court of J ustice to the principle of supremacy of EC law
97
effects, the third main contribution of the
ECJ to the legal system which exists today
is represented by the introduction of general
principles of law into the corpus of EC law.
Apart from some Treaty provisions
which contain what may be described as
general principles, the ECJ also developed
a series of general principles of law which
have little Treaty basis, in the following
cases: Stauder v. Ulm
22
(where the ECJ
declared that the Treaty did implicitly allow
recourse to general human-rights principles
for protection under EC law), Nold v.
Commission
23
(where the ECJ stated that
constitutional rights common to the
Member States could be taken as the basis
of general principles of law), Grant v.
South West Trains
24
(where the Court
stated that general principles may also be
derived from the UN International
Convention on Civil and Political Rights
1966), Internationalle Handgesellschaft (where
the ECJ stated that respect for fundamental
rights forms an inherent part of the general
principles of Community law protected by
the Court being the first case to state
that the notion of proportionality formed
an inherent part of EC law), R v. Kent
Kirk
25
(where the Court ruled according to
the general principle of legal certainty and
non-retroactivity of criminal legislation),
Connolly v. European Commission
26
(where
the ECJ found that the freedom of expression
was not unconditional and that it was
legitimate to restrict it in certain situations),
AM & S Europe v. Commission
27
(the ECJ
decided the doctrine of legal privilege
exists in EC law).
Regarding another important aspect of
EU human-rights development the drafting
of an EU Charter of Fundamental Rights,
although it has been formally incorporated
into the draft Constitution, the ECJ has
referred to this document in some of its
judgments (R v. SOS ex parte BAT
28
).
The principles of Direct and Indirect
Effect, and their immediate impact in
Member States, have proved extremely
effective in encouraging Member States to
comply with their Treaty obligations, an
event which could not have been foreseen
by the original Treaty drafters.
Although it is clear that Article 234
played a fundamental role in giving the
ECJ an opportunity to develop the twin
pillars of the Communitys legal system, the
doctrine of direct effect and the supremacy
of EC law, as the EU represents an ongoing
process, the ECJ jurisprudence is the one
to secure the application and integration of
Community law within national legal
systems.
Notes
1
Case 26/62 Van Gend en Loos [1963] ECR 1.
2
Case 6/64 Costa v. ENEL [1964] ECR 585.
3
Case 11/70 lnternationale Handelsgesellschaft
mbH.
4
Case C-324/93 R v. Secretary of State for Home
the Department, ex parte Evans Medical Ltd .
5
Case 106/77Simmenthal No.2 [1978] ECR 629.
6
Case IN.CO.GE.Srl [1998] ECR I-6907.
7
Case Larsy [2001] ECR I 5063.
8
Case 43/75 Defrenne v. Sabena [1976] ECR
547.
9
Case 9/70 Franz Grad v. Finanzamt Traunstein
[1970] ECR 825.
10
Case 41/74 Van Duyn v. Home Office [1974]
ECR 1337.
11
Case 152/84 Marshall v. Southampton &
South West Hampshire Area Health Authority
[1986] ECR 723.
12
Case C-91/92 Dori v. Recreb Sri [1994] 1
CMLR 665.
13
Case 14/83 Von Colson and Kamann v. Land
Nordrhein-Westfalen [1984] ECR 1891.
14
Case 79/83 Harz v. Dcutsclle Tradax GmbH.
15
Case C-106/89 Marleasing SA v. La Comercial
Internacionale de Alimentacion SA [1990]
ECR I-4135.
16
Case Murphy v. An Bord Telecom Eireann
[1988] ECR 673.
STUDII EUROPENE
98
17
Case C-334/92 Wagner Miret v. Fondo di
Garantia Salarial [1993] ECR I-6911.
18
Case 62/70 Werner Mangold v. Rdiger
Helm [2005] ECR I 9981.
19
Cases C-6 & 9/90 Francovich and Bonifaci
v. Italy [1991] ECR I -5357.
20
Case 46/93 Brasserie du Pecheur v.
Germany [1996] 2 WLR 506.
21
Case 48/93 Factortame v. UK [1996] 2 WLR
506.
22
Case 29/69 Stauder v. City of Ulm [1969]
ECR 115.
23
Case 4/73 J. Nold KG v. Commission [1974]
ECR 491.
24
Case Grant v. South West Trains [1998] ECR
I-2233.
25
Case R v. Kent Kirk [1984] ECR 2689.
26
Case Connolly v. European Commission
Case C-274-99P [2001] 3 CMLR 58.
27
Case AM & S Europe v. Commission (1982)
ECR 1575.
28
Case C-491/01 R v. SOS ex parte BAT.
Rsum: Le systme juridique europen
actuel est fond plutt sur la jurisprudence
de la Cour de justice de lUnion
Europenne (CJ) que sur ce que les auteurs
des traits constitufs ont effectivement crit.
Bien que les traits aient cre le cadre
juridique de lUnion, le complexe processus
dintgration ne peut tre coordonn que
par la Cour de justice, dune manire qui
va souvent au del de limage conue par
les les traits.
Cet article analyse les trois contributions
majeures de la Cour de justice concernant
le systme juridique europen actuel: i. le
principe de la primaut du droit
communautaire; ii. le concepte d 'effet
direct`; iii. lintroduction des principes
gnrales du droit dans le bloc du droit
communautaire.
STUDII EUROPENE
99
Sisteme electorale na(ionale pentru alegerile
europene
MIHAI GHITULESCU
esi ideea instituirii unei proceduri
electorale uniforme pentru alegerea
membrilor Parlamentului European
a fost lansat nc din 1957
1
si reamintit
n 1976, cu ocazia hotrrii introducerii
sufragiului universal direct, aceasta rmne
nc si astzi un deziderat. Reglementarea
de ctre fiecare stat n parte a procedurii
electorale, considerat la nceput doar o
solutie provizorie, pare s se fi permanentizat.
