In aceste zile, Mitropolitul rus Ilarion de Volokolamsk, a gazduit show-ul "Biserica si

Lumea", in reteaua de televiziune "Vesti-24", avandu-l ca partener de discutie pe

artistul popular rus Vladimir Khotinenko, regizor, actor i scenarist.

Din inregistrarea in limba rusa a acestei emisiuni televizate, am extras si tradus

pentu cititorii nostri fragmente mai importante ale discutiei care a pornit de la ideea
de marcare a centenarului Primului Razboi Mondial, meditand asupra "lectiilor" pe
care omenirea ar fi trebuit sa le invete. Amintind faptul ca nici macar o singura
problema politica nu a fost rezolvata dupa Primul Razboi Mondial, acesta fiind chiar
urmat la doar douzeci de ani distanta de un alt rzboi mondial, Mitropolitul a
precizat ca singurul rezultat, a fost acela ca milioane de oameni au fost ucii: 10
milioane de militari, 12 de milioane de civili i peste 50 de milioane de rnii (cifrele
fiind relative).

- traducere si interpretare, pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, de: KSLCatalin

Khotinenko: ()"Dar, lucrul cel mai groaznic, este fiara care trieste n interiorul
creaturii umane". Recent, am observat o fraz ntr-una din rugciunile pregatitoare
pentru Sfnta mprtanie. Aceasta a fost scrisa de ctre Sfntul Ioan Gur de Aur.
Am citit-o de multe ori: ca nu cumva "s fiu prins de lupul cel nelegtor". i,
deodat mi-am dat seama c exist o anumit cheie n aceste cuvinte att de
izbitoare n taina lor. Putem fi prini n plasa acestei forte ntunecate si necontrolate
de nimeni, care invadeaz contiina uman, din afar, i o distruge. n gndurile
lor, oamenii pot fi, att mai nobili cat si mai rai decat sunt in realitate. ntr-adevr,
totul prinde viata n gndurile noastre, n minile noastre. Ce prere avei?

Mitropolitul Ilarion: n fiina uman, exist principiul spiritual i principiul animalic,

deoarece prin natura noastr fizic suntem apropiati de animale, nu de ierbivore, ci
de prdtori. Organismul nostru este construit astfel nct, prin natura noastr,
suntem animale de prad. De aceea, ne vine sa mancam carne i pete. Numai ca,
in acelasi timp, in om exist, cu siguran, principiul divin. Intr-adevar, mintea
uman devine un cmp de lupt al acestor dou principii, iar Biserica incearca
mereu sa ajute fiinele umane s isi afirme principiul lor divin, astfel nct acesta sa
poata deveni motivator principal al aciunilor lor.

Rzboiul, dimpotriv, elibereaz agresiunea i cruzimea, aceste instincte

slbatice, inoculandu-le oamenilor ideea c cei de pe partea opus a baricadei sunt

dumani, pentru a lupta cu ei, fiindca doar ucigandu-i ii poate invinge. Omul isi risca
viata, spre deosebire de un animal care vrea sa supravietuiasca, pentu a-si afirma
identitatea sa, dornic sa ctige recunoatere din partea celuilalt i, n plus, sa-l
domine. Rzboiul trezete instinctul animalic n fiina uman, i de fapt ceea ce se
reuseste este: cel care va castiga, va fi mai brutal. Acesta este motivul pentru tot
felul de atrociti, crime i brutalitati comise n timpul rzboiului. n timpul
rzboiului, nu exist un cod moral. Chiar dac exist unele reguli, acestea sunt
nclcate; o fiin uman comite crime, pentru c in ea exista agresiune. Aplicabil in
cazul razboiului, este aforismul latin: homo homini lupus est, pentru c fiara trebuie
sa fie fiar; ea trebuie s ctige, prin orice mijloace.

Dar, sa revenim la Primul Rzboi Mondial: tim c a nceput ca un rzboi ntre

puteri, dar n cele din urm, n multe ri, inclusiv in Rusia, s-a transformat intr-un
rzboi civil. Asta, fiindca oamenii, in primul rand, au fost nvai s vad un inamic
n adversar i, mai apoi, oamenii au nceput s vad un inamic chiar si n fraii i
surorile lor.

Khotinenko: n acest caz, ce poate face fiecare pentru a evita fratricidul?

