83

STUDIU DE CAZ 1. Date personale Nume: E Prenume: S Anul na=terii: 1990 2. Date familiale Structura pe genera\ii =i componen\a familiei: Mama: E. V. -v`rsta: 39 ani; -preg[tirea =colar[: 8 clase elementare; -ocupa\ia =i locul de munc[: casnic[; Tata: E. I. -v`rsta: 39 ani; -preg[tirea =colar[: 10 clase; Fra\i: 4 fra\i =i o sor[ c[s[torit[ care locuie=te separat; 3. Date medicale - a fost n[scut la termen; - nu a fost sarcin[ toxic[; 4. Atmosfera =i climatul educativ familial : familia se preocup[ de copil, acord`ndu-i afectivitate =i ]ngrijire; tat[l \ine leg[tura cu =coala, particip[ la =edin\ele cu p[rin\ii, este receptiv la cerin\ele educa\ionale ale copilului. Copilul este ata=at de familie, particip[ la treburile casnice cu pl[cere, con=tientizeaz[ c[ este nevoie de ajutorul lui, mai ales pentru c[ mama are o semiparez[-st`nga. 5. Procesele intelectuale =i stilul de munc[ a. Percep\ia: identific[ obiectele; recunoa=te obiectele; sesizeaz[ rela\iile dintre ]nsu=iri =i integritatea imaginii; raporteaz[ imaginea perceptiv[ la denumirea ei; raporteaz[ corect imaginea perceptiv[ =i ac\iunea cu obiectul respectiv; percepe corect rela\iile interobiectuale spa\iale, temporale =i cantitative; spiritul de observa\ie este bine dezvoltat; b. Reprezent[tile: prezint[ stabilitate, corectitudine =i claritate; raportul reprezentare- ac\iune- cuv`nt este bun; formele specifice de reprezent[ri unde ]nt`mpin[ greut[\i sunt cele matematice; ]n schimb, ]=i reprezint[ cu u=urin\[ fenomenele naturale, sociale, ac\iunile =i activit[\ile; nu ]nt`mpin[ greut[\i nici la jocurile de tip simbolic;

84

c. Limbajul: volum redus, s[r[c[cios, comunic[ bine ]n condi\iile ] n care cunoa=te interlocutorul sau acesta ]i prezint[ ]ncredere; transmiterea =i ]n\elegerea semnifica\iei sunt bune; d. G`ndirea: ]n\elege semnifica\iile, cauzalitatea =i rela\iile dintre obiecte-fenomene; procesele operatorii de gradul I sunt bune, reu=ind s[ fac[ analiz[, sintez[, generaliz[ri, compara\ii, dar ] nt`mpin[ dificult[\i la sistematiz[ri, abstractiz[ri. Face clasific[ri, serieri, grup[ri, chiar incluziuni ]n clase. }n\elegerea este concretintuitiv[. e. Imagina\ia: con\inutul reprezent[rilor de tip imaginativ este s[rac; dintre formele imagina\iei preponderent[ este cea reproductiv[, prea pu\in cea combinatoric[ =i ]n propor\ie foarte redus[ imagina\ia creatoare. Imagina\ia lui se obiectiveaz[ mai ales prin joc =i mai pu\in prin produsele activit[\ii sau prin conduit[. f. Memoria: Rezultatele ob\inute la testele de memorie au fost ilustrate ]n urm[torul grafic:
E.S. RELATIA MATEMATICA-REZULTATELE LA TESTELE DE MEMORIE
80 70 60 PROCENTE 50 40 30 20 10 0 MATEMATICA PROBA RAY REPETARE NUMERE MEMORIE VIZUALA Series1

Urm[rind datele reprezentate ]n grafic, se poate constata c[: - la proba de memorie auditiv[ a ob\inut cel mai mic punctaj din ]ntreg lotul investigat, reprezent`nd 0% din sarcin[, dar =i cel mai mic rezultat personal dintre cele trei probe de memorie; - la proba de repetarea numerelor a ob\inut un rezultat bun, re\in`nd =i reproduc`nd 6 numere, ceea ce reprezint[ rezolvarea sarcinii in propor\ie de 55% ;

85

- la proba de aten\ie =i memorie vizual[ a ob\inut 31 de r[spunsuri juste, ceea ce reprezint[ 43% din rezolvarea sarcinii; - media ob\inut[ la matematic[ pe semestrul -I- a fost 7, deci reprezint[ 70% din rezolvarea sarcinii; De aici se poate trage concluzia c[ la subiectul E. S. memoria auditiv[ este foarte slab[, dar ]ntinderea memoriei la cifre este bun[; rezultatele la matematic[ sunt superioare ca valoare celor ob\inute la testele de memorie. g. Aten\ia: concentrarea este ]n general de scurt[ durat[, dar c`nd sarcina prezint[ un interes pentru el, cre=te =i gradul de aten\ie; particip[ la jocurile de aten\ie cu pl[cere, ob\in`nd uneori rezultate bune, dar ]n ]nv[\are dovede=te o instabilitate crescut[ a aten\iei; 6. Tr[s[turile de personalitate - imaginea de sine - aptitudini: de tip actoricesc - manifest[ o receptivitate crescut[ =i sensibilitate fa\[ de tr[irile suflete=ti ale personajelor =i ale oamenilor; red[ cu u=urin\[, prin imita\ie =i mai pu\in prin imagina\ie, st[ri suflete=ti =i situa\ii (prin conduit[ verbal[ =i gestic[); - temperament: flegmatic-melancolic; manifest[ intensitate emo\ional[, echilibru motric =i verbal; - caracter: respect[ munca adul\ilor; este grijuliu cu obiectele; r[spunde ]n fa\a sarcinii primite dar nu manifest[ ini\iativ[ =i independen\[ ]n ]ndeplinirea sarcinii; este disciplinat; respect[ pe ceilal\i cu sinceritate; are tendin\e spre necomunicativitate; este introvertit, l[ud[ros dar timid; se autoapreciaz[ destul de just; nu este fricos; 7. Psihomotricitatea - motricitatea fin[: bun[; - motricitatea grosier[: bun[; - lateralizare: este bine lateralizat, folose=te bine ambele m`ini; - schem[ corporal[: cunoa=te propriul corp; - coordonare oculo-motorie: bun[; - limbaj ca mecanism de autoreglare: ]n\elege sarcina =i o execut[ 8. Timpul liber: ]l petrece ]n familie, se joac[ cu fra\ii, prefer`nd jocuri ca Piticot, |intar, P[c[lici, Maroco, Rumy. 9. Sociabilitatea =i rela\iile de tip socio- afectiv: - s-a integrat relativ greu ]n colectivul clasei (a fost transferat de la +coala Special[ Breaza la o lun[ dup[ ]nceperea clasei a-VI-a );

