Sunteți pe pagina 1din 18

LECÞIA 19 CE-I AL MEU E AL MEU...

129

CE-I AL MEU E AL MEU...

I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a cânta adresã pian al cui?


a interpreta cântec picior a cui?
a privi gând rãspuns ai cui?
ginere succes ale cui?
interpret vãr amândoi
mânã veriºoarã amândouã
melodie veriºor ambii
norã viaþã ambele
cumva
deoparte
undeva

II. ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele posesive
Gradele de comparaþie ale adjectivului

III.○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem că o acţiune se desfășoară în timpul altei acþiuni

IV. ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


130 CE-I AL MEU E AL MEU... LECÞIA 19

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm
1. Examinaþi imaginea de la începutul lecþiei ºi completaþi.
Cine cântã la pian? La pian cântã……………
Ce interpreteazã …….? ………interpreteazã o melodie cunoscutã.
Cum este interpretul? Interpretul este……………
Cine ascultã melodia? …………………………

2. Completaþi.
Eu adresez o întrebare colegului meu. Tu adresezi…………
Tu comunici o noutate prietenilor lui. El comunicã…………
El aratã o carte mamei. Ea aratã ……………..
Ea priveºte un tablou. Noi privim…………..
Noi povestim un text. Voi povestiþi…………
Voi împrumutaþi o idee. Ei împrumutã……….
Ei cântã la pian. Ele cântã…………….
3. Analizaþi ºi completaþi.
Ambii bãieþi sunt mari. Ambele fete sunt …………… ambii substantiv
Ambii pãrinþi sunt tineri. Ambele bunici sunt ………… ambele + nearticulat
Ambii fraþi pot cânta la pian. Ambele surori pot …………..

Amândoi vin în vizitã. Amândouã vin sã asculte…….


amândoi + subst. pl. cu
Amândoi fraþii vin azi. Amândouã fetele vin……
Amândoi copiii cântã bine. Amândouã prietenele vãd….. amândouã art. hot.
4. Alcãtuiþi dupã model.

Ambii fraþi amîndoi fraþii


Ambele surori amîndouã surorile

bunic nepot copil veriºoarã prieten interpretã


jurist medic economist nepoatã ºofer norã
cursant fecior membru profesoarã bãrbat mãtuºã
5. Îmbinaþi cuvintele:

Model: tatã mamã

bunic, unchi, soþie, veriºor, fecior, ginere, soþ, fiicã, norã, veriºoarã, bunicã, mãtuºã

Dicþionar de contexte minime

gând frumos a privi atent


gânduri negre a avea succes
cântec despre þarã a lucra cu plãcere
viaþã dulce a interpreta o melodie
a cânta la pian

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 19 CE-I AL MEU E AL MEU... 131

Modificãm

6. Deschideþi parantezele.
Fratele (mea) este inginer. El are o afacere (bun).
Prietenii (nostru) lucreazã la ºcoalã. Ei sunt (atent) cu copiii.
Rãspunsul (ta) nu este corect. Tu nu cunoºti problema (acest).
Privirea (tãu) este caldã. Tu ai ochii (cald).
Ginerele(voºtri) vine cu trenul. El aduce ºtiri (bun).
Veriºoara (tale) admirã natura. Ea este un pictor (talentatã).
7. Completaþi.
Familia ta este mare. Tu ai……. Fratele tãu este tânãr. El studiazã la…….. Surorile
noastre sunt mici. Ele merg la……….. Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni. Ei sunt la ………….

8. Alegeþi rãspunsurile la întrebãrile date.


Dãruiþi flori.
Ce faci tu? Plãteºte pentru bilet.
Ce face Andrei? Priviþi spectacolul.
Ce faceþi voi? Cântã la pian.
Interpretezi un cântec.

Alcãtuim

9. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginii de mai sus.

