Sunteți pe pagina 1din 14

LECÞIA 9 O ZI LA SERVICIU 55

O ZI LA SERVICIU

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a angaja act formular atent


a completa agendã muncitor binevoitor
a concedia angajare oficiu disciplinat
a desena anticamerã parter exigent
a examina calculator post punctual
a executa cerere secretarã vacant
a lucra concediere serviciu
a nota concurs ºedinþã
a organiza conducãtor translator de la
a schiþa desen zi de unde
a semna în calitate de
a studia
a verifica

II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune


Cum precizãm profesia cuiva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


56 O ZI LA SERVICIU LECÞIA 9

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Examinaþi vocabularul ºi formaþi cuvinte noi.


cuvintele cu aceeaºi rãdãcinã:
are
a angaja – angajare
a organiza__________ a nota ______________
a executa____________ a semna______________
a verifica ____________ a completa___________
ere
a concedia – concediere
studia____________

2. Îmbinaþi cuvintele învãþate la lecþia precedentã cu cele învãþate la lecþia de astãzi.

Model: A întârzia (unde?) la serviciu. A completa (ce?) exerciþiul.

A lucra la_______________ A nota_________________


A studia la_______________ A verifica_______________
A învãþa la_______________ A schiþa_________________

Model: Profesor exigent.

Student__________ Învãþãmânt__________ Liceu__________

Dicþionar de contexte minime

post vacant a lucra la universitate


conducãtor exigent a studia biologia la facultate
funcþionar punctual
coleg atent, binevoitor

muncitori a completa agenda


profesori a semna documentele
a angaja manageri actele
a concedia funcþionari
juriºti
economiºti

Modificãm

3. Formaþi pluralul.

Model: agendã – agende Model: conducãtor – conducãtori

anticamerã, secretarã, ºedinþã, catedrã muncitor, translator, absolvent, economist

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 9 O ZI LA SERVICIU 57

Model: calculator – calculatoare Model: oficiu – oficii

formular, desen, act, document studiu, serviciu, exerciþiu, gimnaziu

4. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Elevul este atent. Eleva este atentã.


Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.

Alcãtuim

5. Alcãtuiþi îmbinãri cu cuvintele învãþate urmând modelul: a semna un contract


a examina......, a desena........., a organiza........, a studia.........., a verifica.........,
a nota........
6. Îmbinaþi cuvintele conducãtor, funcþionar, secretar, translator, muncitor cu adjectivele potrivite
din coloana a treia.
Model: Conducãtor exigent.

7. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.

Model: Aici este o masã. Masa e aproape.


Acolo este un dulap. Dulapul e departe.

bloc, calculator, clãdire, domniºoarã, dormitor, fotoliu, oficiu, oglindã, salon

Model: Apartamentul are 3 camere.


Câte camere are apartamentul?

Familia Ungureanu are 18 copii.————————————?


În salã sunt 10 scaune.————————————————?
În dulap sunt 2 tricouri.————————————————?
Ion are 2 fraþi.——————————-——————————?
câþi Dan are 3 surori.———————————————————?
câte
Model: Eu am nevoie de bani.

Tu ai nevoie de translator
Doru are nevoie de secretarã
Noi avem nevoie de ajutor
Voi aveþi nevoie de serviciu
Profesorii au nevoie de agendã

Model: Eu sunt funcþionar


funcþionar..
tu muncitor
ea conducãtor
noi a fi la ºedinþã
voi în anticamerã
ei la oficiu

Limba – mijloc de integrare socialã


58 O ZI LA SERVICIU LECÞIA 9

8. Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebãri:


Cum este ºeful? Unde stã ºeful? Ce are ºeful în birou? Cum este biroul: mare sau mic?
Ce este pe biroul lui? ªeful are calculator pe birou?

