Steve Jobs credea in importanta vietii, in puterea de a crea si de a schimba lumea in fiecare zi.

Si, poate mai mult decat orice, era convins ca este esential sa credem in ceva. Mai jos sunt doar unele dintre sfaturile si credintele pe care Jobs le-a impartasit unei lumi intregi, de-a lungul anilor: 1. Fii mereu infometat si nesabuit. 2. Daca nu ai gasit inca ceea ce cauti, nu te opri. Nu renunta. Asa cum se intampla in toate situatiile care tin de viata, vei sti cand ai ajuns unde trebuie. Si, ca in orice mare relatie, va deveni din ce in ce mai bine de la an la an. 3. Cand aveam 17 ani, am citit undeva urmatoarele: "Daca iti traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima, pana la urma tot vei avea dreptate". Asta m-a influentat mult, iar de atunci, vreme de 33 de ani, m-am intrebat zilnic uitandu-ma in oglinda: "Daca astazi ar fi ultima zi din viata, as vrea sa fac ceea ce o sa fac astazi?". Si ori de cate ori raspunsul era negativ mai multe zile la rand, stiam ca trebuia sa schimb ceva. 4. Nu avem sansa sa facem prea multe lucruri, iar toti ar trebui sa exceleze. Pentru ca asa e viata noastra. 5. A-ti aminti ca intr-o buna zi vei muri este cel mai bun mod pe care il stiu de a evita capcana unei gandiri care iti spune ca ai ce sa pierzi. 6. Nu poti sa unesti punctele privind in viitor; poti face astfel de conexiuni numai daca privesti in trecut. Asa ca trebuie sa ai incredere ca punctele se vor uni cumva in viitor. Trebuie sa crezi in ceva - in instinct, in destin, in viata, in karma, in orice. Aceasta abordare mi-a fost intotdeauna de folos si mi-a schimbat viata. 7. Designul nu inseamna doar cum arata ceva. Designul inseamna cum functioneaza. 8. Vreau sa fac universul sa rasune. 9. Nimeni nu vrea sa moara. Nici macar oamenii care vor sa mearga in rai nu vor sa moara ca sa ajunga acolo. Si, cu toate acestea, moartea este destinatia pe care o impartim cu totii. Nimeni nu i-a scapat vreodata. Si chiar asa si trebuie sa fie pentru ca moartea este probabil cea mai buna inventie a vietii. Este factorul de schimbare. Inlocuieste vechiul cu noul. Acum voi sunteti noul, dar intr-o zi, nu foarte indepartata, veti deveni vechiul si veti fi indepartati. Regret ca sunt dramatic, dar acesta este adevarul. 10. Nu ma intereseaza sa fiu cel mai bogat om din cimitir. In schimb, pentru mine conteaza sa merg seara la culcare spunand ca azi am realizat ceva minunat. 11. Nu poti sa-i intrebi pe clienti ce isi doresc si pe urma sa incerci sa le oferi lucrul respectiv. Pana cand vei reusi sa il construiesti, ei isi vor dori deja altceva. 12. Modelul meu pentru afaceri sunt cei de la The Beatles. Erau patru barbati care si-au controlat unul altuia tendintele negative; s-au echilibrat reciproc. Si totalul era mai bun decat suma partilor. 13. Atentia si simplitatea au reprezentat una dintre mantrele mele. Simplu poate fi uneori mai dificil decat ceva complicat: trebuie sa muncesti din greu pentru a-ti limpezi gandirea, pentru a transforma un

lucru in ceva simplu. Dar merita toate eforturile pentru ca, odata ce ai reusit, poti muta muntii. 14. Sunt convins ca aproximativ jumatate din ceea ce ii separa pe antreprenorii de succes de cei anonimi este pura perseverenta. 15. Timpul tau e limitat, asa ca nu-l petrece traind viata altcuiva. Nu te lasa prins de dogma - care inseamna sa traiesti cu rezultatele gandirii altor oameni. Nu lasa zgomotul facut de opiniile celor din jur sa acopere sunetul vocii tale interioare. Si, cel mai important, fii curajos si urmeaza-ti inima si intuitia. Cumva, ele stiu deja ce iti doresti sa devii cu adevarat. Restul e pe locul al doilea. Autor: Mihaela Pascu