86

- rela\ioneaz[ doar cu copiii din clasa lui, nu e spontan ]n stabilirea rela\iilor; - rela\iile de comunicare =i cooperare sunt pasive, nu are tendin\e de lider, dar nici nu se las[ dominat; - grad ridicat de autonomie social[ (face navetea singur, cu trenul de la Valea C[lug[reasc[); 10. Recomand[ri: - activitate logopedic[, pentru corectarea dislexiei-disgrafiei; - insistarea pe profesionalizare, pentru c[ are ]nclina\ii spre t`mpl[rie, materializate prin rezultate foarte bune la orele de atelier; - jocuri-concurs pe diferite teme cu copiii apropia\i de v`rst[, dar ]n special participarea la jocuri sportive de echip[, pentru o mai bun[ rela\ionare; - participarea la excursii, drume\ii, vizite la muzee =i expozi\ii al[turi de ceilal\i colegi, pentru realizarea socializ[rii. FI+{ DE EVALUARE GENERAL{ DATE GENERALE CU PRIVIRE LA COPIL +I LA FAMILIA DIN CARE FACE PARTE 1. 2. 3. 4. 5. Numele =i prenumele: P. L. Data na=terii: 25 X-1990 Sexul: M. Data ]nscrierii ]n =coal[: septembrie,1997 Numele tat[lui: P. L.- I. Numele mamei: I.V. 6. V`rsta tat[lui: 37ani V`rsta mamei: 30 ani 7. Profesiunea tat[lui: gardian public Profesiunea mamei: casnic[ 8. Locul de munc[ al tat[lui: Rafin[ria Brazi Locul de munc[ al mamei: SITUA|IA FAMILIEI: 1. Fra\i - nu Surori: una 2. Al\i membri ai familiei care locuiesc cu copilul: 3. Condi\ii de locuit: o camer[ la c[minul de nefamili=ti 4. Rela\iile dintre p[rin\i: divor\a\i 5. Rela\iile dintre p[rin\i =i copii: este ]n ]ngrijirea tat[lui

87

6. Atitudinea p[rin\ilor fa\[ de problemele de educa\ie ale copilului: implicare numai din partea tat[lui; 7. Rela\iile dintre p[rin\i =i colectivul de cadre didactice: dastul de bune; 8. Cine se ocup[ de educarea copilului =i c`t timp : tat[l, la care =i locuie=te; 9. Atitudinea mamei fa\[ de unele dificult[\i ale copilului: indiferen\[ total[; 10. Metode =i procedee folosite de mam[ ]n educarea copilului: nu \ine leg[tura cu copilul 11. Date speciale semnalate de mam[ cu privire la unele aspecte ale comportamentului copilului:somn, hr[nire, cur[\ene corporal[, spiritul de ordine, comportarea ]n raport cu ceilal\i membrii ai familiei, dar =i cu privire la comportamentul copilului, c`nd este desp[r\it temporar de p[rin\i, =i ]n leg[tur[ cu comportamentul fa\ [ de evenimentele inedite (persoane str[ine, evenimente nea=teptate, etc.) : ]n cazul lui, concubina tat[lui =i tat[l , semnaleaz[ faptul c[ copilul este ordonat acas[, are grij[ de sora mai mic[; are perioade c`nd r[m`ne la bunica patern[, cu care se ] n\elege bine; rela\ioneaz[ bine cu vecinii din bloc =i cu copiii din colonie. DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE S{N{TATE +I DEZVOLTAREA FIZIC{ A COPILULUI GRIL{ EDUCATIV{ - GLOBAL{ DE EVALUARE-OBSERVARE (cu caracter de evaluare ini\ial[) A.Autonomia func\iilor fundamentale a) Alimenta\ie 1. Dac[ m[n`nc[ singur DA 2. Dac[ folose=te corect tac`murile DA 3. Dac[ bea corect DA b) Igiena corporal[ -dac[ se spal[ singur DA -dac[ se piapt[n[ singur DA -dac[ ]=i =terge nasul DA c) }mbr[c[mintea -dac[ se ]mbrac[ =i se dezbrac[ singur DA -dac[ discrimineaz[ corect obiectele de ]mbr[cat DA -dac[ selec\ioneaz[ adecvat ]mbr[c[mintea dup[ anotimp, vreme, ocazii DA d) Mi=care =i securitate personal[ - dac[ este capabil s[ vin[ singur la =coal[ DA - dac[ este capabil s[ se orienteze ]ntr-un spa\iu delimitat DA

88

- dac[ este capabil s[ evite obiecte =i situa\ii periculoase DA B. Comportamentul ra\ional =i emotiv -dac[ prezint[ reac\ii lini=tite DA -dac[ prezint[ reac\ii de nervozitare, impulsive NU -dac[ stabile=te cu u=urin\[ contacte sociale DA -dac[ prezint[ reac\ii de impulsivitate fa\[ de al\ii NU -dac[ prezint[ reac\ii de autoagresivitate NU -dac[ stabile=te rela\ii interpersonale la nivelul cuplului DA -dac[ stabile=te rela\ii interpersonale la nivelul grupului / clasei DA -dac[ stabile=te rela\ii interpersonale la nivelul microgrupului =colar (copii din alte clase sau copii cu o v`rst[ diferit[ de a lui) DA -dac[ manifest[ interes pentru activitate (]n general) DA - dac[ se antreneaz[ cu u=urin\[ ]n activitatea de joc cu respectarea regulilor implicate ]n jocul respectiv DA C. Psihomotricitatea a) Motricitatea global[ 1) dac[ este capabil s[ mearg[ pe un traseu DA 2) dac[ este capabil s[ alerge AD 3) dac[ e capabil s[ sar[, s[ \op[ie DA 4)dac[ e capabil s[ mearg[ pe scar[ cu pa=i alternativi DA 5)dac[ poate s[ apuce un balon DA b) Motricitatea specific[ =i coordonarea vizuo-motorie 1. dac[ poate s[ lase s[ cad[ sau s[ prind[ ]n mod voluntar obiecte mici DA 2. dac[ ]=i ]n=ireteaz[-de=ireteaz[ singur ]nc[l\[mintea DA 3. dac[ manipuleaz[ o unealt[, un material didactic folosit la matematic[ (calculator, cifre mobile) DA 4. dac[ poate s[ pozi\ioneze corect un caiet sau foaia de h`rtie DA 5. dac[ apuc[ corect un creion sau un pix DA CUNOA+TERA SCHEMEI CORPORALE PROPRII, A PARTENERULUI, A RELA|IILOR DINTRE OBIECTE -dac[ cunoa=te propriul corp: - dac[ arat[ m`na st`ng[ - DA - dac[ arat[ m`na dreapt[- DA - dac[ arat[ ochiul drept - DA - dac[ atinge m`na st`ng[ a profesorului - DA - dac[ atinge m`na dreapt[ a profesorului - DA - dac[ duce m`na st`ng[ la urechea st`ng[ - DA - dac[ duce m`na st`ng[ la urechea dreapt[ - DA - dac[ duce m`na dreapt[ la urechea st`ng[ - DA

89

- dac[ o minge este la st`nga sau la dreapta, raportat la propriul corp - DA Lateralitatea - dac[ este bine lateralizat - DA - dac[ folose=te m`na dreapt[ - DA - dac[ folose=te m`na st`ng[ - DA 3. ORIENTAREA SPA|IAL{ - dac[ se orienteaz[ ]n interiorul s[lii de clas[ =i demonstreaz[ c[ =ia achizi\ionat parametrii fundamentali ce servesc la orientarea ]n spa\iu: a. deschis-]nchis - DA b. ]n[untru- ]n afar[ - DA c. ]nainte-]napoi - DA d. la dreapta-la st`nga - DA - dac[ se orienteaz[ ]n spa\iul obiectelor, demonstr`nd c[ =i-a achizi\ionat parametrii respectivi - DA - dac[ organizeaz[ spa\iul geografic - DA 4. STRUCTURA TEMPORAR{ - dac[ a achizi\ionat no\iunea de durat[ - ]n raport cu experien\a personal[ imediat[ -DA - ]n raport cu situa\iile anterioare - DA -dac[ a achizi\ionat no\iunea de succesiune temporal[ - ]n raport cu ac\iunile cotidiene - DA - ]n raport cu situa\iile mai ]ndep[rtate - DA - ]n plan geografic - DA -dac[ =i-a organizat sim\ul geografic - DA