Pn si sintagma procedur uniform a
fost abandonat, Tratatul de la Amsterdam
nlocuind-o cu alta, mai permisiv,
principii comune.
Dup numeroase dezbateri si blocaje,
Consiliul si Parlamentul s-au pus de acord
asupra unor astfel de principii, menite s
armonizeze procedura electoral. Introduse
prin decizia Consiliului din 2002 pentru
modificarea actului din 1976, acestea sunt
ns prea generale pentru a-si atinge
obiectivul propus, lsnd mai degrab
impresia unor simple restrictii ale liberttii
de decizie a statelor membre. Sintetiznd,
acestea sun astfel:
1. Tipul de scrutin folosit pentru alegerile
europene trebuie s asigure reprezentarea
proportional
2
, statele avnd, de fapt,
de ales ntre scrutinul proportional de
list (cu posibilitatea votului preferential,
altfel spus, a listelor neblocate) si
votul unic transferabil.
2. Numrul si decuparea circumscriptiilor
electorale nu trebuie s afecteze
caracterul proportional al sistemului.
Potrivit pozitiei PE, n viitor, (initial s-
au avut n vedere chiar alegerile din
2004) organizarea de circumscriptii
regionale ar trebui s devin obligatorie
pentru statele cu peste 20 de milioane
de locuitori. De asemenea, pentru
facilitarea integrrii politice s-a propus
(initial, pentru anul 2009) depunerea
de liste transnationale un anumit
procent de mandate (initial s-a vorbit
de 10%) urmnd s fie acordate la
nivelul unei circumscriptii comunitare
unice. Toate aceste idei, incluse n
rezolutii ale PE, nu au fost adoptate de
Consiliu si, prin urmare, nu au valoare
legal
3
.
3. Nici un eventual prag electoral stabilit
la nivel national pentru accederea n
PE nu trebuie s depseasc 5% din
sufragiile exprimate
4
.
Dincolo de aceste reguli generale
care oricum permit existenta unor mari
diferente si care oricum nu sunt respectate
cu strictete, dup cum vom arta n
continuare , toate celelalte sunt lsate n
continuare la latitudinea statelor, motiv
pentru care la nivelul PE, avem de-a face
cu o diversitate de conditii nemaintlnit
pentru alegerea membrilor aceluiasi for
D
STUDII EUROPENE
Mihai Ghiulescu
100
legislativ. Diferentele privesc dreptul de a
alege si de a fi ales, modul de aplicare al
sistemului proportional, formulele de
repartizare a mandatelor, magnitudinea
circumscriptiilor, pragurile electorale s.a.
1. Dreptul de a alege
O prim conditie comun tuturor
statelor-membre este vrsta minim pentru
exercitarea dreptului de vot, stabilit la 18
ani. De asemenea, conform art. 8 B, alin. 2
din Tratatul de la Maastricht, orice
cettean rezident ntr-un stat membru n
care nu este resortisant are drept de vot si
drept de eligibilitate la alegerile pentru
Parlamentul European n statul n care
locuieste, n aceleasi conditii ca si
resortisantii statului respectiv. Totusi, ntre
diferitele regimuri electorale exist deosebiri
n ceea ce priveste sensul notiunii de
rezident. Aceast situatie este posibil
datorit aceluiasi articol care prevede c
acest drept va fi exercitat sub rezerva
modalittilor stabilite [...] de Consiliu cu
unanimitate, la propunerea Comisiei si
dup consultarea Parlamentului European;
aceste modalitti pot prevedea dispozitii
derogatorii, dac problemele specifice ale
unui stat le justific.
Aceste modalitti au fost stabilite prin
Directiva 93/109/CE din 6 decembrie
1993. nc din art. 1, actul respectiv
precizeaz c prin stabilirea modalittilor
de exercitare a drepturilor electorale pentru
PE de ctre cettenii care locuiesc n alt
stat dect cel ai crui cetteni sunt nu se
vor afecta reglementrile fiecrui stat cu
privire la drepturile electorale ale nationalilor
rezidenti n afara teritoriului lor electoral.
n acelasi timp ns, statele-membre de
origine trebuie s ia msurile necesare
pentru evitarea dublului vot si a dublei
candidaturi ale resortisantilor lor.
Directiva introduce notiunile de alegtor
comunitar si eligibil comunitar pentru a
desemna ansamblul persoanelor care, n
diferite conditii, au drept de vot si de
candidatur pentru PE. Se stabileste c
dac pentru a fi eligibili, resortisantilor li
se cere scurgerea unei anumite perioade de
la dobndirea cetteniei, cettenii comunitari
sunt prezumati a fi ndeplinit conditia dac
au dobndit cettenia altui stat membru, n
urm cu tot attia ani (art. 3). La fel, dac
pentru a beneficia de drepturile electorale,
resortisantii unui stat trebuie s locuiasc
pe teritoriul electoral o anumit perioad,
alegtorii si eligibilii comunitari sunt
prezumati a fi ndeplinit aceast conditie,
dac au locuit, pe o perioad echivalent,
pe teritoriul altui stat membru (art. 5). Se
mai adaug c pierderea dreptului de a fi ales,
n statul de origine sau n cel de resedint,
atrage excluderea de la exercitarea acestui
drept n statul de resedint, pentru alegerile
europene (art. 6).
n plus, Directiva mai stabileste o serie
de detalii tehnice pentru punerea n aplicare
a prevederilor sale si cteva prevederi
derogatorii
5
.
n acest cadru legal se nscriu toate
sistemele nationale, prezentnd att anumite
conditii comune, dar si o serie de diferente
de la caz, la caz.