Va rmne probabil n istoria lumii drept managerul. i antreprenorul. A lansat produse nemaivzute, a scris istorie i probabil muli vor ezita de-acum nainte s mai mbrace o helanc neagr, pe care s o asorteze cu blugi i pantofi sport. Cine a fost totui personajul Steve Jobs? Este aproape imposibil s vorbeti acum despre Steve Jobs, la cteva zile de cnd s-a stins din via, fr s strecori cuvinte precum geniu, vizionar sau legend a lumii tehnologiei. i nimeni nu poate contesta faptul c a devenit de-a lungul ultimelor cteva decenii o adevrat emblem n Silicon Valley, nu doar pentru felul n care a fcut din Apple una dintre cele mai valoroase companii din lume, dar i pentru stilul carismatic prin care a cldit imaginea acestui imperiu.

Mai puini tiu ns realitatea. n spatele acestei mti atent construite a stat de fapt un tiran cu o personalitate extrem de dificil. Reputaia mai puin cunoscut a lui Steve Jobs a nceput s prind contur nc din anii '80, n primii ani ai Apple. Jeff Raskin pusese bazele Macintosh i coordona acest proiect cnd i-a scris lui Mike Scott, preedintele Apple, pentru a se plnge cu privire la Jobs, un "copil teribil"care prea s fie din ce n ce mai interesat de munca lui. L-a descris atunci drept cineva care acioneaz fr s gndeasc, ia decizii de multe ori absurde fr s se consulte cu nimeni, nu se ine de promisiuni, nu respect obligaii, nu vine de multe ori la ntlniri sau edine i este adesea iresponsabil. i pare s fi avut dreptate.

Steve Jobs n-a dat niciodat prea mare importan regulilor. Maina lui, spre exemplu, era destul de uor de recunoscut n parcarea sediului din Silicon Valley al Apple. Era singura fr plcue de nmatriculare, parcat mai mereu n locurile rezervate persoanelor cu dizabiliti, doar pentru c nu avea rbdare s caute un loc cum fceau toi ceilali angajai, fie ei programatori sau executivi din companie. Era, totodat, i singura main nemeasc foate puternic i rapid - o pasiune motenit de la tatl su, n ciuda stilului su de via destul de umil prin comparaie cu grandoarea de care ddeau dovad ali titani ai tehnologiei. Decenii ntregi a condus mai nti modele Porsche i apoi Mercedes, automobile care l-au inspirat i pentru designul primelor computere produse de Apple.

Nici banii n-au fost foarte importani pentru Steve Jobs. Nimic de zis, n-a dus lips, dat fiind averea estimat de revista american Forbes la 7 miliarde de dolari (5,27 miliarde de euro) pe care a construit-o mai mult din aciunile deinute la Disney dect din cele de la Apple, ns implicarea lui n compania pe care a fondat-o n urm cu 35 de ani n-a fost nici pe departe pentru recompensele materiale. Salariul lui Jobs a fost, cel puin n ultimii 14 ani, de cnd s-a ntors n companie dup o absen de mai bine de un deceniu, de numai un dolar pe an.

