TENCUIELI INTERIOARE I EXTERIOARE 1. GENERALITI 1.

1 Prezentul capitol se refer la condiiile tehnice privind principiile generale de execuie a tencuielilor aplicate pe suprafeele orizontale sau verticale din interiorul sau exteriorul construciilor, n conformitate cu actele legislative, standardele i normativele n vigoare privind: - cerinele de calitate impuse materialelor componente, produsului finit i a tehnologiilor de execuie - cerinele de control de calitate privind certificarea calitii materialelor puse n oper, a conformitii execuiei cu exigenele proiectantului i beneficiarului - msurile de urmrire a comportrilor n timp privind rezistena i stabilitatea, sigurana n exploatare, igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului 1.2. Clasificarea tencuielilor se face dup: a. poziia n cadrul construciei - tencuieli interioare - tencuieli exterioare b. tehnologia de aplicare: tencuieli groase ( 20-25 mm ) aplicabile n trei straturi, manual sau mecanizat tencuieli subiri (2-3 mm ) aplicabile n dou straturi, manual sau mecanizat - tencuieli subiri ( 10-12 mm ) aplicabile ntr-un strat ( monostrat ), manual sau mecanizat c. suportul pe care se aplic: - beton monolit i prefabricat - zidrii sau fii din BCA - zidrii din crmid i blocuri ceramice - suprafee din ipci i trestie - suprafee rabiate sau plase sudate Tencuielile enumerate mai sus pot fi: tencuieli subiri, groase, interioare i exterioare cu excepia ultimelor dou care sunt numai tencuieli groase, funcie de tehnologia de aplicare. 1.3. Mortarele folosite la tencuieli se clasific n funcie de: a. natura lianilor utilizai pot fi: liani anorganici ( hidraulici i nehidraulici ); liani organici ( polimeri naturali sau sintetici ) i liani micti ( organici i anorganici ) b. dup tehnologia de realizare i compoziia mortarului sunt: mortare aplicate n 2-3 straturi cu grosimea total de 20-25 mm ( tencuieli groase) folosite la tencuieli obinuite ca: tencuieli brute, dricuite, sclivisite sau gletuite i pentru tencuieli speciale: cu praf de piatr, terasit i tip similipiatr. mortare aplicate n straturi subiri de 1 mm grosime folosite pentru tencuieli subiri: netede ( gleturi ), netede decorative i tip strop decorative.

mortare aplicate monostrat n grosime 10-12 mm folosite la tencuieli dricuite i tencuieli sclivisite. 1.4. La executarea tencuielilor vor fi respectate: Normativul de siguran la foc construciilor P 118/99", Normativul de prevenire i stingere a incendiilor, pe durate executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, indicativ C300/94", Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii" aprobat cu Ordinul MLPAT Nr. 9/1993. 1.5. ACTE NORMATIVE I STANDARDE CE TREBUIE RESPECTATE Legea 10/1995 privind calitatea n construcii HG 261/1994 Regulament privind conducerea i asigurarea calitii n construcii HG 273/1994 Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii C 17/1982 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente NE 001/1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase i subiri Agrementul tehnic al produsului folosit pentru tencuieli subiri pe baz de silicai fini i colorai 2.TENCUIELI GROASE CU LIANI ANORGANICI 2.1. DOMENIUL DE UTILIZARE 2.1.1. Tencuielile groase aplicabile n 1-3 straturi cu o grosime total de 20-25 mm se pot utiliza n cadrul construciilor civile la: finisarea suprafeelor interioare i exterioare ale pereilor, protecia hidroizolaiilor, finisarea suprafeelor din ipci i trestie, finisarea suprafeelor pe plas de rabi i la realizarea de elemente decorative ca: profile, scafe, ancadramente, etc. la tavane i perei. 2.1.2. Utilizarea acestor tencuieli se va face n locurile i zonele cu condiii de mediu normale, fr agresivitate natural i n care calitatea aerului corespunde concentraiilor maxime admise de normele interne elaborate de Departamentul Mediului nconjurtor, n privina unor elemente chimice poluante provenite de la diferite industrii ( SO 2 , H2 S, H Cl, NH3, etc. ). 2.1.3. n cazul utilizrii acestor tencuieli n medii cu agresivitate natural sau n spaii interioare cu agresivitate peste limitele normale, sunt necesare luarea de msuri speciale de protecie pe baza soluiilor recomandate de laboratoarele de specialitate atestate. 2.2. EXECUTAREA TENCUIELILOR Execuia tencuielilor va ncepe dup verificarea i recepia stratului suport pe care se aplic tencuielile n ntregime sau succesiv pentru fiecare poriune care urmeaz a fi tencuit, conform instruciunilor pentru verificarea i recepionarea lucrrilor ascunse. Abaterile de la planeitate, verticalitate, rectiliniaritatea muchiilor orizontale i verticale

trebuie s se ncadreze n abaterile admise pentru tipul din care este executat stratul suport al tencuielilor. Abaterile importante de la vertical sau orizontal sau neregulariti locale mari se vor repara funcie de natura abaterilor sau neregularitilor constatate: prin cioplire cu dalta sau ciocanul de zidrie iar intrndurile care vor necesita grosimi ale stratului de tencuial mai mari de 40 mm se vor acoperi cu plas de rabi fixat n rosturile zidriei cu cuie, peste care se va executa tencuiala. Pentru suprafeele din ipci i trestie la care abaterile dimensionale ale planeitii suprafeelor se ncadreaz n 10 mm se vor prelua prin mrirea sau micorarea grosimii stratului de tencuial. Abaterile locale mai mari se vor corecta prin rachetarea sau cioplirea ipcilor de lemn n dreptul ieindurilor, iar la intrnduri prin completarea cu un rnd de trestie. Executarea lucrrilor de tencuire poate ncepe numai dup terminarea tuturor lucrrilor a cror efectuare simultan poate deteriora calitatea tencuielilor ca: a. La interior vor fi terminate urmtoarele lucrri: cel puin dou nivele peste nivelul unde ncepe execuia tencuielilor,montarea instalaiilor de canalizare i pluviale, nclzire central, de ap, gaze, fr montarea obiectelor sanitare, executarea instalaiilor electrice ngropate ( tuburi, doze, dibluri ) fr montarea aparatelor, astuparea anurilor i a strpungerilor din perei i planee, rmase de la executarea instalaiilor, executarea pereilor despritori, a nielor i montarea tocurilor de la ui i ferestre; b. La exterior vor fi ncheiate urmtoarele lucrri ca: nvelitori inclusiv streainile, jgheaburile i burlanele de scurgere a apelor pluviale i a altor instalaii exterioare a cror execuie ulterioar ar putea afecta calitatea lucrrilor de tencuieli. 2.2.6. n funcie de felul tencuielilor acestea se mpart n dou tipuri: a. tencuieli obinuite ca: tencuieli brute, tencuieli dricuite,tencuieli gletuite, tencuieli sclivisite i tencuieli pe suprafee acoperite cu plas de rabi sau pe ipci i trestie. b. tencuieli decorative la care stratul vizibil se execut n diferite moduri ca: tencuieli dricuite din mortare obinuite, albe sau colorate, tencuieli cu praf depiatr prelucrate prin rachetare,periere, stropire sau dricuire, tencuieli din piatr artificial ( similipiatr ) i tencuieli cu terasit sau dolomit. 2.2.7. Toate tencuielile, cu excepia celor brute, se aplic n 2-3 straturi astfel: - pri de amorsare; este primul strat care se aplic suprafeelor de beton, zidrie, ipci i trestie, menit s creeze rugozitatea suportului pentru asigurarea conlucrrii dintre tencuiala propriu-zis i suport. Pe plasele din rabi se aplic un strat suport ( mir ) pentru umplerea ochiurilor plasei de rabi - Grundul este stratul cel mai gros al tencuielilor, servind la acoperirea neregularitilor suprafeei, remedierea abaterilor de la vertical la perei i de la orizontal la tavane, executndu-se 1-2 reprize a cte 0,8 cm grosime, fiecare strat - Tinciul este stratul vizibil care confer aspectul definitiv al tencuielilor 2.2.8. nainte de a ncepe operaia de tencuire suprafeele trebuie s fie curate, fr praf, pete de grsime, noroi, etc. Dup controlul i pregtirea stratului suport se va executa trasarea suprafeelor care urmeaz a fi tencuite, prin diferite metode: cu repere din mortar, scoabe metalice sau

ipci din lemn, sau cu repere metalice de inventar n vederea realizrii unei planeiti i grosimi de tencuial ct mai uniforme i de grosime cerut n proiectul tehnic 2.2.9. Pe suprafeele exterioare ale pereilor ( faade ) trasarea se va face n acelai mod ca i pe suprafee interioare ale pereilor,n mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colurile faadei precum i pe suprafeele dintre golurile ferestrelor. 2.2.10. n cazul utilizrii reperelor din mortar acestea se vor executa din acelai mortar din care se execut grundul; limea martorilor din mortar va fi de 8-12 cm pentru mortarele de var ciment i de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos. 2.2.11. Suprafeele care urmeaz a fi tencuite vor avea gradul de umiditate de 5 -7 %, sub acest nivel, suprafaa va fi stropit cu ap i apoi amorsat, pentru a nu se produce absorbia rapid a apei din mortarul de tencuial, fapt ce ar duna adeziunii fa de stratul suport, iar n cazul depirii nivelului admisibil, executarea tencuielilor este interzis. Nivelul de umiditate se msoar cu aparatul tip Higromette ".2.2.12. Tencuielile interioare se vor executa naintea celor exterioare pentru a se permite uscarea lor. 2.2.13. Lucrrile de tencuire se vor executa cu asigurarea condiiilor de temperatur i umiditate, pentru a nu se afecta calitatea lucrrilor, n special a tencuielilor exterioare, astfel: iarna, temperatura minim va fi de + 10 C vara, temperatura va avea valori cuprinse ntre +10 C - + 30 C i umiditatea de 65 %. n condiii de var, la lucrrile exterioare, se vor lua msuri speciale de protecie cnd temperatura mediului ambiant depete + 30 C sau cnd suprafeele sunt expuse direct aciunii razelor solare prin acoperiri cu rogojini, saci de ciment, care se menin umede prin stropire cu ap. 2.2.14. Amorsarea suprafeelor se va face dup cum urmeaz: a. pe suprafee de zidrie se va aplica un strat de amors prin stropire cu pri n grosime de 3 mm avnd aceiai compoziie cu mortarul pentru grund b. pe suprafee din beton ( planee, grinzi, stlpi, etc. ) stropite n prealabil cu ap, se va aplica un pri din lapte de ciment de 3 mm grosime c. pe suprafee din ipci i trestie stratul de amors va fi din mortar de var sau ipsos d. pe suprafeele rabiate se va aplica un strat suport ( mir ) din mortar cu aceeai compoziie cu mortarul de grund pentru umplerea ochiurilor plasei de rabi. Stratul suport va fi ct mai gros pentru asigurarea aderenei grundului. Grundul se va aplica dup cel puin 24 de ore de la aplicarea priului n cazul suprafeelor de beton i de 1 or n cazul suprafeelor de crmid. n cazul cnd suprafaa priului este prea uscat sau pe timp foarte clduros se va uda cu ap nainte de aplicarea grundului. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, n una sau dou reprize, grosimea total fiind de 15 mm la suprafee suport din ipci i trestie i pn la 20 mm pentru restul suprafeelor. La tencuielile dricuite stratul vizibil ( tinciul ) se va executa cu acelai mortar cu grundul. Tinciul se execut n mod curent din var past i nisip fin pn la 1 mm, n cazuri speciale tinciul va fi din mortar de ciment i praf de piatr. Muchiile intrnde i ieinde se vor executa cu dreptarul de col. n timpul dricuirii, pentru meninerea umiditii, tinciul se stropete tot timpul ct dureaz operaiunea.

La tencuielile la care se urmrete obinerea unei suprafee lise stratul de tinci se va gletui cu past de var sau ipsos, aplicat n grosime total de aproximativ 2 mm. La tencuielile sclivisite grundul i tinciul vor fi executate cu mortar de ciment iar stratul de tinci nu se va dricui fin pentru ca s se realizeze o bun aderen a stratului de sclivisire. Sclivisirea se execut nainte de uscarea total a tinciului. 2.2.20. Tencuielile cu praf de piatr se execut prin aplicarea peste grund a unui strat din mortar din var, ciment i praf de piatr,cu eventuali pigmeni pentru a se obine nuanele specificate de proiectant. Stratul vizibil se aplic pe grund n condiiile n care umiditatea este aceeai pe ntregul cmp, pentru a se asigura uniformitatea culorii. 2.2.21. Pentru asigurarea unei bune aderene a tencuielilor cu praf de piatr suprafaagrundului va fi striat cu mistria nainte de ntrire. 2.2.22. Finisarea tencuielilor din praf de piatr n afar de dricuirea obinuit, se poate face prin: a. rachetarea suprafeei la 1-2 ore dup aplicarea stratului de finisaj, dup care suprafaa va fi curat cu o perie aspr b. stropirea n acest caz primul strat se aplic prin dricuire, iar al doilea se stropete manual sau mecanizat c. perierea sau pieptnarea se execut cu perii aspre pe suprafaa mortarului dup ce acesta a fcut priz dar nainte de a se ntri complet 2.2.23. Tencuielile din piatr artificial ( similipiatr ) se execut pe un grund din mortar de ciment, iar faa vzut din mortar de ciment i gri de piatr, cu un eventual adaos de pigment se aplic peste grundul stropit cu ap, nainte de ntrirea complet a acestuia. Grosimea stratului vzut este condiionat de modul de prelucrare a feei vzute astfel: pentru rostuire 5-10 mm, cioplire, buciardare 15-30 mm2.2.24. Prelucrrile cele mai folosite ale feelor vzute la tencuielile din similipiatr sunt: a. frecarea suprafeelor dup ce mortarul a fcut priz, dar nainte s se ntreasc, aproximativ 15-20 ore de la aplicare, cu perii de srm b. buciardarea este prelucrarea feei vzute a tencuielilor prin lovire cu buciarda, suprafaa vzut imit aspectul pietrei natural prelucrat brut c. cioplirea se execut cu dalta i ciocanul obinndu-se neregulariti mai mari dect n cazurile precedente, executndu-se de obicei la soclurile cldirilor d. tratarea cu acid clorhidric diluat a suprafeei de mortar cu pietri colorat, se execut n 2-3 reprize, dup ce mortarul a fcut priz, dar nainte de ntrire, pn la apariia granulelor de pietri dup care tencuiala se spal bine cu ap 2.2.25.Tencuielile cu terasit i dolomit se aplic pe un strat de grund uscat i crestat din mortar de ciment i var ( M50 ) pentru asigurarea aderenei. 2.2.26.Amestecul se prepar pentru cantitatea care se execut peparcursul unei zile. ntreruperile se execut n zona rosturilor, colurilor sau n zone de penumbr, pentru a nu se remarca diferenele de nuan. 2.3CONTROLUL CALITII TENCUIELILOR GROASE

2.3.1. Toate materialele i semifabricatele puse n oper ( mortare preparate centralizat) vor fi verificate nainte de a fi puse n oper de ctre conductorul tehnic al lucrrii pe baza documentelor care nsoesc materialele livrate. Verificarea calitii lor se va face prin:examinare vizual ncercri pe probe, conform standardelor n vigoare 2..3.2. n timpul executrii diverselor straturi ale tencuielilor, ct idup aceasta, se vor lua msuri de protecie, pn la ntrirea mortarului, privind: - condiii de temperatur i umiditate - protecie contra ocurilor, izbiturilor sau distrugerilor datorate altor activiti2.3.3. Mortarele utilizate pentru tencuieli, dozajele uzuale, consistena i perioada maxim de utilizare a mortarelor din momentul pregtirii lor sunt n conformitate cu Normativul C 17/1982 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial " i STAS 1030/1985 Mortare obinuite pentru zidrie i tencuial " 2.3.4Criteriile de performan, nivelele de performan i metodele de verificare vor fi conform tabelului nr.1 Tabel nr.1 CRITERII DE PERFORMAN SPECIFICE LUCRRILOR DE TENCUIELI GROASE, METODA DE DETERMINARE I PERFORMANE ALE ACESTORA Nr. crt. Criterii de performan i metodele de determinare Specificarea criteriilor de performan 1 Grupa A: Calificare produs Consistena mortarului Densitate aparent n stare proaspt i ntrit Tendina de segregare Capacitatea de reinere a apei Reglementarea metodelor de determinare 2 STAS 1030-85 Nivel admisibil al criteriilor de performan Obs.

0 1

3 STAS 1030-85

ii

ii

3 4

ii

ii

4 Se aplic mortarele pentru tencuieli interioare i exterioare Se aplic mortarelor pentru tencuieli interioare i exterioare ii ii

Grupa B Determinarea pe produs pus n oper Rezistena la compresiune Rezistena la eforturi normale de traciune (aderen la suport)

STAS 1030-85

STAS 1030-85

N001/5-95 Caiet V, Cap I

Impermeabilitatea la ap

Caiet V Cap. 5

t=0,5 N/mmp(indifer ent de modul de rupere) -diminuarea aderenei (t) s fie sub 10% pe epruv. supuse ciclurilor de mbtrnire fa de cele martor, iar creterea s fie de max. 25% Penetraia apei P?100 g/dmp zi Coeficientul de capilaritate: c=4 capilaritate mare 1,5?c<4 capilaritate slab c<1,5 capilaritate foarte slab

Se aplic tuturor tencuielilor exterioare i interioare

Se aplic pentru comportament ul tencuielilor fa de ap lichid astfel: p- se determin pentru tencuieli exterioare c- se determin pentru tencuieli exterioare i interioare destinate ncperilor cu umiditate 65%

Rezistena la ciclurile Caiet V Cap. 6 de mbtrnire accelerat

Dup 100 de Se aplic cicluri (oricare tencuielilor variant) exterioare aderena la suport ? 0,5 N/mmp Diminuarea aderenei (t) s fie sub 10% pe epruv. supuse ciclurilor de mbtrnire fa de cele martor iar creterea s fie de maxim 25% -Nu se admit degradri ale suprafeei finisajului ca: exfolieri, fisurri, bicri, ptri, apariia fenomenului de prfuire etc.

Susceptibilitatea la Caiet V Cap. 7 murdrire i rezistena la mijloacele de curare

Nu se admit nici un fel de degradri ale suprafeelor finisajului dup, cicluri, de tipul exfolierilor, fisurrilor, etc.

Se aplic tencuielilor exterioare

2.3.5. Recepia pe faze de lucrri se va face prin verificare la fiecare tronson de faad dar cel puin o dat la 100 mp pentru: a. rezistena mortarului b. numrul de straturi aplicat i grosimile respective ( determinate prin sondaje, cel puin cte unul la 200 mp, sau n baza hotrrii comisiei de recepie ). c. aderena la suport i ntre straturi cu aceeai frecven ca la litera b d. planeitatea tencuielii, corectitudinea muchiilor i a racordului ntre suprafee e. dimensiunile, poziia elementelor decorative i corectitudinea executrii acestora ( solbancuri, bre, cornie etc. ) prin comparaie cu documentaia tehnic Aceste verificri se fac naintea zugrvirii sau vopsirii 3. TENCUIELI SUBIRI PE BAZ DE LIANI MICTI SAU LIANI ORGANICI 3.1. DOMENIUL DE UTILIZARE Tencuielile subiri aplicabile n 2-3 straturi de cte 1 mm grosime fiecare, folosibile la cldiri civile la finisarea suprafeelor lise ale pereilor exteriori i interiori din beton armat, beton prefabricat, planeelor din beton armat i prefabricat, panouri din BCA, finisarea tencuielilor dricuite i protecia termoizolaiilor din polistiren. Tencuieli subiri monostrat cu grosimi de 10-12 mm utilizate la finisarea pereilor interiori i exteriori, a planeelor din b.a. i prefabricat, zidriei din crmid i BCA, fii din BCA din cadrul cldirilor civile. 3.1.3. Utilizarea acestor tencuieli la exterior se va face numai n zonele de mediu normale fr agresivitate natural i n care calitatea aerului se ncadreaz n normele maxime admise de Departamentului Mediului nconjurtor. 3.2. EXECUTAREA TENCUIELILOR SUBIRI 3.2.1. Tencuielile subiri sunt destinate finisrii suprafeelor interioare i exterioare ale pereilor i planeelor. 3.2.2.Tencuielile subiri se pot aplica manual sau mecanizat sub form neted sau tip strop n 2-3 straturi fiecare cu grosimea de aproximativ 1 mm, sau monostrat sub forma neted cu grosimi de 10-12 mm. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli subiri se face dup controlul i pregtirea suprafeelor suport i efectuarea eventualelor reparaii necesare. Lucrrile de tencuire pot ncepe numai dup terminarea lucrrilor enumerate l a punctul 2.2.5 de la tencuieli groase. Condiiile de mediu i temperatur n timpul execuiei vor fi conform celor precizate la punctul 2.2.11. 3.2.6. Calitatea suprafeelor suport din beton sau BCA trebuie s corespund din punct al abaterilor dimensionale privind rectiliniaritatea muchiilor verticale i orizontale, al planeitii i gradului de netezire al suprafeelor conform prevederilor din Anexa X.3 din C 140/80 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat ", P104/83 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea pereilor i acoperiurilor din BCA ".Reparaiile la stratul suport executate cu mortar de ciment sevor lsa s se usuce minim 7 zile. 3.2.7. Mortarele pentru tencuieli subiri se vor prepara manual sau cu malax orul respectndu-se dozajele pentru fiecare tip de mortar n parte.

Consistena mortarelor msurat cu conul etalon va fi de 1012 cm n cazul aplicrii manuale i de 7-8 cm n cazul aplicrii mecanizate cu pistolul pulverizator. Aplicarea tencuielilor subiri se va face numai dup uscarea amorsei, la palparea cu mna sa se mai simt senzaia de umed Amorsa se execut din liantul organic utilizat n compoziia mortarelor i ap. Amorsa se face manual, cu bidineaua sau mecanizat, cu pistolul pentru vopsitorii. Pentru orice fel de suport aplicarea se poate face cu: -netezire cu fierul de glet, drica sau mijloace mecanizate n grosimile i numrul de straturi prevzute n documentaia tehnico-economic. -sub form de stropi cu ajutorul pulverizatorului sau altei instalaii specifice de pulverizare, conform indicaiilor tehnologice ale productorului 3.2.11. La exterior tencuielile se aplic de sus n jos urmrindu-se ca un cmp s fie executat din aceeai arj de material, pentru a nu aprea diferene de nuane n acelai cmp. 3.3. CONTROLUL CALITII TENCUIELILOR SUBIRI 3.3.1. Pentru asigurarea calitii lucrrilor, aceasta se va face pe etape de lucru, criteriile de performan i nivelele admisibile i metodele de verificare vor fi conforme cu tabelul nr. 2 de la punctul 2.3.5. 3.3.2. n cazul promovrii unei soluii noi sau modificrii pariale ale unora mai vechi acestea vor fi verificate privind modul de ncadrare n prevederile criteriilor de performan la nivelele admisibile acceptate la tabelul nr. 3 3.3.3 Recepia pe faze de lucrri i nivelul abaterilor admise vor fi aceleai ca cele de la punctul 2.3.5. aliniatele a, b, c, d, i e. 4. TENCUIELI SUBIRI PE BAZ DE SILICAI FINI I COLORAI LA PEREII DIN ZIDRIE I BETON ARMAT PLACAI CU TERMOIZOLAIE DIN POLISTIREN 4.1. DOMENIUL DE UTILIZARE 4.1.1. Executarea i recepionarea acestor tencuieli se va face conform indicaiilor din planele tehnice de execuie a lucrrilor. Aceste tencuieli sunt executate ca ultim st rat de finisaj la lucrrile exterioare i interioare de finisare a construciilor i sunt aplicate pe un strat suport existent, care poate s fie executat din: A. tencuieli groase din mortare obinuite la faade i socluri B. materiale de paclu i adezivi aplicate peste stratul termoizolant la faade placate cu polistiren. 4.2. MATERIALE COMPONENTE ALE LUCRRII 4.2.1 Materiale din care sunt executate tencuielile pe baz de silicai n varianta A" sunt: tencuieli obinuite executate cu mortar marca M25T la faade i M100T la socluri; ca strat suport i tencuial periat de 1, 2, 3 mm, tencuial zgriat de 1, 2, 3 mm, tencuial striat de 2, 3 mm grosime i tencuieli mosaic din agregate de cuar colorat, recomandat la socluri, coloane i scri interioare. 4.2.2 La varianta B" ncepnd de la crmid materialele folosite sunt: adeziv pulverulent pe baz de ciment pentru lipirea i pcluirea plcilor, plci de polistiren, plas din fibre de sticl,mas de paclu pentru tencuieli, dibluri pentru fixarea plcilor termoizolatoare, tencuielile indicate la punctul 4.2.1 i accesorii auxiliare ca: armtur

pentru muchii interioare, profile pentru fundaii, temelii i socluri, i profile din aluminiu pentru armareamuchiilor. 4.3 EXECUTAREA LUCRRILOR Execuia lucrrilor va fi fcut cu echipe specializate, respectndu-se agrementul tehnic al produsului folosit. Planeitatea stratului suport trebuie s se ncadreze n abaterile la capitolul de tencuieli groase tabel nr. 2 punctele 3, 4, 5, i 6. La execuie se va urmri ca grosimea stratului depus s fie uniform, plan, fr denivelri, iar n cazul tencuielilor colorate se va comanda toat cantitatea necesar ntr o singur tran pentru evitarea nuanelor diferite de la o tran la alta. i. La varianta B" cu izolarea termic a faadelor ordinea straturilor ncepnd de la structur este urmtoarea: 1. adeziv pentru lipirea plcilor 2. plci din polistiren expandat fixat cu adeziv i dibluri metalice prinse n ancore de plastic adeziv pentru lipire (fixare plas din fibre de sticl) plas din fibre de sticl cu ochiuri de 4 mm adeziv pentru paclu tencuial subire din silicai, una din variantele prezentate la punctul 1.1 4.3.5. Plcile din faad vor fi prinse cu 4 dibluri n ancore de plastic conform s chemei alturate 4.3.6. Recepia lucrrilor de tencuieli subiri pe baz de silicai se va face conform prevederilor Normativului pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente 56/ 1985. MORTARE PREVEDERI GENERALE Mortarele sunt amestecuri fine omogenizate de liant, nisip i ap, care se ntresc prin pierderea apei i servesc la legarea ntre ele a elementelor de construcie, pentru a forma ziduri, sau pentru protecia lor prin tencuire. 3. n funcie de destinaia lor mortarele sunt de 2 feluri: mortare pentru zidrie i mortare pentru tencuial. 4. La prepararea mortarelor se va ine seama de "Instruciunile tehnice privind compoziia se prepararea mortarelor de zidrie i tencuial C 17-82. 5. Toate mortarele sunt caracterizate prin marca mortarului, care este o valoare convenional, privind rezistena la compresiunea care trebuie realizat, la mortarele puse n lucru. Scara de mrci care trebuie realizate sunt stabilite prin STAS 1030-85. Mortarele obinuite pentru zidrie i tencuial, iar verificarea mortarelor se face conform STAS 2624-80. Mortarele obinuite pentru zidrie i tencuieli. Metode de ncercare. 2. MATERIALE La prepararea mortarelor se folosesc: liani, agregate, ap, aracet i aditivi. Liani 2.1. Var pentru construcii conform standard SR ENV 1 1/2 97 Definiii i criterii de conformitate. Se pot folosi toate tipurile de var stins.

Se poate folosi i varul nestins acesta fiind stins de ctre utilizator, verificndu-se proprietile fizice i chimice s corespund cu standardul SR ENV 459-1-97. Argil conform STAS 4686 - 71 "Argil pentru mortar pe baz de ciment argilos sub form de past de consisten 13-15 cm. Ipsos de construcii conform STAS 545/1-80. Ipsos pentru construcii 2.5. Cimenturi prevzute conform standard SR 1500-96. Cimenturi compozite uzuale tip II, III, IV i V. Agregate 2.6. Nisip natural de carier sau ru conform, STAS 1667-76. Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali. Limitele de granulozitate ale nisipului pentru mortare trebuiesc s se ncadreze n limitele din tabelul 2, din Instruciunile C 17 82. Nisipul natural de carier poate fi parial nlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale i nisip de mare. Apa 2.7. Se va utiliza apa din reeaua de alimentaie, sau n cazul utilizrii altei surse, apa trebuie s corespund condiiilor STAS 700-84. Ap pentru betoane i mortare Aracet 2.8. La prepararea mortarelor adezive pentru zidrii din blocuri mici din b.c.a. cu rosturi subiri se utilizeaz urmtoarele tipuri de aracet. - aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7058-91 - aracet CPMB, aracet CIC sau crilorom 3080 fabricat la Uzina Chimic Rnov. Aditivi 2.9. n cazul mortarelor de ciment se utilizeaz aditivul plastifiant antrenor de aer "Disanul" conform STAS 8625-90. ozarea plastifianilor organici se va face pe baz de ncercri preliminare. 2.10. Accelerator de ntrire - Clorura de calciu care se folosete la mortarele de zidrie de marca M50 Z sau mai mare la lucrrile executate pe timp friguros. 2.11. ntrzietor de priz. Pentru mortarele de ipsos se va utiliza ntrzietor de prize pentru ipsos. 3. COMPOZIIA MORTARELOR Compoziia mortarelor difer n funcie de destinaia lor pentru zidrie sau pentru tencuial. 3.1. Dozajele uzuale ale mortarelor n funcie de destinaia lor se allege conform normativului C17-82. 3.2. Alegerea tipului de mortar folosit se face de proiectant, inndu-se seama de gradul seismic, modul de exploatare, solicitrile la care sunt expuse elementele de construcie etc., fiind specificate n documentaia tehnic, economic i braviarul de calcul. PREPARAREA MORTARELOR Mortarele se pot prepara manual i mecanic Mortarele preparate mecanic pot fi preparate n instalaii centralizate (staii de preparare) sau necentralizate la punctul de lucru. 6. Tehnologia de preparare a mortarelor pentru zidrii sau tencuieli

se va face conform prescripiilor tehnice din normativul C17-82. 7. n cazul n care mortarele se transport se vor lua msuri ca s nu se depeasc durata maxim ntre producerea mortarului i punerea lui n oper care este de maxim 10 ore de la preparare la mortarele fr ntrzietor de priz; - 16 ore la mortarele cu ntrzietor de priz 5. CONTROLUL CALITII 5.1. Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidrie i tencuial se face conform STAS 2634 - 80 Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli. Metode de ncercare. 5.2. Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mortarele vor fi conform STAS 1030-85. Mortare obinuite pentru zidrie i tencuial. 5.3.Prin msurtori cu conul etalon se va verifica la fiecare arj consistena mortarelor care trebuie s se nscrie n limitele de mai jos: 8...13 cm la zidrie din crmid pline sau din blocuri de beton uor cu agregate naturale sau uoare. 7...8 cm pentru zidrie de crmid cu guri sau blocuri ceramice cu guri. 4.7 cm pentru zidrie din piatr sau blocuri de beton compact. La mortarele pentru tencuieli aplicate manual consistena va fi: -9 cm pentru pri 7-8 cm pentru grund 9-12 cm pentru stratul vizibil executat din mortar care conine ipsos 7-8 cm pentru strat vizibil cu mortar fr ipsos. La mortare de tencuial aplicate mecanizat consistena va fi: 12 cm pentru pri 10-12 cm pentru grund 5.4. Punerea n oper a mortarelor se face conform normativelor n vigoare pentru executarea zidurilor i tencuielilor. 6. STANDARDE, NORMATIVE I PRESCRIPII TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE. - SR ENV 459/L-97 Var pentru construcii Partea I definiii i criterii de conformitate - SR ENV 459/2-97 Var pentru construcii Partea II Metode de ncercare STAS 4686-81. Argil pentru mortare pe baz de ciment argil STAS 545/1-80. Ipsos pentru construcii SR 1500 - 96. Cimenturi compozite uzuale tip. II, III, IV i V. STAS 1667 - 76. Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali. STAS 790-84. Ap pentru betoane i mortare. - C17-82. Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial. - C56-85. Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente. PARDOSELI Prezentul capitol se refer la condiiile, modul de alctuire i modul de executare a pardoselilor interioare i exterioare, n conformitate cu "Normativul pentru alctuirea i executarea pardoselilor" indicativ C 35-82. Executarea stratului suport i a pardoselilor, precizarea materialelor folosite i condiiile de finisare a pardoselilor, au la baz plane din documentaie, faza PT.