5. ORGANIZAREA SENZORIO PERCEPTIV{ 1. percept\ia vizual[ - dac[ reu=e=te s[ recunoasc[ =i s[ discrimineze: a. formele - DA b. culorile - DA c. m[rimile - DA 2. percep\ia auditiv[ - dac[ reu=e=te s[ recunoasc[ =i s[ discrimineze a. sunetele - DA b. modelele ritmice - DA 3. percep\ia tactil[ - dac[ reu=e=te s[ recunoasc[ =i discrimineze: a. m[rtimea obiectelor - DA

90

b. calitatea suprafe\ei - DA D. COMPETEN|ELE SIMBOLURILOR LOGICO MATEMATICE +I FUNC|IA

Preliminarii 1. dac[ observ[ =i discrimineaz[ a. u=or - DA b. prin ]ncercare =i eroare c. nu 2. dac[ clasific[ a. u=or - DA b. prin ]ncercare =i eroare c. nu 3. dac[ individualizeaz[ rela\iile ]ntre clasific[ri a. u=or - DA b. prin ]ncercare =i eroare c. nu 4. dac[ individualizeaz[ rela\iile de ordine a. u=or - DA b. prin ]ncercare =i eroare c. nu DEZVOLTAREA NUM{RULUI 1. dac[ este capabil s[ formeze o mul\ime dup[ modalit[\ile de mai jos: a. prin rela\ie (ex. flori-albine) b. pe baza unui criteriu de omogenitate (separ[ florile de albine) c. s[ fac[ o sepera\ie intern[ ]ntr-o mul\ime (ex. s[ separe diverse tipuri de flori) - DA 2. dac[ e capabil s[ efectueze opera\iile de mai sus: - u=or - DA - dup[ indica\ie verbal[ - prin imita\ie 3. dac[ stabile=te coresponden\a ]ntre elementele unei mul\imi =i cardinalele mul\imii: - u=or - DA - prin ]ncercare =i eroare - nu 4. dac[ nume=te simboluri numerice - DA 5. dac[ num[r[ obiectele: - u=or- DA - prin ]ncercare =i eroare

91

nu dac[ ordoneaz[ obiectele dup[ un criteriu dat: u=or - DA prin ]ncercare =i eroare nu dac[ recunoa=te cei mai importan\i termeni =i conven\iile matematice - DA 8. dac[ recunoa=te situa\iile la care se aplic[ cele patru opera\ii aritmetice - u=or - DA - prin ]ncercare =i eroare - nu 9. dac[ creeaz[ =i rezolv[ probleme: - u=or - prin ]ncercare =i eroare - DA - nu 10. dac[ opereaz[ calcule numerice simple de adunare, sc[dere, ]nmul\ire, ]mp[r\ire - DA 11. dac[ cunoa=te valoarea pozi\ional[ a cifrelor - DA 12. dac[ r[spunde la ]ntreb[ri care implic[ u=oar[ folosire a frac\iilor - DA 13. dac[ cunoa=te unit[\ile de m[sur[ =i simbolurile corespunz[toare - DA RELA|IILE GEOMETRICE 1. dac[ denume=te =i identific[ principalele forme geometrice DA 2. dac[ posed[ no\iunea de simetrie - NU 3. dac[ calculeaz[ suprafa\a =i perimetrul - NU 6. 7. E. EDUCA|IA LINGVISTIC{ a. comunicare verbal[ - dac[ articuleaz[ corect formele, silabele, cuvintele - DA - dac[ folose=te gesturi =i mimica ]n comunicare- DA - dac[ folose=te cuvinte, propozi\ii adecvate - DA - dac[ poate transmite informa\ii orale - DA - dac[ poate transmite informa\ii scrise - DA - dac[ poate folosi informa\ii orale - DA - dac[ poate folosi informa\ii scrise - DA b. competen\e lingvistice Semantica - dac[ ]n\elege mesaje diferite - DA - dac[ poate transmite mesaje din experien\[ proprie - DA Gramatica - dac[ scrie corect o propozi\ie - DA

92

- dac[ scrie dup[ dictare - DA - dac[ scrie dup[ autodictare - MAI GREU - dac[ poate copia un text scurt - DA Citirea - dac[ cite=te corect =i curent - DA - dac[ cite=te expresiv - NU LISTA DE VERIFICARE A GRADULUI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR Comportamentele de ]mbr[care - ]ncheie singur un nasture - DA - ]ncheie singur o caps[ - DA - ]ncheie singur un fermoar - DA - ]ncheie singur un arici - DA - deosebe=te singur pantoful drept - DA - pune singur =iretul la pantof - DA - face singur funda la =iret - DA - ]=i pune singur ciorapii - DA - ]=i pune singur c[ma=a - DA - ]=i pune singur pantalonii - DA - alege hainele adecvate anotimpului - DA - alege hainele adecvate vremii de afar[ - DA - alege hainele adecvate zilelor festive - DA DOMENIUL, TRANSMITEREA +I FOLOSIREA INFORMA|IILOR, COMUNICAREA SOCIAL{, FOLOSIREA SERVICIILOR PUBLICE A.Transmiterea informa\iilor orale - folose=te un limbaj corect ]n situa\iile curente =i reac\ioneaz[ corect ]n situa\iile cunoscute (acas[) sau ]n situa\ii necunoscute - DA - poate da informa\ii specifice, la cerere (ex. nume, adres[) - DA - comunic[ corect, expresiv =i inteligibil ]n situa\ii cunoscute (acas[) =i ]n situa\ii necunoscute - DA - folose=te gesturi pentru a-=i face cunoscute dorin\ele at`t acas[, c`t =i ]n locuri necunoscute - DA - r[spunde la alint[ri =i aten\ii - DA B. Transmiterea informa\iilor scrise - scrie =i adreseaz[ scurte scrisori personale - DA - poate scrie scurte noti\e, ca liste de cump[r[turi - DA - poate s[- =i scrie numele =i adresa - DA

93

C. Folosirea informa\iilor orale - reac\ioneaz[ sau nu la auzul numelui - DA - reac\ioneaz[ corect la interdic\ii - DA - r[spunde la cereri simple =i familiare (stai jos, scoate-\i haina) - DA - respect[ indica\ii simple (aprinde lumina,deschide fereastra) DA - ]=i reaminte=te s[ transmit[ mesaje (de la =coal[, de la rude ) DA - urmeaz[ indica\iile care s[ comporte o serie de mai multe ac\iuni DA D. Folosirea informa\iilor scrise - recunoa=te etichetele din buc[t[rie sau magazie - DA - recunoa=te =i reac\ioneaz[ corect la semnale de tipul Pericol , Ie=ire- DA - cite=te =i urm[re=te corect indicatoarele sau informa\iile primite DA E. Comportamente de comunicare social[ - dac[ comunic[ cu persoanele din grupul din care face parte - DA - dac[ ]n comunicare respect[ regulile: - dac[ face distinc\ia ]ntre persoane str[ine, cuno=tin\e DA - dac[ folose=te tonul potrivit, se uit[ ]n ochii partenerului - DA - dac[ urm[re=te dialogul - DA - dac[ reac\ioneaz[ corect la sup[rare - DA - dac[ accept[ opinia partenerului =i-l ascult[ p`n[ la sf`r=it - NU F. Telefonul - dac[ folose=te telefonul real, sau de juc[rie, mai mult sau mai pu\in corect - DA - r[spunde la telefon dar nu poate lua mesaje sau chema - NU - vorbe=te cu persoane cunoscute dac[ i se formeaz[ num[rul - r[spunde la telefon =i poart[ o conversa\ie simpl[ - DA - r[spunde la telefon =i cheam[ o persoan[ cerut[ - DA - r[spunde, poate lua =i memora mesaje - DA - folose=te telefonul public pentru a vorbi cu persoane cunoscute DA - folose=te telefonul public pentru a cere informa\ii - DA - folose=te cartea de telefon cu oarecare succes - DA - folose=te agenda personal[ de telefon - NU