Unele tri solicit cettenilor strini s
aib resedint permanent pe teritoriul lor
electoral (Danemarca, Estonia, Franta, Irlanda,
Polonia), uneori aceasta fiind dublat de o
anumit perioad (6 luni, n Cipru, 5 din
ultimii 6 ani n Luxemburg, 65 de zile
naintea alegerii, n Lituania, 45 de zile, n
Cehia). n foarte multe cazuri li se cere s
fie nscrisi n registrul/lista electoral() a
statului de resedint (Franta, Marea
Britanie, Polonia, Malta), sau doar s fi
cerut dreptul /s si fi anuntat intentia de a
vota (Franta, Suedia, Ungaria).
O problem distinct o reprezint
dreptul de vot al resortisantilor stabiliti pe
teritoriul altui stat. La fel ca si n cazul
anterior, toate statele recunosc acest drept,
dar exist diferente n ceea ce priveste
STUDII EUROPENE
Sisteme electorale naionale pentru alegerile europene
101
conditiile si modul n care el poate fi
exercitat. Germania, de exemplu, impune
ca resortisantul s fie stabilit n strintate
de mai putin de 25 de ani si s fie nscris n
registrul electoral german, Austria permite
votul numai pe baz de carte de alegtor
(care este, probabil, echivalent cu nscrierea
n registru/list), iar Suedia, pn n 1999,
impunea ca resortisantul s fi avut n
prealabil resedinta pe teritoriul su electoral
si s si rennoit n scris intentia de a vota,
dup 10 ani petrecuti n strintate.
Unele tri permit, n cazul nationalilor
aflati n strintate, votul prin corespondent
(Belgia, Danemarca, Germania, Spania,
Lituania, Letonia, Suedia, Olanda, aceasta
din urm permitnd chiar votul telefonic
sau prin internet), altele n sectiile de votare
amenajate n cadrul misiunilor consulare
(Grecia, Italia, Lituania, Portugalia). Franta
(care a renuntat dup 1999 la votul prin
corespondent) si Olanda permit votul prin
procur.
n prezent, trei tri au n vigoare
prevederi privind obligativitatea participrii
la alegerile europene. n Belgia, votul este
obligatoriu pentru toti cei nscrisi pe listele
de alegtori (indiferent c sunt sau nu
cetteni belgieni), la fel si n Luxemburg,
dup ce s-a renuntat la obligativitea pentru
cettenii luxemburghezi cu resedinta pe
teritoriul ducatului. n Grecia, votul este
obligatoriu pentru toti cettenii greci. Dat
fiind faptul c directiva din 1993 interzice
dubla exercitare a dreptului de vot, se
poate considera c legea greac ncalc
dreptul cettenilor greci stabiliti n strintate
de a vota pe teritoriul statului de resedint.
2. Dreptul de a fi ales
Dup cum este firesc, conditiile de
eligibilitate sunt mai dure dect cele pentru
acordarea dreptului de vot. n primul rnd
vrsta minim este mai ridicat, n multe
cazuri. Anumite tri pstreaz conditia
celor 18 ani mpliniti (Danemarca, Germania,
Spania, Luxemburg, Olanda, Slovenia,
Finlanda, Suedia, Ungaria), dar altele
ridic pragul la 19 (Austria), 21 (Belgia,
Cehia, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania,
Polonia, Slovacia, Marea Britanie), 23
(Franta), 25 (Grecia,Italia, Cipru).
n ceea ce priveste celelalte conditii, n
majoritatea cazurilor sunt reluate cele pentru
acordarea dreptului de vot (Cehia, Danemarca,
Estonia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Cipru,
Lituania, Letonia, Malta, Olanda, Austria,
Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia,
Marea Britanie). Exist ns si cteva cazuri
particulare. n Germania, este necesar s fi
dobndit cettenia de cel putin un an. n
Belgia, n functie de colegiu, exist
conditia de limb (francez, german sau
olandez), iar n Polonia trebuie s fi avut
resedinta permanent pe teritoriul unui stat
membru al Uniunii timp de cel putin 5 ani.
n sfrsit, n Luxemburg sunt dublate
conditiile pentru obtinerea dreptului de
vot, cerndu-se s fi locuit efectiv timp de
10 ani n cursul ultimilor 12
6
.
3. Tipuri de scrutin yi formule de
repartizare a mandatelor
Actul din 1976 lsa la latitudinea
fiecrui stat alegerea tipului de scrutin ce
urma s fie folosit la alegerile europene
prin sufragiu universal direct. Dup cum
era de asteptat, marea majoritate a trilor
membre au optat pentru modelele cu care
erau deja familiarizate de la alegerile
interne: Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia,
RFG au optat pentru sistemul proportional
de list, la fel si Danemarca, cu precizarea
c singurul reprezentant al Groenlandei
(pn la iesirea acesteia din Comunitate, n
1985) era ales prin sistem majoritar cu un
singur tur (FPTP sau pluralitar). Marea
Britanie si Irlanda au ales, conform
traditiilor locale, sistemul majoritar cu un
tur si respectiv votul unic transferabil.
Optiunea britanic a fost justificat
prin dorinta de a preveni intrarea n PE, din
STUDII EUROPENE
Mihai Ghiulescu
102
cauza scrutinului proportional de list, a
unor politicieni complet necunoscuti care,
la nivel national sau local, nu ar fi avut nici
o sans de a fi alesi. O astfel de situatie era
considerat o lovitur de imagine dat
alegerilor, PE ca institutie si chiar
Comunittii n ansamblu, existnd riscul
ca cettenii s si piard interesul pentru
acestea. Adoptarrea scrutinului pluralitar
nu a fost ns lipsit de divergente. De-a
lungul timpului au avut loc dispute
aprinse, ajungndu-se chiar pn la
atacarea n justitie a deciziei, fr succes
ns. Abia n 1999, prin adoptarea
European Parliamentary Elections Act,
Marea Britanie o operat o schimbare
radical introducnd scrutinul proportional
de list pentru alegerile europene din
Anglia, Scotia si Tara Galilor, dar
pstrnd, totusi, votul unic transferabil
pentru Irlanda de Nord.
