Universitatea Lucian Blaga, Sibiu Facultatea De Stiinte Economice

PROIECT
GLOBALIZARE SI TURISM

INDRUMATOR: prof. univ.dr. DAN POPESCU

STUDENT: IONESCU MIHAELA COSMINA Master B 2

SIBIU 2009
1

CUPRINS

Ce este globalizarea4 Abordare critica a antiglobalismului si a alterglobalismului.....................................7 Modalitati concrete prin care turismul stimuleaza globalizarea abordata in sensul ei rational...9 Modificari in tabloul general al turismului generate de actiunea terorismului international........................................................................10 Criza economico-financiara mondiala si modificari in tabloul general al turismului....................................................................................................16 Opinii cu privire la obiectivele dezvoltarii turistice in Romania si in general la orizontul anului 2020.................................................................27 Bibliografie...................................................................................................31

TURISMUL CA VECTOR AL GLOBALIZARII

a) Ce este globalizarea :
Globalizarea reprezinta o directie esentiala a dezvoltarii contemporane. Avem
de-a face cu un proces extrem de important caruia trebuie sa-i patrundem complexitatea si sa-i intelegem impactul asupra vietii noastre. Trebuie sa acceptam ca este vorba despre un proces care ne modeleaza existenta. Nu exist o definiie a globalizrii ntr-o form universal acceptat, i probabil nici definitiv. Motivul rezid n faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei societai. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea aproape exclusiv la efectele comerului i n particular la liberalizarea comerului sau la liberul schimb. Haosul cu care ne confruntm astzi deriv din faptul c, pornind de la dezvoltarea tehnologic i economic, ale carei origini provin n special din Statele Unite, un numr important al activitilor umanitii se situeaz pe o scal i un orizont att de mari, nct au depait graniele naionale, n limitele crora statele suverane i exercit dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe dect las s se neleag. Pe masur ce domeniul activitilor umane se extinde dincolo de reglementrile statului-naiune, legalitatea i regulile au devenit prea strmte. Noii juctori au trebuit s fac fa provocrii iscate de guvernarea de tip monopol; au aprut corporaiile multinaionale, pieele financiare globale, organizaiile nonguvernamentale, dar i organizaii criminale i reele teroriste internaionale. Activitatea acestor noi juctori nu este acoperit de legile internaionale, care se bazeaz pe nelegeri formale ntre statele-naiune, pentru c acestea nu au fost capabile pn acum s gaseasc un teren comun pentru nelegeri care vizeaz problema globalizrii. ntre 1910 i 1950 o serie de schimbri economice i politice au redus dramatic volumul i importana fluxurilor comerciale internaionale. Dar ncepnd cu primul rzboi mondial i continund cu cel de-al doilea rzboi mondial, cnd au fost create FMI si GATT, trendurile s-au inversat. n mediul de dup cel de-al doilea rzboi mondial, stimulat de ctre instituii economice internaionale i programe de reconstrucie i dezvoltare, comerul internaional a crescut brusc. ncepnd cu anii 70 efectele acestui tip de comer deveneau mult mai vizibile att n privina beneficiilor, ct i ca efecte distrugtoare. Chiar dac aceste trei aspecte sunt ntreesute, este util s distingem efectele globalizrii n fiecare din mediile economice, politice i culturale. Alt aspect cheie al globalizrii este schimbarea n tehnologie i inovaie n special n sectoarele transporturilor i 4

telecomunicaiilor, despre care se crede c au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o micare mondial care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific un ora, un municipiu, un stat, de exemplu ca teritoriu internaional, mondial, cu responsabiliti i drepturi la scar internaional. Globalizarea ne trimite prin natura termenului la o dimensiune fizica, geografica, ea desemnand un proces sau o suita de procese care sunt nu numai prezente la nivelul intregului glob, ci care domina sau sunt pe cale sa predomine activitatea la scara planetara. Fara indoiala, nu putem vorbi de globalizare, ca tendinta, ca rezultat, fara a lua in consideratie prefacerile tehnologice care au facut sa ne eliberam de tirania distantelor, sa dispunem in momentul de fata de o retea geografica a interactiunii umane, sa fim in masura sa comunicam aproape instantaneu orice operatie sau orice informatie in orice parte a globului. Diminuarea importantei pe care a avut-o candva distanta geografica este rezultatul direct al acestor transformari tehnice. Cum remarca si Zygmunt Bauman, distanta este un produs social. Ea dispare ca urmare a cresterii vitezei de circulatie, a posibilitatilor tehnice de a transmite o suma de bani, o informatie si chiar o marfa dintrun colt in altul al globului. Prabusirea importantei distantelor a condus la alt concept, cel de deteritorializare, ceea ce semnifica nu disparitia importantei teritoriului, ci suspendarea legaturii univoce dintre un teritoriu si o problema. Comprimarea timpului si spatiului, compartimentalizarea lumii pe care le implica globalizarea sunt rezultatul unor prefaceri generate de afirmarea complexului de tehnologii microelectronice si informatice, a biotehnologiilor si a noii stiinte a materialelor (Mandle, J. & Ferleger, L., 2000). Datorita unor evolutii tehnologice, economice, politice, mediatice, raportul dintre parte si intreg se schimba radical; partea nu numai ca nu mai poate fi analizata si tratata in mod separat de intreg, care, in cazul nostru reprezinta economia mondiala, lumea de azi in ansamblul ei. Dar ea nu poate fi inteleasa separat de intreg, pentru ca ea traieste din ce in ce mai mult sub influenta, sub presiunea, daca vreti, a intregului. Daca vom intelege astfel lucrurile, avem sanse sa identificam caracterul in buna masura obiectiv al procesului de globalizare, generat de fenomene tehnologice, economice, mediatice care afecteaza pe toata lumea. Mai importanta mi se pare concluzia subliniata de J. Mandle si L. Ferleger, potrivit careia globalizarea reprezinta ultima etapa in evolutia cresterii economiei moderne. Declansat in urma cu peste 200 de ani, procesul de modernizare s-a asociat strans cu diferite stadii ale evolutiei tehnologice. Noutatea etapei pe care o parcurgem este conferita de noua revolutie tehnologica si potentialul ei de progres pe care, de multe ori, nici nu il aproximam. Economia bazata pe stiinta distinge doua etape, doua valuri in evolutia globalizarii, considerata a fi un fenomen specific ultimelor decenii ale secolului al XX-lea. Prima etapa a avut loc in anii 50, 60, 70. Caracteristica ei principala: a fost condusa de guverne, ghidata de decizii politice. Substanta procesului era asigurata de aranjamente comerciale care sa diminueze taxele si, deci, inclusiv, costurile produselor respective. A Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT), lansat in anii 60, urmarea de fapt sa asigure un regim comercial liber si global pentru statele capitaliste. In toata aceasta perioada s-au adoptat masuri importante pentru liberalizarea comertului, care au reprezentat tot atatia pasi in realizarea unui capitalism integrat. Al doilea val al globalizarii, afirmat cu putere in anii 90, se deosebeste prin cateva caracteristici. El are la baza afirmarea unor tehnologii (microelectronice, computere,

robotica, telecomunicatii, noile materiale si biotehnologia). Este rezultatul unei transformari tehnologice de tip seismic, care au si generat un nou tip de economie, economia bazata pe cunoastere (knowledge-based economy). Actorii noului val nu mai sunt guvernele, ci corporatiile, marile companii care actioneaza la nivel global. Ele au realizat forta noilor tehnologii, ele le-au promovat, ele sunt noii vectori de progres. Deja procesul este scapat de sub controlul guvernelor. Iata cum descrie L. Thurrow acest proces. Al doilea val al globalizarii nu este un proces pe care guvernele sa-l poata porni sau opri, accelera sau incetini; ele nu pot nici alege daca vor sau nu sa participe la el. Tarile subdezvoltate pot opta pot refuza sa furnizeze forta de munca si infrastructura necesare pentru participare dar aceasta inseamna implicit abandonarea propriului proces de dezvoltare. Nu exisa alta cale de a atinge prosperitatea. Tarile dezvoltate nu pot nici macar opta. Ele au trecut deja de punctul reintoarcerii. Corporatiile lor s-au angajat intr-o economie globala, s-au restructurat deja pentru a se adapta acestei economiii globale si nu se pot reintoarce sa serveasca doar economiile nationale, chiar daca ar dori acest lucru (Lester Thurrow, 2000, p.30). Ceea ce reiese din acest al doilea val este faptul ca, corporatiile multinationale detin un avantaj extrem de important in negocierile cu diverse state, deoarece stiu ca ele aduc tehnologia de ultima ora, purtatoare de progres, aducatoare de prosperitate si isi impun propriile conditii. Pentru ca statele au mai mare nevoie de corporatii decat corporatiile de state, raportul de forte dintre guverne si corporatiile multinationale s-a schimbat in favoarea corporatiilor (Lester Thurrow, 2000, p. 22-23). Companiile aduc cu ele cateva atuuri cardinale: tehnologie, piete, furnizand, totodata, retelele de distributie. Constiente de atuurile de care dispun, nu numai ca nu platesc taxe guvernelor, dar pretind ele taxe de la guverne in schimbul facilitatilor asigurate.Spre exemplificare regasim Israelul, care a platit firmei Intel 600 de milioane de dolari pentru a dezvolta pe teritoriul sau activitati de profil, iar Brazilia a oferit firmei Ford 700 de milioane de dolari spre a ridica o sucursala in aceasta tara. Statele pot refuza sa faca asemenea oferte financiare avantajoase. Numai ca, in acest caz, corporatiile multinationale isi pot muta sucursalele in alta parte. Schimbarea despre care este vorba nu se limiteaza doar la statele in curs de dezvoltare. Exista o adevarata competitie pentru curtarea firmelor de prestigiu, competitie in care sunt antrenate si statele dezvoltate. == Tipuri de globalizare == Redus la conceptele economice se poate spune c globalizarea contrasteaz cu naionalismul economic i cu protecionismul. Este nrudit cu economia de pia liber si neo-liberalismul. mparte o parte din caracteristici cu internaionalizarea i este deseori interschimbabil, chiar dac unii prefer s foloseasc termenul de globalizare pentru lrgirea gurilor din graniele naionale sau statale. Formarea satului global o mai mare 5apropiere ntre diferite pri ale lumii odat cu creterea posibilitilor de schimburi personale, ntelegere mutual i prietenie ntre ceteni internaionali, i crearea civilizaiei globale. Globalizarea economic patru aspecte se refer la globalizarea economic ce indic patru tipuri de fluxuri peste granie, i anume fluxuri de bunuri/servicii, de exemplu liber

schimb, fluxuri de persoane (migraia), de capital i de tehnologie. O consecin a globalizrii economice este mbunatirea relaiilor dintre dezvoltatorii aceleiai industrii din diferite pri ale lumii (globalizarea unei industrii), dar i o erodare a suveranitii naionale asupra sferei economice. FMI-ul definete globalizarea ca i creterea n interdependena economic a rilor din ntreaga lume prin creterea volumului i a varietii tranzaciilor de bunuri i servicii peste granie, fluxul de capital internaional mult mai liber i mai rapid, dar i o difuziune mai larg a tehnologiei.(FMI, World Economic Outlook, mai 1997). Banca Mondial definete globalizarea ca Libertatea i capacitatea indivizilor i a firmelor de a iniia tranzacii economice voluntare cu rezideni ai altor ri. n Management, globalizarea este un termen de marketing sau de strategie care se refer la apariia unor piee internaionale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi i gusturi similare ale clienilor, reuind astfel, de exemplu, s vnd aceleai maini sau spunuri sau produse alimentare prin campanii de publicitate similare, unor persoane ce aparin unor culturi diferite. Aceast uzan contrasteaz cu internaionalizarea, care descrie activitile companiilor multinaionale ori n instrumente financiare, mrfuri, ori n produse care sunt exclusiv destinate pieelor locale. n domeniul software, globalizarea este termenul tehnic ce combin procesele de internaionalizare i localizare. Efectele negative asupra companiilor multinaionale axate pe profit folosirea unor metode legale i financiare sofisticate de a atinge limitele legilor i standardelor locale pentru a controla balana dintre munc si servicii ale unor regiuni inegal dezvoltate i a le ntoarce mpotriva lor. Rspndirea capitalismului din rile dezvoltate ctre rile n curs de dezvoltare. Conceptul de Globalizare se refer la micorarea lumii i la mrirea gradului de contientizare a lumii ca un ntreg Roland Robertson.

