Sunteți pe pagina 1din 18

180 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25

UN AJUTOR LA TIMP

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a se adresa boalã acut


a consulta clipã grav
a conta comportament
a depãºi curãþenie
a se descurca dificultate deloc
a fi nevoie de duratã doar
a indica durere
a se îmbolnãvi efort
a se îngrãºa farmacie
a prescrie febrã
a salva fracturã
a scãpa indicaþie
a se sprijini luxaþie
a þine cont de pacient
a þine seama de pansament
a se vindeca tensiune
tratament

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne exprimãm mirare a


mirarea
Cum ne cerem scuze

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 25 UN AJUTOR LA TIMP 181

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Completaþi propoziþiile folosind cuvintele din dreapta.


Pacientul .......... medicul. a þine cont de
Te ...................... piciorul a durea
El ........................ cu succes. a salva
Noi ...................... oameni. a sprijini
Voi ...................... organizaþia copiilor. a consulta
Ei ........................ problemele noastre. a se descurca
2. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de
astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
3. Formaþi îmbinãri de cuvinte. Alcãtuiþi cu ele propoziþii.
a se indigna (de) pacient
a se mira (de) tratament
a fi sigur (de) succes
a conta (pe) coleg
a indica fericire
a zâmbi (de) rãspuns
a felicita întrebare
Dicþionar de contexte minime

fracturã gravã a conta pe cineva (ceva)


tratament scump a se adresa la medic
boalã acutã a se descurca bine
indicaþia medicului a se îmbolnãvi de gripã
a scãpa de probleme

Modificãm

4. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: Tratamentul este scump.


Tratamentul

boalã ieftin
durere bun
farmacie a fi aproape
fracturã grav
comportament mare
tratament acut

Limba – mijloc de integrare socialã


182 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25

5. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile date.


a se adresa dupã ajutor a se îmbolnãvi de hepatitã
a conta pe un prieten a prescrie o reþetã
a depãºi o situaþie de conflict a scãpa de boalã
a indica un lucru

Alcãtuim

6. Puneþi întrebãri la urmãtoarele cuvinte evidenþiate.


Bolnavul trebuie sã consulte medicul.
Omul se poate îngrãºa de multã mâncare.
Tu te vindeci repede de boalã.
Ea are o durere acutã.
Copilul are febrã.
Ea nu trebuie sã facã efort.
7. Continuaþi dialogul.
– Tu trebuie sã consulþi medicul.
– De ce?
– Vãd cã ai febrã ºi cred cã te simþi rãu.
.......................................................

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm
– Vrei sã te ajut? – Te rog sã mã vindeci repede.
– Nu-i nevoie. Mã descurc singur. – Trebuie sã ei medicamente la timp.
– Dar eºti în dificultate. Trebuie sã – Vreau sã mã scapi de durere acum.
te ajute cineva. – Puþinã rãbdare..
– Situaþia nu este gravã.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la conjunctiv prezent


verb + sã +
te
-l pronume personal
El (nu) trebuie sã o ajute în acuzativ + verb
ne

-i
le

Aplicãm

8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ.

Model: El ºtie cum sã ............ salveze.(


............salveze.( eu)
salveze.(eu)
El ºtie cum sã mã salveze.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 25 UN AJUTOR LA TIMP 183

Eu vreau sã .............. sprijin la nevoie. (tu el)


tu) Noi dorim sã .................. ajutãm la timp. (el)
tu
ea) Ei trebuie sã ................ înþeleagã corect. (voi
Colegul vrea sã............... felicite. (ea) voi
voi) Tu
ei
poþi sã ................. contrazici. (ei ele)
ei) Tu doreºti sã ................. recomanzi pentru concurs. (ele)
9. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãrile de mai jos.
Vrei sã-l ajuþi? Vrea sã le felicite? Vrea sã vã contrazicã? Doriþi sã-i ajutaþi astãzi?
Puteþi sã le ºtiþi pe toate? Poate sã te vindece? Vrea s-o învingã în competiþie?
10. Înlocuiþi.