Singura exceptie a reprezentat-o Franta
care, desi utiliza si utilizeaz n continuare
scrutinul majoritar cu dou tururi pentru
alegerile parlamentare nationale, a optat de
la nceput pentru scrutinul proportional de
list. Principalele motive ale acestei decizii
au fost faptul c marele avantaj al sistemelor
majoritare, formarea de majoritti parlamentare
stabile, era complet irelevant n acest caz si
c n cazul vacantei unui mandat, acesta
poate fi dus la termen de candidatul
imediat urmtor pe list, evitndu-se astfel
complicatiile unor alegeri partiale
7
.
n prezent, toate statele membre folosesc
sisteme proportionale, cele mai multe de
list, doar Irlanda si Malta alegnd votul
unic transferabil (acestora li se mai adaug
Irlanda de Nord, ca circumscriptie n
cadrul Regatului Unit).
Diferentele sunt totusi semnificative,
n functie existenta sau nu a votului
preferential, de formula de repartizare a
mandator, de pragul electoral, de numrul
si dimensiunea circumscriptiilor.
n cteva cazuri (Germania, Spania,
Franta, Grecia, Portugalia, Marea Britanie,
Estonia, Polonia, Ungaria), listele sunt
blocate. Altfel spus, alegtorilor nu le este
permis dect s voteze lista n ansamblu, n
forma anterior stabilit, fr a putea opera
modificri n ordinea candidatilor. Cele mai
multe state accept ns votul preferential,
cu conditii de aplicare variabile. E vorba,
n principal, de numrul de preferinte pe
care alegtorul le poate indica: una singur,
n cele mai multe cazuri (Italia, Austria,
Letonia, Slovacia, Slovenia), 2 (Cehia si
Cipru), 5 (Lituania). n Olanda si n Finlanda
nu este posibil votul de list, fiind
obligatorie optiunea pentru un anumit
candidat. n anumite tri (Cehia
8
, Suedia),
pentru ca preferintele pentru un anumit
candidat s fie luate n seam este necesar
ca acestea s nsumeze un anumit procent
(5%, n cele dou cazuri) din totalul voturilor
obtinute de respectiva list. Contrar aparentelor,
nu se poate vorbi n aceste cazuri de un
dublu prag electoral n adevratul sens:
candidatilor li se cere un anumit procent
din totalul listei doar pentru a beneficia de
voturile preferentiale acordate lor si, deci,
pentru a promova pe list; cei care nu
ndeplinesc aceast conditie nu sunt automat
exclusi de la repartizarea mandatelor, ci
doar li se reduc mai mult sau mai putin
sansele prin plasarea mai n spate pe list.
Luxemburgul reprezint un caz cu
totul particular, fiind singura tar care
admite panachage-ul pentru alegerile
europene. Fiecare alegtor dispune de sase
voturi, avnd trei posibilitti de a le folosi:
(1) acordndu-le n bloc unei singure liste;
(2) ordonnd preferential candidatii aceleiasi
liste; (3) repartiznd cele sase voturi unor
candidati de pe liste diferite.
Pe ansamblu, se observ, pentru nici
una din trile cu vot preferential, cu
exceptia Luxemburgului, nu se poate vorbi
realmente de liste deschise (ntruct
alegtorii nu au dreptul la attea voturi cte
STUDII EUROPENE
103
mandate sunt puse n joc, nu pot acorda
mai multe voturi aceluiasi candidat si nu
pot vota pentru candidati de pe liste
diferite), ci mai degrab de un vot limitat
(alegtorii au dreptul la mai mult de un
vot, dar la mai putine dect numrul de
mandate)
9
.
n toate aceste cazuri, mandatele sunt
repartizate proportional fiecrei liste, n
functie de numrul de voturi obtinute.
Pentru cazurile de liste blocate procesul se
ncheie aici, mandatele urmnd s fie
alocate primilor candidati, pn la pozitia
corespunztoare numrului de mandate
alocate listei. Pentru sistemele preferentiale,
urmeaz o ordonare pe list a candidatilor,
n functie de preferintele alegtorilor.
Formulele de repartizare a mandatelor
difer si ele de la o tar la alta. Ca si pentru
celelalte chestiuni discutate mai sus, exist
si aici o pozitie dominant numeric si alte
cteva care pot fi considerate particulare.
Majoritatea statelor membre (Belgia, Danemarca,
Estonia, Spania, Franta, Luxemburg, Ungaria,
Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia,
Finlanda, Marea Britanie) folosesc metoda
dHondt (numit, oarecum impropriu, si a
celei mai mari medii) pentru repartizarea
mandatelor cea mai rspndit dintre asa-
numitele metode/sisteme ale divizorului,
elaborat de matematicianul belgian Victor
dHondt, la sfrsitul secolului al XIX-lea si
utilizat pentru prima dat la alegerile
parlamentare belgiene din 1899
10
. Aceasta
const n divizarea succesiv a numrului
de voturi obtinut de fiecare list cu numere
naturale consecutive (1, 2, 3... pn la
numrul de mandate), mandatele fiind
distribuite n ordinea descresctoare a
cturilor astfel obtinute
11
. Despre metoda
dHondt s-a apreciat c favorizeaz
partidele mari, n special n circumscriptiile
mici
12
.
n alte tri, au fost preferate alte
metode ale divizorului, cum ar fi: Sainte-
Lage (constnd n divizarea exclusiv cu
numere impare Letonia) considerat de
multi prea favorabil partidelor mici
13
si,
prin urmare, cauz a unor frmitri ale
legislativelor, repros care, n cazul alegerilor
europene, nu si are rostul sau Sainte-
Lage modificat (divizarea ncepnd cu 1,4,
iar n continuare cu numere impare
14

Suedia), care atenueaz ntructva efectele
celei dinti.