A cldit practic un adevrat imperiu de peste 300 de miliarde de dolari fr s-i pese de componenta financiar, ci doar pentru distracie, motivat fiind de dorina de a oferi cele mai spectaculoase produse. i a fcut acest lucru punnd o presiune enorm pe oamenii din companie. Nu degeaba exist attea poveti care l descriu drept un tiran ce nspimnta angajaii i pe cei din jur, cu o ncpnare i un temperament greu de controlat care l mpingea la izbucniri nervoase asupra subalternilor i la concedieri fcute pe loc, uneori din motive ct se poate de nensemnate. L-a dat afar pe Jeff Raskin, spre exemplu, cnd a aflat de nemulumirile exprimate n ce-l privea. Sau a concediat o asistent pentru c i-a cumprat o altfel de ap mineral dect cea pe care o dorea. "Pn i cel mai favorizat angajat poate s ajung s primeasc o mulime de reprouri din partea lui", spunea Edward Eigerman, un inginer din cadrul Apple, ntr-un interviu acordat mai demult revistei americane Wired. "Aici mi este fric s nu fiu concediat mai mult dect n oricare alt parte unde am lucrat", a completat el i, de cele mai multe ori, soluia pentru a nu cdea prad toanelor lui Jobs era pur i simplu s-l evite pe holurile cldirii de birouri i s nu-i rspund la telefon. "Nimeni nu l salut i angajailor, n special mai noi sau fr funcie nalt, le e fric de el", povestea un alt angajat al Apple.

Cu toate acestea, angajaii i-au rmas de-a lungul timpului devotai lui Jobs, pentru c anarhia era echilibrat de farmecul su personal, aproape irezistibil, i de stilul carismatic debordant chiar i atunci cnd nu era pe scen n faa a mii de oameni pentru a lansa vreun produs. Asemenea unei feline, acum era blnd i n secunda urmtoare scotea ghearele. Atitudinea tiranului i-a gsit ns justificare i n perfecionismul care l-a caracterizat nc din copilrie. La vrsta de 13 ani, l-a sunat pe eful HP ca s-i cear componente gratuite pentru computer i chiar a reuit s-l conving. Steve Jobs avea practic nc de atunci ateptri i standarde astronomice care s-au transformat de-a lungul carierei n pretenii pe msur, chiar dac acest lucru l-a costat uneori locul de munc, alteori parteneriate importante de afaceri. Era ns dispus s fac orice pentru a obine ceea ce i dorea, iar cnd acest lucru se ntmpla, adic foarte des, considera c oricum i se cuvine. i dac n-ar fi fost att de talentat i decis, ar fi ajuns probabil s fie luat peste picior i ridiculizat pentru caracterul i temperamentul lui.

Viziunea, ns, nu i-a lipsit. Combinat cu nelegerea uluitoare a tehnologiei, n ciuda trecerii timpului care i-a fcut pe muli executivi incapabili s in pasul, cu simul aproape supraomenesc asupra lucrurilor care ar atrage consumatorii i cu convingerea c designul unui produs conteaz poate chiar maimult dect aspectele tehnice, a dus la formarea unul adevrat cult n jurul produselor Apple. Discursurile lui i prezentrile susinute cu diverse ocazii, de fiecare dat mbrcat n deja bine-cunoscuta "uniform"compus din blugi i o helanc neagr, au fost ateptate