b) Abordare critica a antiglobalismului si a altreglobalismului

"Anii vacilor grase s-au terminat". Acesta este sloganul unei reuniuni tinuta la Zurich, ca o replica la Forumul de la Davos. Banii injectati in pietele financiare nu fac decat sa pregateasca terenul pentru urmatoarea criza, este unul din mesajele pe care vor sa-l transmita participantii la aceasta reuniune. "Celalalt Davos", cum a fost numit, intentioneaza sa propuna solutii impotriva celor "neoliberale" luate la reuniunea de la Davos. Un alt scop al acestei intalniri este criticarea companiilor multinationale, care se fac raspunzatoare pentru actuala criza, dar si pentru activitatile "neloiale" pe care acestea le au. Este exemplul companiei Nestle, responsabil de scandalul laptelui praf din China, spun organizatorii reuniunii. Daca la Davos participa oameni de afaceri si lideri de state si guverne din 95 de tari, la Zurich merg sindicalisti, membri ai unor organizatii si asociatii internationale. Forumul anti-Davos a ajuns la a noua editie si a reusit sa atraga multi opozanti ai globalizarii.

Prefixul ..alter" la mondializare - se arata in numeroase lucrari - a fast introdus initial in Belgia, tocmal spre a face diferenfa de antimondializare, fata de antimondialisti Altermondialistii, in marea lor diversitate de exprimare - exprimare nu de putine ori confuza si contradictorie, dar alteori cu elemente importante de judiciozitate - regrupeaza persoane de orizonturi foarte diverse. Bunaoara, fermierii, segmente populare si mica burghezie din sud, someri, saraci, salariati cu salarii mici si precare din statele industrializate. Pe urma, sindicate muncitoresti si sindicate din invatamant, asociatii ale consumatorilor, cercetatori destui de numerosi si cu nume de referinta, de aceasta data, din ambele emisfere, din Sud si din Nord, multi tineri, miscari ecologiste, miscari antimilitariste, unele miscari marxiste, altele keynesiste, uneori curente anarhiste, etc. Tocmai din acest motiv, al varietatii, al ,,dispersiei" ideologice, altermondialismul mai este numit si ,,Miscarea miscarilor". Ea nu are o organizare ca atare, pe un plan concentrat, miscarea respectiva reflectand mai mult o functionare pe ,,orizontala", refuzand ,,ierarhiile verticale". Altermondialismul a fost considerabil criticat, la randul sau si pe mai multe fronturi, de catre politicenii, de catre economistii favorabili in mod pregnant unui anume exclusivism al pietei libere. Se reproseaza ferm altermondialistilor o slaba, o incompleta analiza asupra indicatorilor economici, concluzii ,,subtiri", prevalent ,,unui discurs umanist fara acoperire economica". Critica altermondialistilor se focalizeaza prea mult asupra aspectelor negative ale mondializarii, ,,neglijandu-se rezultatele bune". Altermondialistii subliniaza si unele efecte pozitive ale mondializarii dar si pun sub semnul indoielii alte aspecte ce genereaza reverberatii cat se poate de pozitive. Sa luam de exemplu miscarea de stinga anti-globalizare. Cunoasteti pustii in sandale, cu tricouri imprimate cu chipul lui Che Guevara, care zboara dintr-un colt al lumii catre celalalt pentru a protesta impotriva globalizarii. Pentru ochii obiectivi ai unui martian, ei par cei mai cosmopoliti din lume(...) Anti-globalistii folosesc Internetul, telefoane si calculatoare portabile finlandeze sau japoneze ca sa-si coordoneze protestele cu pusti din Brazilia, Japonia, Germania si America. Ei asculta muzica provenind din toata lumea, reggae si rap. Au crescut cu sushi; le plac filmele frantuzesti; se informeaza de la BBC si - poate- de la Al Jazeera. Insasi planurile anti-globalistilor sint globaliste. Organizatiile lor favorite au nume globale sau universale: the World Wildlife Fund, Amnesty International, Human Rights Watch. ( Anti-globalization equals anti-American de Jonah Goldberg, townhall.com) Miscarea anti-globalizare se inspira foarte mult din miscarile anti-imperialiste si anti-colonialiste de la inceputul si mijlocul secolului XX, fara sa realizeze ca actuala globalizare nu inseamna invadarea unei tari de catre alta, fie ea si economica pentru materii prime, mina de munca ieftina sau piata de desfacere. Globalizarea inseamna integrarea economica a lumii, condusa de o economie informatizata, care devine progresiv sectorul determinant al tuturor economiilor nationale, si spre deosebire de materiile prime, forta de munca si pietele nationale, cerintele unei economii informatice nu sint si nu pot fi incredintate nici unei economii nationale. ( Sam Ghandchi, Editor, IRANSCOPE.com )

Franta si globalizarea
"Faptul ca Franta este locul de nastere al altermondialismului este un alt simptom. Anchetele de opinie europene sau globale arata ca francezii chestionati sint printre cei mai reticenti in ceea ce priveste globalizarea, SUA, sau extinderea UE, in special includerea Turciei."(Les echos, 19/04/2005 , La France qui tremble , EDDY FOUGIER ) Conform unui sondaj efectuat de agentia Ipsos si publicat in ziarul L'Humanit pe 18 aprilie 2005, 47% din francezi cred ca Uniunea Europeana adinceste efectele globalizarii. Cei mai convinsi de acest lucru sint simpatizantii socialisti(47%) si comunisti(61%). Pe de alta parte, 42% din totalul persoanelor chestionate, cred ca UE reprezinta un mijloc de protectie impotriva globalizarii, 11% neavind nici o parere. Paradoxal, 60% din totalul persoanelor chestionate, au incredere in primul rind in UE pentru corectarea efectelor negative ale globalizarii, pe locurile urmatoare aflindu-se: sind"De ce sa nu spunem lucrurilor pe nume: Da, globalizarea este ireversibila. Da, este un lucru bun. Da, trebuie sa ne adaptam mai bine si mai repede decit o facem azi. Globalizarea este ireversibila. Este motivul pentru care Europa trebuie sa fie mai intreprinzatoare si sa participe activ la dezvoltare, piata muncii si la activitatea de cercetare. Europa poate avea greutate si influenta asupra elementelor de structura ale economiilor noastre acolo unde Franta singura nu le mai poate face fata. Airbus, Ariane, Galileo si Iter sint simbolurile reusitei noastre de azi." icatele(52%), miscarile anti-globalizare(47%) si guvernul Raffarin (33%). "Francezii iau cunostinta de efectele globalizarii, de acest formidabil cutremur pe care il cunoaste lumea, dar ramin nostalgici ai trecutului, si se tem de delocalizari, mingiati de defetisti si sclerozatii clasei politice franceze." "Ceea ce constituia altadata identitatea Europei, era un sistem pe care il numeam economia sociala de piata sau, modelul social-democrat; altii vorbeau de capitalism "renan" pentru a-l distinge de capitalismul american. Aceasta a permis extinderea protectiei sociale, reducerile succesive ale duratei de munca, si consolidarea puterii sindicale. Si aceasta este din ce in ce mai blamata de catre o mondializare care nu inceteaza sa favorizeze modelul american in detrimentul modelului "renan". Muncitorii si angajatii in general, sint cei mai direct afectati, caci ei vad cum sint amenintate munca si timpul lor de lucru. De unde si tentatia de a pune la un loc mondializarea, Constitutia europeana si politica guvernului Raffarin; mai bine zis, de a vota "NU" la urmatorul referendum." (Gilles MARTINET - Libration, 27/10/04)

c)Modalitari concrete prin care turismul stimuleaza globalizarea abordata in sensul ei rational:
Turismul reprezint ansamblul relaiilor i fenomenelor ce rezult din deplasarea i sejurul temporar al persoanelor care cltoresc cu scopul bine definit de a se destinde i recrea. Fluxurile turistice presupun n primul rnd o deplasare temporar a persoanelor n funcie de dimensiunea cererii,de potenialul turistic,de distana la care se gsete,de accesibilitatea i de prestigiul pe care l deine regiunea de primire.

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti , geografi, psihologi i sociologi. Turismul durabil acoper toate formele i activitile din industria ospitalitii, incluznd turismul convenional de mas, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul de croazier, turismul religios i turismul sportiv, turismul urban. Procesul de orientare ctre durabilitate trebuie s fie, n mod normal, coordonat la nivel naional de ctre factorii guvernamentali i susinut de factori locali, la nivelul comunitilor. Turismul ca purtator, ca vector al globalizarii: - o lume mai mica - amplificarea unor cifi-e de afaceri din surse i nternationale si nu nationale - facilitarea unor formalitati de frontiera, ceea ce a fost si este de natura sa dilueze granitele - dezvoltarea sustinuta a transporturilor internationale de calatori - evidenfierea unor factori stimulativi pentru interculturalitate si multiculturalitate - dezvoltarea mijioacelor de comunicare - dezvoltarea accelerata si prioritara a unor lanturi intemationale de hoteluri si restaurante - in marile lanfuri, identitatea nationala diminueaza in favoarea intereselor lantului - reglementari si institutii transnationale - touroperatorii ca deschidere intemationala - se trece de la turism individual la turismului de grup, la turismul de masa, ceea ce reprezinta un factor favorizant globalizarii

d) Modificari in tabloul general al turismului generate de actiunea terorismului international:

Atentatele teroriste au zguduit industria turismului din Rusia. Seria fara precedent de atacuri teroriste a distrus imaginea de destinatie sigura pentru turisti a Rusiei, mii de straini anulandu-si planurile de vacanta, afirma The Moscow Times. "Inainte de aceste atacuri teroriste, Rusia era considerata una dintre cele mai sigure destinatii turistice din lume, dar imaginea ei s-a prabusit peste noapte", a spus Irina Tiurian, purtatorul de cuvant al sindicatelor din industria turistica a Rusiei. Operatorii din turism au anuntat ca intre 20 si 40% dintre clientii lor au sunat pentru a-si anula rezervarile din cauza atentatelor din 24 august, cand 2 avioane de pasageri s-au prabusit simultan, in urma atacurilor teroriste care au ucis 90 de persoane. "Aproape 20% din cei 3.500 de turisti care planuiau sa vina in septembrie au anulat calatoriile, iar doua grupuri din Japonia au anuntat chiar azi ca nu mai vin", a spus