1. APE SUPORT, PREVEDERI GENERALE 1.1. Executarea apei suport se va face numai dup terminarea probelor prevzute sub pardoseli (instalaii electrice, sanitare, de nclzire) precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construcii montaj. nainte de executarea apei suport, n ncperi se vor monta ferestrele, geamurile, tocurile i cptuelile uilor. n cazul n care la ncperile vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli, limita de demarcaie dintre aceste tipuri diferite de pardoseli, va fi la mijlocul foii de u, n poziie nchis. Toate tencuielile interioare i exterioare vor fi complet terminate, instalaiile de nclzire, inclusiv probele de verificare, vor fi terminate, iar conductorii pentru instalaia electric terminai. 1.2. Suprafeele planeelor din beton armat se vor cura de resturi de praf i moloz. Pentru realizarea unei bune aderene a apei, suprafeele planeelor din beton armat vor fi uscate i rugoase iar abaterile lor de planeitate nu vor depi valorile admisibile indicate n prescripiile tehnice n vigoare. Abaterile mai mari dect cele admisibile, se vor rectifica prin cioplirea ieindurilor sau prin acoperirea ntinderilor mai mari. 1.3. apele fiind suporturi a cror suprafa se mai poate vedea dup montarea pardoselii, este necesar ca la terminarea execuiei lor s se ncheie proces verbal de lucrri ascunse, inndu-se seama c se cere o anumit calitate a suprafeelor apei i o anumit rezisten fa de condiiile de exploatare. 1.4. nainte de nceperea lucrrilor apei suport, se va verifica dac au executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja, ca de exemplu: nvelitori, conducte pentru instalaii, tmplrie, ghermele, praguri. 1.5. Suprafaa rezultat dup executarea apei, nu trebuie s prezinte denivelri, ondulaii, crpturi, poriuni cu urme de opriri ale lucrului. Orice reparaie la apa suport se va face utiliznd aceeai compoziie a mortarului cu care s-a executat iniial apa suport. SCAFE SAU PLINTE Scafele sau plintele sunt obligatorii la ncperile prevzute cu instalaii de ap (grupuri sanitare). La pardoselile din ciment sclivisit se vor executa scafe de 100...150 mm nlime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele i n condiiile tehnice indicate la aceste pardoseli. La pardoselile din mozaic turnat, scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc. Nu se vor aeza peste tencuial, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele i n condiiile tehnice indicate la pardoselile din mozaic turnate. nlimea scafelor sau plintelor va fi de 100..150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilit nct s depeasc faa tencuielii cu 5...8 mm. Scafele din gresie de 100 mm nlime se vor manta cu mortar de ciment, astfel nct s depeasc faa tencuielii cu 5.8 mm.

Strpungerile pentru trecerea coloanelor de instalaii prin pardoseli se fac prin trecerea coloanelor prin manoane din eav de oel ce depesc nivelul plintelor cu 4 -10 mm; plintele mbrac aceste puncte de strpungere i spaiul astfel nchis se umple cu mortar de ciment iar partea superioar se finiseaz cu mortar cu mozaic, cu aspect ct mai apropiat de aspectul materialului plintei sau pardoselii, sau n cazul plcilor de gresie cu un mortar de ciment cu un adaos de pigment corespunztor culorii pardoselii. priul dintre coloana i manonul de oel se bureaz cu sfoar de azbest sau cu deeuri de vat mineral i se etaneaz cu chit permanent elastic. CONDIII TEHNICE DE CALITATE Pe parcursul execuiei lucrrilor, se verific n mod special (de ctre eful punctului de lucru) respectarea urmtoarelor condiii: a. denivelrile admise ale stratului suport elastic fa de dreptar trebuie s fie de cel mult 15 mm n cazul stratului suport de nisip; b. la stratul suport rigid se vor admite denivelri izolate de cel mult 10 mm sub un dreptar de 2 m lungime n timpul executrii pardoselii din beton de ciment se vor face urmtoarele verificri: se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei n betonier pn la terminarea punerii betonului n oper); acest interval de timp nu trebuie s depeasc o or pe timp clduros i o or i jumtate pe vreme rcoroas. se va verifica consistena betonului prin metoda tasrii i trunchiul de con (STAS 175988); consistena betonului va fi plastic (5,1.8 cm, tasare). se vor confeciona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru verificarea rezistenei acestuia. Se va verifica respectarea condiiilor tehnice de calitate prevzute de STAS 2560/1-83 i de STAS 2560/2-75, prin metodele de verificare prevzute de STAS 2560/3-84. Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru remediere sau refacere. VERIFICRI ALE LUCRRILOR LA PARDOSELI. CONDIII DE RECEPIE Nici o lucrare de pardoseli nu se va ncepe dect dup verificarea i recepionarea suportului, operaii care se efectueaz i se nregistreaz conform prevederilor capitolelor respective. O atenie deosebit trebuie acordat verificrii i recepionrii lucrrilor de instalaii ce trebuiesc terminate nainte de nceperea lucrrilor de pardoseli (canale, instalaii, strpungeri, izolaii) i a tuturor lucrrilor a cror executare ulterioar ar putea degrada pardoselile. Toate materialele, semifabricate i fabricate care intr n componena unei pardoseli nu vor intra n lucrare dect dac n prealabil: s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificate de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective. au fost depozitate i manipulate n condiii care s evite orice degradare a lor. s-au efectuat la locul de punere n oper ncercrile de calitate

Betoanele i mortarele provenite de la staii centralizate, chiar situate n incinta antierului vor fi introduse n lucrare numai dac transportul este nsoit de documente din care s rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice i de compoziie. Principalele verificri de calitate, comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt: - aspectul i starea general - elemente geometrice (grosime, planeitate, pante) - fixarea pardoselii pe suport - rosturile - racordarea cu alte elemente de construcii sau instalaii corespondena cu proiectul VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRRI Se fac aceleai verificri ca cele prescrise pentru parcursul lucrrii. - verificrile de aspect se efectueaz ncpere cu ncpere - verificrile ce comport msurtori sau desfaceri se fac cu o frecven de 11 din aceea prescris pentru verificrile de parcurs Rezultatele verificrilor i recepiilor pe faze de lucrri se consemneaz n procese verbale conform instruciunilor respective. LA RECEPIA PRELIMINAR A OBIECTULUI SE EFECTUEAZ: examinarea i controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor i pe faze de lucrri verificri directe i anume: pentru aspect, cel puin 1/5 din ncperi, dar minimum o verificare de 200 mp. Pentru cele ce comport msurtori i desfaceri, verificrile directe se vor efectua cu frecvena minim de 1/4 din cea prescris pentru ncheierea fazelor de lucrri. STANDARDE I NORMATIVE - C35-82Normativ pentru alctuirea i executa pardoselilor PLACAJE DE FAIAN 1. MATERIALE NECESARE PENTRU APLICAREA FAIANEI CUMORTAR - Plci de faian cu respectarea caracteristicilor tehnice i de calitate prevzute n STAS 233-86 - Materiale pentru prepararea mortarului, cu respectarea prevederilor STAS 1667-76, STAS 790-84, STAS 146-80, STAS 7055-87. 2. TEHNOLOGIA DE EXECUIE La execuia lucrrilor de montaj a placajului de faian se vor respecta prevederile instruciunilor tehnice pentru executarea placajelor din faian, indicativ C6 -86 2.1. Tehnologia de execuie a placajelor de faian cuprinde urmtoarele faze de lucru: - controlul stratului suport - controlul lucrrilor premergtoare trebuiesc terminate la nceperea placajelor crearea condiiilor de lucru pregtirea straturilor suport i aplicarea placajelor verificarea lucrrilor

2.2. Controlul stratului suport Pereii portani din zidrie de crmid vor fi finisai dup 30 de zile de la executarea zidriei, dup ncrcarea cu greutatea permanent, pentru a elimina fisurarea finisajelor. Pereii de zidrie trebuie s fie curai, suprafaa s nu prezinte abateri de la planeitate, orizontalitate i verticalitate. Abaterile admise nu vor depi pe cele admise de capitolul 4 zidrii din normativul C56/75 (anexa4.1). Verificarea se face vizual i prin msurtori (verticalitatea zidriei se face cu ajutorul firului cu plumb i a dreptarului de cca. 2,50 m) Toate lucrrile de instalaii trebuiesc executate i efectuate probele de funcionare, probele conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu ap, probe de nclzire (la rece i la cald). Vor fi montate dibluri i dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare. Placajele pot fi aplicate dup executarea apelor suport ale pardoselilor sau dup executarea stratului final al pardoselilor reci (mozaic-gresie, exclusiv lustruirea lor). Placajele de faian se monteaz de la pardoseala finit i atunci se controleaz orizontalitatea perimetrului ncperii fa de linia de vagriz i n cazul corectei execuii a pardoselii, perimetrul poate fi elementul de baz (orizontal i d e nivel) al viitorului placaj. Placajul de faian montat pe pline sau scafe prefabricate se va verifica de linia de vagriz i n cazul corectei execuii placajul se folosete ca element de baz n conturul plintei sau scafei. Placajele se ncep dup montarea i verificarea funcionalitii tmplriei interioare i exterioare. Placarea cu faian se execut dup trasarea suprafeei ce trebuie placat i dup executarea tencuielilor sau tratamentelor la perei i tavane. Aplicarea plcilor de faian se face pe suprafee uscate, i n prealabil pregtite. La executarea placajelor de faian aplicate la interior trebuie asigurat temperatura minim de +5C pe tot parcursul lucrrii i n urmtoarele 14 zile dup terminarea lucrului. 2.3. Aplicarea plcilor de faian va ncepe dup terminarea operaiilor de trasare, n urmtoarea succesiune: aplicarea priului, grundului i tinciului pe suprafaa ce rmne tencuit; aplicarea priului i grundului pe suprafaa ce urmeaz a fi placat; - executarea placajelor; se cur rosturile pe o adncime de 1 cm, pentru o bun aderare a placajului; se aplic un pri de mortar de ciment-nisip avnd urmtorul dozaj volumetric Ciment 1 parte Nisip (0-3 mm) 2 pri Apa pn la consistena de 10-12 m pe conul etalon priul se aplic cu mistria sau canciocul ntr-un strat de 3-5 mm i nu se netezete. plcile de faian se in n ap, cel puin 1 or nainte de montare; se pun n oper dup ce se scurg cteva minute; aezarea plcilor se face de la colurile ncperii i de la plint (pardoseal) n sus; Aezarea se face: de jos n sus, de la colul ncperii de la stnga spre dreapta; Se folosete dreptarul, firul cu plumb;

Partea de sus a placajului va fi fcut cu placaj rotunjit; Controlul racordrii la partea superioar se face cu ablonul; Prile orizontale de placaj (glafuri) se monteaz cu o uoar pant spre interior (2%); Eventualele goluri n mortar se completeaz cu mortar la completarea fiecrui rnd . Completrile la intrnde sau ieinde se vor efectua prin tierea plcilor de faian la dimensiunile necesare. Umplerea rosturilor orizontale precum i a rosturilor verticale se va face ulterior cu ciment+colorant de gama cromatic a plcilor de faian. ABATERI ADMISIBILE LA CALITATEA PLACAJELOR Placaje interioare - plci faian Devierea de la planeitate i verticalitate a suprafeei placajului (distana ntre dreptar i suprafaa placajului):2mm Devierea rosturilor dintre faiane:1mm/1 plac tirbituri sau lipsa de glazur la muchiile suprafeelor glazurate ale plcilor: maximum unu la o plac pe o suprafa de 1 m2 Poriuni neumplute cu lapte de ciment n rosturi: nu se admit Locuri neumplute cu glazur pe suprafaa placajului: max. 2 pe mp (cu o suprafa de 2 mmp) Fisuri pe suprafaa placajului: nu se admit 3. STANDARDE I NORMATIVE CE TREBUIESC RESPECTATE C6 - 86Instruciuni tehnice pentru executarea placajelor din faian ZUGRVELI, VOPSITORII 1. LUCRRI CARE TREBUIE TERMINATE NAINTE DE NCEPEREA ZUGRVELILOR I VOPSITORIILOR nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli toate lucrrile i reparaiile de tencuieli, glet, placaje, instalaii sanitare, electrice i de nclzire, trebuie s fie terminate. De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci. Tmplria de lemn i cea metalic trebuie s fie montate definitiv; accesoriile metalice trebuie s fie montate corect i buna lor funcionare trebuie s fie verificat cu excepia armturilor, ildurilor i a pieselor nichelate care se vor fixa dup vopsirea tmplriei. La lucrrile de vopsitorie, aplicarea ultimului strat se va face numai dup terminarea complet a zugrvelilor i nainte de finisarea pardoselilor (curire, lustruire). nainte de nceperea lucrrilor de zugrvire sau vopsire a faadelor, trebuie s fie complet executate toate lucrrile de la faada construciei: cornie, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaii electrice sau de gaze etc. precum i trotuarele. Specificaiile privind lucrrile de finisare sunt coninute n documentaia de execuie. 2. PREGTIREA SUPRAFEELOR n vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele trebuie s fie dricuite ct mai fin i gletuite; toate reparaiile necesare trebuie s fie executate ngrijit, terminate i uscate. n cazul suprafeelor tencuite sau de beton plane i netede, toi porii rmai de la turnarea sau gurile survenite de la transport, montaj ori turnare (n cazul pereilor din beton monolit) se vor umple cu mortar de ciment dup ce n prealabil bavurile i alte

proeminene ieite n relief au fost ndeprtate. De asemenea feele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de lefuit sau cu perii de srm. Suprafeele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie s fie plane i netede, fr desprinderi sau fisuri; pasta de var folosit trebuie sa aib o vechime de cel puin 14 zile. Pasta de ipsos folosit pentru chituirea defectelor izolate, se prepar din dou pri de ipsos i o parte de ap (n volume). Pentru pcluirea suprafeelor mai mari se folosete i pasta de ipsos-var, n proporie de o parte ipsos i o parte lapte de var n volume. Dup uscarea poriunilor separate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit dup care se curata de praf cu perii uscate. Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe numai la o temperatur a aerului, n mediul ambiant de cel puin +5oC, n cazul zugrvelilor pe baz de ap i de cel puin +15oC, n cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Finisajele exterioare nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la nceperea ploii; de asemenea, se va evita lucrul la faade n perioadele de nsorire maxim sau de vnt puternic, pentru a evita uscarea accelerat i crparea particulelor. 3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE Controlul n timpul execuiei se face de ctre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum i de ctre beneficiar. Pe parcursul executrii lucrrilor de zugrveli-vopsitorii, se verific n mod special (de ctre eful punctului de lucru): ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport, consemnndu-se acestea n procese-verbale de lucrri ascunse; calitatea principalelor materiale ce intr n opera, conform standardelor i normelor de fabricaie respective; c) respectarea prevederilor din proiect i a dispoziiilor de antier. Pentru lucrri gsite necorespunztoare se vor da dispoziii pentru remediere sau refacere. Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor complet. Prin examinarea vizuala a zugrvelilor se verific urmtoarele: a) corespondenta zugrvelilor interioare i exterioare cu prevederile proiectului i dispoziiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrrilor executate cu prev ederile acestora; b) aspectul suprafeelor zugrvite n culori de var trebuie sa aib un ton de culoare uniforma, s nu prezinte pete, scurgeri,stropi, bici i cojiri, fire de pr sau urme de la pensul sau bidinele; Aderena zugrvelilor interioare i exterioare se constat prin frecare uoar cu palma pe perete. Prin examinarea vizual se verific aspectul vopsitoriilor, avndu-se n vedere urmtoarele: suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat;

la vopsitoriile executate pe tmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeelor metalice bine chituite i lefuite n prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile s nu fie ptate de vopsea; c) se va examina vizual dac evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite n culorile prescrise i dac vopseaua este de culoare uniform. d) separaiile dintre vopsitorii i zugrveli pe acelai perete precum i cele dintre zugrveala pereilor i tavanelor trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc. A. Zugrveli cu lapte de var Zugrvelile cu lapte de var (spoieli) se aplic la exteriorul i interiorul construciilor pe suprafee tencuite, pe glet de var. Amestecurile preparate pentru zugrveli cu lapte de var trebuie s fie rezistente la lumin. Compoziia trebuie sa aib o astfel de consisten, nct acoperirea suprafeelor s se poat face corect, fr ca materialul s curg i fr s rmn urme vizibile de bidinea; de asemenea trebuie s aib pigmenii bine fixai. A.1. Prescripii de execuie Spoielile, preparate din lapte de var (fr pigmeni i grsimi) i zugrvelile de var se execut in 2-3 straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legtur ntre suprafaa pregtit i zugrveal) i el creeaz o suprafa uniform ca porozitate, putere de absorbie i culoare. Aplicarea primului strat se face imediat dup terminarea lucrrilor pregtitoare, cel mult dup 2... 4 ore; in caz contrar, tergerea de praf se va efectua din nou nainte de aplicarea primului strat de zugrveal. La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat: cu aciune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziia de zugrveal este necesar ntreruperea lucrului; cu aciune continu, la care compoziia de zugrveala este absorbit de pompa aparatului printr-un furtun dintr-un vas (recipient alimentat continuu). La aparatul electric de zugrvit, naintea de punere n funciune se va face legtura acestuia cu pmntul. C. Vopsitorii i vopsele de ulei, emailuri i lacuri alchidice Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri i lacuri pe baz de alchidal se aplic: a) la interior: - pe suprafee gletuite cu glet de ipsos, ipsos-aracet, nisip fin-aracet; - pe suprafee metalice (tmplrie, radiatoare etc.); b) la exterior: - pe suprafee metalice (tmplrie, parapete, alte elemente de construcii metalice similare). Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor, trebuie s corespund prevederilor din standardele de stat i normele interne ale unitilor productoare. Vopsitoria de ulei se aplic pe glet de ipsos sau pe suprafee de lemn sau metal dup terminarea lucrrilor pregtitoare. Pe glet de ipsos se aplic un grund de mbibare incolor.

Tmplria metalica se furnizeaz pe antier gata grunduit cu grund de mbibare i respectiv grund anticoroziv. n cazul unor elemente de lemn sau metal, care au fost confecionate pe antier, acestea se vor grundui pe antier n funcie de natura vopsitoriei ce se execut. Grundurile se vor aplica ntotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legtur mai buna a vopsitoriei ulterioare cu suprafaa de suport. Aplicarea vopselei se face de obicei n 2-3 straturi, n funcie de calitatea cerut. n cazul finisrii transparente se aplic un strat de grund i 1-2 straturi lac de ulei. Dup aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezete cu pensule speciale cu parul moale; dup uscare, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit H.S. 80. lefuirea i aplicarea unui nou strat se face numai dup minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dup uscarea acestuia. ncperea unde se vopsete trebuie s fie lipsit de praf i bine aerisit. Radiatoarele, dup grunduire cu grund anticoroziv, se vopsesc n 2-3 straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare. Foile de ui i alte elemente detaabile, pot fi vopsite i nainte de montarea lor, cu condiia ca efectuarea lucrrilor de vopsire a acestora i depozitarea elementelor vopsite sa se face ntr-o ncpere lipsit de praf. La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, vopsirea se execut cu compoziii speciale, gata prefabricate, pentru vopsirea mecanizat, sau cu compoziii obinuite de ulei preparate pentru vopsirea manual, care se dilueaz pn la compoziia necesar stropirii. Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate i lacuri transparente se execut att manual ct i mecanizat. Modul de lucru este acelai ca i n cazul vopsitoriilor cu ulei folosindu-se ns produsele alchidice indicate la pct. 2. La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operaia de netezire cu pensule fine sau operaia de tufuire ca la vopsirea cu vopsele de ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se ntinde superficial i de a uniformiza ultimele urme de pensula. 4. VERIFICRI ALE LUCRRILOR. CONDIII DE RECEPIE Zugrvelile i vopsitoriile fiind lucrri destinate a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect i n consecin nu este necesar a se ncheia procese-verbale de lucrri ascunse. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugrvelile i vopsitoriile se face n cadrul verificrii executrii acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tmplrie, instalaii). Este interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de zugrveli sau vopsitorii nainte ca suportul s fi fost verificat cu atenie de ctre eful punctului de lucru, privind ndeplinirea condiiilor de calitate pentru stratul suport. Verificarea calitii zugrvelilor, vopsitoriilor se face numai dup uscarea lor complet i are ca scop principal depistarea defectelor care depesc abaterile admisibile, n vederea efecturii remedierilor i a eliminrii posibilitii ca aceste defecte s se repete n continuare. nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii este necesar a se verifica dac au fost executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (nvelitori, streini) sau a cror execuie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor

(conducte de instalaii, tmplrie) precum i dac au fost montate toate piesele auxiliare: dibluri, console, supori pentru obiecte sanitare sau elemente de nclzire. Conductorul tehnic al lucrrii trebuie s verifice toate materialele nainte de a fi introduse n lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective, i agrement tehnic pentru produsele de import. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuie, prevzut n prescripii tehnice, utilizarea reetelor i compoziiei amestecurilor indicate, precum i aplicarea straturilor succesive n ordinea i la intervalele de timp prescrise. Se va urmri aplicarea masurilor de protecie mpotriva uscrii brute (vnt, nsorire) splri prin ploaie sau dezghe. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri: se face cel puin cte una la fiecare ncpere i cel puin una la fiecare 100 m2. La recepia preliminar se efectueaz direct de ctre comisie aceleai verificri, dar cu o frecven de minimum 1/5 din frecvena precedent. Zugrveli - verificri pe faze de lucrri. Prin examinarea vizual se verific urmtoarele: a) corespondena zugrvelilor interioare i exterioare cu prevederile din proiect i cu eventualele dispoziii ulterioare; b) aspectul suprafeelor zugrvite n culori de ap i a celor din calcio -vecchio (culoare uniforma, fr pete, scurgeri, stropi, bici, i cojiri, fire de pr, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai dac nu se vd de la distana de 1m. Nu se permit corecturi sau retuuri locale. Pe suprafee stropite, stropii trebuie s fie uniform repartizai. Aderena zugrvelilor interioare i exterioare se constat prin frecarea uoar cu palma pe perete. O zugrveal, prin frecare, nu trebuie s se ia pe palm. nainte de nceperea verificrii calitatii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile n ulei sau la cele pe baz de polimeri sa format o pelicul rezistent. Constatarea se face prin ciocnire a vopselei cu degetul n mai multe puncte. Prin examinarea vizual se verific aspectul vopsitoriilor, avndu-se n vedere urmtoarele: a) suprafaa vopsit cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte acelai ton de culoare, aspect lucios sau mat, dup cum se prevede n proiect sau n mostre stabilite; Vopseaua de orice fel trebuie aplicat pn la "perfect curat", adic s nu prezinte straturi strvezii, pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, crpturi, fisuri - care pot genera desprinderea stratului - aglomerri de pigmeni, neregulariti cauzate de chituirea sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul sau de vopsea insuficient frecat la preparare. la vopsitoriile executate pe tmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeelor de lemn sau metalice (chituite i lefuite n prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (ilduri, drucre, cremoane, olivere) s nu fie ptate cu vopsea;

nu se admit pete de mortar sau de zugrveal pe suprafee vopsite; nainte de vopsire suprafeele de vopsit vor fi verificate dac au fost pregtite corect prin curire, lefuire, chituire a rosturilor etc.; se va examina vizual pe toate feele dac evile, radiatoarele, convectoarele etc., sunt vopsite n culorile prescrise i dac vopseaua este uniform, fr pete, urme de pensul, crpturi sau alte defecte. Se va verifica, nainte de vopsire, dac suprafeele au fost corect pregtite prin curire de rugin, mortar etc. Verificarea vopsitoriei feelor ascunse ale evilor, radiatoarelor se realizeaz cu ajutorul unei oglinzi. 5. STANDARDE I NORMATIVE CE TREBUIE RESPECTATE C 3-76 Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii. C 139-87 Instruciuni tehnice pentru protecie anticoroziv a elementelor de construcii metalice. PARDOSELI 1. GENERALITI La punerea n oper a pardoselilor, care sunt un ansamblu nestructural ce asigur posibilitatea circulaiei, se vor respecta detaliile din proietcul de execuie, condiiile de alctuire i execuie nominalizate n prezentul caiet de sarcini, i precizrile suplimentare de execuie recomandate de productor. Utilizarea altor materiale, sau de tehnologii noi, altele dect cele prezentate n prezentul caiet se vor face numai cu avizul proiectantului lucrrii i n condiiile stabilite de agrementul tehnologic elaborat pentru materialele noi utilizate. La alegerea materialelor componente ale pardoselii, se va ine cont de clasificarea UPEC a pardoselilor, prezentate n anexa A a prezentului caiet sau de precizrile proiectantului din planele de execuie i de destinaia ncperilor funcie de care se al eg materialele folosite privind: rezistena la uzur, efecte mecanice, comportarea la ap i rezistena la ageni chimici. Pardoselile se clasific dup mai multe criterii: - exterioare aflate n afara spaiului construit - interioare aflate n interiorul spaiului construit continue, turnate monolit cu sau fr rosturi discontinue din elemente prefabricate, dispuse cu rosturi nchise etan sau neetan (piatr natural sau artificial, mozaic, lemn, polimeri, etc.) dup senzaia de rece-cald cuantificat prin energia disipat de contactul piciorului nenclat n interval de un minut - Q1, respectiv 10 minute - Q2 avem : pardoseli calde avnd Q1 = 40 x 103...50 x 103 J/mp i Q2 = 200 x 103...300 x 103 J/mp (exemplu covor textil, mochet de diverse tipuri, pardoseli din lemn sau materiale lemnoase, covor PVC fr suport textil aplicat pe PAL, covor din PVC pe suport textil sau cu spume de polimeri aplicat pe ap), pardoseli semicalde avnd Q1 = 50 x 103...60 x 103 J/mp i Q2 = 300 x 103...400 x 103 J/mp ((exemplu mortare polimerice, covoare PVC fr suport textil aplicate pe ap sau betoane uoare) i

pardoseli reci avnd Q1 = 60 x 103 J/mp i Q2 > 400 x 103 J/mp (exemplu beton de ciment, mozaic turnat, piatr natural sau artificial, sticl, etc. ) Straturile principale ale pardoselilor sunt: stratul de uzur, stratul suport, unul sau mai multe straturi intermediare care pot fi executate monostrat sau multistrat funcie de condiiile impuse de materialele utilizate sau de indicaiile din planele tehnice, fiecare strat avnd rolul su bine determinat n structura pardoselilor. Stratul suport i eventualele straturi intermediare au rolul de a proteja stratul de uzur prin preluarea i transmiterea ctre patul suport al pardoselilor, a sarcinilor statice i dinamice, s preia diferenele de solicitri din contraciile dintre stratul suport i mbrcminte, s acopere denivelrile planeului, s asigure izolarea termic i fonic suplimentar, s acopere eventualele conducte ngropate n stratul pardoselilor, etc. iar straturile pardoselilor pot fi legate ntre ele pe toat suprafaa n puncte 1- 4 laturi sau liber (flotant). Patul suport este stratul care preia sarcinile statice i dinamice n timpul exploatrii i poate fi din : - pmnt - planeu de rezisten din beton. 2. EXECUIA PARDOSELILOR La executarea straturilor de pardoseal se va respecta strict documentaia tehnico economic, utilizndu-se numai produse i procedee prevzute n proiect certificate sau agrementate tehnic, care s asigure cerinele de calitate conform clasificrii UPEC din anexa A. Pardoselile se vor executa de personal calificat, efectundu-se controlul calitii pe faze de execuie la : stratul suport, straturile intermediare i stratul de uzur. Executarea pardoselilor se face numai dup terminarea lucrrilor prevzute a fi executate sub pardoseli (canale, conducte, instalaii electrice, sanitare, nclzire, etc.) a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoselile. Pardoseli executate pe pmnt

Pregtirea se va face n conformitate cu proiectul de execuie cu urmtoarele precizri: pardoselile executate pe pmnt se vor executa dup ce acesta ndeplinete condiiile de umiditate i rezisten este interzis executarea pardoselii direct pe pmnt sensibil la umezire pregtirea terenului pentru pardoseal se face prin : ndeprtarea stratului de pmnt vegetal, nivelarea pmntului, compactarea pmntului prin batere manual sau mecanic conform Normativ P7 n cazul producerii de denivelri la compactare, acestea se vor completa cu pmnt i se va recompacta local. pmnturile nisipoase, pmnturile cu pietri, etc. vor fi compactate n stare uscat, dup care se umezesc treptate pn la atingerea gradului de compactare necesar. pmnturile argiloase i prfoase se vor compacta dup realizarea umiditii optime de compactare (1220 % pentru argile i 10-14% pentru pmnturile prfoase) executarea umpluturilor sub pardoseli se face n straturi succesive, udate, bine compactate de 15-20 cm grosime, folosindu-se pmnt fr resturi vegetale sau alte impuriti. Pardoseli executate pe planee Pregtirea stratului suport se va face conform detaliilor de execuie cu urmtoarele precizri: - atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit din planee din b.a. sau pardoseli vechi din beton, crmid, piatr, etc. este necesar ca aceste suprafee s fie pregtite prin curarea i splarea lor cu ap de eventuale impuriti, praf sau resturi de tencuial - diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planeului, adnciturile mai mari, etc. se vor rectifica dup caz cu mortar de ciment sau alte produse adecvate, indicate n proiect armturile care ies din planeul de b.a., vor fi tiate sau ndoite.

conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal vor fi acoperii cu mortar de ciment n grosimea strict necesar pentru protejarea lor conductele de instalaii care strpung planeul se verific dac sunt izolate corespunztor (mufe de protecie) pentru excluderea oricrui contact direct al conductelor cu planeul i straturile pardoselii. 2.1. AP DIN MORTAR DE CIMENT - Este unul din straturile ce se regsete la majoritatea pardoselilor fie ca strat suport sau ca strat de egalizare i se va executa cu urmtoarele meniuni: - se va executa din mortar de ciment marca M100T, avnd consistena de 5 cm, msurat pe conul etalon, mortarul preparndu-se n cantitile strict necesare care pot fi puse n oper nainte de nceperea prizei. - mortarul de ciment se va nivela cu dreptarul dup fiile de ghidaj din mortar de ciment sau ipci de ghidaj fixate la nivelul i grosimea indicat n proiect. - turnarea apei se va face n ah, n panouri de 2,0 -2,5 mp, prevzndu-se rosturi longitudinale i transversal n cazul cnd se cere o suprafa foarte neted se va proceda la sclivisirea feei vzute a apei, ex. cnd este strat suport pentru pardoseli din PVC - dup executarea sclivisirii, pentru evitarea fisurrii datorit aciunii soarelui sau curenilor de aer foarte puternici, suprafaa va fi protejat cu rogojini sau pnz de sac care va fi stropit cu ap timp de 7 zile - n cazul cnd nivelurile apei n ncperi vecine sunt diferite, linia de demarcaie dintre acestea va fi la mijlocul grosimii foi de u n poziie nchis - pentru o bun aderen a apei suport, la planeele din beton, respectiv suprafeele pe care se aplic vor fi curate, uscate i lipsite de impuriti - abaterile de la planeitate ale stratului suport pentru ap vor fi de : maxim 20 mm fa de dreptarul de 2 m lungime la suprafaa terenului de fundaie pregtit pentru executarea pardoselilor i de maxim 10 m la suprafaa stratului rigid din b.a. - abaterile de la planeitate ale stratului de legtur (intermediare) nu vor depi 15 mm fa de dreptarul de 2 m lungime, n cazul stratului de nisip i 20 mm n cazul stratului de pietri, balast sau piatr spart

- pe parcursul executrii apei se va urmri obinerea unui strat ct mai uniform, astfel ca grosimea final a apei s fie de maxim 3 cm - apa i dala flotant nu trebuie s prezinte la suprafa asperitilor pronunate, zgrieturi, neregulariti, ciupituri, rizuri, bavuri, care vor fi corectate cu piatra de polizor, sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult 2 unde cu sgeata maxim de 1 mm - rezistena mortarului utilizat se verific prin zgrierea cu un cui care nu trebuie s lase urme mai adnci de 1 mm - umiditatea suprafeei trebuie s fie de maxim 4% sau cea indicat de productorul de pardoseli. 2.3. ASIGURAREA CALITII PARDOSELILOR Realizarea unei caliti corespunztoare a pardoselilor, trebuie s se nscrie n prevederile Legii 10/1995. Pentru aceasta sunt necesare urmtoarele aciuni: verificarea i corespondena detaliilor de execuie funcie de tipurile de pardoseli i destinaia ncperilor conform anexei A; verificarea pe parcursul executrii pardoselilor a calitii stratului suport i eventual a straturilor intermediare i a stratului de uzur; - soluionarea neconformitilor a defectelor i a neconcordanelor aprute n fazele de execuie, numai pe baza soluiilor stabilite de proiectant i cu acordul investitorului; utilizarea numai a produselor i procedeelor certificate sau pentru care exist agremente tehnice; efectuarea ncercrilor de calitate la locul de punere n oper, dac este cazul, la solicitarea proiectantului, beneficiarului sau organelor de control abilitate; Verificri obligatorii la toate tipurile de pardoseli n timpul execuiei la : la stratul suport se verific planeitate care s se ncadreze n limitele pct. 2.1, alin. 8, 9, 10, 11 i 12;

la straturile intermediare se va urmri realizarea unui strat cu o grosime ct mai uniform, care s se ncadreze n limitele admise la pct. 2,1 aliniatul 10; n cazul executrii pardoselilor peste o plac de beton turnate pe sol, se vor prevedea msuri de ruperea capilaritii sau izolaie termic i hidrofug acolo unde se impune; stratul de uzur nu va prezenta defecte peste limitele stabilite n Normativul GP 037 -98; - la terminarea executrii lucrrilor ascunse se vor ncheia procese verbale privind constatarea calitii lucrrilor. REGLEMENTRI TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE A. Legislaia : Legea nr. 10-1995, Legea calitii n construcii B. Reglementri tehnice: - GP037-98 - Normativ privind proiectarea, execuia i asigurarea calitii pardoselilor la construcii civile - C125 - Instruciuni tehnice de proiectare i execuie privind protecia fonic a cldirilor C74 - Dale flotante pentru pardoseli C16 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii aferente STAS 1275- ncercri pe betoane, ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistenelor mecanice STAS 4606 - Determinarea umiditii nisipului - STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificare i identificare a pmnturilor STAS 1913/13 - Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea rocilor

P118 - Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului C300- Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora Norme republicane de protecia muncii aprobate de Ministerul Sntii i Ministerul Muncii : 60 i 34 cu modificrile conform Ordinelor 39 i 110 Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993 3. PARDOSELI CALDE 3.1.PARDOSELI DIN PARCHET LIPITE CU ADEZIV 3.1.1. Scheme de alctuire : parchet din stejar sau fag, adeziv, strat suport din ap; parchet din stejar sau fag, adeziv, strat suport din plci (PFL poros, PAL, etc. ), nisip uscat, strat suport din b.a.; parchet din stejar sau fag, adeziv, dal flotant din BA, strat tehnologic folie din polietilen, strat fonoizolant, strat tehnologic de protecie din hrtie de ambalaj, strat de egalizare din mortar de ciment sau nisip uscat . 3.1.2. Execuia pardoselilor Condiii tehnice pentru montarea pardoselilor : - n ncperile n care se execut pardoseli din parchet se va asigura urmtorul climat interior : temperatura minim +5C i umiditatea relativ a aerului max. 65%.

3.1.3. Montarea parchetului - montarea parchetului prin lipire cu adeziv se face pe : strat de beton cu faa dricuit fin sau ap din mortar de ciment, dal flotant i plci din PAL sau PFL poros; - nainte de nceperea montrii, suprafaa pe care se monteaz se va cura de praf cu o mtur cu pr moale, asigurndu-se condiiile unei bune aderene a parchetului pe stratul suport; nainte de montare, piesele din parchet se vor sorta dup fibr i culoare pentru unul sau dou rnduri complete; montarea parchetului se va ncepe cu lipirea frizurilor de perete la o distan de 10-15 mm de perete; mbinarea frizurilor la colurile ncperii se va face la 45; frizurile de perete se vor nepeni fa de perete cu pene aezate la 50 cm interval, pentru a mpiedica orice deplasare n timpul montrii parchetului; montarea frizurilor de perete se va face prin lipire cu adeziv ntins pe stratul suport cu paclu, ntr-un strat continuu i uniform de cel mult 1 mm grosime; lipirea parchetului se face dup minim 3 ore de la lipirea frizurilor; pentru lipirea parchetului n cmp, aplicarea adezivului se face pe fii egale, cu suprafaa unui rnd complet de piese de parchet pe o lungime de cca 1 m; parchetul se va aplica dup cca 10 min. de la ntinderea adezivului, fixndu-se n lamb i uluc cu o lovitur uoar dat lateral cu ciocanul; pentru o mai bun ancorare n timp a parchetului din loc n loc se vor ncastra dibluri din lemn n ap, n care lamelele de parchet se vor fixa i prin batere n cuie. Cuiele se vor bate oblic n ulucul pieselor i apoi se vor nfunda cu un dorn de oel.

la aezarea fiecrui rnd de parchet se va verifica alinierea fa de rndul anterior gata montat; piesele de parchet se aeaz la un unghi de 45 sau paralele cu pereii, rezultnd desene n zig-zag, ah, mpletit, etc. dup lipirea parchetului pe ntreaga suprafa a pardoselii se vor scoate penele de nepenire a frizurilor; circulaia peste parchetul lipit se poate face dup 48 ore de le aplicare. 3.1.4. Finisarea pardoselilor cu stratul de uzur din parchet curarea parchetului dup montare se face mecanizat cu maina de rachetat parchet cu cuite) sau cu maina de lefuit parchet (cu hrtie abraziv); curarea parchetului lipit se poate executa la 4 zile de la montare pentru ntrirea suficient a adezivului; la racordul dintre pardoseal i perei, dup curarea parchetului se vor monta pervazuri sau plinte din lemn masiv, fixate prin batere n cuie n dibluri existente n perete sau prinse n dibluri de plastic cu uruburi pentru lemn; parchetul, dup rachetare se va lustrui imediat cu cear de parchet dizolvat n white spirt sau se va proteja cu lacuri speciale. 3.1.5. Urmrirea i verificarea calitii pardoselilor controlul calitii pardoselilor calde se efectueaz prin verificare criteriilor de performan specifice i compararea acestora cu nivelurile de performan conform Anexa A; suprafaa pardoselii trebuie s fie perfect plan i neted; nu se admit poriuni n relief sau adncituri; parchetul trebuie s fie lipit pe toat suprafaa iar la ciocnirea uoar s prezinte un sunet plin;

rosturile dintre rnduri trebuie s prezinte linii drepte, fr zig-zaguri sau linii frnte, vizibile cu ochiul; suprafaa pardoselii trebuie s fie curat, lustruit, nu se admit pete; racordrile la pardoseli de alt natur, strpungerile, etc. trebuie s fie bine psuite la croire. 3.2. PARDOSELI DIN PARCHET FIXAT PRIN BATERE N CUIE 3.2.1. Schema de alctuire: pardoseli din parchet, duumea oarb, grinzioare fixate pe un strat de carton bitumat, umplutur din nisip uscat, strat suport din beton armat; pardoseli din parchet, duumea oarb fixat cu bitum, ap de egalizare din mortar de ciment, strat suport din b.a. 3.2.2. Execuia pardoselilor Condiii tehnice pentru montarea pardoselilor : - n ncperile n care se execut pardoseli din parchet se va asigura urmtorul climat interior : temperatura minim +5C i umiditatea relativ a aerului max. 65%. 3.2.3. Montarea parchetului prin batere n cuie c) duumeaua oarb fixat pe grinzioare - pe planeul de beton se fixeaz cu mastic bituminos, la o distan de 0,50 ... 0,60 m grizioare de lemn de 8x10 ... 6x8 cm, pe fii de carton bitumat; duumeaua oarb de 1,8 ... 2,2 cm grosime i 14 ... 20 cm lime, montat cu rosturi la perete de 1 ... 1,5 cm fixat pe grinzioare; la perete se monteaz frizurile cu intersapaiu de 1 ... 1,5 cm fa de perete, pentru a asigura libera deformare a parchetului datorit umiditii; frizurile se fixeaz n cuie de 4 cm lungime, btute oblic, la 30 cm interval, n uluc i apoi se nfund cu un dorn de oel; - aezarea pieselor de parchet se face la 45, paralel cu frizurile, zig-zag, ah, etc.;

- parchetul se fixeaz n cuie btute oblic, n ulucul pieselor i apoi cuiele se nfund cu ajutorul unui dorn de oel. b) duumeaua oarb - lipit n mastic bituminos duumeaua oarb se fixeaz pe planeul din b.a. sau pe apa din mortar de ciment, bine sclivisit, prin intermediul unui strat de mastic bituminos; n continuare tehnologia este identic ca la punctul a) de mai sus. 3.2.4. Finisarea pardoselilor cu stratul de uzur din parchet curarea parchetului dup montare se face mecanizat cu maina de rachetat parchet cu cuite) sau cu maina de lefuit parchet ( cu hrtie abraziv); la racordul dintre pardoseal i perei, dup curarea parchetului se vor monta pervazuri sau plinte din lemn masiv, fixate prin batere n cuie n dibluri existente n perete sau prinse n dibluri de plastic cu uruburi pentru lemn; parchetul, dup rachetare se va lustrui imediat cu cear de parchet dizolvat n white spirt sau se va proteja cu lacuri speciale. 3.2.5. Urmrirea i verificarea calitii pardoselilor controlul calitii pardoselilor calde se efectueaz prin verificare criteriilor de performan specifice i compararea acestora cu nivelurile de performan conform Anexa A. suprafaa pardoselii trebuie s fie perfect plan i neted; nu se admit poriuni n relief sau adncituri; parchetul trebuie s fie lipit pe toat suprafaa iar la ciocnirea uoar s prezinte un sunet plin; rosturile dintre rnduri trebuie s prezinte linii drepte, fr zig-zaguri sau linii frnte, vizibile cu ochiul ; suprafaa pardoselii trebuie s fie curat, lustruit, nu se admit pete - racordrile la pardoseli de alt natur, strpungerile, etc. trebuie s fie bine psuite la croire.

3.3. PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT SAU ALTE MATERIALE ASEMENEA Se vor executa conform agrementelor tehnice ale productorului sau a normelor i tehnologiei de montare dat de productor. Parchetul laminat se poate monta pe ap de mortar de ciment, duumea oarb pe grizioare sau fixat n mastic de bitum. Calitatea parchetului laminat va corespunde calitativ funcie de destinaia ncperilor conform anexei A. 5. PARDOSELI RECI 5.6. PARDOSELI DIN GRESIE CERAMIC 5.6.1. Scheme de alctuire : - pardoselile din gresie ceramic, adeziv de fixare, ap de egalizare, plac b.a.; - pardoselile din gresie, adeziv de fixare, ap suport de 3 cm grosime armat cu OB37, hidroizolaie 2 c + 3 b, ap egalizare, plac b.a.; - la alctuirile de mai sus se poate alege i varianta cu dal flotant sau cele cu straturi specifice cnd sunt aezate pe pmnt. 5.6.2. Condiii tehnice de executare la execuia pardoselilor se va asigura urmtorul climat : temperatura minim de lucru +5C i umiditatea relativ a aerului max. 65%; acest regim va fi asigurat i dup terminarea lucrrilor cel puin dou sptmni pn la darea n folosin a pardoselilor.

5.6.3. Execuia stratului de uzur Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzur din plci de gresie ceramic: - pardoselile cu stratul de uzur din plci din gresie ceramic se execut pe un strat suport rigid din beton sau pe un planeu de beton armat peste care s-a turnat apa de egalizare cu performane asemntoare; - montarea se realizeaz prin intermediul unui strat de mortar adeziv, dup tehnologia indicat de productor; - montarea plcilor din gresie ceramic pe suporturi din beton monolit se face la minimum 3 luni de la turnare; - pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor, ntre ansamblul de pardoseal stratul de uzur din plci de gresie ceramic i mortarul adeziv - cu restul structurii, straul suport rigid din beton sau planeul de beton armat i conturul pereilor, stlpilor, se vor lua msuri care s permit deformarea acestora independent (prevederea de rosturi elastice); se recomand realizarea unor rosturi elastice la cca 9 m2 (3x3 m), funcie de modularea structurii; - umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofobe la minim 7 zile dup montarea plcilor din gresie ceramicp, iar la intervalul de la montare i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n circulaie; - la intersecia pardoselii cu elementele verticale sub plinte - se vor realiza interspaii de 5 ... 10 mm care se vor umple cu chit elastic. 5.6.4. Urmrirea i verificarea calitii lucrrilor - pardoselile trebuie s corespund din punct de vedere al criteriilor de performan, funcie de destinaia ncperilor prezentate n anexa A; - denivelarea maxim admis, msurat cu dreptarul metalic de 2 m lungime, aezat pe cant este de 1 mm /m; - aderena fa de stratul suport la ciocnire uoar s prezinte sunet plin; la pardoselile executate cu plci de diferite culori, dup un desen stabilit, se va verifica corespondena cu proiectul; la pardoselile realizate ntr-o singur culoare se va verifica uniformitatea culorilor n cadrul aceleiai ncperi.

CAIET DE SARCINI - TERMOSISTEM FATADA GENERALITATI - Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabilitare termica si pentru etansatori, cum ar fi: - Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare ale usilor, ferestrelor, peretilor cortina si suprafetelor vitrate - Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii. Capitole relationare: - Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate; - Pereti despartitori; - Tamplarie din PVC-U/Al - hidroizolatii: pentru barierele de vapori I membranele hidroizolatoare, - lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vapori, dolii si coame si acoperisuri din tabla metalica; - invelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si ainvelitori pentru acoperis. Interveniile se vor face la urmtoarele elemente de anvelop : - perei exteriori, inclusiv soclul; - rosturi in pereti; - acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit; - peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol); - tmplrie exterioar (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al); - planeul dinspre podul nenclzit; - planeul dinspre teras; - placa pe sol. . Obiective generale Se iau msuri care s asigure : - Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv; - Comportarea corespunztoare din punct de vedere al stabilitii termice pentru elementele de construcie perimetrale (m, D); - Indeplinirea valorilor de comfort (PMV, PPD); - Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafaa interioar a elementelor de construcie perimetrale; - Comportarea corespunztoare a elementelor de construcie perimetrale la fenomenul de difuzie a vaporilor de ap: - o evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de construcie;

- o evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elementelor perimetrale; - o evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile; - La cldirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici i energetic prevzui pentru cldirile noi, dar ori de cte ori situaia o permite se tinde ctre atingerea acestora prin msurile de intervenie la nivelul: - pereilor exteriori prin prevederea la faa exterioar a unui strat de PEX, vata minerala, poliuretan protejat cu o tencuial subire (0,5-1 mm) armat cu plas deas din fibre din sticl; - tmplriei exterioare care se mbuntete sau se nlocuiete cu tmplrie performant din punct de vedere termic i energetic (ex. ram din PVC/AL tri sau pentacameral prevzut cu geam termoizolant tratat low-e); - planeului ctre pod la care se prevede pe suprafaa dinspre pod un strat de vata de sticla sau vata minerala - planeului de teras la care termoizolaia cu cca 15 cm termoizolaie eficient din polistiren expandat, polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vat mineral sau de sticl; - planului ctre subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX ; - soclului perimetral cldirii la care se prevede la exterior placare cu polistiren extrudat ; - peretii perimetrali de la subsol, la care se prevede polistiren extrudat. Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie respectate - Unitatile de invatamant sunt amplasate n Bucureti n zona II climatic pentru sezonul rece pentru care se consider temperatura aerului exterior de calcul Te = -15oC i se ncadreaz (conform tabel VI din C 107/3) n grupa I de cldiri sociale cu regim normal de temperatur i umiditate. - Valoarea dominant a temperaturii convenionale de calcul a aerului interior este de +18oC pentru incaperi incalzite direct (sli de clas, cabinete, laboratoare, closete, casa scarii, holuri, sli de sport) i de +10C pentru incaperi incalzite indirect (magazii exterioare, anexe, ateliere de reparatii). Umiditatea relativ de calcul a aerului interior (Ai) este de 60% pentru incaperi incalzite direct si de 80%, pentru incaperi incalzite indirect. - Cldirile cu ocupare continu sau discontinu de clas de inerie mare trebuie s fie modernizate, tinznd ctre atingerea valorilor rezistenelor termice minime normate pe considerente termo-energetice (valorile coeficienilor a, b, c, e n m2K/ W din Tabelul 1 sau 2 - cldiri de nvmnt i pentru sport din C 107/2-97): - perei exteriori parte opac a = 1,1 m2K/W

- planee de la ultimul nivel b = 2,7 m2K/W - planee inferioare c = 1,1 m2K/W - tmplrie exterioar e = 0,43 m2K/W - soclu d = 1,3 m2K/W - Coeficientul global de izolare termic a cldirii G1 va tinde ctre valorile maxime normate pe considerente termoenergetice G1ref. conform C 107/2STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA - Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate. - a )NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea i exploatarea construciilor pentru coli i licee - NP 065-02 Normativ privind proiectarea slilor de sport (unitatea funcional de baz) din punct de vedere al cerinelor Legii 10/1995 - C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor - C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul; - C107/2 Normativ privind calculul coefficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit - NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro- energetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente, n vederea reabilitrii i modernizrii lor termice - SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit - existente - h) NP 048 Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; - i) NP 049 Normativ pentru elaborarea i acordarea certificatului energetic al cldirilor existente ; - j) NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cldirilor existente i al instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; - Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii (una dintre cele 6 exigene eseniale coninute n lege este "izolaia termic, hidrofug i economia de energie" - exigena F) - Ordonana guvernamental nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii energiei termice.

- Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii energiei termice - Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficien a energiei - Hotrre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficient a energiei - Ordonana de urgen nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea msurilor speciale pentru reabilitarea termic a unor cldiri multietajate (publicat n Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002). - Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen nr.174/2002 privind instituirea msurilor speciale pentru reabilitarea termic a unor cldiri multietajate (publicat n Monitorul Oficial nr. 351 din - 22 mai 2003). - Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementrii tehnice "ndrumtor pentru atestarea auditorilor energetici pentru cldiri i instalaii aferente." (publicat n Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04 2003). - Cu caracter general pentru cldiri noi - C107/0-02 Normativ pentru proiectarea i execuia lucrrilor de izolaii termice la cldiri - (Revizuire C107- 82) ; - C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit ; - C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit ; - C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor ; - C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit ; - C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul ; - C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de mas (umiditate) prin elementele de construcie - (nlocuiete STAS 6472/4) ; - C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termic a elementelor de nchidere ale cldirilor - (Revizuire NP200/89) ;

- GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit. - PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLDIRILOR EXISTENTE - NP 048 Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; - NP 049 Normativ pentru elaborarea i acordarea certificatului energetic al cldirilor existente ; - NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cldirilor existente i al instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; - GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice i energetice a cldirilor de locuit existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; - MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cldirilor existente i a instalaiilor de nclzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora ; - MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cldiri ; - GT 037-02 Ghid pentru elaborarea i acordarea certificatului energetic al cldirilor existente ; - NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro- energetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente, n vederea reabilitrii i modernizrii lor termice ; - C 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit existente ; - SC 006 - 01 Soluii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instalaiilor de nclzire din cldiri de locuit, - GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a msurrilor necesare expertizrii termoenergetice a construciilor i instalaiilor aferente ; - mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a msurilor de reabilitare termic a cldirilor i instalatiilor aferente ; - GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civile existente ; - GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente ; - GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construcie la cldirile existente, n vederea reabilitrii termice ; - mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performanelor termotehnice ale materialelor i produselor pentru construcii ;

- PCC-016/2000 - Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cldirilor folosind plci din materiale termoizolante, Contract icecon nr. 324/2000. - "Guide d'agrement technique europeen" - Sistemes d'isolation thermique exterieure par enduit - Cahiers du CSTB - mai 2001. - 23.3. MATERIALE, LIVRARE SI MANIPULARE - 23.3.1. Izolare termica Panouri de diferite grosimi: - Poliester extrudat si expandat; - Poliuretan extrudat si expandat; - Spuma polisocianura rigida, - Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Grosimea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3. - Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa. Materiale rulate/saltele: - Vata minerala, grosime 10-15cm. Acesorii: - Adezivi; - Plasa din fibra de sticla pentru armare; - Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; - Cuie din otel inoxidabil; - Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice - Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; - Benzi de armare pentru colturi pentru fatada. - Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau posed certificate de omologare. - Materialele necesare sunt indicate n planele desenate i listele de cantiti de lucrri. - Materialele utilizate la executarea lucrrii vor fi conform standardelor i prescripiilor n vigoare, trebuind s corespund cerinelor exigenelor de calitate cerute de Legea calitii n construcii - inclusiv cerinelor de calitate cerute de nivelul lucrrii. - Materialele folosite trebuie s respecte prevederile cuprinse n standardele i normele de produs. - Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termic. -

- 23.3.2. Materiale de etansare - Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii. - Tip B - Elemente de etansare prefabricate - o Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. - o Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. - o Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in Planse. - Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Dirigintele lucrarii. - Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseste cum este indicat in planse. - Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc. - Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele lucrarii. - Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare. - 23.4. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE - 23.4.1. Cerinte generale de montare pentru termoizolatii - Izolatie cu placi: - Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in Planse. Se monteaza placi cu toate marginile Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor. - Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii Proiectantului - Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului; - Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic sis a aiba intotdeauna bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu aer. - Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori: - Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis; - Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala;

- Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflective a foliei se aseaza in - jos); - Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme; - Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat. Termoizolatia peretilor exteriori - Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli. Peretii exteriori se vor izola cu un strat de polieter expandat ignifug, protejat de un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC 00702 ( 2.2.7). - Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele: a) Polistiren expandat pentru fatade: - Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 16.1.2 de mai sus (punctul "a") - Densitatea intre 16-18 kg/m3 - Rezistenta la compresiune - minim 0,125 N/mm2 - Resistenta la >0,15 N/mm2 - Clasa de combustie C2 - Productie libera de CFC si HCFC - b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren: - Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2 - c) Plasa din fibra de sticla: - Golurile plasei 3,5 - 4 mm - Densitate - minim 145 g/m2 - Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm - Rezistenta la mediu alcalin - d) Verificare in: - Rezistenta la soc - minim 3 J - Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2 - Rezistenta la variatiile de temperatura (-30C./80C.) - fara crapaturi Proceduri de montare: - Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Capitolul 1, Lucrrai de demolare), se rectifica planeitatea stratului suport, se spala si se usuca (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);

- De demonteaza tamplaria exterioara (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli); - Se monteaza noua tamplarie (Vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL); - Se monteaza profilul la nivelul soclului, cand se monteaza tablele termoizolatoare; - Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe; - Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi; - Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori; - Se monteaza termoizolatia plintei; - Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli); - In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebuie pastrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare, termoizolatia se monteaza la interior. Vezi capitolul Lucrari compartimentare placari uscate. Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic. - 23.4.3. Tamplarie exterioara noua Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. rebuie respectate urmatoarele criterii: - Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL, - Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K, - Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e<0,10), avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k = 1.1W/(m2k)], rezultand o - valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02. - O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum se specifica pentru parter si primul etaj. Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. - Termoizolarea teraselor/acoperiurilor tip terasa Pentru montare pe partea superioara a plcilor din beton si pe sapa din ciment netezit: - Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii) - Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse. - Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare. - In cazul lucrarilor de reabilitare complete:

- - S-a convenit, dupa verificare si consimtamantul Proiectantului, ca vechea izolatie sa fie indepartata complet (vezi Capitolul 1, Lucrari de Demolari). - In cazul lucrarilor de reparatii: - Se indeparteaza partile deteriorate ale stratelor de izolatie si se aseaza starte noi de material izolator, astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce priveste grosimea. - Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higroenergetic si pentru confot interior in vigoare. - Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 - 15cm grosime. - 23.4.5. Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj In caz de reabilitare: - Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau saltele) de 10 -15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricarui element in pod fara a deteriora termoizolatia noua. - Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatiul existent. Vezi capitolul Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate Modulare sau Liniare. - 23.4.6. Termoizolatia podului incalzit sub acoperiurilor tip arpanta - Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm. - Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Polisocianurat de aceeasi grosime. Podurile reci ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis, unde panourile se partial puse pe partea superioara a capriorilor (cum ar fi Pro Span sau similar aprobate). - 23.4.7. Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite - Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea unui alt etaj, un strat termoizolator de minim 5cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o sapa din ciment armat pe partea superioara, pentru a fi finisat (pardoseala din pvc, gresie etc.). Vezi programul pentru finisaj din proiectul tehnic si Capitolul Lucrari de pardoseli. - Pentru demontarea finisajelor vechi ale pardoselilor, incluzand sapa din ciment, vezi Capitolul 1, Lucrari de demolari.

- Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ asupra inaltimii usilor, glafurilor etc si determina costuri suplimentare. Daca se intampla acest lucru trebuie redusa grosimea izolatiei. In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de polistirene extrudat ignifug sub plafonul subsolului, protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Vezi Capitolele Lucrari compartimentare placari uscate si Lucrari de tencuieli. Alternativ se poate aplica o tencuiala termoizolanta. - Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va specifica in proiect. - 23.4.8. Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul - Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 22.4.7 de mai sus. Termoizolatia se va incorpora in pardoseala, daca este posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolatiei se poate reduce, pentru a ajnge la grosimea pardoselii existente. - Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu punctul "c" din subcapitolul 22.1.2 de mai sus, (aproximativ 8cm de polistiren extrudat). - 23.5. CONTROLUL CALITATII - 23.5.1. Termoizolatie Verificri inainte de inceperea lucrrilor de izolaii termice: - Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie); - Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia constructorului; - Existenta proiectului si a detaliilor de executie; - Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi; - Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor ; - Existenta utilajelor necesare lucrarilor; - Pregatirea suprafetei suport: - o Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante; o Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T;

- o Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termo- hidroizolatiei , ea trebuie montata cu cuta lata spre termo - hidroizolatie; - o Sapele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10 -15 cm de la atic. Acoperisuri, terase, poduri - Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre pod. - Subsol - Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupra subsolului (reabilitare) sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi). Fatade noi - Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii stratului suport, curatarea prafului, spalarea si uscarea; - Verificarea montrii tmplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor; Verificarea montrii profilului de baz la nivelul soclului, i montarea primelor plci termoizolante; Verificarea: - montarea diblurilor de prindere a plcilor termoizolante; - montarea fiilor de armare pe direcie diagonal la colurile ferestrelor i uilor; - montarea armaturii din tencuiala pereilor exteriori pe primele suprafee dup dezafectarea actualei nvelitori; - Verificarea dup realizarea noii nvelitori, inainte de executarea straturilor de protectie; Verificarea la inceperea execuiei stratului final de finisaj al pereilor exteriori. Verificri in timpul execuiei lucrrilor de izolaii termice - Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului; - Daca este respectat proiectul si detaliile de executie; - Daca rosturile dintre Plci sunt de minim 2mm; - Daca s-au respectat dimensiunule, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; - Daca nu s-au produs goluri in Plci; - Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice; - Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur; - Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice.

- Daca parametrii climatici interiori ( temperaturi , umiditati relative) corespund proiectului in limitele admisibile care sunt : pentru temperatura interioara 0,5 C si pentru umiditatea relativa interioara 2 % ; - Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ; - - Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor proiectate. - La finalizare, - Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari. - Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii. - Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot. - 23.5.2. Materiale pentru etansare - Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producator. - Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare. - Filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm in rosturi. Intinderea filer-elor elastice nu este permisa. - Filer-ele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop. - Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acuratete continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua. - Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafetle finisate adiacente. - Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate adiacente decat daca acest lucru este aprobat. - Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini. - Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate. - Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare. In cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula impotriva adeziunii.

- Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare.Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi. - 23.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - Executie lucrari de termoizolare la fatade - Executie lucrari de reabilitare termica

CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE

Conform HG 766/97 obiectivul ce se amenajeaza se incadreaza in categoria de importanta C ( normala ) pentru care beneficiarul si executantul vor realize modelul de asigurare a calitatii nr. 2. Proiectul pentru instalatiile electrice interioare este intocmit in baza planurilor de arhitectura, a studiului de fezabilitate pus la dispozitie de beneficiar si a urmatoarelor reglementari tehnice: I7-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.c. si 1500 V c.c. I20-2000 Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului PE 107 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice STAS 12604 Protectia impotriva electrocutarilor P118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia impotriva focului Protectia impotriva electrocutarilor C56 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente L319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca L307/2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor NP-073 Norme de prevenire si stingere a incendiilor specific activitatilor din domeniul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei NP-061-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri - PE 155 Bransamente electrice SOLUTIA PROIECTULUI Cladirea existent se extinde reabiliteaza integral prin modernicari conforme cu legislatia in vigoare. S-au prevazut instalatii electrice de iluminat normal si prize, iluminat de siguranta de evacuare si hindranti interior de incediu, instalatie de protective impotriva tensiunilor accidentale si instalatie de protective impotriva trasnetului. Avand in vedere ca lucrarile proiectate implica demontarea firidei de distributie si a tabloului general pentru cladirea existent, la dimesionarea bransamentului proiectat s-a luat in calcul unui bransament subteran. Alimentarea cu energie electrica se va realize prin bransament electric cu cablu de cupru CYABY 4 x 10 montat in sapatura, de la stalpul LEA scoliide joasa tensiune amplasat in incinta scolii. Obtinerea avizului de racordare pentru sporu de putere rezultat este in sarcina beneficiarului. Distribuia interioara a energiei electrice se va realize de la blocul de masura siprotectie trifazat BMPT amplasat pe peretele exterior cladirii, la tabloul general al amplasat pe holl parter, in interior si de la acesta prin circuite electrice la cnsumatori,

respective prin coloane electrice la tablourile de distributie, la tabloul centralei termice proiectate si la tabloul general al cladirii existente. Pentru fiecare s-a prevazut tablou de distributie individual. Pentru asigurarea protectiei impotriva trasnetului s-a prevazut o instalatie cu dispozitiv de captare tip PDA sau cu tije care se va monta pe cosul centralei termice (cos realizat din elemente din beton prefabricat ). Instalatia electrica aferenta centralei termice se va realize cu respectarea instructiunilor de montaj ale furnizorului. CONDITII DE EXECUTIE Toate instalatiile si echipamentele electrice care se procura si/sau se utilizeaza trebuie sa indeplineasca prevederile tuturor reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara, vor fi insotite de declaratia de conformitate si vor avea aplicat marcajul de securitate CE conform HG 1514/2003. Instalatia electrica se va realize dupa cum urmeaza: - iluminatul normal cu corpuri fluorescente montate apparent pe tavan, comandate cu intrerupatoare si comutatoare in constructie normala sau protejata, montate ingropat sau apparent conform planurilor de instalatii electrice. Pentru grupurile sanitare si central termica, corpurile de iluminat, aparatajul si echipamentele electrice vor avea grad minim de protective IP 54. i. Conform ghidului de iluminat interior valorile medii luate in calcul pentru nivelul de iluminat sunt: 5. E med = 150 lx holuri circulatie 6. E med = 500 lx pentru clase 7. E med = 300 lx pentru grupuri sanitare Intrerupatoarele si comutatoarele se vor monta la o inaltime stabilita de comun accord cu beneficiarul cuprinsa intre 0,7 si 1,5 metri de la cota de pardoseli finite. Circuitele de iluminat se vor realiza cu conducta de cupru tip FY protejata in tub IPEY montat ingropat prin elementele de constructie incombustibile ale cladirii ( plansee, sapa pardoselii, tencuiala peretilor de zidarie ). Nu se admit legaturi electrice in interiorul tuburilor de protective, acestea fiind realizate numai in doze amplasate pe peretii constructiei. Conductorii ( de faza, nul de lucru, nul de protectie) vor avea izolatia colorata diferit conform normelor: alb sau cenusiu deschis pentru conducte nul, verde cu galben pentru conducta de protectie, negru, albastru si maron pentru faze. Este interzisa montarea tubulaturii IPEY pe elemente de constructive combustibile. - Iluminatul de siguranta de evacuare si hindranti va realiza cu corpuri cu acumulatoare proprii si comutare automata pe alimentarea de rezerva tip CISA-02 TEMPORARA, cu functionar independena de 3 ore. Corpurile vor fi prevazute cu LED pentru semnalizarea incarcarii acumulatorilor, acumulatori tip Ni Cd 3,6 V/3 Ah si folie adeziva pentru inscriptionare. - Prizele de 220 V vor fi de tip cu contact de protectie, in constructie normal sau protejata I fnctie de categoria incaperilor. - Tablourile de distributie vor fi prevazute cu borne pentru legarea la nulul de protectie, se vor monta vertical si se vor fixa sigur pentru evitarea vibratiilor. Usile tablourilor metalice se vor lega la borna de protectie prinintermediul unui conductor flexibil din cupru cu sectiunea minima de 16 mmp. Echiparea tablourilor se va face respectand schemele monofilare precum si normativele in vigoare, accesul la corpul intrerupatoarelor find permis doar prin demontarea unui contrapanou suplimentar. Fiecare tablou va avea pe fata interioara a usii schema mnofilara corespunzatoare. Tablourile vor fi executate

numai de unitati atestate cu respectarea standardului national de tablouri SR EN 60439-1. Miscarea tablourilor in montaj ingropat se va realize conform detaliilor de arhitectura. - Protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere se realizeaza prin legarea la nul de protectie schema TN-S-, prin legare la prize de pamant si prin dispositive diferentiale de protectie ca masura suplimentara. In acest scop se va prevedea o retea de conductor de nul de protectie din conducta de cupru FY de la bara de nul a tablourilor de distributie la contactele de protectie ale prizelor precum si la orice parte metalica a instalatiei electrice care in mod normal nu este sub tensiune dar printr-un defect de izolatie poate capata un potential periculos. Prizele naturala de pamant se va realize independent prin prevedere a unei platbande din OI-Zn 40 x4 imbinata prin sudura pentru asigurarea unei bune continuitati electrice ( 2 cordoane de sudura de lungime totala de 80 mm si grosime de 3mm) care se va suda in acleasi de tarusii din teava de 1-2. Priza de pamant se poate cupla cu aceleasi dimensiuni de platbanda de coborara de la instalatia de protectie impotriva trasnetului. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi de maxim 4 ohm. Daca prin masurare rezulta Rd> 4 ohm se vor adauga electrozi OI=Zn 21/2 si L=3 metri. Conform reglementarilor I20-2000 cladirea va fi prevazuta cu instalatie de protectie impotriva trasnetului, ce se va realize cu conductor de captare cu dispozitiv de amorsare PDA sau simplu cu tije. Se va instala intai prize de pamant si conductoarele de legare la prize de pamant si numai dupa aceea se vor monta conductele de coborare astfel incat legarea acestora la prize sa se poata realize imediat dupa instalarea lor. RETELE EXTERIOARE Inainte de inceperea lucrarilor se va face o identificare a retelelor existente si proiectate de pe amplasament (electrice, apa, canalizare, telefonie) conform avizelor obtinute de la proprietarii de retele, pentru evitarea avarierii acestora si pentru asigurarea diatantelor minime admise conform PR 107 si STAS 8591/1/91. Cablul de alimentare va fi de tip armat- CYABY- si se va monta in sapatura la cca. 0,7 metri adancime. La subtraversarea zonelor supuse traficului precum si in orice zona expusa eforturilor mecanice cablul se va proteja in teava PVC-M si se va monta la cca. 1,3 metri adancime. Instalatiile electrice se executa numai cu material, aparate, echipamente si receptoare electrice omologate de unitati autorizate in acest scop, cu respectarea prevederilor normativului I7-02. Toate materialele si echipamentele utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic conform Legii 10/95 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii 90/1996. Repartizarea pe faze si respective pe circuite de alimnetare a receptoarelor electrice se va realize astfel incat sa se asigure in exploatare o incercare cat mai echitabila a acestora. Instalatiile electrice se vor amplasa urmarindu-se: - Asigurarea unui acces usor la instalatie pentru verificari, localizari si reparari de defecte, interventii in caz de incediu. - Respectarea distantelor minime fata de alte elemente de instalatii sau elemente de constructive conform I7-2002 tabel 3.1. Executia instalatiei eletrice se va realize numai cu instalatori autorizati Se vor respecta instructiunile de montaj ale furnizorilor de echipamente electrice precum si normele de PM si PSI in vigoare. Modul concret de aplicare a acestor prevederi de perioada executiei se va realize de catre firma de executie prin personalul

insarcinat cu protectia muncii si a prevenirii incendiilor si prin organizarea santierului si a lucrarilor specific de protectie. Aceste prevederi nefiind limitative, constructorul va lua ori de cate ori va fi necesar masuri suplimentare, astfel incat sa se evite producerea oricarui accident. Punerea sub tensiune a instalatiei electrice se face numai dupa verificarea ei de catre furnizorul de energie electrica. VERIFICARI, PROBE Instalatiile electrice trebuie sa fie supuse in timpul executiei si inainte de punerea in functiune verificarilor initiale si apoi verificarilor periodice conform ghidului GP 052, normativului C 56 si standardului SRHD 60364-6. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de persoane autorizate. Pe parcursul executarii lucrarilor se vor efectua verificari ale calitatii acestora conform programului de urmarire a calitatii. Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separate pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantata de fabrica furnizoare. Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice vor fi verificate scriptic, visual si prin masuratori de sondaj la minimum 1% din tipodimensiuni. Verficarea scriptica consta in confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, tip, dimensionale, electrice mentionate in buletinele de proba, etichete si placate, cu acelea prevazute in proiect. Toate materialele, aparatele si echipamentele care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect precum si cele care prezinta defectiuni(izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase sparte, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune material(prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective vor fi supuse din nou verificarii inainte de a fi introduse in lucrari. Pozarea aparatelor si a tablourilor se va face numai dup ace sunt create conditii de conservare si securitate a elementelor de instalatii. Inceperea executiei va fi precedata de intocmirea unui process verbal incheiat intre constructor si electrician. Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea receptoarelor astfel: - se verifica continuitatea si rezistenta de dispersie a prizei de pamant; daca Rd>4 ohm se va complete cu electrozi pana la atingerea valorii prescrise.(masuratorile se vor efectua cu echipamente si metode agrementate) - se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica cu ohmetrul - se leaga la conductorul principal de protectie elemente metalice ale instalatiei electrice respectandu-se prevederile proiectului si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi. Pentru instalatia electrica se vor face in principal urmatoarele verificari: - starea conexiunilor electrice- rezistenta izolatiei - reglajul protectiilor - montarea tuturor capacelor la aparate, doze, corpuri de iluminat asigurandu-se protectia corespunzatoare proiectului - etansarea corespunzatoare a tuturor intrarilor in carcasele aparatelor - functionarea utilajelor electrice fara incalziri sau vibratii excessive Receptionarea instalatiilor electrice se face numai dupa executarea tuturor probelor si verificarilor si prezentarea dosarului cu buletine de proba. Prezentul caiet de sarcini contine prevederi minimale care pot fi extinse in raport cu complexitatea lucrarilor efectiv necesare si cu respectarea legislatiei tehnice

in vigoare. Intocmit, Ing. Florin Chivu

CAIET DE SARCINI INSTALATII SANITARE

1. CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA POTABILA REALIZATE CU TEVI TIP POLIPROPILENA RETICULATA DATE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR Instalatiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare 19-94 si a instructiunilor de montaj ale furnizorului de materiale. Materiale Pentru instaIaiiIe de alimentare cu apa potabila se vor utiliza:
-

teava din polipropilena reticulata sau similar;

robinete de inchidere cu obturator sfera; baterii amestectoare, cu monocomanda; robinet cu temporizare pentru pisoar; robinet cu dublu servici, cu obturator sfera. Materialele vor fi insotite de certificate de caritate eliberate de productor sau dup caz vor fi agrementate tehnic conform legislatiei in vigoare. Verificarea materialelor Inainte de punerea in opera, conductele si fitingurile vor fi verificate in vederea depistarii unor deficiente care ar putea sa afecteze montajul sau conditiile de exploatare ale instalatillor. Vorificarea se va face prin:
-

control vizual,

controlul dimensiunilor, si dup caz se vor lua msuri de remediere a eventualelor deficiente.
-

Controlul vizual va urmri ca: tevile sa fie drepte; suprafata exterioara sa fie neteda, fr fisuri; suprafata filetului sa nu aibe deformri, zgrieturi care sa perichiteze etansarea imbinrilor. Controlul dimensiunilor va urmri ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al tevilor si la diametrul interior al mufelor fitingurilor sa se incadreze in cele admise in standardele de produs. Materialele gsite necorespunztoare nu vor fi puse in opera Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor
-

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor do tehnica securitatii muncii in asa fel inct acestea sa nu se deterioreze si sa nu se inregistrezeaccidente

din rndul personajului manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8, din Norme specifice de securitate a muncii pentru Iucrri de instalatii tehnico-sanitare si de Inclzire ed.i996.
Transportul materialelor se va face astfel incat sa nu se detorioreze materialele, iar personalul sa nu fie pus in pericol. Pentru aceasta se vor rospecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri do instahatii tohnico-sanitare si do Inclzire ed.i996.

Pstrarea si depozitarea materialelor se va face un spatiu de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare respectnd prevederile pct 2.4.4. din Norme generale de protectie a muncii ed.1996 Se vor respecta instructiunile furnizorului privind manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor. Tehnologia de imbinare, fasonare si montare Tierea tuburilor se va utiliza un dispozitiv de taiere cu rola Inainte de introducerea garniturii de cauciuc in tub, acesta se calibreaz si se sanfreneaza. Se introduce axul calibrator in tub, dup care se roteste cu atentie pn Ia obtinerea unei circumferinte perfect rotunde. Dupa ce s-a calibrat tubul, cu acelasi dispozitiv se efectueaz sanfrenarea prin intermediul frezei deja montata Ia captul axului calibrator. Inainte de efectuarea calibrrii se va asigura ca axul calibrator sa nu prezinte crestturi. In cazul folosirii unui calibrator cu crestturi, acesta va deteriora iremediabil tubul si va compromite etansarea. Montarea racordurilor: se introduce pe tub piulita si ogiva tiata, avnd grija ca partea conica a ogivei sa fie indreptata spre piulita; se unge cu o pasta siliconica marginea interna a tubului si O-ringurile montate pe garnitura de cauciuc; se introduce garnitura de cauciuc cu dublu 0-ring in interiorul tubului, exercitnd o presiune care sa permit contactul tubului cu garnitura izolatoare din teflon, care este deja montata pe garnitura de cauciuc; se introduce garnitura de cauciuc in Icatul sau pe corpul racordului si se insurubeaz piulita cu mana att cat este posibil; in final se strange piulita cu nu mai mult de doua rotiri de cheie, intrerupnd strngerea atunci cnd tubul tinde sa se roteasc cu piulita. Atentie:Strngerea trebuie fcuta cu ajutorul unui cuplu format din doua chei. Orice proces folosit pentru executie, prefabricare sau instalarea sistemului de conducte cum ar fi: indoirea, strunjirea, filetarea nu va reduce grosimea de perete sub valoarea minima permisa. Debitarea conductelor sa va face la lungimea din proiectul de executie care sa cuprind si lungimea suplimentara suficienta pentru a asigura cuplarea corecta a tevilor drepte sau a subansamblelor (elementelor prefabricate). Panta minima a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1 %o pentru asigurarea aerisirii sau golirii. Conductele ingropate in pereti, respectiv izolatiile acestora, vor fi retrase de la suprafata zidriei cu cel putin 1cm. La trecerea prin pereti si plansee conductele de apa se vor monta in golurile provzute in proiect sau in tuburi de protectie. Partea superioara a mansoanelor de protectie din incperile dotate cu instalatii sanitare, va depsii nivelul pardoselii finite cu 2-3cm La trecerea conductelor sau ghenelor prin elementele de constructie care au rol de protectie Ia foc (pereti, plansee) se vor lua masuri de etansare a golurilor din jurul acestora cu materiale rezistente Ia foc asigurndu-se limita de rezistenta Ia focnormata. Conductele orizontale de apa calda vor fi montate deasupra celor de apa rece cu 1015cm. Confectionare si montare dispozitive de preluare a dilatrilor si eforturilor din conducte Dilatrile conductelor de apa calda de consum sunt proluate natural, prin schimbri de directie ale traseului. Preluarea eforturilor transmise de conductele de apa calda se va face prin suporti ficsi, rigidizati de elementele de constructie adiacente. Suportii ficsi se vor amplasa la distantele provzute in Tabel 2 pct.4.10 din normativ 19-94, cu recomandarea ca
-

acestia sa fie plasate Inga ramificatii si in vecintatea armaturilor de separare sau inchidere. Sustinerea conductelor montate pe pereiti se face prin bratari tip MUPRO HILTI sau alte tipuri de suporti similari pentru diametrul pn Ia 11/4. La pozarea conductelor pe tavan se vor folosi reazeme glisante in cazul montrii in grup sau reazeme suspendate pentru montarea unei singure conducte. Distantele recomandate intre suporturile mobile ale conductelor de apa vor fi conform Tabel 3. Pct.4.11 din 19-94. Pe santier suportii se vor monta tinand seama de sensul de dilatare al conductei. re. Sudurile intro elementele de suspendare se vor executa, asigunand libertatea de miscare in articulatii. Probarea instalatiilor In conformitate cu prevederile normativului 19-94, cap.13 conductele de alimentare cu apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmtoarele incercri: incercarea de etanseitate Ia presiune Ia rece; Incercarea de functionare Ia apa rece si calda; incercarea de etanseitate si rezistenta Ia cald a conductelor de alimentare cu apa calda. Incercarea de etanseitate la presiune Ia rece se efectueaz inainte de inchiderea golurilor incperilor si de montarea armaturilor si a aparatelor de Ia punctele de consum, locurile lor fiind obturate cu flanse sau dopuri, Ia o presiune egala cu 1.5 x presiunea de regim (dar nu mai mica de 6 bari), timp de cel putin 20 minute. Dup remedierea eventualelor defecte incercarea se reia. Incercarea de functionare Ia apa rece si calda se efectueaz dupa ce s-au montat armaturile si aparatele de la punctele de consum, precum si toate echipamentele (statiei de pompe, statiei de preparare apa calda, etc.) si instalatia este adusa la presiunea de regim. Prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare se verifica daca apa ajunge Ia presiunea de utilizare Ia fiecare punct de consum. Prin deschiderea numrului de robinete de consum corespunztor se verifica simultaneitatea si debitul de calcul, incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de alimentare cu apa se efectueaz prin punerea in functiune a instalatiilor de apa calda Ia presiunea de regim si Ia temperatura de 55-60 C care trebuiesc mentinute cel putin 6 ore. Dup racirea completa se repeta incercarea la presiune Ia rece. PRINCIPALELE ETAPE SI ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR 1 Primirea proiectului de baza, verificarea si analizarea Iui, formularea si prezentarea eventualelor obiectiuni in forma scrisa, beneficiarului si proiectantului de specialitate. 2 Dup acceptarea proiectului (inclusiv a rozolvrii eventualelor ebiectiuni) si incheierea contractului de executie a lucrrilor, se va intocmi: -extrasul principalelor materiale si echipamente conform Iistelor de cantitati de Iucrri, a listelor de materiale, echipamente si dotri precum si a fiselor tehnice. -extrasul principalelor anexe de inventar: scari mobile, rulete, nivele etc. 3. Stabilirea graficului de executie a principalelor lucrri de instahlatii- montaj carerezulta din proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrrilor de constructii si alte instalatii si cu termenul din contractul incheiat cu beneficiarul. 4. Stabilirea structurii, calificrii, numrului si esaIonrii fortei de munca, pe baza termenului contractual si a graficului de executie a principalolor lucrri 5. Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranta a materialelor necesare in prima urgenta, apoi a celorlalte materiale, functie de esaIonarea Iucrrilor. 6. Selectionarea si angajarea fortei de munca necesara, a responsabililor tehnici cu executia, instruirea asupra Iucrrilor de instalatii montaj, instruirea asupra protectiei si igienei muncii, inclusiv semnarea fiselor individuale de instructaj- dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protectie etc., precum si organizarea muncii conform graficului de esalonare a lucrrilor.
, =

7. Proiectantul propune ca lucrrile de baza ale instaIatiei sa fie executate in urmtoarea ordine; montarea conductelor, armaturilor, aparatelor, suportilor si accesoriilor instalatiei, conform prevederilor Normativului 19-94 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini; efectuarea probelor hidraulice de etanseitate si rezistenta a instalatiilor, conform prevederilor. Normativului 19-94, a Normativului C 56 si a prevedenilor prezentului caiet de sarcini; efectuarea probelor de functionare conform prevederilor Normativului 19-94, a Normativului C 56 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini; efectuarea receptiei Ia terminarea lucrrilor conform HG 273/1994. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Pe perioada de executie a Iucrrilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in NGPM-1996, Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT 1993 si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de instalatii tehnico-sanitare si de inclzire -1996. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR Pentru penrioada de executie a lucrrilor, masurile PSI vor fi stabilite de executantul Iucrrii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe porioada executrii Iucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora C 300-94. NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA 1. Legea nr. 10/1 995, privind calitatea in constructii; 2. HGR nr 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii; 3. HGR nr 766/1997 Hotrre pentru aprobarea unor rogulamente privind calitatea in constructii; 4. Ordin Ml nr 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor; 5. Ordonanta GR privind aprarea impotriva incendiilor nr.60/1997; 6. HG nr.51/1992 privind unele masuri pentru activitati de prevenire si stingere a incendiilor; 7. P118/99 Normati de siguranta Ia foc a constructiilor; 8. 19 94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare; 9. 19/1-97 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare; 10. Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare cu tevi din PP md. NP. 0003 96; 11. C-56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrrilor de constructii siinstalatii aferente acestora; 12. Norme generale de protectie a muncii -2002; 13. Norme specifice de securitate a muncii pentru Iucrri de instalatii tehnico-sanitare si de inclzire ed 1996. 14. STAS 1478 90. Instalatli sanitare. Alimentarea cu ape Ia constructii civile si industriale. Prescriptii generale; 15. STAS 1795-90. lnstalatii sanitare. Canalizri interioare. Prescripti fundarmentale, 16. STAS 1504-85. Instalatii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare. armturilor si accesorilor. 2. CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE MENAJERA REALIZATE DIN TUBURI DIN POLIPROPILENA PREVEDERI GENERALE Instalatiile se vor executa cu resprctarea prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94 si a Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare cu tevi din PP md. N.P. 003 96.
-

Materiale Pentru instalatiile de canalizare menajera vor utiliza: tevi din polipropilena pentru presiuni nominale 2,5 4; piese speciale pentru instalatii de canalizare din polipropilena, pentru etansare cu garnituri de cauciuc, ambele cu caracteristici si dimensiuni conform anexa 3A1 din Normativ pentru proiectarea executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena in NP. 003-96; obiecte sanitare din portelan sanitar (lavoare, pisoare, vase WC); obiecte sanitare din material plastic si fibra de sticl (sifoane de pardoseala); rezenrvor pentru vas WC, din polietilena, complet echipat; accesorii si stelaje de montaj. Obiectele sanitare vor fi insotite de certificate eliberate de productor sau dup caz vor fi agrementate tehnic conform IegisIatiei in vigoare. Verificarea materialelor Inainte de punerea in opera materialele vor fi verificate vizual si dimensional. Prin examinare vizuala se va urmari ca: tevile sa fie drepte, culoarea Ior sa fie uniforma si de aceiasi nuanta; suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fr fisuni, arsuni sau cojeli; sa nu fie bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii; suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelari, incluziuni, cojoli etc. Prin verificarea cu subIeruI se urmreste ca: abaterile Ia diametrul exterior, Ia diametrul interior al tevilor si al mufelor fitingurilor se vor inscrie in Iimitele valorilor inscrise in prospect. Materialele gsite necorespunztoare nu vor fi puse in lucru. Manipularea, transportul si depozitarea materialelor Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securittii muncii si in asa fel incat acestea sa nu se deterioreze si sa nu se inregistreze accidente din rndul personalului manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile Cap 2.8 din Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrri de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire ed.1996. Transportul materialelor se va face astfel incat sa nu se deterioreze materialele iar pensonalul sa nu fie pus in pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a muncii pentru Iucrri de instalatii tehnico-sanitane si de inclzire ed.1996. Pastrarea si depozitarea materialelon se va face in spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna Ior conservare respectnd prevederile pct. 2.4.4. din Norme generale de protectie a muncii ed. 1996. Manipularea materialelor din polipropilena se va face cu grija, pentru a le feri de lovituri sau de zgrieturi, nu vor fi aruncate, iar deasupra Ior nu se vor depozita sau arunca alte materiale. Tevile se vor aranja pentru transport numai orizontal, pe suprafete drepte si netede, sprijinite continuu pe toata lungimea Ior, in stive care sa nu depseasc 1,50 m inltime. La transportul cu autocamioanele al tevilor din polipropilena cu lungimi mai mari de 4 m, autocamionul respectiv trebuie si fie prevzut, in mod obligatoriu cu remorca monoaxa. Pe durata transportului materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se rsturna unele peste altele, nu se vor efectua transporturi cu alte materiale asezate deasupra materialelor din polipropilena. De asemeni, transportul materialelor din polipropilena trebuie efectuat Ia adpost de actiunea directa a radiatiilor solare, iar pe timp friguros
-

trebuie Iuate masuri suplimentare de asigurare contra loviturilor sau de zgrieturilor. Materialele din polipropilena vor fi depozitate in magazii inchise, bine aerisite sau in locuri ferite de soare.Temperatura de depozitare recomandata va fi cuprinsa intre 0 si +450 C Tevile se vor aranja in rastele orizontale pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe inltimi de maximum 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toata lungimea, pe suprafete drepte si netede. Fitingurile se vor aranja in rafturi, de asemenea, pe sortimente si dimensiuni. Tehnologii de imbinare si fasonare Temperaturile optime de prelucrare a materialelor din polipropilena in atelier cat si Ia montarea pe santier sunt de +5C pn la +300C. Nu se recomanda prelucrarea mecanica a tevilor la temperaturi sub 5C, insa deformarea la cald se poate efectua. Prelucrarea materialelor din polipropilena se va efectua numai de ctre personal tehnic de specialitate instruit in domeniul prelucrrii materialelor plastice. La efectuarea operatiilor de prelucrare a materialelor din polipropilena se va tine seama de plasticitatea materialului Ia temperaturi relativ sczute si de coeficientul redus de transmisie a cldurii, ceea ce poate provoca inclzirea sculelor prelucrtoare si impiedica lucrul prin inmuierea materialului. Nu este permisa rcirea sculelor cu apa in timpul prelucrrii. Suprafata prelucrata nu trebuie sa prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pn la aparitia de crpaturi. Pentru operatiiIe de taiere, lipire, polizare, gurire si deformri Ia cald se vor respecta prevederile din normativul cu in N.P 003 96, anexa 5. Imbinarea conductelor de canalizare din PP intre ele sau cu piese fasonate se realizeaz cu inele de cauciuc pentru etansare. Tehnologia de executie a acestor imbinri va respecta prevederile din anexa 5 a normativului cu ind N P.- 003- 96 Conditii de montare Conductele se vor monta paralel cu elementele de constructii adiacenterespectnd pantele indicate in planuri. Nu se realizeaz imbinri in zonele de trecere ale acestora prin pIansee, pereti, plafoane sau rosturi de tasare. Tevile din PP se pot monta aparent, mascat (in slituri, in elemente de constructii), ingropate in pmnt si in canale vizitabile si nevizitabile. La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta cu tub de diametru mai mare, tot din PP sau alt material (PVC, metal). Diametrul interior al tubului de protectie va fi cu 10-20mm mai mare dect diametrul exterior al tevii. Spatiul liber intro teava PP si tubul de protectie se va completa cu psla minerala, carton, etc. La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finite a peretilor, iar Ia trecerile prin plansee tubul de protectie va depsi partea superioara finita a planseului cu 20mm si va fi Ia nivelul pantii finite inferioare a planseuIui. Nu se admit imbinni ale conductelor in mansoanele de protectie. Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 3cm. In cazul retelelor aparente tevile se vor monta numai dup ce s-au executat tencuielile. Distanta Iibera de Ia conducta Ia perete va fi maximum 3cm. Montarea obiectelor sanitare se va face pe stelaje specifice fiecrui obiect. Acestea, precum si rezervoarele de splare ale WC-urilor, se vor prinde in structura de rezistenta a peretilor, pe pozitiile si Ia distantele din proiectul de instalatii sanitare, si inltimile normate in STAS 1504-85.
-

Pe stelaje se vor lega si racordurile specifice obiectului Ia conductele corespunztoare montate in pereti. Montarea propriu-zisa a obiectelor si a armaturilor caracteristice acestora, se face numai dup executarea si finisarea peretilor. Obiectele se fixeaz prin suruburi de stolajele metalice, apoi se fac Iegturile la armaturile obiectului Confectionare si montare dispozitive de preluare a dilatrilr si eforturilor din conducte In cazul tuburilor din P imbinate,cu piese de legatura cu garnituri de cauciuc,preluarea dilatarilor se va realiza prin mentinerea unei distante de 10mm intre tubul de PP si capatul fiecarei mufe.Conductele orizontale de canalizare(colectoarele aparente)in PP, se vor sustine de elementele de rezistenta cu coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub dupa mufa acestuia.Coloanele se vor sustine astfel: pentru coloanele care sunt incastrate la nivelul planseului, se vor monta cate doua bratari de ghidaj la distanta de 1-2 m pe fiecare nivel; pentru coloanele care traverseaza planseele prin goluri,pentru fiecare tub se va prevedea cate un punct si o bratara de ghidaj la fiecare nivel La baza si varful coloanei se vor monta puncte fixe,prinderea si sustinerea conductelor orizontale se face cu: console de sustinere din resturi de teava in PP(usor turtita,fasonata la cald)fixate in perete bratari de perete tip MUPRO,HILTI sau similiar. Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a doua inele de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete.Distantele intre dispozitivele de sustinere pe orizontala ale conductelor din PP sunt conform tabel 1pct.3.26 din normativ ind.N.P.-003-96. In cazul montajului aparent aI conductelor distanta intre conducta si peretele finisat (tencuit inainte de montaj) va fi de maximum 3cmProbarea instalatiilor In conformitate cu prevederile normativului 19-94,cap.13 conductele interioare de canalizare a apelor von fi supuse la urmatoarele incercari: 1. incercarea de etanseitate; 2. incercarea de functionare. Incencarea de etanseitate la presiune la rece-se efectueaza prin verificarea etanseitatii pe tot traseul conductelor si la punctele de imbinare prin umplerea cu apa a conductelor pana la nivelul de fefulare prin sifioanele de pardoseala si obiectele sanitare. Incercarea de functionare-se efectueaza prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de scurgere la debitul nominal de functionare. PRINCIPALELE ETAPE SI ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR 1. Primirea proiectului de baza, verificarea si analizarea lui, formularea si prezentarea eventualelor obiectiuni in forma scrisa, beneficiarului si proiectantului de specialitate. In conformitate cu Legea nr. 10-1995 art. 13, constructorul va verifica daca proiectul de baza este verificat de ctre verificatorul atestat MLPAT. 2. Dupa acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvarii eventualelor obiectiuni) si incheierea contractului de executie a lucrarilor, se va intocmi: extrasul principalelor materiale si echipamente ,conform listelor de cantitati de lucrari, a listelor de materiale, echipamente si dotni precum si a fiselor tehnico. extrasul principalelor anexe de inventar : schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de protectie, scari mobile, rulete, nivele etc. 3. Stabilirea graficului de executie a principalelor Iucrri de instalatii montaj care rezulta din proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrarilon de constructii si alte instalatii si cu termenul din contractul incheiat cu beneficiarul.
-

4. Stabilirea structurii, calificrii, numrului si esalonrii fontei de munca, pe baza tormenului contractual si a graficului de executie a principalelor lucrri 5. Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranta a materialelor necesare in prima urgenta apoi a celorlalte materiale, functie de esalonarea Iucrrilor. 6. Selectionarea si angajarea fontei de munca necesara, a responsabililor tehnici cu executia, instruinea asupra lucrrilor de instalatii -montaj, instruirea asupra protectiei si igienei muncii,- inclusiv semnarea fiselor individuale de instructaj- dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protectie etc. , precum si organizarea muncii conform graficului do esalonare a Iucrrilor. 7. Proiectantul propune ca lucrrile de baza ale instalatiei sa fie executate in urmtoarea ordine; -montarea conductelor, suportilor si accesorilor instalatiei, conform prevederilor Narmativului I 9-94 si a prevedenibor pnozentului cabot de sancini; -efectuanea probelor hidraulice de etanseitate a instalatiilor, conform prevederilor Normativului 19-94 a Normativului C 56 si a provederilor prezentului caiet de sarcini,montarea obiectelor sanitare; -efectuarea probelor de functionane conform prevederilor Normativului I 9-94 a Normativului C 56 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;- efectuarea receptiei la terminarea lucrrilor conform HG 273/1994. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Pe perioada de executie a Iucrrilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in NGPM-2002, Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT 1993 si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru Iucrrile de instalatii tehnico-sanitare si de inclzire -1996. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR Pentru perioada de executie a lucrrilor, masurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrarii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executrii lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora C 300-94. NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA 1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in constructii; 2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a Iucrrilor de constructii; 3. HGR nr 766 / 1997 Hotrrea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii; 4. Ordin MI. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor; 5. Ordonanta G.R. privind aprarea impotriva incendiilor nr. 60 / 1997; 6. H.G.R. nr.5i / 1992 privind unele masuri pentru activitati de prevenire si stingere a incendiilor 7. P118 / 1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; 8. I 9 / 1994. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare; 9. 19 /1 1997. Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare; 10. C 56. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora; 11. Norme generale de protectie a muncii, editia 2002; 12. Norme specifice de securitate a muncii pentru Iucrri de instalatii tehnico sanitare si de incalzire editia 1996. 13. STAS 1478 / 90. Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa Ia constructii civile si industriale. Prescriptii generale; 14. STAS 1795 -90. lnstalatii sanitare. Canalizri interioare. Prescriptii fundamentale;
,

15. STAS 1504-85. Instalatii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor. Prezentul caiet de sarcini contine prevederi minimale care pot fi extinse in raport cu complexitatea lucrarilor efectiv necesare si cu respectarea legislatiei tehnice in vigoare. Intocmit, Ing. Florin Chivu