Model: Trebuie sã scriu exerciþiul acesta.


Trebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu.

Eu vreau sã studiez istoria þãrii


þãrii. Eu vreau sã ............ studiez.
Tu vrei sã înveþi jocul acesta
acesta. Tu vrei sã ............. înveþi.
El trebuie sã înþeleagã glumele mele
mele. El trebuie sã ........... înþeleagã.
Ea trebuie sã arunce pantofii aceºtia
aceºtia. Ea trebuie sã ............. arunce.
Ei doresc sã ºtie tema nouã
nouã. Ei doresc sã ...............ºtie.
Ele pot sã practice sporturile de iarnã
iarnã. Ele pot sã ........... practice.
11. Alcãtuiþi propoziþii.
eu a dori mã a sprijini
tu a vrea te a vindeca
el a ºti -l a depãºi
ea a trebui sã -o a înþelege
noi a putea ne a întâlni
voi vã a învinge
ei -i a prinde
ele le a apãra
12. Puneþi verbele la conjunctiv prezent.

Model: Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe.

Mã susþine moral. Te aºteaptã lângã magazin. Îl admirã pentru înþelegere. O anunþã din
timp. Ne primeºte altfel. Vã ajutã întotdeauna. Le invitã la concurs.

13. Alcãtuiþi dialoguri similare.


– Îmi place sã te ascult cum vorbeºti. – E bine sã te ajute prietenul?
– De ce? – Cred cã da. Dar nu întotdeauna.
– Vorba ta e plãcutã ºi liniºtitã.. – De ce?
– Prefer sã mã descurc singur.
14. Continuaþi propoziþiile, folosind formele pronumelui personal în acuzativ.
Doar eu ºtiu cum sã............................................... a gãsi (el)
Doar tu încerci sã ......................................................... a crede (ea)
Doar el nu vrea sã .................................................... a ajuta (noi)
Doar ea doreºte sã ........................................................... a anunþa (voi)
Doar noi acceptãm sã ................................................. a aºtepta (ei)
Doar ei promit sã ......................................................... a chema (ele)
Ne place sã .......................................................... a lãuda (voi)
Le place sã .......................................................... a certa (eu)

Limba – mijloc de integrare socialã


184 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25

Observãm

– Vreau sã-þi spun ceva. – Vã rog sãã le spuneþi sã vinã la staþie.


– Ce? – Dar nu putem.
– Vreau sã-þi comunic cã nu mai sunt bolnav. – Atunci trebuie sã le telefonaþi.
– Foarte bine. Sã mergem la plimbare. – Bine. Le telefonez desearã.
Pronumele personale în dativ cu verbe la conjunctiv prezent
-mi
-þi verb +sã +
El (nu) vrea sã -i spunã pronume personal
ne în dativ + verb

le

15. Completaþi spaþiile libere.

Model: Medicul (nu) vrea sã ...........prescrie o reþetã. (tu)


Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã.

Studentul vrea sã ... adreseze o întrebare. (el ) Copilul trebuie sã ... spunã tot adevãrul. (noi)
Medicul trebuie sã ... indice tratamentul. (voi) Profesorul trebuie sã ... comunice rezultatul. (ei)

16. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãri.


Trebuie sã le dãruieºti flori? Poþi sã ne promiþi cã vii? Puteþi sã-i aduceþi manualul acesta? Vreþi
sã-mi scrieþi o reþetã? Puteþi sã ne daþi o invitaþie? Poate sã ne împrumute maºina?

17. Urmaþi modelul.


Model: Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare.
Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare.

Eu vreau sã-þi comunic o noutate. Dar el? .........................................


Noi vrem sã le expediem o telegramã. Dar tu? ....................................
Tu doreºti sã ne oferi o invitaþie la concert. Dar voi? .................................
El doreºte sã vã povesteascã romanul acesta. Dar ei? ................................
Voi puteþi sã-mi prezentaþi colegul acesta. Dar ea? ...................................
Ei pot sã-mi trimitã un cadou de ziua de naºtere. Dar voi? ............................