10

Marina Levchenko, directorul general al Tari-tour, unul din principalii operatori de pe piata. "Am o presimtire ca vor mai fi si alte anulari in octombrie", a adaugat Levchenko. Intourist si Akadem-Servis, alti doi mari operatori din industria ruseasca a turismului, estimata la 3 miliarde $ pe an, au anuntat peste o mie de anulari. "Avem o rata a anularilor de peste 40% pentru perioada septembrie-octombrie" a spus directorul general al Akadem-Servis, Leonid Isakovich. Majoritatea anularilor provin de la clientii din Israel si Japonia, dar si din Franta, Germania, si Austria, unde anularile au fost "motivate de atacurile teroriste". Si hotelurile din Moscova au inregistrat o scadere a activitatii. "A fost o lovitura colosala, ceva ce nu s-a mai intamplat niciodata", a declarat Valery Maksimov, directorul hotelului Sovetsky si a restaurantului Yar. "Opt petreceri care urmau sa aiba loc in restaurant au fost anulate in ultimele 5 zile, care ne-au costat 82.000 $", a spus Maksimov. "Doua grupuri-din Londra si din Turcia, de 40 persoane fiecare-au refuzat sa mai vina. Este socant, Rusia a avut un mini 11 septembrie". Managerul hotelului Novotel a precizat ca anularile de la hotelul sau au inceput vineri, cand televiziunile din lumea intreaga aratau imagini inficosatoare cu criza de ostatici din Osetia de Nord. Pana luni, mai mult de 60 de rezervari fusesera anulate. Cei ce calatoresc in interes de afaceri sunt mai putin afectati de amenintarea terorista, sustin agentiile de turism si hotelurile. Reprezentantii British Airways au declarat ca zborurile spre si de la Mocova sunt, in continuare, rezervate. "Noi nu simtim efectul", a declarat Daniel Burkard, managerul comercial pentru Rusia al British Airways. "Daca unul sau mai multi clienti decid sa renunte la calatorie, locurile lasate libere sunt ocupate imediat". Mai multi operatori din industrie au spus ca afacerile se vor intoarce, incet, la normal, daca nu vor mai fi atacuri teroriste. Altii, insa, fac previziuni mult mai sumbre. "Noua fata a terorismului rusesc a distrus imaginea tarii", a afirmat Levchenko. "Ne asteptam la si mai multe probleme in timpul vacantelor din preajma anului nou'', a concluzionat el. Isakovich de la Akadem-Servis a prezis ca numarul turistilor care vor veni in Rusia va cadea cu pana la 40 de procente anul urmator, dupa anii de crestere constanta. Rusia a primit 3,1 milioane turisti straini in 2003, conform datelor publicate de guvern Cei mai multi au provenit din tari precum Polonia, Germania, Finlanda sau China si Statele Unite.

11

Teroare non-stop

Terorismul loveste in intreaga lume, fara sa faca nici un fel de diferenta. Atentatorii ataca fara nici un fel de deosebire state arabe si state europene, cu aceeasi indarjire. Comandouri sinucigase, atacuri coordonate, explozii simultane - la Londra, dar si la Sharm el-Sheikh, teroristii au urmat modul de operare propriu retelei Al-Queda. Revendicarea a recentelor atentate din Marea Britanie si din Egipt indica faptul ca exista un centru de comanda al jihadismului mondial, care promite "un infern pentru dusmanii lui Allah" si schiteaza chiar si o lista a viitoarelor tinte - Roma, Amsterdam, Copenhaga. Exact ca un virus mutant, miscarea fondata de Osama ben Laden a evoluat, adaptandu-se eforturilor internationale vizand reprimarea ei. Londra nu reuseste sa iasa de sub socul atentatelor din 7 iulie, repetate pe 21 iulie. Alarmele, false sau adevarate, cu bomba pun pe jar Scotland Yard-ul si tulbura intreaga capitala a Marii Britanii. Avand permisiunea sa doboare orice suspect care nu raspunde somatiilor, politistii britanici au impuscat un nevinovat: un electrician brazilian care a iesit dintr-o cladire aflata sub supraveghere si nu s-a oprit la strigatele agentilor in civil. Terorismul, dincolo de loviturile date turismului londonez sau egiptean, afecteaza profund viata unor simpli cetateni. Sharm el-Sheikh reprezinta perla turistica a Egiptului, insusi presedintele Mubarak isi petrece vacantele in acest colt de paradis. Hotele de lux, cazinouri, o plaja cu nisip fin, apa cristalina, insulele de corali unice in lume, scolile celebre de scufundari marine, au transformat Sharm elSheikh-ul intr-o atractie nu numai pentru bogatasii lumii. Sharm-ul e la intrecere cu Eilat, surata sa israeliana, de dincolo de granita, motiv in plus sa-i faca pe extremistii fundamentalisti sa lanseze versiunea ca Mossadul a provocat atentatele ca sa-i alunge pe turisti din statiunea egipteana. Analistul militar Magiadi Barnawi a lansat in mass-media araba versiunea ca atentatele reprezinta o "razbunare sionista" pentru atentatele din Sinai si de la hotelul "Hilton-Taba", din 8 octombrie 2004, soldate cu moartea a 32 de turisti, intre care 12 israelieni. Autoritatile egiptene i-au banuit atunci pe beduinii din zona ca ar fi fost in legatura cu atentatorii. Intr-un interviu transmis de televiziunea Al-Jazeera, Barnawi a declarat: "Se stia ca la Sharm el-Sheikh nu se aflau turisti israelieni, ci numai turisti occidentali. Dupa parerea mea, Mossadul sau alt serviciu special israelian au

12

organizat atentatele". Un alt comentator, dr. Mohammad Amara, le-a cerut "luptatorilor sfinti" sa tinteasca in viitor in adevaratii dusmani ai Islamului, adica, "cruciatii crestini" si "pacatosii sionisti". Ambasadele Statelor Unite din lume sunt tinte legitime, si nu turistii nevinovati." Nu e pentru prima oara cand apar asemenea acuzatii in mass media egipteana; Diah Reshuan, un specialist in gruparile extremiste islamice, a gasit ocazia sa aminteasca de "Afacerea rusinoasa" din anii '50, cand spioni israelieni au incercat sa arunce in aer ambasada Statelor Unite, pentru a crea un conflict americano-egiptean. Presedintele egiptean Mubarak a plecat de urgeta la Sharm el-Sheikh. El a declarat ca-i va prinde pe atentatori si-i va pedepsi exemplar. Egiptul, a adaugat Mubarak, nu va face compromisuri cu islamistii extremisti. (T.S.) Carnagiu la Sharm el-Sheikh O serie de explozii in statiunea egipteana de lux a provocat moartea a 90 de persoane si ranirea a peste 200.

24 iulie, ora 1 noaptea: o serie de explozii sparge in bucati linistea din Sharm elSheikh, una din cele mai splendide locatii turistice din lume. Prima explozie distruge bazarul localitatii turistice, un sfert de ora mai tarziu au loc alte cateva explozii in zona Naama Bay, la 6 km departare de locul unde avusese loc primul atentat. Naama Bay este plin aproape tot timpul anului cu turisti din toata lumea, mai ales scafandri amatori sa admire adancimile de vis ale Marii Rosii. In urma acestor explozii au fost ucise 90 de persoane si ranite alte 200. Doua hoteluri internationale de lux, "Mowenpick" si "Azhala", au fost greu lovite. Sub daramaturi se afla inca numerosi turisti. La Mowenpick au loc de obicei convobirile intre delegatiile israeliene, palestiniene si egiptene. In urma cu cinci luni, hotelul i-a gazduit pe premierul israelian Ariel Sharon si presedintele palestinian Abu Mazen. Nu intamplator teroristii au ales acest hotel drept tinta. Extremistii musulmani si in special organizatia Al-Queda l-au avertizat, in numeroase ocazii, pe presedintele egiptean Hosni Mubarak sa renunte la legaturile cu Israelul si "sa revina in sanul natiunii arabe". Mana dreapta a lui Osama ben Laden este egipteanul dr. Aiman al-Zawahiri. Doctorul terorist se considera in razboi nu numai cu presedintele egiptean, ci si cu Egiptul lui Mubarak. Dupa Ben Laden si Al Zawahiri, Egiptul a tradat

13

cauza natiunii arabe, ca atare Mubarak trebuie sa dispara, iar Egiptul trebuie pedepsit. In 1995, presedintele egiptean a scapat ca prin minune dintr-un atentat in cursul vizitei sale in Etiopia. Atentat de ziua nationala Cu siguranta ca data atentatelor a fost special aleasa: la 23 iulie Egiptul sarbatoreste 58 de ani de la "Revolutia ofiterilor liberi", declansata de Negib si Nasser. Al-Queda il acuza pe Mubarak ca a tradat spiritul revolutiei egiptene si face jocurile americanilor si israeliennilor. De obicei, atentatele Al-Queda marcheaza anumite date, exploziile de la Londra au avut loc in legatura cu Summitul G-8, iar atentatele de la Madrid-cateva zile dupa alegerile pentru Parlamentul spaniol. Peste cateva saptamani vor avea loc alegeri prezidentiale in Egipt, iar Al-Queda are tot interesul sa destabilizeze intern tara. Opozitia egipteana ii reproseaza lui Mubarak incetineala in democratizarea tarii, de altfel asemenea critici se aud si din directia Washington-ului. In urma acestor critici privind, in special, democratizarea alegerilor, Mubarak a consimtit la modificarea Constitutiei, permitandu-se, acum, inscrierea mai multor candidati in cursa electorala. Atentatele de la Sharm el-Sheikh vor sangera profund turismul egiptean, sursa principala de venituri a Tarii Piramidelor. Este exact ceea ce si urmareste Al-Queda. Dupa atentatul din Valea Regilor de la Luxor, din 1995, economia egipteana s-a prabusit, i-au fost necesari ani multi Egiptului sa-i convinga pe turistii lumii sa revina sa navigheze pe Nil si sa viziteze Piramidele, Sfinxul si uriasele coloane ale Luxorului. Deocamdata, turistii fug panicati din Egipt. Mai ales israelienii, care, desi au fost avertizati de serviciile speciale sa evite turismul in Egipt, totusi umplu Sinaiul si hotelurile egiptene la sfarsit de saptamana. 10.000 de israelieni se aflau in Sinai, in jurul si la Sharm el Sheikh in momentul declansarii atentatelor. Analistii politici observa un fenomen curios: Al-Queda si terorismul lovesc in special in tarile unde sistemele antiteroriste sunt cele mai perfectionate: Israel, Anglia, Statele Unite si Egipt. Mijloace financiare exorbitante au fost cheltuite pana in prezent si o logistica uriasa a fost desfasurata, insa fara nici un rezultat. Cum comunica Centrul Al-Queda cu grupurile teroriste din Londra, Madrid, Cairo, teritoriile palestiniene, care sunt canalele de scurgere a banilor care intretin existenta retelelor teroriste, cine sunt sefii mari si cei mai mititei ai revolutiei teroriste care si-a propus destabilizarea Occidentului, toate acestea si inca multe alte intrebari nu au inca raspunsuri productive. Ineficienta sistemelor de informatii occidentale a devenit un scandal de proportii planetare. Un Summit secret al conducatorilor serviciilor speciale occidentale e in pregatire, iar presedintele Bush si premierul Tony Blair promit bani fara limite. Dar eradicarea terorismului fundamentalist international a devenit de mult o problema politica, si nu financiara. (Tesu SOLOMOVICI) Romanii au scapat nevatamati Romanii nu se regasesc printre turistii straini afectati in noaptea de vineri spre sambata de atentatele care au avut loc in statiunea Sharm El-Sheikh din Egipt. Minsterul roman al Afacerilor Externe a luat insa decizia activarii celulei de criza a Directiei Consulare, care poate fi apelata la numerele de telefon (021) 319-6870 si (021) 319-6871. Cei 11 turistii romani plecati in vacanta in Egipt prin agentia Kalibra din Cluj se vor intoarce acasa in cursul zilei de azi pentru ca siau incheiat sejurul, si sunt toti in perfecta stare de sanatate, informeaza Rompres. Ambasadorul Romaniei la Cairo, Marcel Dinu, a confirmat, de asemenea, faptul ca turistii romani nu au avut de suferit in urma atentatelor de la Sharm-El-Sheik. (D.E.) Statele lumii sunt oripilate de atentatul din Egipt Majoritatea tarilor occidentale si din Orientul Mijlociu au condamnat atacurile din statiunea egipteana Sharm el-Sheikh, de la malul Marii Rosii, facand apel la un front comun in lupta impotriva terorismului,