Mitropolitul Ilarion: Eu cred c fiecare poate ndeplini porunca simpl, de a te

purta cu aproapele tau ca si cu tine insuti. Cu toate acestea, in lumea moderna,
este greu ca aceasta porunca sa mai fie indeplinita, pentru ca ntreaga realitate din
jurul nostru se opune, ca i cum ar spune: acesta nu este aproapele tu, ci
dumanul tu; c celalalt nu ar fi aproapele tu, fie, dar iti este chiar duman!
Hristos, insa, spune c ar trebui s ii iubim pe toi, chiar i pe dumani. Sa-ti iubesti
aproapele ca pe tine insuti, nseamn sa depesti iluzia dualitatii, atunci cnd
tragem o linie ntre noi i vecinii notri, cnd eu sunt subiect, n timp ce vecinul meu
devine obiect. A-l iubi pe aproapele tau ca pe tine insuti, presupune, n esen, s
triesti n unitate, fr distincie ntre mine i aproapele meu.

Biserica nu a adoptat, in poziia sa, ideea ca, dac un duman iti invadeaza patria,
atunci tu ar trebui s-l lasi s te rupa n buci. Sfntul Serghie de Radonej, care a
fost foarte departe de politic, un om al rugciunii i ascet, atunci cnd soarta
patriei era n joc, i-a binecuvntat pe Dmitri Donskoi i pe lupttorii rui sa lupte
pentru eliberare. Aceasta nseamn c, n unele cazuri, este cu adevrat necesar sa
lupti. Dar, principala responsabilitate pentru rzboaie se afl in spatele liderilor
politici care au provocat rzboaiele i care, de dragul unor interese economice,
financiare sunt gata s renune la vieile oamenilor. Aceasta este partea teribila.

Khotinenko: Sincer vorbind, eu cred, totodata, c atunci cand smna iubirii fata
de aproapele nu este semnata n fiecare fiin uman din copilrie, pur i simplu
aceasta este predispusa sa devina victima a jocului; suntem usor de manipulat,
dac nu avem nici un pivot interior. i, cu voia lui Dumnezeu, vom reui s crestem
o generaie cu pivot spiritual i moral, gata n orice moment s se ridice n aprarea
vecinilor, Patriei i Credinei Ortodoxe?

Mitropolitul Ilarion: Rzboiul teribil ne-a afectat pe fiecare dintre noi; el a luat cu
asalt fiecare familie. Bunicul meu a fost ucis n timpul rzboiului; un alt bunic de-al
meu a trecut prin front pentru a ajunge n Romnia i apoi s-a ntors acas schilodit
de rzboi. Toat lumea a fost afectat prinii i bunicii mei Punctul nevralgic
"numai de n-ar mai fi razboi" - care se auzea continuu la acea vreme, a murit
mpreun cu acea generaie. n zilele noastre, nu numai noua generaie este cea
care nu tie, din experiena proprie, ce este rzboiul, ci si parintii ei, care, mulumita
lui Dumnezeu, nu-si amintesc de o asa tragedie teribila.

Toate rzboaiele ncep, insa, n minile oamenilor, n cultura uman. ntr-adevr,

fiecare dintre noi se confrunta cu oamenii de cultur agresiva, la un moment dat.
Dostoievski a vorbit despre asta, n "Demonii". Violena, decesele oamenilor i
suferinele lor toate acestea au fermentat mai nti n mintea celor pe care
Dostoievski i-a numit "demoni", i numai dup aceea au fost aplicate n viaa real.

Khotinenko: tim c credina este fundamentul vieii, temelia iubirii; religia este
cea mai important surs pentru codul de reguli i valori morale. Dar, dac o
persoan nu este iniiat in Biserica, unde poate gsi ea un sprijin spiritual, care sa
o ghideze?

Mitropolitul Ilarion: Cred ca, pentru o persoan in a carei viata dimensiunea

religioas este absenta, exist nc dimensiunea moral, legea moral pe care
Dumnezeu a asezat-o n inima fiecruia, indiferent dac aceast persoan crede sau
nu. i, n fiecare om exist un potenial de bunatate, lumina divina care este
reflectarea lui Dumnezeu nsui n noi".

- See more at: http://www.lonews.ro/opinii/redactia-lacasuri-ortodoxe/15643-atentiela-fiara-din-noi-iubeste-ti-aproapele-ca-pe-tine-insuti.html#sthash.nKBFE0Mv.dpuf