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Cartea mea este nouã, dar a ta


ta? – Ale lor sunt vechi, dar ei citesc cu plãcere cãrþile acestea.
– A mea de asemenea este nouã. – Ale cui cãrþi sunt ºi noi, ºi interesante?
– Dar cum sunt cãrþile lor
lor? – Ale noastre sunt ºi noi, ºi interesante.
Pronumele posesive
al meu al nostru a mea a noastrã
(fratele) al tãu al vostru, dvs. (sora) a ta a voastrã, dvs.
al sãu(al lui, ei) al lor a sa (a lui, ei) a lor
ai mei ai noºtri ale mele ale noastre
(fraþii= ) ai tãi ai voºtri, dvs. (surorile) ale tale ale voastre, dvs.
ai sãi(ai lui, ei) ai lor ale sale (ale lui, ei) ale lor

Aplicãm
10. Rãspundeþi la întrebãri.
Model: – Al cui este manualul acesta?
– Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,
ei, sãu, nostru, vostru, lor)

Limba – mijloc de integrare socialã


132 CE-I AL MEU E AL MEU... LECÞIA 19

Al cui este copilul acesta?……………………..


Al cui este pixul acesta?……………………..
Al cui este dicþionarul acesta?………………
A cui este valiza aceasta?……………..
A cui este cutia aceasta?………………
A cui este haina aceasta?………………

Ai cui sunt copiii aceºtia?……………….. Ale cui sunt valizele acestea?……………..


Ale cui sunt pixurile acestea?…………….. Ale cui sunt cutiile acestea?………………
Ale cui sunt dicþionarele acestea?……… Ale cui sunt hainele acestea?………………

Model: – Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?


– Al meu e acolo.

calculatorul, profesorul, scaunul, stiloul, oglinda, cãmaºa, cãciula, scurta


11. Completaþi rãspunzând la întrebãri.
Pixul este al lui? Da,……….. Biroul este al dvs.? Nu,…………….
Casa este a ta? Nu,………… Tacâmul este al lui? Da,……………….
Copiii sunt ai lor? Nu,………. Cãmãºile sunt ale lor? Nu,…………………

12. Completaþi cu formele pronumelui posesiv.


Ideea este……….(eu) Prietenii sunt………..(tu)
Propunerea este………..(tu) Pãrinþii sunt …………(eu)
Gândul este………….(el) Lucrãrile sunt……..(el)
Poezia este…………(ea) Veriºorii sunt ……..(ea)

13. Înlocuiþi un pronume cu altul.

Model: Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al tãu?

Care carte este a lui? noi Care prieteni sunt ai ei? voi
Care idei sunt ale lor? ea Care propunere este a ta? ei

14. Înlocuiþi substantivele cu pronume posesive :

Model: Prietena mea învaþã la facultate.


A mea învaþã la facultate.

Copiii mei locuiesc aproape. …………


Fiul lor studiazã istoria. …………
Colegul vostru vine în ospeþie. ………….
Prietenii noºtri sunt bucuroºi. ………
Fetele lui cântã bine. …………
Fiica ta înþelege textul. ………
Bunicii voºtri pot cânta. ………

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 19 CE-I AL MEU E AL MEU... 133

15. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare.


– Cartea mea este interesantã. Dar cum birou spaþios
este a ta? rãspuns corect
– ªi a mea este interesantã. propunere interesantã
serviciu greu
prieten adevãrat

Observãm

– Noi avem un apartament foarte spaþios


spaþios, cu o bucãtãrie mare ºi cu un antreu foarte larg
larg. Dar
cum este al vostru?
– Avem un apartament vechi
vechi, însã spaþios. Avem mobilã nouã ºi foarte frumoasã
frumoasã. Mobila cea mai
scumpã este în salon, iar cele mai mari ferestre sunt la bucãtãrie. Ele sunt foarte mari.

Gradele de comparaþie ale adjectivului

Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ


frumos mai frumos decât… cel mai frumos foarte frumos
frumoasã mai frumoasã ca… cea mai frumoasã foarte frumoasã
frumoºi mai frumoºi cei mai frumoºi foarte frumoºi
frumoase mai frumoase cele mai frumoase foarte frumoase

Aplicãm

16. Alcãtuiþi.

Model: Scaun comod Cel mai comod scaun este aici.

camerã spaþioasã, acolo casã frumoasã, aproape rochie scumpã, în dulap fiicã harnicã, la
facultate carte veche, pe masã.

17. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – FFaci
aci mâncare gustoasã?
– Da, fac mâncare foarte gustoasã.

Are o familie prietenoasã?


Ai un frate deºtept?
Au surori harnice?
Ea are ochi frumoºi?
Deseneazã un desen mare?
Rezervãm o camerã spaþioasã?
Aºteaptã o persoanã dragã?

Limba – mijloc de integrare socialã


134 CE-I AL MEU E AL MEU... LECÞIA 19

III.○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni


Structuri
Când eu vorbesc la telefon, tu asculþi atent.
Când profesorul recitã poezia, elevii tac.
Când artistul interpreteazã melodia, în salã este liniºte.
Bunica lucreazã bine când în camerã este cald.

Utilizãm

18. Formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri.

Model: Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?


Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.

Când eu citesc fratele a privi


Când fratele citeºte sora a asculta
Când mama lucreazã copiii a desena
Când prietenul cântã colegul a învãþa
Când profesorul povesteºte cursanþii a nota
19. Completaþi propoziþia folosind cuvintele din tabel.
Când eu rãsfoiesc ziarele,………………..

tata soþia fiul nora prietenul


? ? ? ? ?

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Ce-i al meu e al meu…


Florile cele mai frumoase de aici sunt ale mele. Prietenul acesta sincer este al meu. În fiecare
zi eu îl invit în ospeþie.
Prietenul meu este un specialist bun. El construieºte case înalte ºi foarte spaþioase. Învaþã
repede tot ce este nou. Datoritã experienþiei, poate executa multe lucrãri. Este un om modern
ºi are nevoie de cei mai deºtepþi colegi de lucru. Împreunã noi rezolvãm cele mai mari probleme.
Realizãrile noastre sunt cele mai bune. ªi al nostru este viitorul: al tãu, al lui, al ei.

20. Scrieþi îmbinãrile din text în coloanele date:


substantiv + adjectiv substantiv + adjectiv pronume posesive
la gradul pozitiv la gradul superlativ (substantiv)
prieten sincer florile cele mai frumoase ale mele (florile)
……………………… ……………………… ……………………

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 19 CE-I AL MEU E AL MEU... 135

21. Rãspundeþi.
Despre cine vorbeºte autorul?
Cum este prietenul ca specialist?
Datoritã cui el lucreazã bine?
22. Examinaþi imaginile de mai jos. Precizaþi dacã propoziþiile date corespund imaginilor.

Soþul meu este harnic, lucreazã bine! Soþul meu nu poate conduce maºina. Soþul meu este un medic bun.

Învãþãm un proverb

Ce-i al meu e pus deoparte.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Ambii prieteni sunt înalþi. Al cui este tocul acesta?
Amândoi fraþii cântã bine. Cartea mea este curatã,
Când eu citesc, soþia ascultã atent. dar cum este a ta?
Când apare soarele, luna dispare. Þara unde locuiesc este a mea.
Pixul este al lui?
Florile acestea sunt ale noastre?
Da, florile acestea sunt ale noastre.
Am un frate foarte harnic.
El este prietenul meu cel mai bun.

Limba – mijloc de integrare socialã


136 PRIN ORAª LECÞIA 20

PRIN ORAª

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a însemna aglomeraþie întoarcere deasupra


bulevard întrebare din cauza
cartier locuitor împotriva
apoi centru orã de vârf înaintea
întâi faptã periferie în dreapta
sus grãdinã rezolvare în faþa
dupã ce intersecþie semafor în mijlocul
sosire în spatele
turn în stânga
în timpul

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cazul genitiv al substantivelor


Prepoziþiile construite cu cazul genitiv

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor


Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 20 PRIN ORAª 137

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Citiþi cuvintele ºi spuneþi care dintre ele numesc fenomene, realitãþi legate de oraº. Numiþi ºi alte cuvinte
care au legãturã cu viaþa de la oraº.
2. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din limba rusã.
3. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele:
bulevard, cartier, centru, grãdinã, periferie.
Dicþionar de contexte minime

un cuvânt în text
un scaun cu cretã
a însemna
un loc pe hartã
cu creionul o zi în calendar