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm
– Eu examinez agenda. Ce examinezi tu?
– Eu examinez ºi completez niºte formulare.
– Dar dumnealui ce completeazã
completeazã?
– Dumnealui completeazã acte pentru concurs. Noi angajãm doi funcþionari în oficiul
nostru. Acum ºeful semneazã cererile.
Prezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ez

A semna A organiza A studia


-ez eu semnez organizez studiez
-ezi tu semnezi organizezi studiezi
-eazã el, ea semneazã organizeazã studiazã
-ãm noi semnãm organizãm studiem
-aþi voi semnaþi organizaþi studiaþi
-eazã ei semneazã organizeazã studiazã

Aplicãm

9. Scrieþi forma cerutã de context.


ªeful (a angaja) un translator. Eu (a studia) chimia la universitate. Funcþionarii (a schiþa)
proiectul. Conducãtorul (a semna) contractul. Directorul (a concedia) muncitorii. Dana (a
completa) agenda. Colegii (a organiza) un concurs. Secretara (a nota) posturile vacante. Tu
(a desena) un tablou.

10. Alcãtuiþi dialoguri similare.


– Tu studiezi chimia? (ei) a organiza
– Da, studiez chimia. o conferinþã, un concurs
– Nu, nu studiez chimia,
studiez matematica.
– Managerul examineazã documentele? a desena
– Da, managerul examineazã documentele. peisaj / portret
– Nu, managerul nu examineazã documentele,
el examineazã planul.
– Funcþionarii completeazã agenda? a nota
– Da, funcþionarii completeazã agenda. informaþia /orarul
– Nu, funcþionarii nu completeazã agenda,
ei completeazã formularele.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 9 O ZI LA SERVICIU 59

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem unde se desfãºoar


desfãºoarã o acþiune
ãºoarã
Structuri de unde
aici, acolo, de la
Lucreazã (unde?) la universitate, la oficiu, la domiciliu
în birou, în oraº
– Unde învaþã fiul tãu? – Unde cântã orchestra? – De unde ai paltonul acesta elegant?
– La Universitatea de Stat din Moldova. – Orchestra cântã în parc. – De la supermarketul Sun City.
Cum precizãm profesia cuiva

Structuri
Ce este el / ea de profesie?
El este ziarist. Soþia lui este medic.
Dan lucreazã în calitate de avocat. fratele lui Dan
Utilizãm sora lui Dan

11. Alcãtuiþi dialoguri similare.


– Prietenul lui Dan este inginer?
– Nu, prietenul lui nu este inginer. El este economist.
– Ce este tatãl tãu?
– Tatãl meu este jurist.
– Dar tu ce eºti? – Cine este manager?
– Eu sunt profesor. – El este manager.
– Ce profesie are Dana? – Dar tu ce eºti?
– Dana lucreazã în calitate de bibliotecarã. – Eu sunt psiholog.
– Dar Ana? – Dar prietena ta ce este?
– Ea lucreazã în calitate de arhitect. – Ea este medic.

avocat? Dan este avocat. inginer.


______? El este________. _________.
Cine este ______=? Ei sunt________. El lucreazã în calitate de _________.
______? Noi suntem______. _________.
______? Ea este_________. _________.

Vorbim
12. Lucraþi în grup.
Aflaþi ce profesie au colegii dvs. Întrebaþi ce profesie au prietenii lor. Aflaþi ce profesie au
colegii din grupul vecin.
13. Determinaþi profesia din imagini.