94

G. Comodit[\i publice - folose=te sc[rile rulante - DA - folose=te liftul cu ajutor - DA - folose=te automatele stradale - NU

FI+{ DE EVALUARE GENERAL{ DATE GENERALE CU PRIVIRE LA COPIL +I LA FAMILIA DIN CARE FACE PARTE 1. 2. 3. 4. 5. Numele =i prenumele: E. +. Data na=terii: 23. 04. 1990 Sexul: M Data ]nscrierii ]n =coal[:1997 Numele tat[lui: I. Numele mamei: V. 6. V`rsta tat[lui: 39 V`rsta mamei:39 7. Profesiunea tat[lui: agricultor Profesiunea mamei: casnic[ 8. Locul de munc[ al tat[lui: gospod[ria proprie Locul de munc[ al mamei: SITUA|IA FAMILIEI: 1. Fra\i: 4 2. Surori: una, c[s[torit[ 3. Al\i membri ai familiei care locuiesc cu copilul: bunicul de la mam[ 4. Condi\ii de locuit: cas[ cu 3 camere 5. Rela\iile dintre p[rin\i: f. bune 6. Rela\iile dintre p[rin\i =i copii: f. bune 7. Atitudinea p[rin\ilor fa\[ de problemele de educa\ie ale copilului: interesa\i 8. Rela\iile dintre p[rin\i =i colectivul de cadre didactice: colaborare 9. Cine se ocup[ de educarea copilului =i c`t timp: tat[l

95

10. Atitudinea mamei fa\[ de unele dificult[\i ale copilului: de ] n\elegere 11. Metode =i procedee folosite de mam[ ]n educarea copilului: comunic[ f. bine 12. Date speciale semnalate de mam[ cu privire la unele aspecte ale comportamentului copilului:somn, hr[nire, cur[\ene corporal[, spiritul de ordine, comportarea ]n raport cu ceilal\i membrii ai familiei, dar =i cu privire la comportamentul copilului, c`nd este desp[r\it temporar de p[rin\i, =i ]n leg[tur[ cu comportamentul fa\ [ de evenimentele inedite (persoane str[ine, evenimente nea=teptate, etc.) : mama fiind paralizat[, copilul este un sprijin ]n treburile casnice, ]n special ]n ce prive=te cur[\enia casei =i hr[nitul animalelor. DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE S{N{TATE +I DEZVOLTAREA FIZIC{ A COPILULUI: copilul este s[n[tos fizic, dar nu este desul de dezvoltat ]n ]n[l\ime. GRIL{ EDUCATIV{ -GLOBAL{ DE EVALUARE-OBSERVARE (cu caracter de evaluare ini\ial[) A. Autonomia func\iilor fundamentale a) Alimenta\ie 1. dac[ m[n`nc[ singur - DA 2. dac[ folose=te corect tac`murile - DA 3. dac[ bea corect - DA b) Igiena corporal[ - dac[ se spal[ singur - DA - dac[ se piapt[n[ singur - DA - dac[ ]=i =terge nasul - DA c) }mbr[c[mintea - dac[ se ]mbrac[ =i se dezbrac[ singur - DA - dac[ discrimineaz[ corect obiectele de ]mbr[cat - DA - dac[ selec\ioneaz[ adecvat ]mbr[c[mintea dup[ anotimp, vreme, ocazii d) Mi=care =i securitate personal[ - DA - dac[ este capabil s[ vin[ singur la =coal[ - DA - dac[ este capabil s[ se orienteze ]ntr-un spa\iu delimitat - DA - dac[ este capabil s[ evite obiecte =i situa\ii periculoase -DA B. Comportamentul ra\ional =i emotiv - dac[ prezint[ reac\ii lini=tite - DA - dac[ prezint[ reac\ii de nervozitare, impulsive - NU - dac[ stabile=te cu u=urin\[ contacte sociale - NU - dac[ prezint[ reac\ii de impulsivitate fa\[ de al\ii - NU

96

- dac[ prezint[ reac\ii de autoagresivitate - NU - dac[ stabile=te rela\ii interpersonale la nivelul cuplului - DA - dac[ stabile=te rela\ii interpersonale la nivelul grupului / clasei - DA - dac[ stabile=te rela\ii interpersonale la nivelul microgrupului =colar (copii din alte clase sau copii cu o v`rst[ diferit[ de a lui) NU - dac[ manifest[ interes pentru activitate (]n general) - DA - dac[ se antreneaz[ cu u=urin\[ ]n activitatea de joc cu respectarea regulilor implicate ]n jocul respectiv - NU C. Psihomotricitatea a) Motricitatea global[ - dac[ este capabil s[ mearg[ pe un traseu - DA - dac[ este capabil s[ alerge - DA - dac[ e capabil s[ sar[, s[ \op[ie - DA - dac[ e capabil s[ mearg[ pe scar[ cu pa=i alternativi - DA - dac[ poate s[ apuce un balon - DA b) Motricitatea specific[ =i coordonarea vizuo-motorie - dac[ poate s[ lase s[ cad[ sau s[ prind[ ]n mod voluntar obiecte mici - DA - dac[ ]=i ]n=ireteaz[-de=ireteaz[ singur ]nc[l\[mintea - DA - dac[ manipuleaz[ o unealt[, un material didactic folosit la matematic[ (calculator, cifre mobile) - DA - dac[ poate s[ pozi\ioneze corect un caiet sau foaia de h`rtie - DA - dac[ apuc[ corect un creion sau un pix - DA CUNOA+TERA SCHEMEI CORPORALE PROPRII, A PARTENERULUI, A RELA|IILOR DINTRE OBIECTE 1. dac[ cunoa=te propriul corp: - dac[ arat[ m`na st`ng[ - DA - dac[ arat[ m`na dreapt[ - DA - dac[ arat[ ochiul drept - DA 2. dac[ atinge m`na st`ng[ a profesorului - DA 3. dac[ atinge m`na dreapt[ a profesorului - DA 4. dac[ duce m`na st`ng[ la urechea st`ng[ - DA 5. dac[ duce m`na st`ng[ la urechea dreapt[ - AD 6. dac[ duce m`na dreapt[ la urechea st`ng[ - DA 7. dac[ o minge este la st`nga sau la dreapta, raportat la propriul corp - DA Lateralitatea - dac[ este bine lateralizat - DA - dac[ folose=te m`na dreapt[ - DA - dac[ folose=te m`na st`ng[ - DA