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

4. Citiþi dialogurile. Observaþi cum se exprimã raportul de posesie.


– E maºina ta? – Sunt bagajele voastre?
– Nu e maºina mea. E maºina unui coleg
coleg. – Nu sunt bagajele noastre. Sunt bagajele unor
– Dar unde e maºina ta? prieteni
prieteni.
– Maºina mea e în garaj. – Dar unde sunt bagajele voastre?
– Bagajele noastre sunt la hotel.
Cazul genitiv al substantivelor
Formele articolului nehotãrât la cazul genitiv
nehotãrât

Singular Plural
masculin/neutru unui unor
feminin unei unor

Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrât


nehotãrât
Singular
masculin unui + substantivul la singular unui bãiat
neutru unui + substantivul la singular unui oraº
feminin unei + substantivul la plural unei fete
unei mãtuºi

Plural
masculin unor + substantivul la plural unor bãieþi
neutru unor + substantivul la plural unor oraºe
feminin unor + substantivul la plural unor fete
unor mãtuºi

Limba – mijloc de integrare socialã


138 PRIN ORAª LECÞIA 20

Aplicãm

5. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model: cartea – un elev cartea unui elev

Un unui
biroul – un ºef calculatorul – un coleg agenda – un funcþionar
conspectul – un student cãrþile – un profesor revistele – un bunic
copiii – un unchi puloverul – un bãiat banii – un cumpãrãtor
O unei
întrebarea – o fatã casa – o familie vânzãtoarea – o librãrie
caietul – o elevã scrisoarea – o fiicã fereastra – o casã
rochia – o doamnã telegrama – o rudã capitala – o þarã
Un unui
uºa – un dulap actorii – un teatru periferia – un oraº
strãzile – un oraº exponatele – un muzeu locuitorii – un sat
centrul – un stadion piciorul – un scaun vagoanele – un tren
6. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.
Aici este casa (un coleg). Aceasta este umbrela (o prietenã). El îmi cere adresa (un medic).
Admirãm vârful (un munte). Acesta este puloverul (un bãiat). Aceasta este soþia (un
veriºor). Aceºtia sunt actorii (un teatru) din provincie.
7. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model: Cartea – niºte elevi cartea unor elevi

faptele – niºte eroi preþul – niºte cãrþi locuitorii – niºte oraºe


adresa – niºte colegi muncitorii – niºte uzine regizorul – niºte spectacole
sosirea – niºte oaspeþi valizele – niºte fete autorii – niºte romane
casa – niºte prieteni manualele – niºte studente directorii – niște hoteluri
8. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.
Acestea sunt florile (niºte studente) de la universitate. Acestea sunt cãrþile (niºte colegi).
Vãd pe masã fotografia (niºte bãieþi). Casele (niºte prieteni) sunt departe. Bulevardele (niºte
oraºe) sunt largi. Bagajele (niºte pasageri) sunt grele. ªefii (niºte organizaþii) sunt punctuali.

9. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.


– Iei cartea ta? revista,
– Nu, iau cartea unui coleg. manualul,
– Dar unde este cartea ta? dicþionarul,
– Cartea mea e acasã. pixul

Observãm
– Aceasta e casa bunicului
bunicului? – Care este maºina prietenului
prietenului?
– Da, aceasta e casa bunicului
bunicului. – Aceasta este maºina prietenului
prietenului.
– Dar unde este casa voastrã? – Dar care este maºina ta?
– Casa noastrã e acolo. – Maºina mea nu e aici. E în garaj.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 20 PRIN ORAª 139

Formele articolului hotãrât la cazul genitiv

Singular Plural
masculin/neutru lui
-lui -lor
feminin -i -lor
Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul hotãrât

Singular

masculin substantivul la singular + -u-lui bãiat-u-lui


neutru substantivul la singular + -u-lui oraº-u-lui
feminin substantivul la plural + -i fete-i

Plural

masculin substantivul la plural + -lor bãieþi-lor


neutru substantivul la plural + -lor oraºe-lor
feminin substantivul la plural + -lor fete-lor