14

relateaza Mediafax. Casa Alba a condamnat, sambata, "in termenii cei mai vehementi" atentatele "barbare" care au provocat moartea a 88 de persoane la Sharm el-Sheikh, in nord-estul Egiptului. "Statele Unite condamna in termenii cei mai vehementi atacurile teroriste barbare de la Sharm el-Sheikh, care au ucis si ranit oameni nevinovati, de nationalitati si religii diferite", se arata intr-un comunicat al Casei Albe, difuzat sambata. "Durere si furie" - acestia sunt termenii prin care secretarul general al ONU, Kofi Annan, a calificat carnagiul din cunoscuta destinatie turistica. Comunitatea internationala, de la Israel pana la Statele Unite, din Kenya in Malaysia, si-a exprimat solidaritatea cu Egiptul si a transmis mesaje de condoleante dupa atacurile calificate "inumane" si "diabolice". "Statele Unite sunt de partea aliatului Egipt" Primele mesaje de condamnare au fost transmise de Statele Unite, de tarile europene, dar si de Japonia, Rusia, Israel, Turcia, Iran si Vatican, la doar cateva ore dupa atacurile revendicate de Al-Queda, intr-un comunicat a carui autenticitate nu a fost stabilita. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, aflata in vizita la Ierusalim, a condamnat cu fermitate atacurile. "In aceste vremuri dificile, Statele Unite sunt de partea aliatului Egipt. Impreuna vom infrunta si vom invinge acest flagel care nu cunoaste frontiere si nu respecta nici un principiu religios", a spus Rice, aflata in vizita in Israel si in teritoriile palestiniene. Presedintele rus, Vladimir Putin, a facut apel la unitate in fata terorismului international, intr-un mesaj adresat presedintelui egiptean, Hosni Mubarak. "Terorismul international, prin crimele comise in Rusia, Marea Britanie, Egipt si in alte tari, incearca sa forteze lumea civilizata sa traiasca in temere si violenta", a declarat Putin. UE e ingrozita Mesaje similare au transmis presedintele Frantei, Jacques Chirac, premierul italian, Silvio Berlusconi, si liderii de la Madrid. Ministrul britanic de Externe, Jack Straw, i-a calificat pe autorii atacurilor drept "diabolici". Uniunea Europeana, "ingrozita" de aceste acte de lasitate, s-a declarat pregatita sa le acorde asistenta autoritatilor egiptene si a condamnat fara rezerve violenta terorista. Israelul a denuntat cu vehementa "actiunile teroriste inumane" si a propus acordarea de asistenta Egiptului, cu care statul evreu a incheiat un tratat de pace in 1979. Actiunile teroriste au fost denuntate si de liderii palestinieni, precum si de Iordania, Siria, Kuwait, Consiliul de Cooperare din Golf si Uniunea Africana. Secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a apreciat ca seria recenta de atentate demonstreaza ca teroristii isi aleg tintele in mod "nediscriminatoriu". Papa Benedict al XVI-lea a condamnat "atentatele teroriste execrabile" care au lovit Marea Britanie, Egiptul, Turcia si Irakul, informeaza Rompres."Incredintam bunavointei divine pe defuncti, raniti si familiile lor, victime ale unor gesturi care constituie o ofensa fata de Dumnezeu si fata de om, si il invocam pe cel Atotputernic sa opreasca mana asasina a celor care, impinsi de fanatism si de ura, au comis aceste gesturi si sa le aduca in inimi reconcilierea si pacea", a spus Suveranul Pontif. (D.E.) Ziarele de limba araba condamna masacrul de la Sharm el-Sheikh "E un razboi intre nebuni si fantome" Presa araba a condamnat unanim atentatele de vineri noapte din Egipt, soldate cu 88 de morti si revendicate de reteaua terorista Al-Queda. "Care au fost tinta si cauzele atacatorilor, din moment ce peste jumatate dintre victime sunt egipteni si arabi? Institutiile religioase musulmane trebuie sa actioneze rapid pentru a respinge minciunile celor vinovati si a elimina ignoranta si obscurantismul lor", scrie ziarul Al-Ittihad din Emiratele Arabe Unite. Ziarul iordanian Al-Yom vede o legatura intre atentate si razboiul purtat de SUA si Marea Britanie impotriva liderului Al-Queda, Osama Ben Laden, si a reprezentantului sau in Irak Abu Musab Al-Zarkawi. "E un razboi intre nebuni si fantome", conchide

15

cotidianul iordanian. "Noi suntem victimele" Saudi Gazette apreciaza ca atacatorii au vrut sa perturbe alegerile prezidentiale de la 7 septembrie din Egipt, iar cotidianul kuweitian Al-Rai Al-Aam stabileste o paralela intre atacurile de la 7 iulie de la Londra si cele de sambata din Egipt. "E vorba de terorism si noi suntem victimele. Asasinul este unic, iar victimele au o singura nationalitate, sunt oameni nevinovati si pasnici cazuti in mijlocul unor comploturi malefice", afirma publicatia din Kuweit. La randul sau, cotidianul egiptean independent Al-Masri Al-Yom invita la combaterea "ideilor salafiste" (sau wahhabite, termeni ce desemneaza in ultimii ani in mass-media occidentala islamismul "pur", fundamentalist si militant), ca singurul mod de a lupta impotriva terorismului pe plan global. "Meritam ce s-a intamplat la Sharm El-Sheikh pentru ca am pastrat tacerea cand s-a infiltrat in Egipt gandirea wahhabita. Si cum institutia Al-Azhar, cea mai inalta autoritate a islamului sunnit, este slaba si incapabila sa faca fata acestei ideologii, avem nevoie de o campanie nationala pentru intoarcerea la islamul adevarat", noteaza ziarul egiptean. (D.E.) Bomba artizanala la Cairo Singurul ranit a fost atentatorul, un jurist egiptean O bomba artizanala de mica intensitate a explodat ieri intr-o suburbie din sudvestul capitalei egiptene Cairo, fara a produce victime, a doua zi dupa atentatele din statiunea Sharm El-Sheikh soldate cu 88 de morti, relateaza Rompres. Singurul ranit in explozia de duminica a fost chiar cel care purta bomba in geanta, identificat ca Sami Gamal Hegazi, in varsta de 33 de ani, jurist la un spital din Cairo. Bomba a explodat chiar la intrarea in locuinta acestuia, iar Hegazi a fost transportat la spital in stare foarte grava. (D.E.) O masina-capcana a ucis zeci de oameni la Bagdad Un bilant provizoriu indica 22 de morti si 25 de raniti

e) Criza economico financiara mondiala si modificari in tabloul general al turismului:

Secvente ale crizei Martie/aprilie 2008: Bear Stearns, a treia mare banca de investitii din lume, este preluata de JP Morgan printr-o tranzactie in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata, Bear Stearns primeste o linie de credit de 30 de miliarde de dolari din partea FED (sistemul bancilor centrale din SUA), pentru a rezolva problemele de lichiditate. 8 septembrie: Guvernul Statelor Unite preia controlul asupra companiilor de credite ipotecare Fannie Mae si Freddie Mac. Secretarul general al Trezoreriei Statelor Unite, Henry Paulson, a declarat ca Fannie Mae si Freddie Mac "sunt atat de mari incat 16

prabusirea oricareia dintre ele ar fi cauzat mari probleme in pietele financiare din intreaga lume". Ele detin aproape jumatate din creditele ipotecare acordate consumatorilor americani, aproximativ 5.000 de miliarde de dolari. Se intentioneaza preluarea de catre Trezorerie a unei participatii din capitalul companiilor, urmata de achizitionarea de titluri garantate prin credite ipotecare emise de cei doi creditori si de stabilirea unor linii de credit. 15 septembrie: Banca americana Lehman Brothers cere inceperea procedurilor de declarare a falimentului "pentru a-si proteja activele". Miscarea vine pe fondul pierderilor de peste 60 de miliarde de dolari si dupa ce actionarii bancii au esuat in tentativa de a gasi un salvator. Bank of America ajunge la un acord pentru cumpararea bancii de investitii americane Merrill Lynch pentru 50 de miliarde de dolari. Merrill Lynch este a treia banca de investitii americana, dupa Goldman Sachs si Morgan Stanley. 16 septembrie: BCE injecteaza pe piata 70 de miliarde de euro pentru a reduce efectele crizei. 17 septembrie: FED intervine pentru a preveni colapsul celei mai mari companii de asigurari americane, AIG. FED va acorda un imprumut de pana la 85 de miliarde de dolari, in schimbul a 80% din pachetul de actiuni ale firmei. Premierul Calin Popescu Tariceanu declara, in cadrul conferintei de prezentare a bilantului guvernului, ca Romania nu va fi afectata de criza din Statele Unite: "Nu vor fi efecte, eventual, s-ar putea sa aiba efecte pozitive, pentru ca o serie de active imobiliare din SUA se vor ieftini si s-ar putea sa fie romni dispusi sa cumpere n America diverse active imobiliare. S-ar putea ca foarte multe proprietati imobiliare sa aiba preturi scazute si sa devina abordabile, nu n numar foarte mare. Important nu este acest lucru, important este daca criza financiara din SUA va avea efecte asupra economiei romnesti si asupra cetatenilor, iar raspunsul este clar: NU". 18 septembrie: Bancile centrale din Japonia si Australia injecteaza noi lichiditati pe pietele financiare in incercarea de a recastiga increderea investitorilor in sistemul bancar. Pana in prezent, banca centrala din Japonia a efectuat injectii de capital in valoare totala de aproximativ 95 de miliarde de dolari, iar cea din Australia a disponibilizat aproximativ 10 miliarde de dolari. Totodata, bancile centrale mondiale incheie un acord ce prevede actiuni concertate ale bancilor din Japonia, Canada, Anglia, Elvetia, Statele Unite si Uniunea Europeana. Acordul permite bancilor centrale sa se imprumute reciproc cu lichiditati pe termen scurt, necesare pentru stabilizarea sistemului financiar intern. Actiunea concertata a bancilor centrale are ca scop stoparea panicii care a cuprins pietele financiare internationale. 22 septembrie: Morgan Stanley si Goldman Sachs, grupuri financiare americane, anunta ca se vor transforma din banci de investitii in holdinguri bancare, actiune care le va permite accesul la imprumuturi cu dobanzi mici si garantarea depozitelor de catre FED. Masura anuntata de cele doua banci va permite FED reglementarea activitatii acestora. 23 septembrie: Presedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, si secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, propun Congresului SUA un plan de salvare a pietelor financiare americane in valoare de 700 de miliarde de dolari, care va permite statului rascumpararea activelor negative detinute de bancile si de institutiile financiare aflate in pericol. Presedintele FED precizeaza ca "scoaterea acestor active din bilanturile institutiilor financiare va contribui la reinstaurarea increderii in piata financiara si va permite bancilor

