Sexualitatea, provocare planetara care ucide si pe sfinti

Eugen Tanasescu,

A fost sarbatoarea Taierii cinstitului cap al Sf. Ioan Botezatorul. Zi trista pentru crestinatate, marcata prin post. Mobilul crimei a fost sexualitatea degenerata a lui Irod. Prilej ca sa reflectam crestineste asupra acestei provocari, de care nimeni nu-i scutit. Fara prejudecati sau infierbantari Hristos nu s-a ferit de provocari. Dimpotriva. Le-a rezolvat divin, aratandu-ne solutii salvatoare. Una dintre provocari este sexualitatea. Pe care crestinismul a rezolvat-o prin doua metode, aparent opuse: abstinenta si casatoria. Din pacate, tema este abordata disproportionat in societatea romaneasca. Unii o evita total, altii ii acorda importanta prea mare. Frigiditate versus erotism. Punctul de pornire al sexualitatii este pofta trupeasca, concupiscenta. In morala crestina, ea se traduce printr-o corupere si aplecare patimasa a fiintei umane catre placeri trupesti, la un anumit moment al vietii. Discutia ar fi mai larga si ar pleca de la binomul placere - durere, cum spune Sf. Maxim Marturisitorul: omul cauta permanent placerea, dar neputand-o pastra la infinit, o pierde si intra in cercul vicios al durerii, care il impinge si mai tare sa caute placerea, ajungand astfel la dependenta. Sf. Pavel observa aceasta tendinta a trupului de a domina sufletul cand spune: Caci nu fac binele pe care il voiesc, ci raul pe care nu-l voiesc, pe acela il savarsesc...dorinta carnii este moarte dar dorinta Duhului este viata si pace. Este ceea ce, practic, l-a ucis pe Sf. Ioan Botezatorul. Ratiunea regelui Irod, intunecata de erotism si de alcool, a pretuit capul Sfantului la mai putin de jumatate din Imparatie. Caci, placandu-i dansul fiicei Irodiadei, el a

promis Orice vei cere de la mine iti voi da, pana la jumatate din regatul meu. Degeaba il pretuia pe Ioan in sinea lui, desi acesta il critica pentru concubinajul cu Irodiada, cumnata lui. Care a si sugerat uciderea Sfantului, pentru a-l face sa taca. Pofta si orgoliul regelui au fost, deci, mai presus de ratiune: Si regele s-a intristat, dar, pentru juramant si pentru cei care sedeau cu el la masa, a poruncit sa i se dea (capul). Pentru a evita astfel de urmari sociale nefaste ale erotismului, Hristos arata ca pofta trebuie controlata: oricine se uita la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui. Dar cum sa faci asta, cand focul din tine te arde si nu-ti da paceC Cheia este conceptul de infranare, adica de impotrivire constienta si controlata la imboldurile carnii. Poate tocmai de aceea, des-franarea reprezinta lipsa punerii de control in calea poftelor, de orice natura ar fi ele. Din cauza desfranarii, fiecare sa-si aiba femeia sa si fiecare femeie sa-si aiba barbatul sau, scria Sf. Pavel. Dar cum controlezi dorinta mai bineE Evident, prin educatie, nu prin forta centurii de castitate. Alegerea libera este mai buna decat impunerea cu forta. Aici intervine conceptul crestin de educatie sexuala (a nu se confunda cu educatia pro-activism sexual). Ce presupune aceasta In opinia mea doua mari lucruri: A nu starni sexualitatea acolo unde ea nu este declansata. Pruncii nu cunosc placerea carnala, avand o castitate involuntara. Nici copiii, pana la o varsta. Uneori, chiar si adolescentii nu o cunosc, dar asta o gasim foarte rar deoarece copiii nostri se nasc intr-o lume deja sexualizata, iar stimulii declansatori sunt la tot pasul. De aceea, nu trebuie provocati de catre noi, adultii, inainte de vreme, doar in virtutea faptului ca si ei vor cunoaste, la un moment dat, sexualitatea. Riscul este sa provocam socuri emotionale cu urmari grave. Mult mai intelept este sa asteptam sa apara, si apoi sa o controlam. De regula, cand copilul incepe sa puna intrebari pe aceasta tema, este semn ca trebuie sa incepem educatia propriu-zisa. Controlul sexualitatii presupune, inainte de toate, eliminarea nelamuririlor, dar si a subiectelor zis tabu. O greseala mare a parintilor este ca ignora oferirea de raspunsuri pertinente la momentul potrivit. Refuzul lor va duce la cautarea alternativei, de regula intr-o forma deloc convenabila unei cresteri morale sanatoase. Anturajul, teribilismul, media ofera destule sanse pentru un esec educational. Mult mai potrivit ar fi sa se ofere raspunsuri morale si mature, chiar apeland la sfatul unor specialisti in domeniu. Un aspect important pentru contemporaneitatea din ce in ce mai erotizata il constituie educatia sexuala facuta prin intermediul specialistilor. Exista doua directii principale pe care se poate merge: una este educatia care incurajeaza viata echilibrata, scoasa de sub spectrul impatimirii erotice. A doua este educatia erotizata, care incurajeaza propagandistic sexualitatea si actul sexual in sine. In treacat fie spus, a doua abordare produce si un avantaj economic substantial, printr-o industrie specifica. Suficient sa amintim de denaturarea comerciala numita Valetine's day sau industria XXX. Odata depasite aceste stadii, adolescentul va trebui ajutat sa inteleaga ca un bun control al sexualitatii este garantat prin doua cai de vietuire crestina. Prima este mai dura si mai directa, dar cu roade spirituale mai bogate: abstinenta. Adica o castitate volutara, spre desavarsirea spiritului. Insa nu este pentru oricine si presupune mult efort spiritual. Nu insist acum si aici, nefiind subiectul propus. A doua cale este casatoria. Zice tot Sf Pavel: Daca insa nu pot sa se infraneze, sa se casatoreasca. Fiindca mai bine este sa se casatoreasca, decat sa arda...Daca insa te vei insura, n-ai gresit. Ci fecioara, de se va marita, n-a gresit. Numai ca unii ca acestia vor avea suferinta in trupul lor. ,,Suferinta" este numita aici pulsiunea sexuala, care poate da batai de cap multora, uneori cu grave implicatii in plan social. Casatoria este locul ideal (si recomandat) unde pulsiunile pot fi controlate,iar eros-ul se transforma in agape. Cine are nevoie de mai mult de atat, trebuie sa inteleaga ca deja sare din limita normei

crestine. Ne-infranarea duce in mod sigur la des-franare. De aceea, cum afirmam intr-un dialog la Adevarul Live, nu vad Biserica Ortodoxa recomandand prezervativul sau anticonceptionalele. Insasi ideea de planificare familiala suna amenintator in urechile teologiei. Aici este toata dilema alegerii si toata lupta pentru generatiile ce se nasc: ce vrem de la viata noastra sexualac Sa consumam placerea, lasand-o sa ne controleze, sau sa o controlam, spre un echilibru moral Vom omori si noi, asemenea lui Irod, echilibrul si ratiunea, doar pentru un dans al placerii si linistea profitului Cert este ca lupta cu pulsiunile se mai diminueaza, odata cu inaintarea in varsta. Ramane insa lupta din suflet. Si ce insamantam acolo la tinerete, aceea culegem la batranete.