10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model: Casa – bunicul casa bunicului

-l, -le -lui


pixul – elevul cadoul – colegul frunzele – copacul
rãspuns – studentul salariul – fratele revistele – prietenul
fapta – bãiatul cãmaºa – fiul sãnãtatea – bunicul

-a -i
cartea – eleva umbrela – domniºoara camera – mama
succesul – prietena fereastra – casa casa – mãtuºa
povestea – bunica lipsa – colega paltonul – soþia

-l, -le -lui


centrul – oraºul locuitorii – oraºul vârful – muntele
vagoanele – trenul calitatea – produsul camerele – hotel
numãrul – troleibuzul juriul – concursul monitorul – calculatorul

-i -lor -le -lor -le -lor


sosirea – prietenii cuvintele – mamele sosirea – trenurile
problemele – pãrinþii cãlãtoria – rudele actorii – teatrele
vizita – oaspeþii varietatea – produsele scãrile – blocurile

11. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.


Cartea (elevul) este pe masã. Paltonul (bãiatul) este în dulap. Bagajele (turiºtii) sunt în
vagon. Propunerea (colegul) este interesantã. Salariul (inginerul) este mic. Rochia (fata)
este elegantã. Noi locuim în casa (pãrinþii). Casa noastrã este la periferia (oraºul). Ferestrele
(apartamentul) sunt curate. Frunzele (copacul) sunt verzi. Clãdirea (ºcoala) este nouã.

Limba – mijloc de integrare socialã


140 PRIN ORAª LECÞIA 20

12. Continuaþi propoziþiile.

Model: Bunicul are televizor


televizor.. Acesta …
Acesta este televizorul bunicului.

Mãtuºa are un frigider. Acesta …


Prietenul are o maºinã. Aceasta …
Elevii au cãrþi. Acestea …
Muzicanþii au instrumente. Acestea …
Studenþii au manuale. Acestea …
Copiii au creioane. Acestea …
Inginerii au calculatoare. Acestea …
Profesorii au flori. Acestea …

13. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – Cartea cui este pe masã? (bãiat)


– Cartea bãiatului este pe masã.

Cãmaºa cui este nouã? (nepotului) Puloverul cui este scurt? (fratele) Ziua cui este în mai?
(feciorul) Pãrinþii cui sunt sãnãtoºi? (soþie) Îmbrãcãmintea cui este în dulap? (copilul)
Valiza cui este lângã uºã? (oaspetele) Întrebãrile cui sunt interesante? (studenþii) Masa cui
este lângã fereastrã? (ºeful)

Articolul genitival
Singular Plural
masculin al ai
feminin a ale

14. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.

Model: Costumul acesta este … unui domn.


Costumul acesta este al unui domn.
Manualul acesta este … unui prieten. Cumpãrãtura aceasta este … unei doamne. Stiloul
acesta este … unui coleg. Camera aceasta este … unui nepot. Paharul acesta este … unui
oaspete. Florile acestea sunt … unei domniºoare. Copiii aceºtia sunt … unui frate. Mãnuºile
acestea sunt … unui profesor.
15. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.

Model: – Al cui este dicþionarul acesta? (un student)


– Dicþionarul acesta este al unui student.

Al cui este copilul acesta? (un frate) Al cui este pixul acesta? (un coleg) Al cui este cadoul
acesta? (un prieten) Al cui este patul acesta? (un turist) Al cui este ceasul acesta? (un ºef)
Al cui este ziarul acesta? (o colegã) Al cui este biroul acesta? (niºte economiºti)

Model: – A cui este cartea aceasta? (un student)


– Cartea aceasta este a unui student.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 20 PRIN ORAª 141

A cui este propunerea aceasta? (un ziarist) A cui este masa


aceasta? (un contabil) A cui este casa aceasta? (un veriºor) A
cui este cãmaºa aceasta? (un nepot) A cui este îngheþata
aceasta? (o fatã) A cui este telegrama aceasta? (niºte rude)

16. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.

Model: Paltonul acesta este … feciorului.


Paltonul acesta este al feciorului.

