Opera literara Enigma Otiliei de George Calinescu aparuta in 1938 este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste

apartinand prozei interbelice. De asemenea este un roman social si citadin. George Calinescu a fost un critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician roman considerat drept unul dintre cei mai importani critici literari romni din toate timpurile. Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii, desfasurarea pe mai multe planuri, cu conflict complex la care participa mai multe personaje. Este un roman realist prin tema, structura, prin spiritul critic si prin elemente ale modernitatii. Prin tema, romanul este balzacian si citadin. . Romanul este o fresc a brugheziei bucuretene de la nceputul secolului al XX-lea n care imaginea societii constituie fundalul pe care se proiecteaz maturizarea unui tnr care, nainte de a-i face o carier, triete experiena iubirii i a relaiilor de families i valoare banului intr-o societate degradata moral). Romanul este realist-balzacian prin motivul mostenirii si al paternitatii in jurul caruia este construita intreaga actiune. Titlul initial, Parintii Otiliei, reflecta idea balzaciana a paternitatii, pentru ca fiecare din personaje determina cumva soarta Otiliei, ca niste parinti. La sugestia editorului,autorul scgimba titlul romanului, acesta a devenit Enigma Otiliei" formulare care reliefeaza misterul si ambiguitatea personajului central. Proza de se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a. Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si, omnipresent, controleaza evolutia lor ca un regizor universal. Naratorul nu este absent, ci comunica, prin postura de spectator si comentator. El se ascunde in spatele mastilor sale, care sunt personajele, fapt dovedit n limbajul personajelor care utilizeaz aceleai mijloace lingvistice, indiferent de situaia social sau cultura lor. Cu toate acestea, Aglae pronun nvechit unele cuvinte (fal), marc a inculturii i a snobismului. Modul de expunere predominant este naratiunea impletit cu dialogul care confera veridicitate si concentrare epica, si cu descrierea. Descrierea spatiilor si a vestimentatiei sustine impresia de univers authentic, iar prin observarea si notarea detaliului semnificativ devine mijloc de caracterizare a caracterelor. Romanul este alcatuit din douazeci de capitole si este construit pe mai multe planuri narrative care urmaresc destinul unor personaje prin acumularea detaliilor. . Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Maculescu. Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia Medicina, locuieste la tutorele lui si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia.

Succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire, care consta in respectarea cronologiei faptelor. Incipitul romanului fixeaza cadrul temporal(intr-o seara pe la incepurul lui iulie 1909) si spatial (descrierea strazii Antin, a arhitecturii casei lui Costache Giurgiuveanu, a interioarelor), prezinta principalele personaje sugereaza conflictul si traseaza principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui mos Costache, din perspectiva lui Felix in momente diferite ale existentei sale. Actiunea romanului incepe cu venirea tanarului Felix, orfan, n casa unchiului si tutorelui sau legal. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar, care o creste n casa lui pe Otilia Marculescu, fiica sa vitrega, cu intentia de a o adopta. In expozitiune este prezentata situarea exacta in timp si spatiu a actiunii, descrierea strazii in maniera realista si notarea detaliului semnificativ din perspectiva personajului intrus, Felix. Patruns in casa, Felix il cunoaste pe unchiul sau, pe verisoara Otilia si asista la o scena de familie: jocul de table. Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix Sima. . Primul plan se bazeaza pe competitia pentru mostenirea averii batranului deoarece el este proprietar de imobile, restaurante i actiuni. El nu pune in practica niciun proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a cheltui bani, insa clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii lui, plan periclitat de ipotetica adoptie a Otiliei. Initial intr-un plan secundar, Stanica Ratiu urmareste sa parvina, viseaza averea clanului Tulea, dar smulge banii lui mos Costache. Pretutindeni present, divers informat, amestecandu-se oriunde crede ca poate obtine ceva bani si poate da lovitura vietii lui, personajul sustine in fond intriga romanului, pana la rezolvarea in deznodamant: Olimpia e parasite de Stanica, Aurica nu-si poate face o situatie, Felix o pierde pe Otilia. Motivul paternitatii este infatisat diferentiat. Orfanii au doi protector: Costache si Pascalopol. Mos Costache este zgarcit, dar isi iubeste sincer fiica, desi n-o adopta legal, in timp ce Aglae, adevaratul avar al al romanului, striveste personalitatea copiilor sai, anulandu-le sansa implimirii matrimoniale. Planul al doilea, planul formrii tnrului Felix, urmrete experienele trite de acesta n casa unchiului su, n special iubirea adolescentin pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindc primeaz dorina de a-i face o carier. Otilia l iubete pe Felix, dar dup moartea lui mo Costache, i las tnrului libertatea de a-i mplini visul i se cstorete cu Pascalopol, brbat matur care i poate oferi nelegere i protecie. n epilog aflm c Pascalopol i-a redat cu generozitate libertatea de a-i tri tinereea, iar Otilia a devenit soia unui

conte exotic, cznd n platitudine. Ea ramane pentru Felix o imagine a etermului feminine, iar pentru Pascalopol enigma. Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite, care sugereaza universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, si Otilia Marculescu, fiica celei de-a doua sotii decedate a lui mos Costache. In aceasta familie patrunde Felix Sima, fiul surorii batranului. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, un prieten al batranului, care este atras n familia Giurgiuveanu de afectiunea pentru Otilia, pe care o cunostea de mica. A doua familie, inrudita, care aspira la mostenirea averii batranului este familia surorii lui mos Costache, Aglae. Clanul Tulea este alcatuit din sotul, Simion Tulea, si cei trei copii ai lor: Olimpia, Aurica i Titi. In aceasta familie patrunde Stanic Ratiu, care este casatorit cu Olimpia i care doreste sa obtina zestrea ei. Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana a descrieii mediului i fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. . Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache este tipul avarului, Aglae este baba absoluta, Aurica este fata batrana, Simion este dementul senil, Stanica Ratiu este arivistul, Otilia este cocheta, Felix este ambitiosul, iar Pascalopol este aristocratul rafinat. O trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. Mos Costache nu este un avar dezumanizat. El nu si-a pierdut instinctul de supravietuire deoarece cheltuieste bani pentru propria sanatate i nutreste o iubire paterna pentru Otilia. Felix nu este ambitiosul lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil de a iubi dezinteresat, dar hotarat sa-si faca o cariera. In general, caracterizarea personajelor se realizeaza ca in romanul realistbalzacian. Prin tehnica focalizarii, caracterul personajelor se dezvaluie progresiv, pornind de la datele exterioare ale existentei lor: prezentarea mediului, descrierea locuintei, a camerei, a fizionomiei, si a gesturilor. In mod direct, naratorul da lamuriri legate de gradele de rudenie, starea civila, biografia persoanejelor reunite la inceputul romanului la jocul de table. Caracterele dezvaluite nu evolueaza pe parcursul romanului, dar trasaturile se ingroasa prin acumularea de detalii in caracterizarea indirecta(prin fapte, gesturi, replici, vestimentatie, relatii intre personaje). Enigma Otiliei este roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestine de la inceputul secolulul XX, motivul paternitatii si al mostenirii, structura, specificul secventelor descriptive. Dar depaseste modelul realismului clasic, prin spiritul critic, prin elemente modernitati.