18. Utilizaþi formele pronumelui personal în dativ.


Prietenul nu reuºeºte sã (eu) ................. cumpere cartea aceasta.
Colegii vin sã (el) ............... aducã un bilet la teatru.
Veriºorul tãu ºtie cum sã (noi) ............. prezinte programul serii.
Îþi place sã (ele) ......................rãspunzi la întrebãri.
Îi place sã (ea) ........................ interpreteze o melodie.
Studenþii nu vor sã (voi) ............... promitã multe.
Voi mergeþi sã (ei) ................... expediaþi un colet.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 25 UN AJUTOR LA TIMP 185

19. Puneþi verbele la conjunctiv prezent.

Model: Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix.

Îmi aratã o clãdire. Îþi comunicã rezultatul. Îi oferã flori. Ne indicã o carte. Vã promite o surprizã.
Le trimite o revistã.

20. Alcãtuiþi dialoguri similare.


– Îmi place sã-i arãt oraºul. – E bine sã vã acorde multã atenþie?
– De ce? – Cred cã da. Dar nu întotdeauna.
– Pentru cã eu cunosc bine oraºul – De ce?
ºi îi pot da multã informaþie. – Prefer sã mã descurc singur.
21. Rãspundeþi la întrebãri
Sã vã rãspund la toate întrebãrile? Sã-þi recomandãm un specialist bun? Sã-i prezentaþi contractul
astãzi? Sã ne aducã manualele acestea? Sã vã dea invitaþiile acum? Sã le comunic ora plecãrii?

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Structuri
Cum ne exprimãm mirarea Cum ne cerem scuze
Nu mai spune! Vai! Mã scuzaþi? Îmi cer scuze.

Utilizãm

22. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.


– ªtii cã vine unchiul Andrei la noi?
– Nu mai spune!

– ªtii cã la varã plecãm în Crimeea?


– Nu mai spune
spune!
– Dar ºtii cu cine plecãm? Cu prietenii noºtri din Ucraina.
– Vai, ce surprizã plãcutã!
Vai,

– Îmi cer scuze pentru intârziere.


– Nu-i nimic, totul e în regulã.

– Mã scuzaþi
scuzaþi. Mã simt vinovat.
– Nu face nimic, e-n ordine.

Alcãtuim

23. Continuaþi dialogurile.


– ªtii cã rezultatele de la examen sunt foarte bune?
– Nu mai spune!...

– Îmi cer scuze pentru întârziere.


– Nu-i nimic, totul e în regulã.

Limba – mijloc de integrare socialã


186 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○

Un ajutor la timp
Mihai se simte rãu. Crede cã are o luxaþie. Trebuie sã se adreseze medicului. Dar nu poate
merge. Cheamã medicul acasã. Medicul ºtie cum sã-l examineze: cu atenþie ºi rãbdare.
M. – Nu vreau sã-mi indicaþi un tratament de duratã.
D. – Bine. Te vindec acum. Punem un pansament. Nu-i dureros?
M. – Ba da, e foarte dureros.
D. – Atunci situaþia e mai gravã. Poate sã fie o fracturã.
M. – Nu cred. N-am febrã ºi durerile nu sunt acute.
D. – Sunt în dificultate. Încerc sã-þi prescriu un tratament. Iatã
reþeta. Farmacia e alãturi.
M. – Vreau sã mã vindec repede. Vreau sã mã salvaþi, sã mã
scãpaþi de durere. Trebuie sã depãºesc situaþia, sã mã descurc singur.
D. – Conteazã numai pe tine, dar trebuie sã þii cont ºi de indicaþiile
mele.
M. – Mulþumesc. Sunteþi un doctor minunat. Mã scuzaþi pentru comportamentul meu.
D. – Nu-i nimic, totul e bine. Sã nu faceþi efort.
Dupã un timp Mihai nu mai are dureri acute. Piciorul e mai bine. Nu-l mai doare aºa de tare.
Mihai þine seama de indicaþiile medicului ºi le îndeplineºte. Se descurcã singur. Conteazã doar
pe el. Nu se sprijinã pe nimeni. Depãºeºte repede situaþia. Piciorul se vindecã uºor, fãrã mare efort.
În camerã e curãþenie. Aerul este curat. Pe masã sunt cãrþi. Mihai vrea sa le ºtie pe toate.
Acum are timp sã citeascã mult.
24. Rãspundeþi la întrebãri.
Cum se simte Mihai? Cum îl examineazã medicul? Cum este situaþia? Ce îi prescrie
medicul? Cum vrea sã se vindece Mihai? De ce trebuie sã þinã cont Mihai? Cum se descurcã?
Cum este în camerã? Ce face Mihai?
25. Descrieþi starea lui Mihai.
26. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialogul „Un ajutor la timp”.
Învãþãm un proverb