Costumul acesta este … fratelui. Bluza aceasta este … surorii. Rochia aceasta este ...
mamei. Fularul acesta este … colegului. Revistele acestea sunt … mamei. Calculatorul
acesta este … ºefului. Instrumentele acestea sunt … muncitorilor. Cãrþile acestea sunt …
elevilor. Lucrurile acestea sunt … funcþionarilor.
17. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: – Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)


– Calculatorul acesta este al prietenului.

Al cui este pixul acesta? (profesorul) Al cui este copilul acesta? (fratele) Ai cui sunt
banii aceºtia? (unchiul) A cui este casa aceasta? (bunicul) Al cui este tabloul acesta?
(sora) Ale cui sunt ziarele acestea? (bunicul)

Genitivul numelor proprii. Numele de persoanã


masculin lui + Ion Fratele lui Ion este student.
lui + Alexandru Pãrinþii lui Alexandru sunt medici.

feminin Maria + ei Bunica Mariei este pensionarã.


Aurica + ãi Sora Auricãi învaþã la Paris.

18. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.


Maºina (Radu) e în garaj. Proiectul (Mihai) este bun. Costumul (Dan) este nou. Cadoul
(Elena) este scump. Casa (Andrei) este în centrul oraºului. Biblioteca (Marcu) este bogatã.
Eu nu am adresa (Olga). Unde învaþã prietenul (Viorica)? Fratele (Angela) are un post
bun.
19. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Cãrþile cui sunt pe bancã? caietele,
– Cãrþile lui Vasile sunt pe bancã. creioanele,
– Dar unde sunt cãrþile tale? dicþionarul
– Cãrþile mele sunt în bancã.

Prepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitiv


deasupra + patului Deasupra patului este un tablou.
înaintea + casei Înaintea casei este o maºinã.
în faþa + clãdirii În faþa clãdirii este un monument.
în spatele + teatrului În spatele teatrului este un hotel.

Limba – mijloc de integrare socialã


142 PRIN ORAª LECÞIA 20

20. Puneþi în locul punctelor prepoziþiile necesare.


Soarele este … orizontului. … mesei este o lampã. … cãrþii este o revistã. … casei este
un copac. . … muzeului este un stadion. … magazinului este o maºinã cu pâine. . …
oglinzii este un scaun. Tata pune maºina … garajului.

în mijlocul + parcului În mijlocul parcului este un bust.


în dreapta + tatãlui În dreapta tatãlui stã un coleg.
în stânga + fratelui Cine stã în stânga fratelui?
împrejurul + campionului Ziariºtii stau împrejurul campionului.

21. Completaþi propoziþiile.


… camerei este o masã. … satului este un stadion. … scenei este
un actor. … teatrului este un muzeu. … satului sunt niºte munþi
înalþi. … ºcolii este un magazin.
împotriva + planului Cine e împotriva planului lor?

Eu nu sunt … propunerii voastre. Ei nu sunt … proiectului. Ai ceva … hotãrârii noastre?

în timpul + spectacolului În timpul spectacolului spectatorii nu pot


intra în salã.

… zilei pãrinþii sunt la serviciu. … orei toþi elevii sunt atenþi. … cãlãtoriei pasagerii
ascultã muzicã. … concertului în salã e liniºte. … operaþiei medicii vorbesc puþin.
din cauza + aglomeraþiei Din cauza aglomeraþiei maºinile merg încet.

22. Rãspundeþi la întrebãri.


Din ce cauzã?
Model: – Din ce cauzã întârziaþi? (trenul) Din cauza
– Întârziem din cauza trenului.

Din ce cauzã ajungeþi acasã târziu? (ºoferul) Din ce cauzã nu eºti la ore? (boala) Din ce
cauzã nu plãteºti serviciile? (preþurile mari) Din ce cauzã el nu vorbeºte cu tine? (pãrinþii)

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor

Dupã ce iau marfa, plãtesc banii. Întâi iau marfa, apoi plãtesc.
Dupã ce mâncãm, mergem la plimbare. Întâi mâncãm, apoi mergem la plimbare.