17

si altor institutii sa acumuleze capital si sa acorde creditele necesare pentru sustinerea cresterii economice". FED aproba cererile bancilor de investitii Goldman Sachs si Morgan Stanley de a deveni holdinguri bancare. Cele doua banci vor fi reglementate de FED si vor avea acces la imprumuturi cu dobanzi reduse si depozite garantate de Rezerva Federala. 24 septembrie: American International Group (AIG) semneaza un acord cu Rezerva Federala, prin care banca centrala va oferi asiguratorului un credit de pana la 85 de miliarde de dolari, in schimbul preluarii unei participatii de 79,9%. Acordul prevede ca AIG trebuie sa ramburseze creditul inclusiv prin intermediul vanzarii de active sau emiterii de noi actiuni sau titluri. AIG a inregistrat pierderi de 18 miliarde de dolari in ultimele trei trimestre. 25 septembrie: Intr-un discurs tinut in fata Congresului, presedintele George Bush a pledat pentru acceptarea planului Paulson. George Bush afirma ca SUA se afla in mijlocul unei crize financiare majore si ca intreaga economie americana este in pericol. Joaquin Almunia, comisar european pentru Afaceri economice si monetare, declara ca UE a putut evita o criza de lichiditate asemanatoare celei din SUA datorita "interventiilor coordonate ale bancilor centrale". Oficialul european precizeaza ca bancile europene intampina probleme legate de recapitalizare, dar situatia din UE nu impune adoptarea unui plan similar cu cel propus in SUA. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, anunta ca agravarea situatiei financiare la nivel international nu va afecta economia romaneasca pentru ca "pe piata bancara nu exista filiale ale marilor banci din SUA". Traian Basescu precizeaza ca economia Romaniei va inregistra, in 2008, o crestere de 5-7%. FED anunta ca va plasa 30 de miliarde de dolari pe pietele internationale pentru a creste cantitatea de lichiditati. In aces sens, FED a incheiat acorduri de swap cu banci din Australia, Danemarca, Norvegia si Suedia. Prin intermediul acordurilor de swap, bancile centrale din aceste state pun la dispozitia FED lichididati pe termen scurt. 28 septembrie: Congresul SUA ajunge la un acord in privinta planului Paulson. "Actul de Urgenta pentru Stabilizare Economica 2008" acorda secretarului Trezoreriei SUA autoritatea si resursele necesare implementarii planului. S-a decis eliberarea imediata a sumei de 250 de miliarde de dolari si s-a renuntat la unul dintre cele mai sensibile puncte ale variantei initiale - pachetul de plati compensatorii pentru directorii companiilor preluate sau falimentare. Mai mult, i se da dreptul guvernului american de a cumpara activele riscante ale unor banci straine cu "operatiuni semnificative" pe teritoriul SUA. 29 septembrie: Belgia, Olanda si Luxemburg anunta nationalizarea partiala a uneia dintre cele mai mari banci europene, Fortis. In schimbul sumei de 11,2 miliarde de euro, ele vor prelua o parte din activele filialelor nationale ale bancii. Guvernul belgian va garanta in proportie de 100% economiile clientilor bancii. De asemenea, guvernul belgian anunta ca este pregatit sa sustina banca franco-belgiana Dexia in cazul in care aceasta se va confrunta cu probleme similare. Citigroup Inc. cumpara activele Wachovia Corp, una dintre cele mai importante banci de retail americane. Pietele globale par sa fie mai usurate dupa anuntul facut de Hank Paulson si Ben Bernanke privind planul Trezoreriei FED-ului (banca centrala a SUA) de evitare a colapsului sistemului financiar american. Cat va dura acest sentiment de usurare al pietelor ramane de vazut. Este mai mult decat ironic ca o administratie republicana a fost

18

nevoita sa intervina intr-o maniera atat de dramatica si de directa in economie. Desigur, insa, ca, in actualele circumstante, acest aspect este mai putin important. In discursul sau din 19 septembrie, Hank Paulson a facut o remarca ce merita o atentie aparte. El a spus: "Trebuie sa continuam sa actionam decisiv impotriva cauzei originare ce a generat presiunile asupra sistemului nostru financiar". Si s-a referit la sutele de miliarde menite sa acopere pierderile asociate creditelor ipotecare. Sunt intrigat de aceasta remarca pentru ca aceste pierderi nu ar fi reusit o contaminare atat de profunda a sistemului, atat in interiorul, dar si in exteriorul SUA, daca mecanismul de transmisie nu ar fi functionat atat de intens. Presa din zilele noastre este plina de acuzatii la adresa lacomiei, identificata de multi ca fiind chintesenta din spatele actualei crize financiare. Lacomia este intotdeauna de blamat, ceea ce nu este de contestat. Dar este oare lacomia singurul vinovat pentru intregul haos? Dar ce facem cu viciile modelului de originare si distribuire de produse derivative (securizarea, adica transformarea unor imprumuturi in obligatiuni), care a raspandit riscul catre toate azimuturile, favorizand, pe de alta parte, emergenta sa sistemica? Dar schemele de remunerare financiara care au stimulat un comportament orientat spre asumarea necugetata, fara oprelisti, a riscului in dauna prudentei necesare (fara a mai pune la socoteala si dimensiunea etica implicata aici). Dar nonsalanta agentiilor de rating in acordarea unor evaluari ale riscurilor investitionale favorabile unor produse derivate mai mult decat chestionabile (ma refer, de pilda, la anumite obligatiuni de plata colateralizate - CDO si swap-ul pe risc de credit - CDS)? Dar conflictele de interese care au impanzit sistemul financiar? Dar bancile care s-au implicat pe scara larga in tranzactii de tip casino? Si, nu in ultimul rand, sectorul bancar din umbra (inclusiv fonduri de risc inalt - hedge funds) cu operatiunile sale speculative si indatorare (leveraging) extrema, care este foarte usor sau chiar deloc reglementat? Am trecut in revista toate aceste aspecte esentiale ale miezului industriei financiare globale (asa cum s-a conturat mai ales in SUA) pentru a enunta o teza: cauza de baza a acestei crize consta intr-o insuficienta si inadecvata reglementare a sistemului financiar. Prin asta ma refer si la efectele Actului Phil Gramm-Leach-Bliley din 1999. Sa ne amintim ca acest act, adoptat de Congresul SUA, a produs un val suplimentar de dereglementare a industriei financiare care a condus la aparitia unei multitudini de produse "sintetice" (derivative), dar foarte putin intelese din perspectiva gradului de risc pe care acestea il implicau. Toxice nu sunt creditele ipotecare in sine, ci formulele prost gandite de securizare a acestora, ca de-altfel si arterele care au facut pietele financiare sa devina tot mai opace. Toxica s-a dovedit a fi impachetarea si reimpachetarea produselor financiare care au condus la valori ambigue si la o scadere a potentialului de tranzactionare. Toxice sunt schemele de remunerare care influenteaza deciziile managerilor si ale agentilor din piata si care ii fac sa se comporte iresponsabil, daca judecam situatia dintr-o perspectiva sistemica. Toxice sunt modelele cantitative care ne plaseaza pe o pista gresita prin subestimarea riscurilor sistemice, prin credinta oarba in functionarea eficienta a pietelor financiare. Ar fi complet gresit daca nu am incerca sa solutionam aceste probleme. In industria imobiliara putem identifica scanteia, nu si cauzele de fond care au provocat criza financiara de acum. Argumentul conform caruia mai multa reglementare ar sufoca inovatia financiara este ridicol, in opinia mea. Pentru ca sper ca este deja clar pentru toata lumea ca nu orice inovatie financiara este benigna, are consecinte pozitive. De pilda, este oare de tolerat o cvasischema Ponzi internationala, asa cum s-a dezvoltat ea in ultimul deceniu prin

19

raspandirea de produse "toxice" (derivative) in sistemul financiar? Desigur ca nu. Aspectul central il constituie deci absenta unei reglementari si supravegheri adecvate. Greselile enorme care s-au facut prin acceptarea ca finantele sa-si dezvolte propria lor "ratiune de a fi" (altfel, foarte riscanta) trebuiesc corectate. In acest context se ridica o intrebare legitima: cum se face ca nu s-a invatat din crize anterioare? Imi amintesc de semnalele de alarma ridicate de catre Alexander Lamfalussy acum aproape un deceniu, de Warren Buffett, Edward Gramlich, Paul Volcker si altii, in urma cu cativa ani. Cum se face ca avertismentele lor sumbre in legatura cu o criza iminenta nu au fost ascultate cu atentie? Mai ales ca avem de-a face cu eminentele cenusii din lumea finantelor internationale. La o conferinta recenta desfasurata la Nisa, unde am participat intr-un panel alaturi de comisarul Joaquim Almunia, fostul ministru al Economiei din Italia, Padoa Schioppa, ministrul de Finante portughez Texeira dos Santos, Nout Weelink, guvernatorul bancii centrale olandeze, acesta din urma a mentionat lacomia ca fiind impulsul principal care ii face pe oameni sa uite si sa repete modele de comportament orientate spre euforie, exces, supraindatorare si, in cele din urma, panica si criza. Intr-o carte faimoasa consacrata crizelor financiare, profesorul de la MIT Charles Kindleberger traseaza o explicatie similara si pe care o accept, dar nu fara anumite precizari. O economie de piata implica miscari ciclice cu secvente de crestere si de declin. Spiritul antreprenorial ridica economia, dar, impreuna cu spiritul de turma, o poate plasa pe o panta descendenta. Aceasta realitate reflecta modul de functionare a pietelor libere. Dar economiile moderne au nevoie de reguli si norme pentru a le fi de folos pe cat posibil cat mai multor cetateni, asa cum au ei nevoie de politici publice. Dupa cum traficul are nevoie de reguli si semafoare pentru a proteja viata oamenilor, acelasi lucru se poate spune si despre normele/reglementarile (care fac parte din constructia politicilor publice) din economia de piata care incearca sa limiteze pagubele colaterale, prin consolidarea productiei de bunuri publice si limitarea externalitatilor negative. O politica monetara a banilor ieftini poate conduce la cresterea inflatiei si in cele din urma la recesiune. Insa, pe fond, o politica monetara laxa nu poate, prin ea insasi, sa genereze colapsul sistemului financiar. In asta consta miza problemei: caracteristicile structurale ale noului sistem financiar, in special din SUA, au adus asupra sa amenintarea prabusirii. In mod normal, cei care reglementeaza si supravegheaza piete financiare ar trebui sa se gandeasca la binele economiei si al societatii, si nu sa-si urmareasca propriile interese. In plus, se presupune ca ei ar trebui sa invete! Asa este rational. Ei pot avea anumite propensiuni ideologice (pot fi adepti ai pietelor cat mai descatusate sau, dimpotriva, pot fi adeptii interventionismului) pentru ca niciunul dintre noi nu este lipsit de o anumita identitate intelectuala. Dar, chiar si asa, se presupune ca ei ar trebui sa invete si sa se gandeasca la binele societatii si sa aiba o profunda intelegere a functionarii pietelor financiare, a riscurilor sistemice. Grupurile de interese pot ajunge departe si pot incerca sa influenteze elaborarea normelor, modalitatile de reglementare si supraveghere a sistemelor financiare (de exemplu, industria ipotecara a facut presiuni asupra Congresului american sa retraga legislatia menita a proteja impotriva tacticilor predatoare de inducere a proprietarilor in a contracta ipoteci foarte costisitoare). Insa presiunilor exercitate de grupurile de interese parohiale, care lovesc in interesele societatii in ansamblu, trebuie sa li se reziste prin toate mijloacele.