O alternativ la metoda divizorului
este cea a ctului electoral, la rndul ei cu
mai multe variante. Italia, de exemplu, a
oficializat regula ctului natural (sau
ctul Hare, ce nu trebuie confundat cu
sistemul electoral Hare, sintagm cu
care este adesea denumit votul unic
transferabil), calculat prin mprtirea
numrului total de voturi exprimate la
numrul total de mandate de alocat. Astfel
fiecrei liste i va reveni un numr de
mandate egal cu numrul de cte ori este
inclus ctul n totalul voturilor obtinute.
Dup cum se poate lesne observa, n acest
caz rmn, de regul, resturi nealocate
pentru care trebuie utilizat o formul de
redistribuire (regula celui mai mare rest
sau cea a celei mai mari medii)
15
.
Slovacia si Irlanda au optat pentru
ctul lui Droop, calculat dup formula:
ct = [mandate / (sufragii + 1) + 1]
16
,
considerat mai potrivit dect ctul natural
pentru c elimin riscul subreprezentrii.
Germania foloseste metoda Hare-Niemayer
(folosit actualmente partial si n Polonia),
foarte asemntoare cu cea a ctului natural,
cu deosebirea c nlocuieste totalul sufragiilor
exprimate cu totalul voturilor listelor care
au depsit pragul electoral de 5%
17
.
O discutia aparte necesit Irlanda si
Malta, care au n vigoare votul unic
transferabil. Si ntr-un caz si n altul este
vorba de o circumscriptie unic plurinominal,
iar procesul votrii si al repartizrii
mandatelor este asemntor. Alegtorilor li
se cere s plaseze candidatii n ordinea
preferintei. Se calculeaz apoi un ct
STUDII EUROPENE
Mihai Ghiulescu
104
electoral (natural n Malta si Droop n
Irlanda), iar candidatii care l-au atins (prin
numrul de cte ori au fost plasati ca prim
preferint) sunt alesi. Eventualele lor
voturi excedentare sunt realocate celor
considerati a doua preferint pe buletinele
de vot, acest procedeu repetndu-se pn
cnd ctul este atins de un numr suficient
de persoane pentru a acoperi totalul
mandatelor
18
Acest sistem, care presupune
un proces complicat si relativ ndelungat
de numrare si renumrare a voturilor, are
avantajul de a fi n acelasi timp perfect
proportional si nominal, asigurnd o
oarecare independent a candidatilor n
raport cu partidele. Totusi, la fel ca n
cazul scrutinurilor majoritare, identificarea
cu partidul nu poate fi eliminat
19
.
4. Circumscrip(ii yi praguri electorale
Mai multi analisti au sesizat de-a
lungul vremii c, dincolo de diferentele
matematice dintre sistemele electorale,
elementul de care depinde n cea mai mare
msur proportionalitatea unui sistem este
numrul de dimensiunea (mrimea sau
magnitudinea) circumscriptiei electorale.
Si nu este vorba deloc de ntinderea
geografic, ci exclusiv de numrul de
mandate alocate. Este demonstrat faptul
c, cu ct dimensiunea unei circumscritii
este mai mare, cu att reprezentarea este
mai proportional. Exemplele clasice de
tri care se apropie foarte mult de
proportionalismul pur, la alegerile legislative,
sunt Olanda si Israel, ambele avnd circumscriptii
nationale unice
20
.
Proportionalismul pur, sau aproape de
puritate, duce la reprezentarea n parlament
chiar si a tendintelor politice celor mai
firave din rndul populatiei, adic la
acordarea de mandate parlamentare partidelor
mici si foarte mici, ceea ce poate duce la o
Irmitare a legislativului, fcnd imposibil
o guvernare stabil. Pentru a preveni
aparitia unor astfel de situatii, cele mai
multe state au instituit praguri electorale
(definite, de regul, ca procentaj din totalul
voturilor). Uneori acestea pot fi insignifiante,
simple consacrri juridice ale unor stri de
fapt (aceleasi cazuri ale Olandei si
Israelului, cu 0,67%, respectiv 1,5%), dar,
de cele mai multe ori, ele creeaz
disproportionalitate.
n strns legtur cu aceste praguri
oficiale sau explicite, se afl pragurile
implicite, induse de magnitudinea medie a
circumscriptiei
21
si nu sunt putine cazurile
n care, voit sau nu, cele din urm sunt
superioare.
Dac n cazul parlamentelor nationale
aceast sacrificare a proportionalittii poate
fi explicabil prin nevoia de a asigura
stabilitatea guvernamental, n cazul PE,
ea pare s nu aib nici un sens. Si totusi
este o realitate rezultat din diversele
reglementri ale statelor membre privind
pragul, numrul si dimensiunea circumscriptiilor,
reglementri permise de chiar documentele
comunitare.
n general, n privinta pragurilor
electorale, statele membre reiau prevederile
n vigoare pentru alegerile nationale, cu o
singur exceptie, Belgia, care desi are un
prag la nivel national, nu a instituit unul
pentru alegerile europene
22
. n cele mai
multe cazuri (Cehia, Franta, Ungaria,
Lituania s.a.), pragul a fost stabilit la 5%,
cu cteva exceptii: Austria, Suedia (4%) si
Grecia (3%).