Unde nu intrã soarele, intrã medicul.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale


– Nu mai spune
spune! El ºtie cum sã te vindece.. E uºor sã le comunice rezultatul.
– Vai, ce surprizã plãcutã! þi scrie o reþetã.
Trebuie sã-þi Nu e rãu sã vã indice
– Mã scuzaþi
scuzaþi,, am greºit. Noi dorim sã-ll ajutãm la timp. tratamentul acesta.
– Îmi cer scuze pentru com- Poate sã-ii adreseze o întrebare. Vine sã ne spunã tot adevãrul.
portamentul meu. Colegul reuºeºte sã o vadã. Tu vrei sã le recomanzi
Nu e bine sã-ii contrazici. pentru concurs.

Limba – mijloc de integrare socialã


RECAPITULARE 187

RECAPITULARE (lecþiile 21–25)


Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:
a se duce a se pieptãna a se înscrie a se odihni
eu mã duc mã pieptãn mã înscriu mã odihnesc
tu te duci te piepteni te înscrii te odihneºti
el, ea se duce se piaptãnã se înscrie se odihneºte
noi ne ducem ne pieptãnãm ne înscriem ne odihnim
voi vã duceþi vã pieptãnaþi vã înscrieþi vã odihniþi
ei, ele se duc se piaptãnã se înscriu se odihnesc

Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în dativ:

a-ºi imagina a-ºi cumpãra a-ºi aminti a-ºi reveni


eu îmi imaginez îmi cumpãr îmi amintesc îmi revin
tu îþi imaginezi îþi cumperi îþi aminteºti îþi revii
el, ea îºi imagineazã îºi cumpãrã îºi aminteºte îºi revine
noi ne imaginãm ne cumpãrãm ne amintim ne revenim
voi vã imaginaþi vã cumpãraþi vã amintiþi vã reveniþi
ei, ele îºi imagineazã îºi cumpãrã îºi amintesc îºi revin

Construcþiile verbale cu pronume personal în dativ:


Îmi este foame = Mi-e foame
Îmi este somn = Mi-e somn
Îmi este dor = Mi-e dor
Conjunctivul prezent:

a învãþa a lucra a vedea a face a veni a citi


sã învãþ sã lucrez sã vãd sã fac sã vin sã citesc
Trebuie
sã înveþi sã lucrezi sã vezi sã faci sã vii sã citeºti
E uºor
sã înveþe sã lucreze sã vadã sã facã sã vinã sã citeascã
sã învãþãm sã lucrãm sã vedem sã facem sã venim sã citim
sã învãþaþi sã lucraþi sã vedeþi sã faceþi sã veniþi sã citiþi
sã înveþe sã lucreze sã vadã sã facã sã vinã sã citeascã

Conjunctivul prezent al verbelor a fi, a avea, a da, a lua, a sta:

a fi a avea a da a lua a sta


sã fiu sã am sã dau sã iau sã stau
sã fii sã ai sã dai sã iei sã stai
sã fie sã aibã sã dea sã ia sã stea
sã fim sã avem sã dãm sã luãm sã stãm
sã fiþi sã aveþi sã daþi sã luaþi sã staþi
sã fie sã aibã sã dea sã ia sã stea

Limba - mijloc de integrare socialã


188 RECAPITULARE

Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:

a se duce a se odihni a se plimba


sã mã duc sã mã odihnesc sã mã plimb
Trebuie sã te duci sã te odihneºti sã te plimbi
E uºor sã se ducã sã se odihneascã sã se plimbe
Hai (haideþi) sã ne ducem sã ne odihnim sã ne plimbãm
sã vã duceþi sã vã odihniþi sã vã plimbaþi
sã se ducã sã se odihneascã sã se plimbe

Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în dativ:

a-ºi imagina a-ºi aminti a-ºi reveni


sã-mi imaginez sã-mi amintesc sã-mi revin
Trebuie sã-þi imaginezi sã-þi aminteºti sã-þi revii
E uºor sã-ºi imagineze sã-ºi aminteascã sã-ºi revinã
sã ne imaginãm sã ne amintim sã ne revenim
sã vã imaginaþi sã vã amintiþi sã vã reveniþi
sã-ºi imagineze sã-ºi aminteascã sã-ºi revinã

Formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ cu verbe la conjunctivul prezent:



te
-l
o
El (nu) trebuie sã ne apere, susþinã

-i
le

Formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ cu verbe la conjunctivul prezent:

-mi
-þi
-i
El (nu) vrea sã ne prescrie un medicament
vã rãspundã la întrebãri
le

Dumneavoastrã deja puteþi:


Sã exprimaþi cauza unei acþiuni:
Deoarece am puþin timp, mã grãbesc.
Fiindcã nu învãþ, nu ºtiu.
Din cauzã cã lucrez mult, obosesc.
Pentru cã nu ºtiu limba românã, mã înscriu la cursuri.
Sã exprimaþi stãrile psihice sau fiziologice:
Mi-e bine. Mã simt bine. Mi-e uºor.

Limba - mijloc de integrare socialã


RECAPITULARE 189

Mi-e rãu. Mã simt rãu. Mi-e frig. Mi-e greu.


Îmi place. Mã încântã. Mã intereseazã. Sunt atent.
Sã exprimaþi necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni:
Trebuie sã învãþ limba românã. E necesar sã trimit o telegramã. Vreau sã plec acasã. Doresc sã
vorbesc cu el.
Pot sã lucrez la calculator.
Sã invitaþi pe cineva undeva. Sã acceptaþi sau sã refuzaþi o invitaþie:
– Vrei sã mergi cu noi la teatru?
– Mulþumesc. Cu plãcere.
– Nu vrei sã vii sâmbãtã la noi?
– Mulþumesc. Cu plãcere, dar nu pot.
Sã contraziceþi pe cineva:
Cred cã n-ai dreptate. Nu e adevãrat. Greºeºti. Nu este aºa. Copilul nu este bolnav.
Sã vã exprimaþi siguranþa sau nesiguranþa:
Sunt sigurã cã am dreptate. Nu sunt sigur cã am dreptate. Am siguranþa cã prietenii ne susþin.
Sã vã exprimaþi mirarea:
– Vai, ce surprizã plãcutã!
– Plecãm la munte.
– Nu mai spune! Ce bine!
Sã vã cereþi scuze:
Îmi cer scuze pentru întârziere. Vã rog sã mã scuzaþi. Mã simt vinovat. Cer scuze!

Dumneavoastrã deja ºtiþi 881 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã


190 O RUGÃMINTE LECÞIA 26

O RUGÃMINTE

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a achita amendã aglomerat imediat


a amenda iarbã maro încoace
a se aºeza ieºire încolo
a cãlãtori indicator rutier o datã
a cãlca intrare
a cântãri Poftim!
ordine
a deschide
a fugi paginã
a fuma pieton
a încãlca regulã
a închide rugãminte
a opri staþie terminus
a plânge taxator
a porni taxã
a respecta
a se supãra
a traversa

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Modul imperativ
imperativ.. Forma afirmativã ºi forma negativã
Forma

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum cerem ceva


Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva
Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 191

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor: a deschide, a porni.


2. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rânduri:
a fugi, a cãlãtori, a traversa, a amenda, a respecta;
prin þarã, strada, un cetãþean, acasã, pe colegi.
3. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile:
a cântãri salamul, a achita la timp plata pentru cãlãtorie, a opri în faþa casei, a respecta regulile
de circulaþie.
Dicþionar de contexte minime

a deschide uºa a fugi spre casã


fereastra dupã ajutor
frigiderul
o carte

a închide uºa a opri trenul


fereastra o maºinã
geanta ceasul
un robinet motorul

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm
– De ce nu deschizi uºa? – De ce nu începeþi lucrul?
Deschide
Deschide, te rog, uºa! Începeþi
Începeþi, vã rog, lucrul fãrã mine.
– Bine, deschid. – Bine, începem.
Modul imperativ afirmativ
2 singular ((¡== 3 singular indicativ prezent)

a cânta (el) cãntã = Cântã! (tu)


a lucra (el) lucreazã = Lucreazã! (tu)
a spune (el) spune = Spune! (tu)
a citi (el) citeºte = Citeºte! (tu)
a coborî (el) coboarã = Coboarã! (tu)
a hotãrî (el) hotâreºte = Hotãrãºte! (tu)
a lua (el) ia = Ia o carte! (tu)

4. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos.

Model: A achita taxa. Achitã taxa!

A deschide cartea la pagina zece. A închide fereastra. A traversa strada la verde. A arãta
pe hartã Franþa. A pãstra carnea la rece. A coborî la prima staþie. A cumpãra douã pixuri.
A rãsfoi cartea. A intra în casã. A lucra mai mult. A verifica cifrele. A privi ilustraþia.

Limba – mijloc de integrare socialã


192 O RUGÃMINTE LECÞIA 26

5. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: A intra în casã – dacã – a vrea


Intrã în casã dacã vrei.

A urca în autobuz a vrea


A desena o floare a dori
A organiza un concurs dacã a putea
A scrie un referat a ºti cum
A citi cartea aceasta a avea timp

Modul imperativ afirmativ


2 singular (= ¡ 2 singular indicativ prezent)

a vedea (tu) vezi = Vezi! (tu)


a tãcea (tu) taci = Taci! (tu)
a merge (tu) mergi = Mergi! (tu)
a dormi (tu) dormi = Dormi! (tu)

6. Puneþi verbele la imperativ afirmativ.

Model: A vedea unde este el. Vezi unde este el.

A adormi. A tãcea. A fugi acasã. A merge la ºcoalã. A trece azi pe la mine. A rãmâne
la noi. A sta aici. A ieºi din salã. A trece la tablã. A vedea ce e acolo.
Modul imperativ afirmativ
2 plural (= ¡ 2 plural indicativ prezent)

a cânta (voi) cântaþi = Cântaþi! (voi)


a lucra (voi) lucraþi = Lucraþi! (voi)
a vedea (voi) vedeþi = Vedeþi! (voi)
a spune (voi) spuneþi = Spuneþi! (voi)
a citi (voi) citiþi = Citiþi! (voi)
a coborî (voi) coborâþi = Coborâþi! (voi)

7. Alcãtuiþi propoziþii cu verbe la imperativ.

Model: A aºtepta o clipã. Aºteptaþi o clipã, vã rog!

A privi ilustraþia. A intra în vagoane. A verifica rezultatele. A transmite biletele. A vorbi


mai încet. A achita plata. A scrie fraza aceasta. A deschide cãrþile la pagina 10. A opri
maºina aici. A coborî la prima staþie. A achita taxa la timp. A pãstra liniºtea. A consulta
un dicþionar enciclopedic.

Verbele a fi, a face, a duce, a aduce, a veni, a zice

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 193

A fi Fii! Fii, te rog, atent când traversezi strada!


Fiþi! Copii, fiþi cuminþi!
A face Fã! Fã, te rog, ordine pe masã!
Faceþi! Faceþi, vã rog, ordine în camerã!
A duce Du! Du, te rog, scrisoarea la poºtã!
Duceþi! Duceþi, vã rog, cãrþile la bibliotecã!
A aduce Adu! Adu, te rog, un scaun!
Aduceþi! Aduceþi, vã rog, caietele!
A veni Vino! Vino, te rog, cu noi!
Veniþi! Veniþi, vã rog, mai târziu!
A zice Zi! Zi ºi tu ceva!
Ziceþi! Ziceþi ºi voi da!

8. Completaþi dialogurile în baza modelului.

Model: – Sã duc cãrþile la bibliotecã?


– … cãrþile acestea la bibliotecã.
– Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã.

– Poþi duce scrisoarea la poºtã? – Poþi aduce lucrurile în casã?


– Pot duce scrisoarea la poºtã. – Sã aduc lucrurile în casã?
– … scrisoarea aceasta la poºtã. – … lucrurile în casã.
– Poþi veni sâmbãtã la serviciu? – Poþi zice încã o datã?
– Sã vin sâmbãtã la serviciu? – Sã zic încã o datã?
– … sâmbãtã la serviciu. – … încã o datã.
– Ce faci acolo? …încoace. – Nu alerga încolo ºi încoace. … aici.
– Vin imediat. Numai sã – Bine, stau. Numai sã aduc un scaun.
opresc motorul.
Modul imperativ negativ
2 singular nu + infinitiv

a fugi Nu fugi!
a lucra Nu lucra!
a fuma Nu fuma!

9. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos.

Model: A cãlca pe iarbã. Nu cãlca pe iarbã!

A rupe florile. A deschide uºa. A plânge. A traversa aici strada. A conta pe el. A arunca
mingea. A dormi. A privi în sus. A certa copiii. A bea apã din frigider. A întârzia la ore.
Modul imperativ negativ
2 plural = nu + 2 plural indicativ prezent
a fugi + (voi) fugiþi Nu fugiþi!
a lucra nu + (voi) lucraþi Nu lucraþi!
a fuma + (voi) fumaþi Nu fumaþi!

Limba – mijloc de integrare socialã


194 O RUGÃMINTE LECÞIA 26

10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la modul imperativ negativ.

Model: A vorbi la masã Nu vorbiþi la masã!

A merge repede. A scrie pe bancã. A lucra seara. A intra în salã. A coborî aici. A ieºi
afarã fãrã palton. A lipsi de la ore. A cumpãra lucruri scumpe. A glumi cu ºeful. A alerga
pe coridoare. A încãlca regulile de circulaþie.
Verbele pronominale la imperativ afirmativ
2 singular = verb la imperativ afirmativ + pronume
2 plural verb la imperativ afirmativ + pronume

a se duce Du-te acasã! Duceþi-vã acasã!


a se grãbi Grãbeºte-te! Grãbiþi-vã!
a se trezi Trezeºte-te! Treziþi-vã!
a se uita Uitã-te la mine! Uitaþi-vã la mine!

11. Transformaþi îmbinãrile în propoziþii punând verbele la imperativ.

Model: A se aºeza pe scaun. Aºazã-te pe scaun!

A se apropia de fereastrã. A se duce dupã cumpãrãturi. A se îmbrãca la modã. A se ocupa


de oaspeþi. A se pregãti de lecþie. A se scula de jos. A se spãla pe faþã. A se uita în oglindã.

Model: A se apropia de casã. Apropiaþi-vã de casã!