cu sufletul la gur de foarte muli, nu numai pentru c Jobs avea un adevrat talent s in oamenii n suspans, dar i pentru c nvluia tot ceea ce fcea n mister Dincolo de faptul c avea tendina s controleze fiecare detaliu, implicndu-se pn i n procesele nensemnate din dezvoltarea unui produs, insista ca totul s rmn secret. Cteodat, secretomania companiei Apple se apropia chiar de paranoia; angajaii nu aveau voie s vorbeasc despre munca lor dup ce plecau de la birou i, de multe ori, nici mcar nu tiau exact pentru ce anume lucreaz. Mai puin de cteva zeci de oameni au tiut, spre exemplu, cum arta de fapt iPhone nainte ca Steve s-l lanseze la Macworld n 2007. "Suntem pe celule, ca o organizaie terorist. Lumea tie doar minimul necesar", spunea Jon Rubinstein la acea vreme, cnd nc era executiv n companie. Iar perioada dinainte de lansare a fost un calvar pentru cei implicai, dup cum a povestit unul dintre jurnalitii Wired o scen devenit emblematic despre stilul lui Jobs. Era o diminea din 2006, cu aproape un an nainte; demonstraia prototipului mergea prost, din nou. n sala de conferine din sediul Apple, civa dintre inginerii de top se chinuiau s testeze dispozitivul care s-a dovedit ns un dezastru - nu numai c avea probleme, pur i simplu nu funciona, convorbirile se ntrerupeau, bateria nu se ncrca pn la capt i lista prea s nu se mai termine. La finalul prezentrii, Steve Jobs a aruncat o privire ptrunztoare, rece i dur, ctorva dintre ingineri, spunnd: "N-avem nc un produs". A fost mai nfiortor dect una dintre cunoscutele lui ieiri nervoase, reacie cu care toat lumea ar fi fost obinuit. "A fost una din puinele di cnd m-a trecut un fior pe ira spinrii", a povestit sub anonimitate unul dintre inginerii prezeni la acea ntlnire. Implicaiile situaiei erau ct se poate de grave. Telefonul urma s fie piesade rezisten a urmtorului eveniment Macworld i, dac nu era gata, totul risca s se transforme ntr-un fiasco, criticii lui Jobs ar fi ajuns n al noulea cer, iar aciunile Apple la burs ar fi avut cu siguran de suferit. Ca s nu mai vorbim de reacia celor de la AT&T, dup un an i jumtate de ntlniri secrete pentru negocierea condiiilor de vnzare a unui telefon mobil. Pentru echipa de ingineri, urmtoarele trei luni au fost cele mai grele i stresante din ntreaga lor carier, cu scandaluri zgomotoase, nopi nedormite i demisii. ase luni mai trziu telefonul ajungea n magazine. Realizrile lui Steve Jobs i produsele prin care a schimbat lumea au fcut din el unul dintre cei mai adorai i admirai executivi din ultimele decenii. Povestea carierei sale fabuloase ncepe n anii '70, cnd, dup ce a renunat la facultate nc din primul semestru, a ales calea antreprenoriatului i a nfiinat mpreun cu Steve Wozniak compania Apple, pe care a condus-o aproape zece ani, punnd atunci bazele a ceea ce a fost numit ulterior un uria start-up cu toleran sczut la imperfeciune. "Steve Jobs era o real problem. Era foarte ncpnat, un copil teribil."Aa l-a descris Arthur Rock, unul dintre fondatorii Silicon Valley, cu o vast experien cu "geniile din tehnologie", fr s se sfiasc s recunoasc motivele pentru care a susinut concedierea executivului n 1985. "Nu l interesa pe cine supra, nu voia s fac lucrurile dect dup bunul su plac, nu spunea nimnui ce face i era extrem de individualist", povestete Rock. Indiferent de aceste defecte, Steve Jobs a cldit o companie n spirit ct se poate de antreprenorial i a inovat nc de pe atunci. Treptat ns, Apple a nceput s se transforme tot mai mult ntr-o corporaie, mai ales sub conducerea lui John Sculley, cel care a fost numit CEO n 1983. Jobs a fost cel care l-a convins pe Sculley s vin n companie, dei acesta avea deja o carier solid la Pepsi. "Vrei s vinzi ap ndulcit toat viaa sau vrei s vii cu mine i s schimbm lumea?", i-a spus Jobs. Nedesprii pentru o vreme, cei doi au nceput s aib n acea perioad tot mai multe nenelegeri la care s-au adugat i disensiunile cu Steve Wozniak, cumul de factori care a mpins

consiliul de administraie s-l nlture pe Steve din companie.