23. Alcãtuiþi din douã propoziþii o frazã.

Model: Aflu noutãþile. Le comunic ºi lor


lor..
Dupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lor
lor..

Citesc cartea. O restitui la bibliotecã.


Ascult întrebarea profesorului. Îi rãspund.
Iau salariul. Plãtesc datoriile.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 20 PRIN ORAª 143

Trenul ajunge în staþie. Pasagerii coboarã din vagoane.


Verific totul. Vorbesc cu el.
Primesc banii de la pãrinþi. Îþi împrumut.
Examinãm problema. Hotãrâm ce putem face.
Analizez situaþia. Semnez contractul.

Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã


– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?
– Da, eu vorbesc româneºte.
– Dumneavoastrã cunoaºteþi limba englezã?
– Nu, eu nu cunosc limba englezã.

24. Dialogaþi cu colegul dvs. folosind propoziþiile de mai jos.


Eu vorbesc ruseºte. Eu înþeleg româneºte, dar nu pot vorbi. Eu învãþ germana, dar încã nu
pot vorbi. Eu citesc în englezã, dar încã nu pot scrie.

Situaþii de comunicare
Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã ce limbi cunoaºte.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Prin oraºul Chiºinãu


Sunt Eugen. Am un oaspete din Elveþia. Îl cheamã Andreas ºi
stã la hotelul Olga de la Valea Morilor. Într-o zi, îi propun o
excursie prin Chiºinãu.
Pornim de la hotel. Urcãm scãrile ºi ajungem la Universitate.
În stânga Universitãþii este un turn vechi. De sus vedem tot oraºul.
De aici mergem în jos pe strada Bãnulescu-Bodoni spre centrul
oraºului pânã la monumentul lui ªtefan cel Mare, simbolul
oraºului. În spatele monumentului este Grãdina publicã centralã
cu Aleea Clasicilor. În mijlocul grãdinii este bustul lui Puºkin.
Mai departe mergem tot pe jos. E ora de vârf. În centrul
oraºului sunt mulþi oameni. Dupã ce trecem de Arcul de Triumf,
de magazinul Gemenii, ajungem în scuarul de lângã teatrul
Eminescu, unde sunt multe tablouri. Tot aici este Sala cu Orgã ºi
clãdirea Poºtei.
Apoi mergem spre periferie. În faþa Primãriei este o staþie ºi
de aici luãm un maxi-taxi pânã în cartierul Botanica. Drumul ne
ia zece minute. În timpul cãlãtoriei scurte cu microbuzul, Andreas admirã clãdirile oraºului. Pe
strãzi sunt multe maºini, iar pe trotuare ºi la intersecþii e mare aglomeraþie de oameni.
Iatã ºi cartierul Botanica. Coborâm la staþia bulevardul Dacia. Botanica
este un cartier nou, cu arhitecturã modernã. Aici este curat. Strãzile ºi
bulevardele lui sunt drepte ºi lungi. La Botanica sunt cele mai multe blocuri-
turn. Îmi place acest cartier, pentru cã eu locuiesc aici.
La întoarcere urcãm în troleibuz. Din cauza aglomeraþiei de pe strãzi
troleibuzul merge încet. La staþia cinematograful Patria coborâm amândoi
din troleibuz. Dupã ce privim întâi la stânga, apoi la dreapta, trecem strada
ºi mergem spre casã, spre hotelul din Valea Morilor.

Limba – mijloc de integrare socialã


144 PRIN ORAª LECÞIA 20

25. Rãspundeþi la întrebãri.


Unde stã Andreas? De unde pornesc prietenii? Ce este în stânga Universitãþii? Ce vãd
prietenii de sus? Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare? Unde este bustul lui Puºkin?
Unde ajung prietenii dupã ce trec de Arcul de Triumf? De unde iau prietenii un maxi-taxi?
Ce face Andreas în timpul cãlãtoriei? Unde este cartierul Botanica? Cum este cartierul
Botanica? Cum sunt strãzile ºi bulevardele cartierului Botanica? Unde merg ei dupã ce
coboarã din troleibuz? Cum trec prietenii strada?
Situaþii de comunicare
Discutaþi despre o cãlãtorie prin oraº.
Reproduceþi dialogul dumneavoastrã cu locuitorii oraºului.
Povestiþi despre cartierele oraºului dvs.
Învãþãm un proverb

Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


Dupã ce ajung acasã, îþi telefonez. Iau cartea unui coleg.
Întâi iau masa, apoi merg la plimbare. Aceasta e camera feciorului.
– Dumneavoastrã vorbiþi ruseºte? Elevul rãspunde la întrebãrile profesorului.
– Da, eu vorbesc ruseºte. Cartea este a unui coleg de facultate.
– Dumneavoastrã cunoaºteþi limba Copiii sunt ai fratelui.
germanã? Ziua lui Victor e în ianuarie.
– Nu, eu nu cunosc limba germanã. Înaintea casei e o grãdinã.
În timpul zilei sunt la serviciu.
Ei sunt împotriva planului nostru.

Limba – mijloc de integrare socialã


RECAPITULARE 145

RECAPITULARE (lecþiile 16–20)


Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Cazul acuzativ al substantivului:


Vãd florile. Conduc maºina. Apreciez piesa. Desenez un copac. Scriu o dictare.
Prepoziþiile care se construiesc cu cazul acuzativ:

Pe – numai cu substantive animate:


Îl vãd pe prietenul meu. O conduc pe prietena mea acasã. Îi apreciez pe profesorii mei.
Fãrã – cu substantive inanimate ºi animate: Vine fãrã marfã. E greu fãrã pãrinþi.
Cu: Vine acasã cu tata. Merge cu trenul.
De: Am nevoie de bani. Am nevoie de tine.

Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât:


Expediez unui prieten / unei prietene / unor prieteni / unor prietene un colet.
Cazul dativ al substantivului cu articol hotãrât:
Expediez prietenului / prietenei / prietenilor / prietenelor un colet.
Cazul genitiv al substantivului cu articol nehotãrât:
Iatã maºina unui coleg / unei colege / unor colegi / unor colege.
Cazul genitiv al substantivului cu articol hotãrât:
Iatã casa colegului / colegei / colegilor / colegelor.
Prepoziþiile care se construiesc cu cazul genitiv:
Deasupra, înaintea, în faþa, în spatele + substantiv la cazul genitiv
genitiv..
Pronumle personale în cazul dativ:

Mie îmi, mi Nouã ne, ni


Cui? Þie îþi, þi Vouã vã, vi
Lui, ei îi, i Lor le, li

Pronumele posesive:

al cui? al meu al tãu al lui, al ei, al sãu al nostru al vostru al lor


a cui? a mea a ta a lui, a ei, a sa a noastrã a voastrã a lor
ai cui? ai mei ai tãi ai lui, ai ei, ai sãi ai noºtri ai voºtri ai lor
ale cui? ale mele ale tale ale lui, ale ei, ale sale ale noastre ale voastre ale lor

Gradul superlativ al adjectivului:


Cel mai frumos, cea mai frumoasã, cei mai frumoºi, cele mai frumoase.
Foarte frumos, foarte frumoasã, foarte frumoºi, foarte frumoase.

Limba - mijloc de integrare socialã


146 RECAPITULARE

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã indicaþi persoana împreunã cu care se realizeazã o acþiune:


Discut cu colegul meu. El vorbeºte cu prietenul sãu. Merge cu Ion.
Sã exprimaþi periodicitatea unei acþiuni:
Rar, zilnic, des, deseori, lunar, anual, uneori.
Sã confirmaþi sau sã infirmaþi ceva:
E adevãrat. Nu e adevãrat. Într-adevãr.
Sã identificaþi destinatarul unei acþiuni:
Ofer unui profesor informaþiile necesare.
Povestesc turiºtilor despre oraº.
Sã spuneþi cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni:
Când profesorul explicã tema, elevii ascultã.
Sã precizaþi dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã:
– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?
– Da, eu vorbesc româneºte.

– Tu cunoºti limba germanã?


– Nu, eu nu cunosc limba germanã.

Dumneavoastrã ºtiþi deja 682 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã