Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Edvard Grieg a fost compozitor si pianist norvegian. S-a nscut n orasul Bergen din Vestul Norvegiei la
15 iunie 1843
Grieg a crescut ntr-o familie cu traditii muzicale. ncepnd din 1849 mama i-a fost si cea dinti
profesoar de pian .
In 1858, la ndemnul unei rude prin aliant, celebrul violonist Ole Bull care
vizitase familia Grieg la resedinta ei de la Landaas, lng Bergen, si care i-a remarcat talentul, Edvard s-a nscris, la vrsta de 15 ani, la Conservatorul din Leipzig, condus n acei ani de renumitul pianist Ignaz Moscheles
In continuare si-a ndreptat pasii spre Copenhaga, n Danemarca vecin, unde a rmas circa trei ani. A fcut cunostinta acolo cu compozitorii danezi J.P.E.Hartman si Niels Gade. n 1864 s-a mprietenit cu conationalul sau, compozitorul Rrikard Nordraak, autorul muzicii imnului national norvegian. Rikard Nordraak, cu ideile sale de rebeliune contra influentei muzicii germane, a stilului lui Gade si Mendelssohn, a exercitat asupra lui Grieg o mare influen si cei doi au intemeiat la Copenhaga societatea Euterpe, destinat promovrii muzicii scandinave originale Cea mai importanta persoana pe care Grieg a cunoscut-o la Copenhaga a fost verisoara sa, Nina Hagerup, cntrea de concert care a devenit pe urm interpreta privilegiat a liedurilor sale. Grieg i-a facut Ninei cadou patru cantece ale caror versuri erau scrise de bunul lor prieten Hans Christian Andersen (Melodies of the Heart, Opus 5).
Din 1875 a nceput s lucreze la muzica de scen pentru drama lui Ibsen
'Peer Gynt'.
n anii urmtori Grieg va ntreprinde turnee de concerte n toat Europa, cu orchestre renumite ca Filarmonica din Berlin sau orchestra Concertgebouw din Olanda.
A fost ales membru al academiilor din Suedia, Paris, doctor onorific al universitilor din Cambridge si Oxford.
n anul mortii sale 1907 Edvard Grieg a mai sustinut concerte la Mnchen, Berlin, Kiel, Oslo si Copenhaga.
Ca toi romanticii, Grieg era un mitic. El cuta frumosul frumosul n natur si frumosul n adevr.
Pornind de la educaia sa german, coala Schumann, i de la ideea sa de a picta imagini ale naturii norvegiene n muzica sa, el i-a gsit paleta mistic n armoniile ascunse ale muzicii populare norvegiene. Acestea creau o lume de vis n care el cuta identitatea norvegian. Grieg pretindea c exista o legtur misterioas ntre modul cum utiliza el armoniile i tradiia cntecelor populare norvegiene. n adncurile ntunecate ale cntecului popular norvegian el a gsit, ca din ntmplare, o bogie de oportuniti armonice nedescoperite. Grieg a putut astfel s creeze o nou perspectiv armonic, ce a rmas mult vreme unic n muzica european i pe care i Debussy i Bartk i-au ntemeiat opera.