Realizrile lui Steve Jobs i produsele prin care a schimbat lumea au fcut din el unul dintre cei mai adorai i admirai executivi din ultimele decenii. Povestea carierei sale fabuloase ncepe n anii '70, cnd, dup ce a renunat la facultate nc din primul semestru, a ales calea antreprenoriatului i a nfiinat mpreun cu Steve Wozniak compania Apple, pe care a condus-o aproape zece ani, punnd atunci bazele a ceea ce a fost numit ulterior un uria start-up cu toleran sczut la imperfeciune. "Steve Jobs era o real problem. Era foarte ncpnat, un copil teribil."Aa l-a descris Arthur Rock, unul dintre fondatorii Silicon Valley, cu o vast experien cu "geniile din tehnologie", fr s se sfiasc s recunoasc motivele pentru care a susinut concedierea executivului n 1985. "Nu l interesa pe cine supra, nu voia s fac lucrurile dect dup bunul su plac, nu spunea nimnui ce face i era extrem de individualist", povestete Rock. Indiferent de aceste defecte, Steve Jobs a cldit o companie n spirit ct se poate de antreprenorial i a inovat nc de pe atunci. Treptat ns, Apple a nceput s se transforme tot mai mult ntr-o corporaie, mai ales sub conducerea lui John Sculley, cel care a fost numit CEO n 1983. Jobs a fost cel care l-a convins pe Sculley s vin n companie, dei acesta avea deja o carier solid la Pepsi. "Vrei s vinzi ap ndulcit toat viaa sau vrei s vii cu mine i s schimbm lumea?", i-a spus Jobs. Nedesprii pentru o vreme, cei doi au nceput s aib n acea perioad tot mai multe nenelegeri la care s-au adugat i disensiunile cu Steve Wozniak, cumul de factori care a mpins consiliul de administraie s-l nlture pe Steve din companie.

A fost ns o micare greit. Compania a intrat ntr-o perioad de declin i a schimbat mai muli CEO. Cnd Jobs a revenit la conducere, n 1997, Apple de-abia se mai inea pe picioare. Acum ns este cea mai valoroas companie de tehnologie din lume, cu mult naintea unor gigani precum Microsoft, Dell sau Google, are numeroi fanatici peste tot n lume i produse la care rvnesc majoritatea competitorilor. Este greu de imaginat cum s-ar fi putut ntmpla toate aceste lucruri dac Apple s-ar fi conformat filozofiilor standard din Silicon Valley. i dac Jobs ar fi acceptat s conduc n continuare structura corporatist n care se transformase Apple. n schimb, s-a ntors la antreprenoriat i a ales s pstreze corporaia, dar s-i aplice reguli i strategii antreprenoriale, un pariu care, cel puin judecnd dup succesul din ultimii ani al Apple i al produselor iPhone i iPad, a fost ctigtor. Felul de a fi al omului Steve Jobs i cheia succesului executivului Steve Jobs au fost dintotdeauna o obsesie pentru muli. Cum a devenit aa, de unde s-a tras abilitatea aproape draconic de a fora i inspira totodat oamenii s dea tot ce au mai bun i ce l-a mnat s revoluioneze lumea tehnologiei sunt doar cteva dintre ntrebrile care macin acum i mai mult. Motenirea genetic de-a dreptul curioas poate oferi o explicaie, scrie revista Wired. Tatl biologic al lui Jobs, Abdulfattah John Handali, i mama, Joanne Simpson, l-au dat pe Steve spre adopie unei familii de clas mijlocie Paul i Clara Jobs. Cei doi au fcut tot posibilul s compenseze eventualele sentimente de respingere pe care le-ar fi putut resimi n perioada copilriei, o teorie cu care Steve n-a fost ns n mod neaprat de acord, dei poate fi una dintre explicaiile pentru modul lui oarecum autist de a relaiona cu cei din jur.

Pe de alt parte, curiozitatea a fost un alt factor care l-a modelat pe Steve Jobs. "Cred cu trie n plictiseal i n faptul c ea face loc curiozitii de la care pornete totul", spunea la un moment dat Jobs. Aa a nvat s citeasc nainte de vrsta de apte ani, o pasiune pe care sistemul autoritar de nvmnt i-a furat-o, la fel cum acelai motiv l-a mpins s devin un copil problem pe care doar o profesoar neleapt de clasa a patra a reuit s-l ndrepte. ntreaga lui copilrie i-a demonstrat ns c atitudinea rebel i ncpnat pot s-i aduc orice dorea, iar ca adult, Jobs a continuat s procedeze exact la fel fr s mai poat fi considerat un copil rsfat, ci mai degrab un dictator. Nimic din toate acestea n-a contat ns foarte mult n ochii lumii. Companiile s-au msurat mereu cu Apple, iar directorii executivi din lumea tehnologiei s-au comparat cu Steve Jobs, spernd s fure mcar o frmi din ceea ce-l face pe acesta un guru n domeniu. Cu mai bine de o generaie n urm, n locul lui Jobs a fost Robert Noyce, cofondatorul Intel, ns dup el va rmne probabil un loc gol, de vreme ce lista potenialilor candidai la titlu e scurt i conine executivi care, cel puin pn acum, n-au dat dovad de o real sclipire. Steve Jobs va marca probabil lumea mai mult dect au fcut-o Jack Welch, fostul ef al General Electric, sau Richard Branson, cel care conduce Virgin. i acum, dup ce a fost rpus de boala cumplit cu care s-a luptat n ultimii opt ani, nici Silicon Valley nu va mai fi la fel.