97

3.ORIENTAREA SPA|IAL{ - dac[ se orienteaz[ ]n interiorul s[lii de clas[ =i demonstreaz[ c[ =ia achizi\ionat parametrii fundamentali ce servesc la orientarea ]n spa\iu: a. deschis-]nchis - DA b. ]n[untru- ]n afar[ - DA c. ]nainte-]napoi - DA d. la dreapta-la st`nga - DA - dac[ se orienteaz[ ]n spa\iul pbiectelor, demonstr`nd c[ =i-a achizi\ionat parametrii respectivi - DA - dac[ organizeaz[ spa\iul geografic - DA 4. STRUCTURA TEMPORAL{ 1. dac[ a achizi\ionat no\iunea de durat[ - ]n raport cu experien\a personal[ imediat[ - ]n raport cu situa\iile anterioare - DA 2. dac[ a achizi\ionat no\iunea de succesiune temporal[ a. ]n raport cu ac\iunile cotidiene - DA b. ]n raport cu situa\iile mai ]ndep[rtate c. ]n plan geografic 3. dac[ =i-a organizat sim\ul geografic - NU 5. ORGANIZAREA SENZORIO PERCEPTIV{ percep\ia vizual[ - dac[ reu=e=te s[ recunoasc[ =i s[ discrimineze: a. formele - DA b. culorile DA c. m[rimile - DA percep\ia auditiv[ - dac[ reu=e=te s[ recunoasc[ =i s[ discrimineze a. sunetele - DA b. modelele ritmice - DA percep\ia tactil[ - dac[ reu=e=te s[ recunoasc[ =i discrimineze: m[rimea obiectelor - DA calitatea suprafe\ei - DA D. COMPETEN|ELE SIMBOLURILOR LOGICO MATEMATICE +I FUNC|IA

98

Preliminarii - dac[ observ[ =i discrimineaz[ -u=or - DA -prin ]ncercare =i eroare -nu - dac[ clasific[ -u=or - DA -prin ]ncercare =i eroare -nu - dac[ individualizeaz[ rela\iile ]ntre clasific[ri -u=or - DA -prin ]ncercare =i eroare -nu - dac[ individualizeaz[ rela\iile de ordine -u=or - DA -prin ]ncercare =i eroare -nu DEZVOLTAREA NUM{RULUI - dac[ este capabil s[ formeze o mul\ime dup[ modalit[\ile de mai jos: - prin rela\ie (ex. flori-albine) - pe baza unui criteriu de omogenitate (separ[ florile de albine) - s[ fac[ o separa\ie intern[ ]ntr-o mul\ime (ex. s[ separe diverse tipuri de flori)-DA - dac[ e capabil s[ efectueze opera\iile de mai sus: -u=or - DA - dup[ indica\ie verbal[ - prin imita\ie - dac[ stabile=te coresponden\a ]ntre elementele unei mul\imi =i cardinalele mul\imii: - u=or - DA - prin ]ncercare =i eroare - nu - dac[ nume=te simboluri numerice - DA - dac[ num[r[ obiectele: - u=or -- DA - prin ]ncercare =i eroare - nu - dac[ ordoneaz[ obiectele dup[ un criteriu dat:

99

-u=or - DA -prin ]ncercare =i eroare -nu - dac[ recunoa=te cei mai importan\i termeni =i conven\iile matematice DA - dac[ recunoa=te situa\iile la care se aplic[ cele patru opera\ii aritmetice -u=or - DA -prin ]ncercare =i eroare -nu - dac[ creeaz[ =i rezolv[ probleme: - u=or - prin ]ncercare =i eroare - NU - dac[ opereaz[ calcule numerice simple de adunare, sc[dere, ] nmul\ire, ]mp[r\ire GREOI - dac[ cunoa=te valoarea pozi\ional[ a cifrelor - DA - dac[ r[spunde la ]ntreb[ri care implic[ u=oar[ folosire a frac\iilor NU - dac[ cunoa=te unit[\ile de m[sur[ =i simbolurile corespunz[toare PAR|IAL RELA|IILE GEOMETRICE - dac[ denume=te =i identific[ principalele forme geometrice DA - dac[ posed[ no\iunea de simetrie -NU - dac[ calculeaz[ suprafa\a =i perimetrul - NU E. EDUCA|IA LINGVISTIC{ a.comunicare verbal[ - dac[ articuleaz[ corect formele, silabele, cuvintele - DA - dac[ folose=te gesturi =i mimica ]n comunicare - DA - dac[ folose=te cuvinte, propozi\ii adecvate - DA - dac[ poate transmite informa\ii orale - DA - dac[ poate transmite informa\ii scrise - DA - dac[ poate folosi informa\ii orale - DA - dac[ poate folosi informa\ii scrise - DA b. Competen\e lingvistice Semantica - dac[ ]n\elege mesaje diferite - DA - dac[ poate transmite mesaje din experien\[ proprie - DA Gramatica - dac[ scrie corect o propozi\ie NU - dac[ scrie dup[ dictare - NU

100

- dac[ scrie dup[ autodictare - NU - dac[ poate copia un text scurt - DA Citirea - dac[ cite=te corect =i curent -- NU - dac[ cite=te expresiv - NU LISTA DE VERIFICARE A GRADULUI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR Comportamentele de ]mbr[care - ]ncheie singur un nasture - DA - ]ncheie singur o caps[ - DA - ]ncheie singur un fermoar - DA - ]ncheie singur un arici - DA - deosebe=te singur pantoful drept - DA - pune singur =iretul la pantof - DA - face singur funda la =iret - DA - ]=i pune singur ciorapii - DA - ]=i pune singur c[ma=a - DA - ]=i pune singur pantalonii - DA - alege hainele adecvate anotimpului - DA - alege hainele adecvate vremii de afar[ - DA - alege hainele adecvate zilelor festive - DA DOMENIUL, TRANSMITEREA +I FOLOSIREA INFORMA|IILOR, COMUNICAREA SOCIAL{, FOLOSIREA SERVICIILOR PUBLICE A. Transmiterea informa\iilor orale - folose=te un limbaj corect ]n situa\iile curente =i reac\ioneaz[ corect ]n situa\iile cunoscute (acas[) sau ]n situa\ii necunoscute - DA - poate da informa\ii specifice, la cerere (ex. nume, adres[) - DA - comunic[ corect, expresiv =i inteligibil ]n situa\ii cunoscute (acas[) =i ]n situa\ii necunoscute - DA - folose=te gesturi pentru a-=i face cunoscute dorin\ele at`t acas[, c`t =i ]n locuri necunoscute - DA - r[spunde la alint[ri =i aten\ii - DA B. Transmiterea informa\iilor scrise - scrie =i adreseaz[ scurte scrisori personale - NU - poate scrie scurte noti\e, ca liste de cump[r[turi - NU - poate s[- =i scrie numele =i adresa - DA

101

C. Folosirea informa\iilor orale - reac\ioneaz[ sau nu la auzul numelui - DA - reac\ioneaz[ corect la interdic\ii - DA - r[spunde la cereri simple =i familiare (stai jos, scoate-\i haina) - -DA - respect[ indica\ii simple (aprinde lumina,deschide fereastra) -DA - ]=i reaminte=te s[ transmit[ mesaje (de la =coal[, de la rude ) DA - urmeaz[ indica\iile care s[ comporte o serie de mai multe ac\iuni DA D. Folosirea informa\iilor scrise - recunoa=te etichetele din buc[t[rie sau magazie - DA - recunoa=te =i reac\ioneaz[ corect la semnale de tipul Pericol , Ie=ire DA - cite=te =i urm[re=te corect indicatoarele sau informa\iile primite DA E. Comportamente de comunicare social[ - dac[ comunic[ cu persoanele din grupul din care face parte - DA - dac[ ]n comunicare respect[ regulile: - dac[ face distinc\ia ]ntre persoane str[ine, cuno=tin\e DA - dac[ folose=te tonul potrivit, se uit[ ]n ochii partenerului - DA - dac[ urm[re=te dialogul - DA - dac[ reac\ioneaz[ corect la sup[rare - DA - dac[ accept[ opinia partenerului =i-l ascult[ p`n[ la sf`r=it - DA F. Telefonul - dac[ folose=te telefonul real, sau de juc[rie, mai mult sau mai pu\in corect - AD - r[spunde la telefon dar nu poate lua mesaje sau chema - AD - vorbe=te cu persoane cunoscute dac[ i se formeaz[ num[rul - r[spunde la telefon =i poart[ o conversa\ie simpl[ - DA - r[spunde la telefon =i cheam[ o persoan[ cerut[ - DA - r[spunde, poate lua =i memora mesaje - DA - folose=te telefonul public pentru a vorbi cu persoane cunoscute NU - folose=te telefonul public pentru a cere informa\ii - NU - folose=te cartea de telefon cu oarecare succes - NU - folose=te agenda personal[ de telefon - NU

102

G. Comodit[\i publice - folose=te sc[rile rulante - DA - folose=te liftul cu ajutor - DA - folose=te automatele stradale NU CONCLUZII GENERALE ALE CERCET{RII Concluziile acestei cercet[ri scot ]n eviden\[ o serie de aspecte pozitive, optimiste, privind rela\ia memoriei cu performan\ele ]n ] nv[\are la puberii handicapa\i mintal. Din analiza datelor ob\inute se confirm[ ipoteza cercet[rii =i se observ[ apari\ia altor date relevante pe care le-am sintetizat ]n c`teva concluzii: 1. }n mod obi=nuit, memoria puberilor handicapa\i mintal este deficitar[, sub unele aspecte mai mult, sub altele mai pu\in, ]n compara\ie cu copiii normali de aceea=i v`rst[ cronologic[. 2. }ntinderea memoriei de cifre este mai redus[ la puberii handicapa\i mintal dec`t la puberii normali de aceea=i v`rst[. 3. Memoria auditiv[ la puberul handicapat mintal prezint[ o inferioritate semnificativ[ fa\[ de puberii normali de aceea=i v`rst[ ( ]n re\inerea / reproducerea unei liste de cuvinte). 4. Puberii handicapa\i mintal prezint[ o inferioritate semnificativ[ fa\[ de normalii de aceea=i v`rst[ ]n capacitatea de a memora imagini, ]n capacitatea de asociere semn-obiect concret, ]n rapiditatea execu\iei sarcinii ce presupune func\ia vizual[. Ei prezint[ ]ns[ =i cazuri, oarecum izolate (4% care au rezolvat sarcina ]n totalitate), ce demonstreaz[ o memorie vizual[ excep\ional[, performan\[ la care puberii normali nu au ajuns; ]nt`lnim ]n aceea=i m[sur[ =i (4%) cazuri cu o memorie vizual[ extrem de sc[zut[ (rezolvarea sarcinii 99%). 5. Memoria numerelor la puberii handicapa\i mintal are capacitate mai mare de a reda un volum de informa\ie, comparativ cu capacitatea memoriei auditive =i a memoriei vizuale. 6. Rezultatele ob\inute la matematic[ de c[tre puberii handicape\i mintal pot fi considerate bune, \in`nd cont de faptul c[ tendin\a general[ este de 80,12 % din rezolvarea sarcinii (nota 8, 12 pe scara de valori de la 1 la 10). Trebuie precizat faptul c[ notele la matematic[ ob\inute de puberii handicapa\i mintal reflect[ atingerea unor obiective prev[zute de programa obiectului matematic[ ce este adaptat[ pentru ]nv[\[m`ntul special. 7. }ntre tulbur[rile memoriei =i performan\ele de ]nv[\area matematicii exist[ o str`ns[ leg[tur[. Aceast[ concluzie ne permite s[

103

aspir[m c[tre optimism pedagogic privind educabilitatea memoriei =i s[ demar[m conceperea, elaborarea =i aplicarea unor planuri de interven\ie, de stimulare a memoriei puberilor cu mandicap mintal. Cercetarea realizat[, pe l`ng[ utilitatea conferit[ cercet[torului, are efecte benefice, constructive =i formative =i asupra subiec\ilor investiga\i, prin con=tientizarea de c[tre copii a rolului pe care ]l au cunoa=terea =i st[p`nirea metodelor de ]mbun[t[\ire a performan\elor de memorare =i ]nv[\are; prin raportarea lor la rezultatele memor[rii / ]nv[\[rii celorlal\i colegi. Memoria =i ]nv[\area se sprijin[ reciproc, se ajut[ =i se completeaz[ una pe alta, contribuind ]mpreun[ la realizarea succesului =colar care, la r`ndul lui, presupune efort voluntar, concentrare, mobilizarea resurselor motiva\ionale =i o bun[ ] ndrumare pedagogic[.

PROPUNERI PENTRU UN PROGRAM DE STIMULARE A MEMORIEI LA PUBERII CU HANDICAP MINTAL Memoria ocup[ un loc esen\ial ]n sistemul psihic al puberului cu handicap mintal, f[r[ memorie nefiind posibil[ edificarea proceselor superioare, a con=tiin\ei =i personalit[\ii. Particularit[\ile memoriei la puberii handicapa\i nu constituie totu=i obstacole pentru educabilitatea memoriei. Primul lucru care concur[ la aceasta este educa\ia senzorial[ care asigur[ integritatea func\ional[ a organelor de sim\. Exerci\iile presupun o structurare pe principiul dificult[\ilor progresive, cu o riguroas[ direc\ionare a dezvolt[rii func\iilor senzoriale, cu preponderen\[ pe sim\ul tactil =i muscular, ce au un rol imens ]n ] nv[\are. Cultivarea memoriei r[m`ne o preocupare important[ a educa\iei, memoria contribuind ca suport indispensabil pentru ] nv[\are. Av`nd ]n vedere aceste argumente =i baz`ndu-m[ pe rezultatele cercet[rii, am elaborat un plan de stimulare a memoriei puberului handicapat, pornind de la urm[toarele obiective:

104

Obiective: - dezvoltarea calit[\ilor memoriei ]n ansamblul ei ca proces psihic; - dezvoltarea proceselor memoriei; - dezvoltarea durabilit[\ii p[str[rii printr-un program de conservare corect[, ]ntr-o form[ acceptabil[, pentru o perioad[ mai ] ndelungat[ de timp; - dezvoltarea elasticit[\ii sau mobilit[\ii memoriei; - dezvoltarea rapidit[\ii ]ntip[ririi printr-o aranjare rapid[ cu mare economie de timp =i repeti\ii; - dezvoltarea exactit[\ii sau fidelit[\ii actualiz[rii celor memorate prin accentuarea corectitudinii gradului de precizie al recunoa=terii =i reproducerii; - dezvoltarea promptitudinii actualiz[rii. PROPUNERI TEMATICE: Reactualizarea / Recunoa=terea : Reg[sirea unor obiecte care dispar din c`mpul vizual pe o perioad[ de timp mai lung[ sau mai scurt[ =i apoi reapar (Exemplu: Ce a fost? ;Cine a fost?;Cum a fost?). Recunoa=terea unor semne grafice identice dintr-un grupaj diferit de semne grafice (Exemplu de jocuri: Recunoa=te semnul!; Semne comune; Bifeaz[ semnul!). G[sirea unor obiecte sau imagini identice c`nd unul dintre acestea este scos ]nt`mpl[tor dintr-un spa\iu ]nchis (cutie, s[cule\), f[r[ s[ le vad[ ]nainte de extragere, =i asocierea lor cu obiecte sau imagini pereche (Exemplu de jocuri: Perechea potrivit[ ; Jetonul cu substantiv; Casa cu acoperi= de \igl[; Triunghiul isoscel). Formarea unor perechi de obiecte sau imagini pe o suprafa\ [ plan[ sau magnetic[; Numirea unor obiecte dintr-un cadru eterogen dup[ criterii date (utilitate, form[, m[rime...). Punerea ]n coresponden\[ a unor obiecte cu imaginile ]n care acestea sunt reprezentate ]n alte pozi\ii, culori, etc. (Exemplu: Triunghiul ce a c[zut, Vapora=ul cu p`nze). Stereognozia: Dezvoltarea explor[rii tactile pasive: - diferen\iera progresiv[ global[ a obiectelor prin pip[irea lor f[r[ s[ le vad[ (Exemplu: Acesta este...); - numirea tr[s[turilor unor obiecte f[r[ s[ le vad[, doar prin pip[ire (Ar putea s[ fie...);