20

Cei ce reglementeaza si supravegheaza pietele financiare trebuie sa stie ca acestea sunt volatile si predispuse la instabilitate. Ei nu trebuie sa cada prada fundamentalismului pietei; nu trebuie sa subestimeze riscurile sistemice si trebuie sa fie mereu in alerta cand este vorba de stabilitatea financiara. Nu argumentez ca vom putea preveni crizele complet. Dar putem incerca sa limitam pagubele si pentru asta trebuie sa fim capabili sa invatam din greseli si sa construim mecanisme de reglementare si supraveghere mai eficiente si comprehensive. Acum cativa ani, sectorul de imobiliare era evitat. La inceputul acestui an, presa specializata ne indemna sa investim in Lehman Brothers si Merrill Lynch pe motiv ca portofoliile lor vor inregistra cresteri masive. Astazi, o noua opinie pare sa devina majoritara. Ne aflam in plina schimbare de paradigma, afirma adeptii noului curent. Criza actuala marcheaza finalul unei epoci: sfarsitul capitalismului global deschis. Astazi, giganticele achizitii guvernamentale semnaleaza inceputul unei noi ere politice, dominata de mai mult activism federal si de un regim normativ restrictiv. Aceasta observatie este apoi urmata de un lung sir de imperative: ar trebui sa avem un regim de reguli atent construit, pentru a oferi securitate fara a sufoca potentialul de inovatie; trebuie sa limitam excesele in perioadele de boom economic si sa oprim fuga capitalului atunci cand lucrurile merg rau. Trebuie totusi sa acceptam ca ideea potrivit careia problemele noastre provin din prea putina reglementare si ca ele pot fi solutionate prin mai multa reglementare nu acopera intreaga realitate. Criza financiara curenta este concentrata in jurul unor banci de investitii cu norme foarte restrictive, in timp ce fondurile speculative de hedging, foarte putin reglementate, nu o duc deloc rau. Fannie Mae si Freddie Mac erau probabil cele mai supravegheate institutii financiare din lume. Reformele din epoca Clinton sunt astazi criticate pentru ca ar fi slabit restrictiile asupra bancilor. Dar este greu de stabilit o legatura clara intre aceste reforme si cresterea preturilor locuintelor, potopul de investitii straine care a hranit balonul speculativ imobiliar sau crearea globala a unor noi instrumente financiare complexe pentru fixarea preturilor si de transfer al riscului. Cu alte cuvinte, se pare ca problema este mult mai complicata si nu se rezuma doar la abandonarea unei legislatii de tip laissez-faire. Si chiar daca este adevarat ca vom avea nevoie de mai mult interventionism federal, sunt foarte curios cum vom putea face sistemul sa functioneze. Sigur, vom avea nevoie de legislatori care inteleg ce a produs actuala criza si care pot sa imagineze reguli care vor putea opri repetarea crizei. Dar nu exista inca un consens asupra cauzelor care au condus la formarea balonului speculativ. Unii invinovatesc politicile monetare ale FED, dar altii sustin ca FED a avut un rol marginal. Unii vorbesc despre un potop de investitii straine care ne-a permis sa cheltuim mai mult decat ne permiteam, in timp ce altii cred ca sistemul de norme prost elaborate dupa prabusirea Enron a generat o reactie in lant a pierderilor. Desi nu avem o explicatie clara asupra trecutului, totusi vom avea nevoie de legislatori care inteleg prezentul si pot diagnostica viitorul. Vom avea nevoie de legislatori care pot sa anticipeze cum va arata viitorul model de business de pe Wall Street si in ce fel criza urmatoare se va deosebi de cea curenta. Vom avea nevoie de detasamente de legislatori prost platiti care vor trebui sa ii controleze pe bancherii hiperplatiti, pe auditorii si pe analistii care domina industria (si care ei insisi au esuat in anticiparea crizei actuale).

21

Se pare ca vom avea nevoie de un super-FED care poate gestiona inflatia, somajul, baloanele speculative si poate chiar si uraganele - toate in acelasi timp! Vom avea nevoie de legislatori care vor elabora norme de limitare a comportamentului riscant. Vom avea nevoie de legislatori care pot depasi calculele politice si chiar natura umana. Pentru a rezuma, intreaga aceasta noua era de activism si interventionism guvernamental va sfarsi prin a se confrunta cu probleme traditionale: lipsa de informatie disponibila planificatorilor guvernamentali, inabilitatea de a gestiona sisteme economice complexe, realitatea ca in cele din urma consideratiile politice ajung sa distorsioneze si cel mai bine elaborate planuri. Asta nu inseamna ca nu este nimic de facut. Insa este o mare diferenta intre a visa un regim normativ ideal si a-l transpune in practica. Toata lumea sustine ca vom intra intr-o noua era, bogata in reglementare fiscala. Dar majoritatea se poate insela din nou. Optimismul revine pe burse de la americani pana la rusi, dar mai greu la romani Profituri record, netransparenta, speculatii, ineficienta si abuzuri. Asa ar putea fi sintetizata, in doar cateva cuvinte, criza financiara mondiala actuala. Declansata odata cu falimentul unei puternice societati americane de credite pentru locuinte, inregistrat la data de 6 august 2007, criza ipotecara s-a extins cu repeziciune spre fondurile de investitii si spre gigantii bancari. Bancile comerciale au fost protejate de reglementarile mai dure, in favoarea creditorilor si a debitorilor. Dimpotriva, bancile de investitii au intrat in jocul liber si iresponsabil al speculatiilor si al proastei gestiuni a riscurilor. Care sunt efectele? Intreaga economie globala a fost afectata de pierderea increderii in sistemul financiar, cu repercusiuni majore asupra pierderii severe de lichiditate, cresterii ratelor dobanzilor si, implicit, cresterii costurilor de finantare interna si externa. Bancile centrale au fost nevoite sa pompeze masiv bani pe majoritatea pietelor dezvoltate ale lumii. Regulile de supraveghere a pietelor financiare s-au inasprit si, odata cu ele, s-au reevaluat riscurile investitiilor. Panica a crescut si, odata cu ea, a sporit aversiunea investitorilor straini la risc. De pilda, tranzactiile globale cu actiuni au scazut in august 2008 cu 37% fata de aceeasi luna a anului 2007. Pentru a-si putea acoperi pierderile mari de pe bursele americane si europene, investitorii s-au retras de pe alte piete, inclusiv de pe cea romaneasca. Anul trecut, pe vremea asta, nerezidentii aveau pozitii de vanzare neta (27 milioane de euro) la Bursa de Valori Bucuresti BVB. Anul acesta, investitorii straini continua sa se retraga de pe bursa bucuresteana, dar vanzarile nete sunt mai mici decat in anul trecut (19 milioane de euro). Rezidentii vand si ei, dar de aproape doua ori si jumatate mai putin decat nerezidentii. Asistam, asadar, la cotatii bursiere care au intrat pe o panta negativa de mai bine de un an. Luna septembrie 2008 pare sa marcheze atingerea minimelor istorice. Piata noastra de capital nu face exceptie. Ba din contra, aluneca pe una dintre cele mai abrupte pante, de circa 45% a indicelui BET. Fiind o piata relativ mica, cu volume de tranzactionare reduse, evident ca retragerile de capital se traduc in dinamici negative mai ample ale indicilor bursieri. Volumul de tranzactionare pe piata de capital s-a redus de 3 ori fata de anul trecut. Subcapitalizarea actuala a bursei este critica, si anume de circa 4 ori mai mica decat potentialul real al pietei - similara Ungariei, de peste 2 ori mai putin decat in Cehia si de peste 4 ori mai putin decat in Polonia. In consecinta, activele multor companii romanesti, aflate in ringul bursier, sunt acum semnificativ subapreciate.

22

In acest cadru, sunt sesizabile pe bursa romaneasca si schimbarile in comportamentele investitionale din ultimele doua luni. Strainii cumpara la preturi foarte mici, iar romanii vand de frica. In august 2008, investitorii romani rulau 61% din piata, dar strainii continua sa cumpere mai mult decat vand. Toamna promotiilor bursiere Pentru a stimula lichiditatea, BVB reduce comisioanele la tranzactiile pe pietele la vedere, incepand cu 1 octombrie. Ministrul Economiei si Finantelor propune chiar suspendarea impozitului pe castigurile obtinute din tranzactiile bursiere in anul 2009, iar CNVM asociaza o masura temporara de reducere a unor costuri administrative. Nerabdatori sa restabileasca normalitatea, decidentii nu se intreaba serios cum se face ca avem o piata de capital atat de anemica si de expusa la turbulentele internationale. Anormalul nu poate deveni normal prin ratarea solutiei de fond: tratarea pierderii de incredere in piata romaneasca de capital. Ea a generat valul de pesimism mai puternic la noi si indoiala acuta a investitorilor fata de aplicarea regulilor corecte ale jocului. Piata este ingusta, cu costuri de tranzactionare ridicate, cu o lichiditate scazuta si cu actori putini. Infrastructura IT este deficitara - un potential investitor la bursa nu are inca posibilitatea ca din Internet Banking sa cumpere in timp real actiuni, optiuni, futures si alte instrumente financiare de pe o piata primara sau de derivative si nici sa se conecteze la pietele internationale mai lichide. Un alt element negativ al ultimilor ani l-a constituit lipsa ofertelor publice, cu exceptia societatii Transgaz si a catorva societati trecute de pe Rasdaq pe piata reglementata in anul 2007. Marile companii de stat evita inca supunerea la regulile transparentei, ale performantei si fug de privatizare. Asa se justifica volatilitatea mai mare a pietei romanesti de capital decat a pietelor occidentale. Bursele romanesti isi revin mult mai greu dupa socurile internationale din ultimul an decat celelalte piete din regiune. In competitia internationala acerba, piata romaneasca de capital pierde. Chiar si Fondurile de Pensii proaspat constituite au tendinta de a se orienta catre pietele straine. Guvernele care s-au succedat au politizat excesiv institutiile reglementatoare si au ratat sansa elaborarii unor masuri de sustinere pragmatice a unei piete de capital sanatoase. Planul lui Paulson Decizia Congresului american alimenteaza din nou optimismul pe pietele financiare, iar indicii bursieri pluseaza. Negociatorii republicani si democrati au ajuns la un acord cu privire la reformularea planului secretarului executiv al Trezoreriei, Hank Paulson, scrie International Herald Tribune (25 septembrie 2008). Salvarea sistemului financiar american este estimata la circa 700 de miliarde de dolari. Costurile depasesc bugetul federal destinat asigurarilor sociale (651 de miliarde de dolari) sau celor medicale (632 de miliarde de dolari), dar sunt inferioare bugetului destinat apararii nationale (738 de miliarde de dolari) pentru anul 2009. Planul insusi nu este lipsit de virtuti, controverse si chiar pericole, plasand pe plan secund interesele contribuabililor. Panica autoritatilor americane si a institutiilor globale este mult prea mare, iar riscurile amanarii unei decizii

23

ferme este cert contraproductiva. Asa se face ca pare digerabila subventionarea investitorilor chiar si in conditiile unor mecanisme neclare de supraveghere a operatiunii. Conteaza doar revenirea pe plus a cotatiilor bursiere. In contextul aventurii georgiene, bursa moscovita a scazut cam tot cu 45%, dar concentrata intr-o perioada mai scurta. Retragerea semnificativa de capital de pe bursele din Moscova a dus chiar la suspendarea tranzactiilor in cateva zile. Autoritatile ruse nu au intarziat sa vina cu un pachet de masuri, in valoare de aproximativ 130 de miliarde de dolari (88 de miliarde de euro), menit a redresa piata. Se urmareste, in special, relaxarea cerintelor cu privire la rezerve si la angajamente de cumparare a actiunilor, scrie The Moscow Times. Optimismul revine pe bursele rusesti, pe fondul redresarii nivelului lichiditatilor din sectorul bancar, a rublei rusesti si a indicelui de referinta al tarii, RTS. Se adauga si presiunile pentru reinflamarea pretului la titei, sub jocul strategic de prietenie tot mai stransa dintre OPEC si Rusia. Tensiunea se mentine Situatia de pe pietele de capital internationale ramane totusi inca neclara, surprize noi fiind oricand posibile. Nici anul viitor nu pare a sta pe roze. Personalitati financiare mondiale si brokeri sustin ca maximele de anul trecut s-ar putea inregistra peste doi, trei sau chiar mai multi ani, in functie de emitent. In Romania, se adauga vremurilor grele importate din exterior si motive interne electorale. E clar ca marile fonduri de investitii straine se feresc inca de noi, pana nu se asaza la treaba noul guvern. Eevaluarea BNR privind criza mondiala BNR face fara ncetare evaluari ale crizei, dar un document oficial al Bancii Nationale nu a aparut si nici nu va aparea, un document semnat de Consiliul de Administratie, forul care are decizia suprema in banca centrala a Romaniei. Eu pot sa va spun ce gndesc specialistii din Banca Nationala. Voi ncepe cu ce a subliniat guvernatorul, zilele trecute, n discursurile si declaratiile de la Rmnicu-Vlcea si de la Cluj-Napoca. Iata un citat semnificativ: "E prematur sa vedem toate detaliile crizei financiare si impactul asupra Romniei pna n 2014 (cnd ar urma sa adoptam euro). Potentialul crizei este destul de mare si s-ar putea ca o buna parte dintre elementele care dau configuratia sistemului mondial din prezent sa se schimbe pna atunci. Nu sunt prezicator". Mai departe, guvernatorul BNR a aratat ca aceasta criza nu va afecta direct Romnia, nu pentru ca tara noastra are un sistem financiar primitiv, ci pentru ca bancile romnesti s-au ferit de produsele "toxice" de creditare, iar normele BNR n privinta creditarii au fost mai severe. Guvernatorul a explicat ca noi avem un sistem financiar-bancar care a evoluat continuu, de la simplu la complex, de la slab la tare, si care in momentul de fata nu are nici pe departe acele vulnerabilitati despre care s-a vorbit pe diferite voci, n mediile financiare externe si chiar de la noi. n general, analizele facute la Banca Nationala sau opiniile exprimate in conferinte publice, n dezbateri televizate, de catre experti ai Bancii Nationale au relevat cu limpezime o idee, si anume ca n momentul de fata Romnia nu este in pericol sa suporte ravagiile crizei si, mai ales, nu este n pericol sa suporte o aterizare dura de la aceasta crestere nalta la care a ajuns anul acesta, de peste 9%. Ei bine, analizele facute de specialistii Bancii Nationale arata ca nu ne putem astepta in niciun

24

caz la o aterizare dura si ca, daca tari din jurul nostru, Tarile Baltice, de exemplu, sau Bulgaria, au astfel de vulnerabilitati, Romnia nu face parte din acest grup. Si aceasta in primul rnd datorita faptului ca, atunci cnd aceste tari erau la strmtoare, ca sa scape de constrngeri puternice, au acceptat Consiliul Monetar, practic o tutela financiara. Romnia nu a acceptat si a iesit singura din corset. Iar acum, n vremuri de criza, faptul ca putem sa actionam pe piata cu rata dobnzii de politica monetara, faptul ca ne bazam pe cursul de schimb constituie dovada cea mai semnificativa ca toate aceste mecanisme de piata sunt in avantajul nostru. Masuri care le-ar putea lua BNR pentru a proteja economia romneasca, pentru a nu resimti criza economica din Statele Unite. Banca Nationala nu este capitanul echipei economice a Romniei. Este nsa un jucator important si performant in aceasta echipa, raspunderea sa directa viznd doua piete de prima nsemnatate: piata monetara si piata valutara. Sigur ca masurile de politica monetara se rasfrng, pozitiv sau negativ, asupra ntregii economii. Din acest motiv, BNR actioneaza pe o arie larga. Daca pe piata se propaga zvonuri alarmiste, intervine pentru a calma publicul. Cnd cererea de consum depaseste dramatic oferta interna de bunuri si servicii, actioneaza pentru echilibrarea pietei. n ceea ce priveste cele doua piete amintite, piata monetara si piata valutara, sunt adoptate toate masurile care sa evite orice fel de derapaj si niciun calcul nu arata ca am fi in pericol de derapaj. Felul in care poate influenta perioada electorala in care ne aflam economia romaneasca Orice eveniment electoral, oriunde s-ar produce, influenteaza economia. Chiar si in Statele Unite. Cred ca foarte multe masuri de acolo, din aceasta toamna, care au atras atentia ntregii lumi, legate de implicarea statului in finantarea unor giganti financiari ce erau pe cale sa dispara, implicarea statului in preluarea unor giganti financiari care au derapat de catre alti giganti financiari cu capital privat, care au mai multa forta si care au trecut cu bine pana acum peste valurile crizei, au o componenta electorala puternica, chiar daca aparent ele sunt luate numai din considerente obiective. Fara ndoiala ca si la noi, n acest an electoral, partidele nu pun frna promisiunilor cu caracter economic. Consecinte pentru Romania Iata ca, vrem, nu vrem, criza financiara internationala vine si peste Romania. Nu ne mai putem ascunde in spatele unui asa-zis mare zid romanesc, protejati de banii romanilor din strainatate, de investitiile straine si de lipsa de sofisticare a pietei financiare romanesti. Sa nu uitam ca Romania a liberalizat pe deplin contul curent, ca obligatie in procesul de aderare la UE, si ca urmare fluxurile de capital pot intra si iesi oricand din Romania. Sunt cel putin doua motive pentru care si economia romaneasca este expusa la efectele crizei internationale. In primul rand, peste 90% dintre activele sistemului bancar romanesc sunt detinute de banci straine, cu un grad mare de concentrare a bancilor austriece, germane si italiene (care impreuna detin 70%), ceea ce expune sistemul bancar romanesc la aceleasi probleme pe care le au bancile din aceste trei tari. In al doilea rand, peste 90% dintre tranzactiile pe leu sunt facute de nerezidenti (si au scadenta la mai putin de 7 zile), ceea ce expune leul la fluctuatii mari pe termen scurt in cazul unor socuri externe.

25

Ce se intampla acum in SUA si in ce incepe sa se intample in Europa de Vest, cu falimente si nationalizari ale unor mari banci, arata nu doar esecul pietei, ci esecul unei viziuni despre piata. "Mana invizibila" a pietei s-a transformat in mana foarte vizibila a statului, si inca a unor state considerate patria capitalismului conservator. Criza aceasta nu este una reversibila, in sensul ca nu ne vom intoarce de unde am plecat, cand criza va fi fost depasita. Intram intr-o era internationala a cresterii reglementarilor pe pietele financiare, iar din perspectiva statelor - intr-o perioada prelungita de inflatie mare si deficite mari. Daca vrem sa avem o perspectiva ironica, putem spune ca asta ne ajuta sa atingem tintele de la Maastricht pentru intrarea in zona euro, pentru ca benchmark-urile se vor modifica in sensul relaxarii lor. Tot mai multe tari vor avea deficite bugetare peste 3% din PIB si inflatie anuala mai mare. Consecintele negative pentru Romania sunt totusi multiple. Indiferent de scenariile care se vor concretiza pe piata internationala (in primul rand, indiferent daca pachetele de salvare a economiilor din SUA si Marea Britanie vor avea sau nu succes), putem fi siguri de doua lucruri: cresterea costului creditarii este de durata, inclusiv cresterea costului finantarii datoriei publice; si inflatia este de durata (cel putin la pretul combustibililor). In plus, daca se va concretiza cel mai pesimist scenariu (care presupune recesiune in SUA si Europa), impactul asupra Romaniei va include: risc moderat pentru o criza de lichiditati (unele banci austriece si italiene au fost expuse si la criza din Tarile Baltice si si-au retras banii de acolo); deprecierea leului va continua in urmatoarele 6-9 luni; incetinirea cresterii exporturilor catre zona euro; stagnare sau scadere prelungita pe piata imobiliara; bursa nu isi revine in urmatoarele 6-9 luni; cresterea economica poate scadea brusc la 2-3% (risc moderat). Din perspectiva lectiilor pe care trebuie sa le invatam, sa intelegem ca nu putem risca economiile populatiei pe pietele financiare volatile; milioane de romani se pot trezi fara pensie privata (mai ales ca astfel de crize sunt ciclice), asa cum este acum desenat pilonul II de pensii private obligatorii. De aceea, trebuie sa introducem randamentul minim garantat (egal cu inflatia) pentru pensiile private obligatorii. Cine nu vede asta nici acum, in plina criza financiara, inseamna ca este rau intentionat. Un fost ministru de Finante, cu un mandat mai scurt decat anii de scoala in economie pe care ii are (si nu are aproape deloc), spunea recent despre mine ca sunt analistul "emo", care "isi taie venele pe lung". Inteleg frustrarea unora ca avertismentele pe care le lansez se si confirma in realitate. Din pacate, Romania este tara in care lipsa reglementarilor si prostul management public fac sa se materializeze de obicei previziunile pesimiste. Mai ales cand restul lumii e in plina criza, e cazul - zic eu - sa ne trezim din betia cu apa rece si sa ne luam masuri de prevedere. Ce putem invata de la americani: Macar acum stim cum a avut loc crima. Este vorba, de fapt, despre asasinarea unei parti a sistemului financiar american, cadere care a afectat si ar putea sa afecteze in continuare intregul sistem financiar mondial. A fost nevoie ca patru vechi banci de investitii sa fie cumparate cu sume ridicole sau sa se declare in faliment, ca un gigant din industria asigurarilor sa fie preluat de catre stat, ca doua vechi institutii de credit ipotecar sa intre in

