Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reprezinta o boala cronica sau un grup de boli cronice caracterizate prin aparitia de crize recurente, neprevazute si de obicei neprovocate. O criza de epilepsie este generata de o descarcare electrica sincrona a creierului.
Etiologie
Idiopatica conditionata genetic Secundara:
Traumatisme Tumori A.V.C. Infectii Boli degenerative
Clasificare
Partiale (focale)
Simple
Motorii Senzitive Vegetative Psihice
Generalizate
Tonice Atonice Clonice Tonico-clonice Mioclonice Absente
Neclasificabile
Epileptogeneza
Descarcarea anormala are ca punct de plecare o zona bine delimitata focar epileptic.
Investigatii
Electroencefalografia analiza spectrala Computer Tomografia cerebrala (CT) Imageria prin rezonanta magnetica (IRM) Tehnici de imagerie functionala:
PET fMRI SPECT
fMRI
PET
Magnetoencefalograf
Crize generalizate
Crizele Grand Mal Crizele de absenta Crize tonice Crize atone Crize mioclonice
Crizele de absenta
Chirurgical
Stimulare vagala
Principii de tratament
Monoterapie Politerapie Titrare Oprirea medicatiei
Oxazolidindiona
Fenitoin
Carbamaxepin Primidon
Status epileptic
Crize subintrante Tratament injectabil cu : Clonazepam Diazepam Fenitoin
Levetiracetam
Phenobarbital Benzodiazepines
Carbamazepine
Ethosuximide Gabapentin
Topiramate
Lamotrigine
Oxcarbazepine
Tiagabine Pregabalin
Zonisamide*
* Based on preliminary evidence
Antiepileptice moderne
Topiramat Vigabatrin Oxcarbazepina Lamotrigina Clobazam Gabapentin Pregabalin Tiagabin Levetiracetam Zonisamid
Boala Dupuytren
Modificari ale metabolismului osos
Tratament chirurgical
Rezectia focarului epileptic Lobectomie Hemisferectomie Calosotomie
Stimularea vagala
Electrozii de stimulare sunt atasati pe nervul vag Stimularea se face intermitent Indicat in forme de epilepsie refractara
Particularitati
Conducerea autovehiculelor Sporturi cu risc Anumite profesii Sarcina si alaptarea
Status epilepticus
Status epileptic
convulsii care dureaz n mod continuu peste 5 minute (la adult sau copil peste 5 ani), sau dou sau mai multe convulsii ntre care contiena nu este complet recuperat
(Lowenstein, Epilepsia 1999; 40:120-2)
Evoluie
Modificari sistemice reversibile Modificari sistemice cu risc vital/ ireversibile
Deces
Panea C, Bajenaru O, Serbanescu A - Epilepsia adultului Ghid de diagnostic i tratament, Ed. Amaltea, 2006
LORAZEPAM 2 mg i.v. la adult sau 0,05-0,1 mg-kg la copil; se poate repeta la 2 minute de maxim 4 ori FENITOIN
Alt cale venoas, de preferat concomitent cu prima doz de Diazepam sau Lorazepam sau imediat dup aceea Bolus 15-20 mg-kg, apoi n 20 minute pn la 50 mg/Kg la adult, i 3 mg/Kg/ min la copil Se poate repeta dup 20 min 10 mg/min