Mult mai semnificativ este ns pragul
implicit sau natural. Dat fiind faptul c
stabilirea numrului si a magnitudinilor
circumscriptiilor a fost lsat de la nceput
n competenta statelor situatie perpetuat
prin decizia Consiliului din 2002 si n
acest caz, ca si n cele ale chestiunilor
discutate anterior, n cadrul UE exist o
varietate de practici. n prezent, 22 din cele
27 de state membre au optat pentru
circumscriptii nationale, n vreme ce
STUDII EUROPENE
105
celelalte 5 au teritoriul divizat n mai multe
circumscriptii regionale.
Magnitudinile circumscriptiilor variaz
ntre 1 (cazul colegiului germanofon din
Belgia) si 99 (cazul Germaniei). La rndul
lor, pragurile implicite/naturale induse de
acestea variaz de la 0,75 (cazul
Germaniei) la aproape 18 (cazul Irlandei).
La sfrsitul anilor 70, n perioada de
pregtire a primelor alegeri europene, sase
dintre cele nou state membre de la acea
vreme au optat pentru circumscriptii nationale,
celelalte trei divizndu-si teritoriul electoral,
dar n maniere diferite: n Marea Britanie
organizat 79 de circumscriptii pentru
alegerea celor 81 de europarlamentari (78
uninominale si una plurinominal pentru
cele trei locuri atribuite prin vot unic
transferabil, n Irlanda de Nord); n Irlanda
s-au stabilit 4 circumscriptii pentru
desemnarea prin vot unic transferabil a
celor 15 deputati; n Italia s-au creat cinci
circumscriptii (patru continentale si una
pentru insule) cu scrutin proportional de
list pentru cele 81 de mandate.
Ulterior, s-au produs cteva schimbri
semnificative. n primul rnd, dup modificarea
constitutiei n sensul federalizrii pe criterii
lingvistice, n 1993, n Belgia s-au creat
trei colegii electorale (flamand, francofon
si germanofon). Apoi, n 1999, Marea
Britanie, renuntnd la sistemul pluralitar n
favoarea celui proportional de list, si-a
redus numrul de circumscriptii la 12
(nou pentru Anglia, cte unul pentru
Scotia si Tara Galillor toate cu scrutin
proportional de list si unul pentru
Irlanda de Nord cu vot unic transferabil).
n sfrsit, naintea alegerilor din 2004,
n Franta, circumscriptia national a fost
nlocuit cu opt circumscriptii regionale
(sapte continentale si una pentru teritoriile
dOutre-Mer). La originea acestei schimbri
a stat dorinta de a strnge legturile dintre
alegtori si alesi si de a asigura o mai bun
reprezentare geografic a populatiei, dup
ce se constatase c un numr mult prea
mare de europarlamentari si aveau resedinta
la Paris
23
.
ntr-o logic asemntoare se nscriu
si cazurile Germaniei, Finlandei si Poloniei
care ncearc s mbine reprezentarea ct
mai proportional cu apropierea candidatilor
fat de alegtori. n Germania si n
Finlanda, partidele politice pot depune liste
fie la nivel national, fie la nivel de
circumscriptie (n Germania fiecare land
reprezint o circumscriptie), iar n Polonia,
numai la nivel de circumscriptie, dar
mandatele sunt alocate exclusiv la nivel
national
24
. De aceea, credem c aceste tri
trebuie considerate arii electorale unice,
ntruct circumscriptiile reprezint simple
jaloane pentru repartizarea teritorial a
alesilor.
Urmrind raporturile dintre numrul
de circumscriptii, magnitudinea medie si
pragul electoral implicit/natural pentru
fiecare tar n parte, se pot face o serie de
constatri deosebit de interesante.
n primul rnd, trebuia subliniat c,
modificrile privind totalul si repartizarea
mandatelor din PE au dus, pe ansamblu,
aproape peste tot la o ridicare a pragurilor
implicite dup o perioad n care acestea
au fost constante sau au sczut usor, pn
n 2004, ele au nceput s creasc, ca
urmare a reducerii cvasi-generale a
numrului de mandate, care a nsotit
extinderea. Exceptie fac trile al cror
numr de mandate nu a fost niciodat
redus: Germania (cu crestere continu),
Luxemburg (acelasi numr de mandate din
1979 pn n prezent) si, n perioada
recent, Slovenia, Cipru, Letonia si Malta.
Acestora li se adaug Marea Britanie, al
crei prag a sczut destul de mult prin
trecerea la sistemul proportional si
reducerea numrului de circumscriptii, de
la aproape 37% la 10,7, dar este n
continuare foarte ridicat, Marea Britanie
STUDII EUROPENE
Mihai Ghiulescu
106
mprtind cu Luxemburgul locul doi, dup
Irlanda.
Franta are cresterea cea mai spectaculoas,
ca urmare a introducerii celor 8 circumscriptii.
Apropierea de electorat pare s fi dus n
acest caz la sacrificarea proportionalittii.
Pentru anul 2004, trebuie s observm
c 11 state au praguri implicite mai mari
de 5% (corespunztor pragului natural al
unei circumscriptii cu 14 mandate) limita
maxim prevzut de decizia din 2002 a
Consiliului, fcnd astfel inutil instituirea
unui prag oficial, dar afectnd proportionalitatea
sistemului. Cauzele acestei situatii sunt numrul
mare de circumscriptii (Franta, Marea
Britanie), numrul redus de mandate (Letonia,
Estonia, Slovenia, Cipru, Malta, Luxemburg)
sau o suprapunere a celor dou (Irlanda).
Chiar dac n unele cazuri (Franta,
Lituania) depsirile pot fi considerate
nesemnificative, ele se vor mri ncepnd
cu 2009. n prezent, trei state au praguri
naturale de exact 5%, pe care ns, n
2009, le vor depsi ca urmare a scderii
numrului de mandate.
De retinut este cazul Greciei, care n
2004, nregistra un prag natural 3%, egal
cu cel formal. Aceast situatie nu este ns
dect una temporar, pentru c pragul
implicit va creste n 2009, odat cu
scderea numrului de mandate. Oricum,
diferenta va rmne destul de redus,
neafectnd semnificativ proportionalitatea.
Pragul oficial nu si poate face efectul
dect acolo unde pragul implicit i este
inferior (Germania, Cehia, Ungaria s.a.). n
aceste cazuri, el mpiedic accesul n
Parlament al partidelor mici, dar, n acelasi
timp, contribuie la sporirea disproportionalittii.
Pentru a evalua n ansamblu raportul
magnitudine-prag se poate foarte simplu
calcula pragul natural la nivelul ntregii
europene. Foarte ridicat la nceput, acesta a
sczut foarte lent pn n 1999, cnd a
cunoscut o cdere brusc, ca urmare a
schimbrilor survenite n Marea Britanie,
n prezent fiind de 4,98%, dar prefigurndu-se
o crestere la 5,13, n 2009. Aceste cifre
ns nu permit nici o apreciere, n principal
din cauza diferentelor mari dintre pragurile
electorale din diversele tri.
n concluzie, lsndu-se la latitudinea
statelor membre stabilirea numrului si a
dimensiunilor circumscriptiilor electorale,
chiar cu conditia de a nu aduce global
atingere caracterului proportional al scrutinului,
s-a ajuns exact la situatia care se dorea
evitat. Se poate rspunde c efectele
disproportionale privesc doar anumite tri
si nu sistemul comunitar n ansamblu si se
pot aduce ca dovad cifrele prezentate
imediat mai sus. Aceast obiectie ar putea
fi acceptabil numai dac ar exista
realmente un sistem comunitar, altfel dect
ca agregat al sistemelor nationale.
Prin crearea unor circumscriptii electorale
foarte mici (dou, trei sau, paradoxal, chiar
un mandat) s-au creat efecte majoritariste
despre care numai ambiguitatea termenului
global ne mpiedic s considerm c
aduc global atingere caracterului proportional
al scrutinului.
Efectele negative se fac simtite att n
ceea ce priveste statele mari, ct si pe cele
mici. n cele dinti, populatia este dublu
dezavantajat: pe de o parte, prin
subreprezentarea n PE, iar pe de alta prin
nereflectarea n structura Parlamentului a
unor tendinte politice, deloc de neglijat,
din cadrul societtii. Pentru trile mici,
efectul disproportional indus de pragul
electoral vine s reduc din avantajul oferit
prin suprareprezentare. n ansamblu,
putem aprecia c acest avantaj este acordat
mai degrab statelor dect populatiilor. Dat
fiind faptul c disproportionalitatea nu este
rezultat din reglementrile electorale, ci
este una natural, generat de chiar
dimensiunile reduse ale acestor state,
singura solutie pare nglobarea lor n
circumscriptii mai mari, care s permit o
proportionalitate ct mai aproape de
STUDII EUROPENE
107
perfectiune. Evident ns, o astfel de
solutie nu va fi prea curnd pus n
practic, pentru c e greu de crezut c
normele comunitare vor putea ignora
frontierele statelor membre.
5. Sistemul electoral romnesc
pentru Parlamentul European
Dup cum se stie, n 2007, romnii
vor alege 35, iar din 2009, 33 de
reprezentanti n Parlamentul European.
Desi data alegerilor a fcut obiectul a
numeroase dezbateri, conditiile de organizare
si desfsurare a acestora au fost stabilite
prin lege nc din ianuarie 2007
25
.
n general, sunt mentinute conditiile
valabile pentru alegerile parlamentare
nationale, cu exceptia problemelor specifice
alegerilor europene.
Alegerea se va face prin scrutin
proportional de list la nivelul unei singure
circumscriptii nationale, pragul electoral
de atribuire a mandatelor reprezint 5%
din totalul voturilor valabil exprimate la
nivel national. Sunt acceptate candidaturile
independente (nu ns si listele de
independenti sau candidaturile independente
pe list), pentru acestia fiind stabilit un
prag paralel, egal cu ctul electoral natural
(numrul total de voturi valabil exprimate
mprtit la numrul de mandate de alocat).
Distribuirea, att pentru liste ct si pentru
candidatii independendenti se face prin
metoda dHondt, cei din urm neavnd
dreptul s obtin mai mult de un mandat
fiecare.
Considerm c actualul sistem (scrutinul
proportional de lista combinat cu
circumscriptia unic de dimensiuni mari)
corespunde pe deplin conditiilor de
proportionalitate impuse la nivel comunitar.
Pragul implicit se situeaz actualmente n
jurul a 2,1% si urmeaz s creasc
nesemnificativ odat cu reducerea la 33 a
numrului de mandate alocate Romniei.
O discutie aparte merit prevederile
privind alegerile europene din proiectul de
Cod Electoral al Asociatiei Pro Democratia.
Potrivit acestuia, teritoriul ar urma s fie
mprtit n opt circumscriptii corespunztoare
celor opt regiuni de dezvoltare existente.