26

faliment si ca guvernul federal sa anunte un plan de salvare de 700 de miliarde de dolari, pentru a intelege mecanismele crizei. Totul a plecat de la creditele ipotecare. Tot mai multi americani au fost indemnati sa ia un credit pentru cumpararea unei locuinte, indiferent daca aveau sau nu veniturile necesare pentru a-l rambursa. Conditiile de creditare erau extrem de "avantajoase": nu contau veniturile debitorului si nici eventualele garantii. Mai mult decat atat, reprezentantul institutiei financiare se oferea sa accepte si declaratii de venituri ajustate. Daca, evident, mai era nevoie de ajustarea veniturilor, intrucat conditiile de creditare erau deja destul de lejere. In caruselulul creditarii subprime, adica al imprumuturilor "doar cu buletinul" (daca ar fi sa folosim termenul romanesc), au intrat institutii nebancare, societati de credit ipotecar, dar si fonduri de risc constituite in special de banci de investitii, bancile cu cel mai mare apetit pentru risc din sistemul financiar. Din pacate, incepand cu anul 2006, au aparut primele semne ale asa-numitei crize subprime. In fapt, cei care primisera credite cu atata usurinta (dar cu dobanzi pe masura riscului asumat de creditor, adica foarte mari) au inceput sa aiba dificultati serioase de rambursare a imprumutului. Astazi, criza poate fi "contemplata in toata splendoarea ei". Piata imobiliara americana sa prabusit, iar patru banci de investitii americane si britanice au fost preluate cu sume modice sau sunt in faliment. De ce tocmai bancile de investitii? Pentru ca aici a iesit la suprafata tot gunoiul ascuns pana acum sub pres. Bancile de investitii au finantat o parte dintre imprumuturile ipotecare prin emisiuni de obligatiuni. Pe de alta parte, aceleasi banci de investitii, prin intermediul vehiculelor investitionale pe care le-au construit, fondurile de risc, s-au trezit cu un al doilea val de pierderi. Casele cumparate au fost ipotecate in favoarea institutiei de credit. Creditorii au actionat in stilul Wall Street, adica au "impachetat" ipotecile locuintelor si le-au vandut unui fond de risc. In momentul declansarii crizei imobiliare, valoarea ipotecilor a scazut dramatic, iar pierderile s-au transmis fix in bilanturile bancilor de investitii. Sa adaugam si scaderea marilor burse internationale (proces logic, daca ne gandim ca suntem in plina criza financiara) si vom avea tabloul complet al acestui moment. Cum a intrat AIG in joc? Prin investitiile neinspirate pe care le-a facut in produsele ipotecare si derivatele acestora. Analistii financiari americani au cazut de acord ca actuala criza a fost declansata, in esenta, de lacomia si apetenta pentru risc ale celor de pe Wall Street. Ei au inventat mecanismele care au stat la baza crizei financiare. Lipsa reglementarilor legale in materie bancara nu a fost decat inca un factor important in declansarea crizei. Astazi, mai mult decat oricand in ultima jumatate de secol, bancherii, oamenii politici si specialistii par sa priveasca spre fundamentele economiei. Criza petrolului, criza alimentelor, inflatia, problemele energetice si de mediu ar trebui sa-i faca pe decidentii din politica si economie sa se intoarca la lucrurile simple. Cat de simple pot fi ele in secolul XXI.

27

f) Opinii cu privire la obiectivele dezvoltarii turistice in Romania si in general la orizontul anului 2020:

In momentul de fata, au loc mari transformari in privinta cresterii veniturilor i schimbarii politicilor. Incurajarea terendului este cel mai bun curs pentru promovarea cresterii economice, dezvoltarea i reducerea saraciei. Totusi, crizele inregistrate de pietele emergente in anii 1990 au demonstrat ca oportunitatile asociate procesului de globalizare presupun i riscuri provenite din miscarile volatile de capital, la care se adauga riscul de ordin social, economic i de degragarea mediului inconjurator care sunt determinate de acentuarea saraciei. Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumatate a secolului XX. Acesta se datoreaza preoponderent evolutiei modalitatilor de transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor. In decembrie 1989, Romania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi turisti din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti , geografi, psihologi i sociologi. Turismul durabil acoper toate formele i activitile din industria ospitalitii, incluznd turismul convenional de mas, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul de croazier, turismul religios i turismul sportiv, turismul urban. Procesul de orientare ctre durabilitate trebuie s fie, n mod normal, coordonat la nivel naional de ctre factorii guvernamentali i susinut de factori locali, la nivelul comunitilor. Durabilitatea, pentru turism la fel ca i pentru alte industrii, are trei aspecte independente: economic, social-cultural i de mediu. Dezvoltarea durabil implic permanen, ceea ce nseamn c turismul durabil presupune utilizarea optim a resurselor (inclusiv a diversitii biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural i ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunitilor locale, economiilor naionale i asupra conservrii naturii. Ca o consecin fireasc, durabilitatea se refer i la structurile manageriale necesare n vederea ndeplinirii acestor deziderate. Scopul realizrii unui turism durabil trebuie s fie subordonat planurilor naionale i regionale de dezvoltare economic i social. Aciunile pot acoperi scopuri economice (creterea veniturilor, diversificarea i integrarea activitilor, controlul, potenarea i zonarea dezvoltrii), scopuri sociale (ameliorarea srciei i a inegalitii distribuiei veniturilor, protecia patrimoniului socio-cultural indigen, participarea i implicarea comunitilor locale) ori scopuri ecologice (protejarea funciilor ecoturismelor, conservarea i utilizarea durabil a biodiversitii). Unii specialiti prefer s vorbeasc despre dezvoltarea durabil a turismului, mai degrab dect despre un turism durabil, primul referindu-se la toate aspectele dezvoltrii, iar al doilea la unele aspecte i componente ale turismului cum ar fi transportul aerian la mare distan care pot pur i simplu s nu fie durabile, n condiiile tehnologiilor actuale, chiar i cu utilizarea celor mai bune practici. Implementarea

28

politicilor i planurilor turistice reprezint o responsabilitate att a guvernului, ct i a sectorului privat. Sectorul public rspunde de stabilirea tacticii, planificrii i cercetrii, realizarea infrastructurii de baz, dezvoltarea anumitor atracii turistice, stabilirea i administrarea normelor de oferire a facilitilor i serviciilor, stabilirea msurilor de administrare i valorificare a teritoriului i de protecie a mediului nconjurtor, stabilirea standardelor pentru pregtirea i perfecionarea n domeniul turismului, meninerea sntii i securitii publice. Sectorul privat rspunde de dezvoltarea serviciilor de cazare, a operaiunilor ageniilor de turism, de activitatea ntreprinderilor comerciale cu specific turistic, i se bazeaz pe infrastructur, pe dezvoltarea unor atracii turistice i promovarea acestora prin activiti specifice de marketing. Angajamentul politic n vederea dezvoltrii turismului ntr-o manier planificat i durabil este esenial. De asemenea, organizaiile nonguvernamentale sunt implicate din ce n ce mai mult n aspecte legate de dezvoltarea turismului. Este esenial folosirea tehnicilor i metodelor marketingului turistic: stabilirea obiectivelor i strategiilor de marketing i realizarea unui program promoional. Activitile de marketing trebuie s se desfoare la nivelul oficiilor de turism guvernamentale, la oficiul turistic local i n sectorul turistic privat pentru c dezvoltarea unei imagini pozitive a noului sector turistic pe pieele turistice poteniale este foarte important. Implementarea planurilor turistice presupune eforturi de lung durat. Modalitile de realizare a implementrii sunt: aprobarea politicii i planului turistic, ca document oficial al dezvoltrii turismului n regiune; structurarea dezvoltrii pe o perioad de cinci ani programarea proiectelor de dezvoltare, i a aciunilor necesare (denumite n general programe de aciune turistic); organizarea eficient a sectorului public i al celui privat i meninerea unei coordonri strnse ntre sectorul public, privat i organizaiile nonguvernamentale, acolo unde acestea sunt implicate; adoptarea i aplicarea legislaiei corespunztoare i a reglementrilor necesare dezvoltrii turismului. Acestea includ reglementri cu privire la facilitile, standardele i serviciile turistice; msurile de protecie a mediului nconjurtor, standardele dezvoltrii (incluse n general n regulamentele cu privire la valorificarea teritoriului) i proiectarea ghidului pentru facilitile turistice; stabilirea circuitelor turistice, a obiectivelor i a staionrilor; finanarea eficient i sistematic a proiectelor turistice individuale; finanarea sectorului public, pentru dezvoltarea atraciilor i infrastructurii turistice. n unele cazuri, pentru aceast finanare poate fi necesar asisten extern; atragerea investiiilor din sectorul privat pentru dezvoltarea facilitilor i serviciilor turistice (prin acordarea unor stimulente investiionale pentru atragerea acestor investiii); pregtirea i perfecionarea personalului angajat n toate activitile turistice dezvoltarea resurselor umane din turism;

29

 implicarea comunitilor locale n dezvoltarea turismului; marketingul turistic i promovarea eficient a turismului pentru toat regiunea i pentru firmele private; conducerea eficient i susinut a sectorului turistic. Obiectivul Master Planului pentru dezvoltarea turismului din Romnia este de a identifica punctele slabe din industria turistic din Romnia si de a trasa directiile strategice privind modul n care aceasta poate fi restructurat si n care pot fi asigurate resursele necesare, precum si modul n care poate fi regenerat pentru a putea concura n mod eficient pe piata mondial Programarea dezvoltrii este o tehnic important pentru abordarea sistematic i coordonarea implementrii. Deseori, ea ia forma unui program de aciune care include att proiectele de dezvoltare, ct i activitile necesare conexe. Master Planul pentru dezvoltarea turismului national va deveni viabil numai dac va fi implementat ntr-un interval de timp. Nu este nevoie ca doar cteva elemente ale planului s fie puse n aplicare. Msurile recomandate sunt foarte mult interconectate si dependente una de alta. Pentru a asigura ca elementele esentiale s nu fie neglijate, este necesar stabilirea acestei strategii de implementare si a procedeelor ei. Programul de aciune n prima etap a dezvoltrii, n general pentru primii cinci ani ai planului, este realizat ca parte a ntregului proces de programare turistic, pentru ca, apoi, periodic, s fie actualizat i revizuit. Programul de aciune ar trebui s includ att proiectele sectorului public i desemna factori responsabili pentru realizarea proiectului. Urmarind cele prezentate mai sus, realizam ca turismul, alaturi de economie, tehnica,etc.este un vector important al privat i infrastructura, ct i atraciile, facilitile i serviciile necesare, astfel nct dezvoltarea s fie integrat i coordonat. Alte activiti necesare ar putea fi, de exemplu, proiectarea i adoptarea anumitor tipuri de reglementri. Programul poate include studii speciale sau planificri detaliate pentru o perioad de cinci ani. Un program de aciune complet va descrie fiecare proiect, va indica costurile estimate ale dezvoltrii, acolo unde este posibil, i va globalizarii, si este in plin proces de dezvoltare si perfectionare atat la nivel national cat si mondial.

30

BIBLIOGRAFIE:

- Bari, Ioan, Globalizare si probleme globale, Ed. Economic, Bucuresti, 2001 -Callinicos, Alex Egalitatea. Srcie si inegalitate n economiile dezvoltate, Editura Antet, 2000 -Popescu Dan, Popescu Doris Globalizare si Turism suport de curs pentru master, Sibiu 2008 - Anti-globalization equals anti-American de Jonah Goldberg, townhall.com - Gilles MARTINET - Libration, 27/10/04 - http://www.capital.ro/index.php?section=articol&screen=index&id=116094&rss=1 -articole din ziarul financiar -http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare -http://www.referat.ro/referate/Dezvoltarea_unui_turism_durabil_85af8.html -http://www.referat.ro/referate/Turismul_in_Romania_e292d.html -http://www.google.ro/search?hl=ro&q=perioada+de+dupa+globalizare&meta -http://www.referat.ro/referate/Fluxurile_turistice_internationale_93eb9.html -http://www.referat.ro/cauta/turism+international+globalizare/ -http://m-varghisanu.org/globalizarea.htm -http://www.referat.ro/cauta/rolul+s+u+a+si+japonia+in+procesul+de+globalizare/

31