Limba – mijloc de integrare socialã


60 O ZI LA SERVICIU LECÞIA 9

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O zi la serviciu
Prenumele meu e Dan. Lucrez la o redacþie. Sunt ziarist. La ora 9 suntem la oficiu. Oficiul
nostru este pe strada Alba-Iulia 8, la parter. Este un oficiu cu un birou pentru redactorul-ºef, o
anticamerã ºi un birou pentru funcþionari. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Avem ºi
un dulap. Avem multe reviste ºi ziare. Pe mese avem calculatoare.
ªeful stã în biroul sãu, secretara este în anticamerã, eu ºi colegul meu Mihai stãm în biroul
pentru funcþionari. Azi organizãm un concurs pentru un post vacant. Avem trei candidaþi – un
bãiat ºi douã fete. Ei au studii superioare. Au licenþã de jurnaliºti. ªeful examineazã documentele.
Secretara noteazã în agendã numele ºi prenumele lor.
Eu studiez ziarul de dimineaþã. Colegul meu Mihai schiþeazã un plan. Azi avem ºedinþã la ora
10. Noi suntem punctuali. Dupã ºedinþã, ºeful angajeazã un coleg nou. Semneazã contractul cu
Ion Vasilescu, un tânãr înalt, brunet, cu ochii negri. El este elegant ºi binevoitor.
14. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri.
– Unde lucreazã Dan? – Ce organizeazã ei azi?
– Ce este Dan? – Câþi candidaþi au?
– Unde este oficiul lui Dan? – Câte fete ºi câþi bãieþi?
– Unde stã redactorul-ºef? – Câte locuri vacante au?
– Cine este colegul lui Dan? – Ce examineazã ºeful?
– Ce noteazã secretara? – Ce studiazã Dan?
– Când au ºedinþã Dan ºi Mihai? – Ce schiþeazã Mihai?
15. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele propoziþii.
Dan studiazã limba românã. Azi organizãm un concurs. Oficiul nostru este pe
Redactorul stã în biroul sãu. Avem trei candidaþi. strada Puºkin.
El este elegant ºi binevoitor. Eu studiez ziarul de dimineaþã. În biroul nostru sunt trei mese
ªeful semneazã contractul cu Azi avem ºedinþã la ora 18. ºi trei scaune.
Ion Vasilescu. Pe mese sunt calculatoare.
16. Descrieþi oficiul lui Dan.

Situaþii de comunicare
Intraþi dimineaþa în oficiu. Observaþi cã ºeful nu este în birou.
Cum întrebaþi unde este el?
ªeful anunþã o ºedinþã. Întrebaþi unde ºi la ce orã este ºedinþa.
Observaþi în birou un bãiat ºi douã fete. Întrebaþi cine sunt ei.
Spuneþi cum sunt ei.
Învãþãm un proverb

Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.

Generalizãm Modele comunicative Modele gramaticale


Soþia mea este medic. Eu lucrez la universitate.
Fiica noastrã este manager. Tu notezi numãrul meu de telefon.
Fiul lor este inginer. El, ea completeazã ancheta.
Unde lucreazã prietenul tãu? Noi studiem limba românã.
Prietenul meu lucreazã la ULIM. Voi examinaþi agenda.
Dan lucreazã în calitate de jurist. Ei, ele semneazã contractul.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 10 DUPÃ CUMPÃRÃTURI 61

DUPÃ CUMPÃRÃTURI

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a afla adevãr librãrie amabil


a costa ambalaj marfã convenabil
a da bãuturã noutate delicios
a intra bomboanã preþ ieftin
a lua calitate produs necesar
a prefera cumpãrãtor ºtire scump
a umbla cumpãrãturã tren
cutie varietate întâmplãtor
fãinã zahãr tot

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prezentul indicativ al verbelor neregulate


Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele
forme specifice
Adjectivul tot

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum pre cizãm preþul unei mãrfi


precizãm

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


62 DUPÃ CUMPÃRÃTURI LECÞIA 10

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele: amabil, convenabil, punctual, cumpãrãturã, noutate, varietate.


2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta.
Eu vreau marfã de _______________ bunã. aproape
El este un vânzãtor _______________. scump, delicios
Preþul nu este _________, produsul este _________. necesar
Bomboanele sunt _______________. convenabil
Cumpãrãtura aceasta este _______________. amabil
Librãria este __________________. calitate
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 7 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 7 cuvinte învãþate la lecþia de
astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
4. Alcãtuiþi îmbinãri corecte.
calculator ieftin cumpãrãtor atent
angajare convenabil cumpãrãturã necesar

Dicþionar de contexte minime

produs scump a organiza o ºedinþã


cumpãrãturã necesarã a examina marfa
marfã ieftinã a verifica preþul, calitatea, rezultatul
vânzãtor amabil a prefera bãutura rece
varietate de mãrfuri a afla o noutate, o ºtire
a afla cã ...
a cumpãra de toate

Modificãm

5. Selectaþi ºi acordaþi substantivele cu adjectivele.


cutie vechi tren nou
fãinã ieftin ambalaj lung
preþ mare cumpãrãturã scump
6. Alcãtuiþi enunþuri:

Model: Ambalajul este nou.

cumpãrãtor mare
cumpãrãturã blond
cutie a fi convenabil
noutate amabil
preþ ieftin
vânzãtor bun
zahãr dulce

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 10 DUPÃ CUMPÃRÃTURI 63

7. Faceþi acordul.
Ambalajul este (frumos). Îngheþata este (delicios).
Librãria din centru este (mare). Fãina este (bun), dar (scump).