105

- g[sirea unor indicii semnificative pentru obiectele pip[ite f[r[ s[ le fi v[zut (Nume=te-m[!); - numirea obiectelor dintr-o ]nc[pere f[r[ s[ le vad[ (G[se=te-m[!). - asocierea unui obiect sau imagine cu o cifr[, printr-o conven\ie dat[ (G[se=te num[rul!). - decuparea dintr-un set de imagini pe cele care nu se potrivesc unui anumit criteriu (Taie obiectul identic!). - numirea unor obiecte f[r[ a le vedea, \inute fiecare ]ntro m`n[ (Acesta este!). }ncastrare: Punerea ]n incastru a unor obiecte sau siluete prin ] ncercare =i eroare (Locul potrivit); Punerea unor obiecte, siluete, ]ntr-un incastru, respect`nd criterii diferite form[, culoare, m[rime,etc. Scoaterea dintr-un incastru a obiectelor indicate; Completarea unor incastre cu obiecte sau siluete care au diferen\e de form[ sau m[rime, sensibil diferite; Evocarea: Reproducerea unor propozi\ii ]ntocmai ca expresie, con\inut, intona\ie (Repet[ ]ntocmai); Reproducerea unor scene din via\[ sau din povestiri (Actorii); Reproducerea unui personaj din desenele animate sau din filmele vizionate la =coal[ (mimic[, vorbire, ac\iune); Numirea a c`t mai multor cuvinte, pornind de la o silab[ incipient[ (R`u-r[\u=c[-r[muric[ ); Numirea unor cuvinte, pornind de la silaba ini\ial[ (Fazanul); Numirea a c`t mai multor cuvinte pe o tem[ dat[ (animale, flori, fete...); Numirea a c`t mai multor cuvinte legate de o situa\ie (la =coal[, pe strad[, ]n cantin[...); Asocierea a c`teva cuvinte, pornind de la unul dat, pentru exersarea memoriei auditive (Cuvinte legate); G[sirea unor sensuri contrare a cuvintelor (a verbelor ce denumesc ac\iuni contrare; Sens invers, }ntoarce pe dos); Memoria cifrelor Reproducerea numera\iei cresc[toare sau descresc[toare; Reproducerea numera\iei alternativ cresc[toare sau descresc[toare, dup[ un sens reprezentativ grafic =i ar[tat la un moment dat; Numirea cifrelor dup[ num[rul de semne grafice ap[rute la un moment dat pe o plan=[-ecran (jocurile tip domino);

106

Reproducerea rezultatelor ]nmultirii, gen adunare repetat[; Reproducerea rezultatelot ]mp[r\irii, gen sc[dere repetat[. Imagini incomplete Identificarea elementelor care lipsesc unor persoane sau obiecte (Ce lipse=te?); Completarea elementelor (Alc[tuie=te ]ntregul!). Memoria logic[ Ordonarea unor seturi de imagini care semnific[ o ac\iune familiar[ (Ce urmeaz[?); Ordonarea unor seturi de imagini care permit continuarea unei ac\iuni ]n mai multe feluri (Cum va fi mai departe?); Ordonarea unor materiale cu p[strarea unor criterii stabilite prin reguli conoscute: semne de circula\ie, semne de orientare, (De unde provin?); Permutarea unor obiecte ]ntr-un spa\iu =i reproducerea succesiunii muta\iilor realizate (Ce mut[ri a\i f[cut?); Numirea obiectelor care se disting printr-un anumit criteriu dintr-o imagine dat[, dup[ ce tabloul a fost scos din c`mpul vizual (Ce obiecte au fost?; Ce cuvinte au fost?; Ce cifre au fost?; Ce culori au fost?); Construirea unei povestiri colective, \in`nd cont de imaginea avut[ anterior de un coleg =i de imaginea care urmeaz[ =i este posesia altui coleg (Povestiri alternative); G[sirea unor r[spunsuri adecvate, rapide, la ]ntreb[ri privind atributele unor obiecte sau fiin\e (R[spunde repede =i bine!); G[sirea unor r[spunsuri prompte privind fenomenele, situa\iile, coordon[rile (Cum este corect?). care lipsesc unui ansamblu dat

107

PREZENTAREA UNOR JOCURI: Recunoa=te ce ai v[zut ! Scop: memorarea vizual[ a datelor simbolice. Materiale: plan=e ce con\in cifre, litere, silabe, cuvinte, propozi\ii, e=antioane de culori, imagini pe diferite teme. }n conceperea plan=ei se pot avea ]n vedere cerin\e tematice care pot viza o anumit[ disciplin[, un capitol, o lec\ie, sau se axeaz[ pe interdisciplinaritate. De exemplu pentru tema Flori: folosesc mai multe plan=e pe care desenez florile (propuse spre a fi re\inute). Pe o plan=[ vor fi desenate florile ]n alb- negru, pe alta ]n culori reci, pe alta in culori calde, alta va con\ine flori multicolore. O alt[ plan=[ va con\ine denumirea scris[ ]n stiluri diferite =i culori diferite; o alta va cuprinde desene =i cuvinte; Mod de lucru: se poate lucra individual, cu grupuri mici, sau cu o clas[ ]ntreag[; Tipul de activitate ]n care poate fi aplicat jocul: ca secven\[ ]ntr-o lec\ie, ca activitate ludic[, ]n concursuri ]ntre grupuri sau clase. punctajul, se fac evalu[ri individuale Desf[=urare: Se prezint[ plan=ele pe r`nd. Se las[ timp spre a fi citite (p`n[ num[r la zece). Li se cere s[ spun[ numele florilor, sau s[ ]l scrie pe o fi=[. Urmeaz[ =i o etap[ de complicare a jocului, ]n care se prezint[ denumirile florilor, scrise cu dimensiuni diferite, ]n pozi\ii diferite. Etapa a doua de complicare a jocului: se prezint[ o plan=[ amalgamat[ ]n care introduc c`teva desene, c`teva denumiri scrise ]n dimensiuni =i culori diferite. Etapa a patra: ]n plan=[ introduc =i alte cuvinte, f[r[ leg[tur[ cu tema. Le cer s[ spun[ / scrie un num[r fix de flori v[zute. Se pot folosi anumite etape din joc, ]n func\ie de nivelul copiilor cu care se lucreaz[. Regulile de joc: se stabilesc sau se anun\[ de la ]nceputil jocului, sau ]nainte de fiecare etap[; ]n cadrul concursurilor se stabilesc echipele, se stabile=te punctajul, se fac evalu[ri individuale =i globale, se analizeaz[ scorul dintre echipe, se acord[ recompense =i penaliz[ri. Jocul se poate adapta la tematici =i subiecte variate: se prezint[ o serie de numere formate din una sau dou[ cifre. Se citesc numerele