Ne-am cunoscut n lume mult i ne-am ndrgostit n prip Creznd c timpul ne ascult Am zis... Oprete-te!... Stai o clip!... Cuprins de iubirea sfnt Pluteam pe-a dorului arip ns a fost arip frnt i am plutit numai... o clip. De dragoste i voioie Noi am fcut mare risip n cntec, joc i poezie Dar au pierit toate-ntr-o... clip. Acum sunt trist, suprat Iar inima mea strig, ip C dragostea nflcrat A dinuit numai... o clip. Din fraged adolescen Iubirean inimi se-nfirip Dar printr-a soartei violen Dispare totul ntr-o... clip.

Exista patru lucruri in viata care nu se mai pot recupera: o vorba dupa ce ai spus-o...... o sansa dupa ce ai pierdut-o......timpul dupa ce a trecut.......iubirea pt cel ce nu lupta......Insa iubirea mai are o speranta.........daca reincepi lupta !!!........

Iarta-ma ca te iubesc, iarta-mi nazuinta, iarta-mi spiritul-copil, iarta-mi suferinta. Iarta-ma ca-ti spun mereu "iarta-ma, iubire", iarta-ma, caci sunt doar eu, mica dezamagire. Iarta-ma ca te iubesc, iarta-mi nebunia, iarta-ma ca te-amagesc, iarta-mi copilaria.

Indragosteste- te de cineva care sa te iubeasca, care sa te astepte, care sa te inteleaga chiar si la nebunie, de cineva care sa te ajute, sa te ghideze, sa fie speranta ta, sa fie totul ptr tine. Indragosteste -te de cineva care sa nu te tradeze, care sa-ti fie fidel, care sa viseze impreuna cu tine, la felul tau de a fii, la spiritul tau. Indragosteste-te de cineva care sa te astepte pana la final, care sa fie exact asa cum nu te-ai asteptat, cum nu ai sperat. Indragosteste-te de cineva care sa sufere alaturi de tine, care sa rada alaturi de tine, care sa te imbratiseze cand ai nevoie. Indragosteste-te de cineva care sa se intoarca la tine dupa o cearta. Indragosteste-te de cineva care te iubeste._ "nu te indragosti de dragoste"._ e atat de usor de spus...

MERGI CU INCREDERE IN DIRECTIA VISURILOR TALE,TRAIESTE VIATA PE CARE TI-AI IMAGINAT-O....

Pe-aleea in frunze, in batai de vant Sub castanii tristi, dezgoliti de toamna Te astept si astazi...nu mai stiu de cand Sa m-alini in suflet, sa-mi pasesti in palma. Sa privesc cum parul-ti se-mpleteste 'N- adieri usoare ca cerul senin Si cum aurora, diafan pluteste Ca un nimb de inger peste paru-ti fin. Si sa simt caldura, patima-ti usoara Inflorind begonii, ofilite-n glastre Sa-ti imbraci privirea ca odinioara Cu un iz feeric al iubirii noastre. Ai ramas in ganduri, rost al tineretii Si de-atata vreme, parca n-ai trecut... Si mai simt si-acum, prizonier tristetii Pe batrane buze, dulcele-ti sarut. Te astept din nou, sa imi zbori prin vise Sa-mi carpesti c-un zambet, voalul de suspine. Sa te-ntorci, iubito, portile-s deschise! Te astept si astazi, te astept si maine...O saptamana plina de flori si bucurii,...sa fii fericita...

Mereu veni-va un nou maine, Se va sfarsi mereu in ieri, Si anii nu-ti vor mai intoarce Pierdutele intarzieri.

Tot ca exercitiu de imaginatie va invit sa vedeti cum ar fi sa traiti fara a avea asteptari de la nimeni si de la nimic. Oare ce ar mai ramne din viata noastra daca am elimina toate asteptarile? Sa traiesti total doar n momentul prezent, sa nu opui rezistenta la nimic din ceea ce ti este dat sa traiesti, sa nu mai ai nici o dorinta! Sa fie oare cu putinta? Macar ca exercitiu de imaginatie putem testa acest mod de a trai, aces mod de A FI. Fara asteptari de la viata, fara asteptari de la cei dragi, fara asteptari de la cei mai putin dragi, fara asteptari de la guvern sau de la primarie, fara asteptari de la oameni, n general, ce-ar mai ramne n mintea noastra? Ce altceva ar mai gndi mintea noastra? Toate starile de furie au la baza o frustrare, adica o asteptare nemplinita. Ne nfuriem atunci cnd ne asteptam la ceva si obtinem altceva. Vrem sa nchidem o usa, nu sta nchisa si atunci ne nfuriem pe ea si o trntim sau o njuram. Pacatoase si paguboase obiceiuri! Orice asteptare nemplinita se transforma ntr-o frustrare. Frustrarile snt toxine pentru psihic asa cum radicalii liberi snt toxine pentru corp. Daca nu avem un sistem capabil sa le elimine, frustrarile se aduna si treptat ne vor face infirmi din punct de vedere sufletesc si spiritual. Traiti, macar ca exercitiu de imaginatie, fara asteptari. Bucurati-va si minunati-va de fiecare clipa, de tot ceea ce va iese n cale. Bucurati-va de fiecare lucru pe care l vedeti ca si cum l-ati vedea prima oara. Nu va atasati de nimic, nu respingeti nimic. Cautati doar sa ntelegeti totul si sa cuprindeti n perceptia voastra un cadru mult mai larg al realitatii din care fac parte cele ce va snt date sa le traiti, din care faceti parte voi nsiva. Macar ca exercitiu de imaginatie! De asemenea, traiti fara sa va gnditi ca aveti de ndeplinit asteptarile cuiva. Daca e sa tineti cont de asteptari, tineti cont doar de asteptarile inimii voastre. (Retineti ca am precizat ale inimii voastre si nu ale mintii voastre!). Am putea spune ca visele snt tot un fel de asteptari, nsa nu este o problema daca visam si apoi spunem Doamne faca-se Voia Ta!. Ma refer mai mult la asteptarile imediate. Asteptari prin care cerem cumva ca ceilalti sa se comporte ntr-un anumit fel, asteptari prin care vrem ca altcineva sa ne rezolve problemele sau sa ne faca fericiti. Sa ne ocupam mai nti de acestea si apoi vom trece si la altele mai adnci! Eliminati acel gen de comportament prin care asteptati ca altcineva sa va faca fericit.

Te iubesc nu doar pentru ceea ce esti Ci si pentru ceea ce sunt eu Atunci cand sunt cu tine. Te iubesc Pentru acea parte din mine

Pe care tu o aduci la suprafata. Te iubesc Pentru ca iti asezi mana Pe inima mea in forma de cupa Si treci peste toate acele lucruri Slabe si stupide Vazand in schimb Si scotand la lumina Toate acele frumuseti Pe care nimeni nu le-a privit suficient de atent Pentru a le observa. Te iubesc Nu numai pentru Ceea ce ai facut din tine Ci si pentru ce ti-ai propus Sa faci din mine. Te iubesc pentru ca ma ajuti sa fac Din haosul vietii mele Nu o taverna Ci un templu. Te iubesc Pentru ca ma ajuti sa-mi incep Activitatile mele de zi cu zi Nu cu un repros Ci cu un imn. TE IUBESC!