Alcãtuim

8. Continuaþi dialogul.
– Magazinul acesta este mare? – Ce pot cumpãra aici?
– Nu, nu e mare, dar este bun. – De toate. Preþurile sunt convenabile...

II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm
Astãzi umblu prin oraº. Aflu întâmplãtor cã nu departe este un magazin nou.
Intru în magazinul acesta dupã cumpãrãturi. Magazinul este spaþios. Peste tot e
o varietate de produse. Mãrfuri în ambalaj frumos. Produse de calitate. Eu prefer
ciocolata ºi iau o ciocolatã ieftinã ºi delicioasã. Vânzãtorul este amabil.
– Cât costã ciocolata?
– 10 lei. E de calitate bunã.
– Preþul e convenabil. Dar berea? La ce preþ este berea?
– 15 lei.
Iau o ciocolatã ºi o bere. Dau banii ºi iau cumpãrãtura.
Prezentul indicativ al verbelor neregulate a da, a lua
Eu dau Eu iau Eu dau o carte Eu iau o carte
Tu dai Tu iei Tu dai un telefon Tu iei un caiet
El, ea dã El, ea ia El, ea dã un caiet El, ea ia o ciocolatã
Noi dãm Noi luãm Noi dãm examen Noi luãm un tablou
Voi daþi Voi luaþi Voi daþi interviu Voi luaþi un costum
Ei, ele dau Ei, ele iau Ei, ele dau concert Ei, ele iau troleibuzul

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice: a afla, a umbla, a intra
Eu aflu u Noi aflãm
ãm Eu umblu u Noi umblãmãm Eu intru u Noi intrãm
ãm
Tu aflii aþi
Voi aflaþi Tu umblii aþi
Voi umblaþi Tu intrii aþi
Voi intraþi
ã
El, ea aflã ã
Ei, ele aflã ã Ei, ele umblã
El, ea umblã ã ã
El, ea intrã ã
Ei, ele intrã

Aplicãm de la...
pânã la...
9. Completaþi propoziþiile.
a lua
Ei ____ o cutie mare de bere. Voi ______revistele necesare de la bibliotecã.
Eu ______ trenul de Bãlþi. Tu ______ o îngheþatã scumpã.
El ________ troleibuzul pânã la librãrie. Noi _______ masa la ora cinci.
a da
Eu ______examen la matematicã. El _______un caiet. Voi _______ cãrþile la bibliotecã. Tu ________
bani pentru cãrþi. Noi _______ telefoane la birou.

Limba – mijloc de integrare socialã


64 DUPÃ CUMPÃRÃTURI LECÞIA 10

10. Rãspundeþi la întrebãri.


Ce troleibuz iei pânã la serviciu? Dar colegul tãu? La ce orã iei masa? Dar soþia ta? De unde iei
revistele necesare? Dar colegii tãi? Ce fel de îngheþatã iei? Dar surorile tale?
Cine dã telefon acasã? Când daþi cãrþile la bibliotecã? Cine dã bani pentru cãrþi?

11. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?


ªi eu aflu o noutate interesantã.

Tu afli cã aici este o librãrie. Dar el? El aflã cã este în ºedinþã. Dar ea?
Ea aflã o ºtire. Dar noi? Noi aflãm cât costã zahãrul. Dar voi? Eu intru
în clasã. Dar tu? Tu intri în birou. Dar el? El intrã pe uºã. Dar ea? Noi
intrãm în magazin dupã cumpãrãturi. Dar voi?
Voi intraþi în salã. Dar ei? Ei intrã în librãrie. Dar ele? Eu umblu pe jos.
Dar tu?
Tu umbli puþin. Dar el? El umblã mult. Dar ea? Voi umblaþi la ºcoalã.
Dar ei? Noi umblãm la lecþii. Dar voi?