108

=i se cere copilului s[ spun[ ce numere au fost. Se pot folosi litere, silabe, cuvinte, propozi\ii. |ine minte ce ]\i spun ! Scop: memoria auditiv[; Materiale: casetofon; Mod de lucru: individual, ]n grupuri mici, ]ntre clase ; Tipul de activitate ]n care se folose=te: ca secven\[ ]n lec\ie sau activitate educativ[, sub form[ de concurs ]ntre grupuri sau clase; Desf[=urare: Etapa ]nt`i: li se spun copiilor cuvinte, propozi\ii, numere, li se cere s[ le scrie pe caiet la semnul profesorului, adic[ dup[ ce acesta las[ s[ treac[ un anumit interval de timp (cinci secunde); Complicarea jocului: copiii ascult[ o band[ ]nregistrat[ al c[rei con\inut trebuie redat verbal sau scris. }n complicarea jocului se procedeaz[ la cre=terea gradului de dificultate a informa\iei ce trebuie re\inut[ / redat[. Regulile jocului se stabilesc de la ]nceput; dac[ jocul ia forma de concurs, se stabilesc de comun acord criteriile de punctare, recompensele, penaliz[rile. Pot fi alese cuvinte pe anumite tematici: termeni geografici, denumiri istorice, domnitori, culori, plante, animale,numere, etc. sau pot fi alese cuvinte f[r[ leg[tur[ ]ntre ele, pentru a nu l[sa loc prea multor asocia\ii, sau dimpotriv[, cuvinte ce permit asocia\ii. Op\iunea pentru aceasta revine profesorului, ]n func\ie de criteriile pe care le urm[re=te. Jocul substantivelor Scop: pentru diferite structuri ale memoriei; Materiale folosite: jetoane prinse pe magnet ce con\in imagini, cuvinte / substantive, fi=e individuale de lucru, tabl[ magnetic[. Desf[=urare: jetoanele sunt aplicate pe tabla magnetic[ =i se las[ un timp ]n c`mpul vizual al copiilor, apoi tabla se ]ntoarce cu spatele =i se cere copiilor s[ scrie substantivele, sau s[ le ]ncadreze ]ntr-un tabel existent pe fi=a individual[ de lucru. Se cre=te progresiv gradul de dificultate prin m[rirea timpului acordat pauzei ] ntre percepere =i reproducere, prin mic=orarea timpului acordat pentru scrirea / reanintirea substantivelor, prin cre=terea num[rului de substantive care trebuie re\inute =i reproduse. Complicarea jocului: se cere copiilor s[ selecteze dintr-un num[r de jetoane (dintr-o cutie cu jetoane, dar nu foatre multe peste num[rul celor de recunoscut, sau dintr-o fi=[ individual[ de lucru, unde s[ le ]ncercuiasc[ pe cele recunoscute) pe cele care au fost pe tabla magnetic[.

109

Jocul se poate folosi ]n cadrul diferitelor tipuri de lec\ii =i activit[\i educative, d`ndu-i conota\ie distractiv[ =i competitiv[; poate fi valorificat prin adaptarea tematic[, cer`ndu-le copiilor s[ re\in[ =i s[ redea denumiri geografice, istorice, termeni =tiin\ifici de la fizic[ / chimie. }n aceste situa\ii, denumirile jocului se adapteaz[ tematicii abordate. Proverbele Scopul: analiza =i memorizarea datelor vizuale simbolice; Materiale: tabl[ cu dou[ p[r\i mobile; Instruc\iuni: Se scrie pe prima tabl[ un proverb, care este citit =i memorat de copil. Pe cealalt[ tabl[ se scrie ]nceputul sau sf`r=itul proverbului, copilul trebuind s[-l reproduc[ mai departe. Linii fr`nte =i curbe Scop: dezvoltarea memoriei vizuale =i aten\iei; Materiale: tabla, cret[ colorat[, burete de =ters; Instruc\iuni: se deseneaz[ la tabl[, cu cret[ colorat[, linii fr`nte ] nchise =i deschise ]n diferite culori; se =terg apoi c`teva elemente =i copiii sunt pu=i s[ sesizeze elementul lips[ =i s[-l completeze. Se lucreaz[ gradat, pornind de la elemente simple, p`n[ la grupuri de linii, ajung`nd la figuri geometrice. Jocul omisiunilor Jocul se poate desf[=ura individual sau ]n grup. Sarcina didactic[ const[ ]n a cere copiilor s[ sesizeze ceea ce lipse=te unei imagini de dimensiuni mari (c`nd se lucreaz[ ]n grup) sau mai mici (c`nd se lucreaz[ individual). Imaginile pot fi siluete umane, colaje, obiecte, plante, flori, fiin\e. Materialul didactic poate fi completat cu fi=e individuale completive, care s[ permit[ completarea elementului omis anterior de c[tre alt copil. Fi=ele pot fi de la ]nceput cu o singur[ imagine incomplet[, iar apoi cu o gril[ de imagini lacunare. Jocul schimb[rilor Sarcina didactic[ a acestui joc const[ ]n a-i cere copilului s[ priveasc[ cu aten\ie o imagine (obiect, peisaj, fiin\[) =i s[ \in[ minte ce au v[zut; apoi s[ disting[ modific[rile ap[rute la un moment dat. }n prima etap[ se prezint[ modele paralele ]n care la unul din ele au intervenit modific[ri (de vestimenta\ie, de expresie, de pozi\ie a corpului).

110

Jocul schimb[rilor se poate realiza =i prin ad[ugare sau prin omisiune de elemente. Denumirea jocului poate fi: Ce s-a ad[ugat? sau Ce s-a omis ? ori Ce s-a ad[ugat =i ce s-a omis ? Atunci c`nd schimbarea vizeaz[ direc\ia sau pozi\ia, denumirea jocurilor poate fi: Unde s-a dus? sau }ncotro merge? , Care au disp[rut ?, Ce a ap[ru? , C`te sunt acum ? . Jocul barelor Acest joc se bazeaz[ pe grile, cuprinz`nd imagini obiectuale sau semne grafice unde unul sau mai multe elemente se repet[. Sarcina didactic[ const[ ]n a-i cere copilului s[ bareze cu un semn grafic sau cu o culoare semnul care se repet[, sau semnul care face excep\ie de la gril[. Num[rul grilelor sau al imaginilor difer[ ]n func\ie de nivel (nivelul I, II, II) respectiv 10, 20, 30/40 grile sau imagini. Mai ]nt`i se aleg semnele simple (puncte, linii), apoi se poate trece la forme geometrice, iar la nivelurile superioare se pot folosi imagini reprezent`nd obiecte sau figuri comune sau mai pu\in comune. Sarcina didactic[ se poate complica prin introducerea unor criterii de selec\ie, viz`nd m[rimea, orientarea, culoarea, etc. sau prin ad[ugarea de grile, repetarea exerci\iului. Grilele trebuie s[ ]ntruneasc[ criteriile de realizarea unei bune percep\ii; ele pot fi de m[rime medie. }n general, se utilizeaz[ grilele tip creion -h`rtie. Pentru ca grilele s[ poat[ fi folosite =i ]n alte situa\ii =i de c[tre al\i copii, sau mai mult timp, se poate modifica sarcina didactic[ la grila utilizat[. Jocul poate fi prezentat ]n foarte multe variante.