La rndul su, fiecare dintre circumscriptii
ar urma s fie mprtit ntr-un numr de
colegii electorale uninominale egal cu
numrul de mandate alocat respectivei
circumscriptii. n fiecare colegiu, alegtorul
are dreptul la un vot preferential. Numrul
de mandate alocat fiecrei liste la nivelul
fiecrei circumscriptii se calculeaz prin
nmultirea numrului de voturi obtinute de
respectiva list la nivelul circumscriptiei
cu numrul total de mandate alocate
Romniei si mprtirea rezultatului la
numrul total de voturi valabil exprimate
la nivel national. Partea ntreag a
rezultatului reprezint numrul de mandate
ce revin listei n circumscriptie. Pentru
mandate rmase, se utilizeaz regula celui
mai mare rest. n continuare, n cadrul
fiecrei liste, candidatiii sunt ordonati n
ordinea descresctoare a indicelui electoral,
calculat ca sum a voturilor favorabile n
colegiul n care candidatul a fost cap de
list si voturile preferentiale obtinute de el
n celelalte colegii (nu este prevzut
scderea voturilor preferentiale acordate
altor candidati n colegiul n care
respectivul deschide lista)
26
.
Evident, scopul acestei propuneri este
de a mbina reprezentarea proportional cu
personalizarea votului, aceasta reprezentnd
un avantaj. Dezavantajele principale sunt
complicarea procesului de votare si a celui
post-votare si afectarea semnificativ a
proportionalittii. Cu 33 de reprezentanti si
opt circumscriptii, ar rezulta o magnitudine
medie de 4,125 si un prag implicit de
14,63%.
STUDII EUROPENE
Mihai Ghiulescu
108
Note
1
Art. 138, alin.3 din Tratatul CEE si art. 108,
alin. 3 din Tratatul EURATOM trasau
Adunrilor sarcina de a elabora proiecte pentru
introducerea sufragiului universal direct si a
procedurii electorale uniforme.
2
Din acest punct de vedere, decizia a fost
superflu pentru statele membre la acea vreme,
ntruct Marea Britanie, singura tar care
adoptase initial scrutinul majoritar cu un tur,
renuntase nc din 1999 la acesta n favoarea
sistemul proportional de list.
3
Elections europennes : Proportionnelle,
Circonscriptions, Listes transnationales, n:
http://www.ena. lu/mce.cfm.
4
Cf. Andrew Ellis, Stina Larserud, European
Parliament: Elections to a Supranational
Body, 2006, n: http://www.aceproject.org/
ace-en/topics/es/esy/esy_ep si Procdure
lectorale uniforme au Parlement Europen,
n: http://europa.eu/scadplus/glossary/ep_ electoral
_ procedure_fr.htm.
5
Directive 93/109/CE du Conseil, du 6
dcembre 1993, fixant les modalits de
l'exercice du droit de vote et d'ligibilit aux
lections au Parlement, n: http://www.ena.
lu/mce.cfm.
6
Systmes lectoraux europens (lections
juin 1999) si Systmes lectoraux europens
(lections juin 2004), n: http://www.ena.
lu/mce.cfm.
7
Andrew Ellis, Stina Larserud, op. cit.
8
Bernard Dollez, Vingt-cinq modes de scrutin
diffrents, n: http://www.ena.l /mce .cfm.
9
Giovanni Sartori, Ingineria constitutional
comparat. Structuri, stimulente i rezultate,
trad. Cristina Dan si Irina Mihaela Stoica,
Editura Mediterana 2000, Editura Ars Docendi,
Bucuresti, 2006, p. 46.
10
Bernard Dollez, op. cit.
11
Hugues Portelli, Droit constitutionnel, 3
e
dition, Dalloz, Paris, 1999, p. 110.
12
Ibidem. Vezi si Bernard Dollez, op. cit.
13
14
Hugues Portelli, op. cit., p. 110.
15
Ibidem, p. 109.
16
Les systmes lectoraux, rdaction: Brian
ONeal, mai 1993, n: http://www.parl.gc.ca/
information/library/ PRBpubs/bp334-f.htm.
17
18
Les systmes lectoraux, op. cit.
19
Giovanni Sartori, op. cit., p. 56.
20
Ibidem, pp. 44-45; Arend Lijphart, Modele
ale democratiei. Forme de guvernare i
functionare n treizeci i ase de tri, trad.
Ctlin Constantinescu, prefat de Lucian-
Dumitru Drdal, Ed. Polirom, Bucuresti, 2000,
pp. 159-160.
21
S-a apreciat c relatia dintre magnitudinea
medie si pragul implicit este aproximabil prin
formula: P = 75%/(m+1), cf. Arend Lijphart,
op. cit., p. 150.
22
Andrew Ellis, Stina Larserud, op. cit.;
Wilhelm Lehmann, The European Parliament:
Electoral Procedures, n: http://www.europarl.
europa.net/facts/.
23
Andrew Ellis, Stina Larserud, op. cit.
24
Wilhelm Lehmann, op. cit. Vezi si
http://en.wikipedia.org/wiki/European_Parliam
ent_Constituency.
25
Legea privind organizarea si desfsurarea
alegerilor pentru Parlamentul European, nr.
33/2007, publicat n M.O. nr. 28/16.01.2007.
26
Vezi Textul integral al Codului Electoral
redactat de Asociatia Pro Democratia si
Prezentarea pe scurt a Codului Electoral
(http://www.apd.ro/noutati.php?id=5).
Rsum: Bien que lide de la procdure
lectorale soit assez ancienne, elle na
jamais t completement mise en place.
Dans cet article on analyse la diversit des
rglements nationaux concernant llection
des membres du Parlement Europen en
relevant surtout les diffrences de
proportionnalite. Finalement on prsente
le systme roumain actuel et le principal
projet de rforme.

Revista de Stiinte Politice Nr13

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista de Stiinte Politice Nr13

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr.

MIHAIL SIMION, GHEORGHE COSTACHE, Etapele parcurse de Romnia

ANCA PARMENA OLIMID, Relatiile stat-biseric, fundament al

CTLINA GEORGESCU, Trei strategii de ocupare a fortei de munc

ECONOMIE POLITIC INTERNA|IONAL

ECONOMIE POLITIC INTERNA|IONAL

S-ar putea să vă placă și