12. Rãspundeþi la întrebãri.


Tu umbli mult pe jos? Dar pãrinþii tãi? Colegul tãu umblã la ore? Dar sora ta? Voi
umblaþi regulat la lecþii? Dar colegii tãi? Cine umblã dupã ajutor? Tu umbli dupã ajutor?

13. Alcãtuiþi dialoguri.

Model: – Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?


– Eu prefer fructele.

– El preferã _________. Dar ea? îngheþatã


– Ea _______________________. suc

– Noi preferãm _________ Dar voi? ceai


– Noi ________________________. cafea

– Noi preferãm magazinele _________. Dar tu? mic


– Eu _______________________________ mare

– Voi preferaþi lucrurile _______. Dar el? nou


– El _____________________________. vechi

Observãm

– Toatã marfa este de calitate? – Toate femeile sunt frumoase?


– Nu toatã marfa este de calitate. – Da, toate femeile sunt frumoase.

– Toþi managerii sunt punctuali? – Tot zahãrul este din Moldova?


– Nu, nu toþi managerii sunt punctuali. – Avem zahãr ºi din Ucraina.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 10 DUPÃ CUMPÃRÃTURI 65

Adjectivul tot

singular plural
masculin, neutru feminin masculin feminin, neutru
tot toatã toþi toate

14. Completaþi propoziþiile.

Model: ... timpul este la serviciu


...timpul serviciu.. Tot timpul este la serviciu.

_________oraºul ascultã ºtirile. _________ ziua studiazã la bibliotecã. _________funcþionarii


semneazã contractul. _________ manualele sunt bune. _________ maºinile sunt noi. _________
copiii sunt la lecþii. _________preþurile sunt mari. _________ bomboanele sunt delicioase.
15. Rãspundeþi la întrebãri.
Cum sunt toate casele? Cum sunt toate parcurile? Cum sunt toþi bãrbaþii? Cum sunt
toate femeile? Dar toate fetele? Cum sunt toþi absolvenþii? Cum sunt toate examenele?
Cum sunt toate instituþiile de învãþãmânt?

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum precizãm preþul unei mãrfi


Structuri
Cât costã o pâine? La ce preþ e acest costum?
Cât costã un kilogram de fãinã? Cum daþi fructele?
Utilizãm
– Vreau o rochie frumoasã.
– La ce preþ?
– La un preþ convenabil.
– Vreþi o rochie frumoasã, elegantã ºi ieftinã?
– Da, ºi un model nou.
– Avem niºte modele noi, la un preþ de 200 de lei.
– Nu vreau. Sunt scumpe.Vreau ceva frumos ºi ieftin.
– Nu avem, doamnã. Aici e un magazin scump.
– Atunci, la revedere.
– La revedere.

Vorbim

16. Citiþi dialogul de mai sus. Rãspundeþi la întrebãri.


Ce vrea doamna X? La ce preþ este rochia? Ce fel de marfã are magazinul? Ce cumpãrã doamna
X?
17. Citiþi dialogul pe roluri.

18. Notaþi propoziþiile din dialog care exprimã aceeaºi idee cu plus, celelalte cu minus.
19. Gasiþi alt sfârºit pentru dialogul de mai sus.
20. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi un dialog similar.

Limba – mijloc de integrare socialã


66 DUPÃ CUMPÃRÃTURI LECÞIA 10

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Dupã cumpãrãturi
Am nevoie de produse. Vreau produse de calitate ºi în ambalaj frumos. Aflu cã la magazinul
de lângã casa mea sunt produse ieftine. Intru. E o varietate mare de mãrfuri. Toate mãrfurile
sunt de calitate bunã. Sunt mulþi cumpãrãtori. Umblu prin magazin. Preþurile sunt convenabile.
Eu iau niºte produse.
– Cât costã zahãrul?
– 5 lei.
– E de calitate?
– Da, e din Moldova.
– La ce preþ e fãina?
– 3 lei. Este de la Taraclia.
– Vreau ºi o cutie de bomboane.
– Poftim. 15 lei.
Vânzãtorii sunt amabili. Vreau o îngheþatã. Prefer îngheþatã scumpã ºi bunã.
Acesta-i adevãrul. Eu iau cumpãrãtura.
21. Rãspundeþi la întrebãri.
– Ce vrea cumpãrãtorul? – Cum sunt preþurile?
– Ce aflã cumpãrãtorul? – Ce ia cumpãrãtorul?
– Sunt mulþi cumpãrãtori în magazin? – Cum sunt vânzãtorii?
22. Alcãtuiþi un dialog despre o vizitã la magazin.
23. Alegeþi un cuvânt din rândul A ºi altul din rândul B ºi alcãtuiþi o situaþie de vorbire.
A. a cumpãra a afla a prefera a costa a examina
B. marfã de calitate ambalaj costum adevãr
Învãþãm un proverb

Cinstea nu se cumpãrã.

Generalizãm
Modele gramaticale
Eu dau un telefon.
Modele comunicative Eu iau troleibuzul 10.
Eu aflu o noutate.
Cât costã marfa?
Tu umbli prin magazin.
La ce preþ e marfa?
Eu intru în magazin.
Cât costã un kilogram de fãinã? El ia masa la ora cinci.
La ce preþ e acest costum? Eu iau revistele de la fratele meu.
Cum daþi fructele? Noi luãm o cutie de bomboane.
Ei iau trenul de Chiºinãu.
Toate bomboanele sunt scumpe.

Limba – mijloc de integrare socialã


RECAPITULARE 67

RECAPITULARE (lecþiile 6–10)


Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Formele verbului a avea la timpul prezent, modul indicativ:
eu am noi avem eu n-am n o i n-avem
tu ai voi aveþi tu n-ai voi n-aveþi
el, ea are ei, ele au el, ea n-are ei, ele n-au
NB. Nu uitaþi cã verbul a avea exprimã uneori sensul verbului a fi din limba rusã:
У меня есть брат – Eu am un frate.
У него есть деньги – El are bani.
У нас есть дом – Noi avem casã.
Formele adjectivului pronominal posesiv:
meu mea mei mele
tãu ta tãi tale
sãu (lui, ei) sa (lui, ei) sãi (lui, ei) sale (lui, ei)
nostru noastrã noºtri noastre
vostru voastrã voºtri voastre
lor lor lor lor

Adjectivele cu trei terminaþii: Adjectivele cu douã terminaþii:

larg mic mare verde


largã micã mari verzi
largi mici

Conjugarea verbelor la timpul prezent, modul indicativ. Verbele de conjugarea I fãrã sufix ºi cu sufix.
eu ascult eu completez
tu asculþi tu completezi
el, ea ascultã el, ea completeazã
noi ascultãm noi completãm
voi ascultaþi voi completaþi
ei, ele ascultã ei, ele completeazã
Conjugarea verbelor neregulate ºi a unor verbe cu forme speciale la timpul prezent, modul indicativ.

A da A lua A vrea A intra A umbla


dau iau vreau intru umblu
dai iei vrei intri umbli
dã ia vrea intrã umblã
dãm luãm vrem intrãm umblãm
daþi luaþi vreþi intraþi umblaþi
dau iau vor intrã umblã

Numeralele cardinale: unu, doi, trei, patru, cinci, ºase, sapte, opt, nouã, zece, unsprezece, doisprezece/
douãsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, ºaisprezece, ºaptesprezece, optsprezece,
nouãsprezece.

Limba – mijloc de integrare socialã


68 RECAPITULARE

Dumneavoastrã deja puteþi:


Sã indicaþi posesorul:
Fratele meu Pãrinþii mei
Sora mea Surorile mele
Profesorii noºtri/voºtri
Profesoarele noastre/voastre
Sã spuneþi cã aveþi nevoie de ceva:
Am nevoie de bani/de cãrþi.
Sã precizaþi timpul:
Ce orã e? Cât e ceasul?
Sã spuneþi despre locul unde se desfãºoarã o acþiune:
Unde lucreazã Mihai?
Sã precizaþi preþul unei mãrfi:
Cât costã? La ce preþ e? Cum daþi marfa?

Dumneavoastrã deja ºtiþi 332 de cuvinte.

Limba – mijloc de integrare socialã