A se culca mai devreme. A se înscrie la medic. A se plimba puþin. A se trezi mai devreme.
A se antrena sistematic. A se duce la director. A se uita la tablã.
Verbele pronominale la imperativ negativ
2 singular = nu + pronume + infinitiv
2 plural = nu + pronume + 2 plural indicativ prezent

a se duce Nu te duce! Nu vã duceþi!


a se grãbi Nu te grãbi! Nu vã grãbiþi!
a se supãra Nu te supãra! Nu vã supãraþi!

12. Completaþi dialogurile punând verbele la imperativ negativ.


– Unde te grãbeºti? – Ce vrei sã faci?
– Mã grãbesc la tren. – Vreau sã mã plimb puþin.
– (A se gãbi). Mai ai timp. – (A se plimba) acum. Afarã e rece.

Verbele la imperativ cu pronumele personale în acuzativ


verb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativ
nu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativ
Cheamã-mã! Chemaþi-mã! Nu mã chema!
Cheamã-ne! Chemaþi-ne! Nu ne chema!
Cheamã-l! Chemaþi-l! Nu-l chema!
Cheam-o! Chemaþi-o! N-o chema!
Cheamã-i! Chemaþi-i! Nu-i chema!
Chemã-le! Chemaþi-le! Nu le chema!

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 195

13. Folosiþi în locul pronumelor personale accentuate sau în locul substantivelor formele pronumelor
personale neaccentuate în acuzativ.

Model: Întrebaþi (pe el) când vine acasã.


Întrebaþi-l când vine acasã.
Rugaþi (pe ea) sã nu plece. Trezeºte (pe mine) la ora 7. Ajutã (pe ei) sã facã ordine.
Felicitaþi (pe el) de ziua lui. Conduceþi (pe ele) pânã la ieºire. Convingeþi (pe el) sã rãmânã.
Cheamã (pe Radu) încoace. Luaþi (pe copii) cu voi. Citiþi (cãrþile acestea) acum. Pãstraþi
(produsele) la rece. Pune (vinul) în frigider.
Verbele la imperativ cu pronumele personale în dativ
verb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativ
nu + pronume personal în dativ + verb la imperativ

Spune-mi! Spuneþi-mi! Nu-mi spune! Nu-mi spuneþi!


Spune-i! Spuneþi-i! Nu-i spune! Nu-i spuneþi!
Spune-ne! Spuneþi-ne! Nu ne spune! Nu ne spuneþi!
Spune-le! Spuneþi-le! Nu le spune! Nu le spuneþi!

14. Completaþi propoziþiile.

Model: – Sunteþi din Franþa? … despre Paris.


Sunteþi din Franþa? Povestiþi-ne, vã rog, despre P
Povestiþi-ne, aris.
Paris.

Locuiþi în Italia? … despre Roma. a povesti


Aveþi o maºinã nouã? … maºina dumneavoastrã. a arãta
Aveþi un pix negru? … pixul dumneavoastrã. a da
Cunoaºteþi bine oraºul? … unde este bulevardul Dacia. a spune
Sunteþi actor de cinema? … despre rolurile dumneavoastrã. a povesti
Veniþi din Bucureºti? … cum e acolo. a spune
Vãd cã aveþi un manual nou. … unde sunt aºa manuale. a spune
ªtiu cã aveþi un frate în Germania. … ce face el acolo. a spune
15. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Vrei sã pleci? – Fratele tãu este acum acasã?
– Da, e timpul sã plec. – Nu ºtiu.
– Mai rãmâi, te rog, câteva minute. – Vezi, te rog, dacã e acasã.
– Bine, rãmân. – Bine, sã vãd.
– De ce nu ascultaþi? Eu explic tema. – Nu ºtii unde este examenul?
– Noi ascultãm. – Nu ºtiu.
– Ascultaþi, vã rog, mai atent. – Aflã, te rog, unde este examenul.
16. Spuneþi unde se întâlnesc asemenea fraze.
Aºezaþi-vã la locurile voastre, nu umblaþi încolo ºi încoace!
Închideþi cãrþile ºi deschideþi caietele!
Priviþi imaginea ºi spuneþi ce reprezintã ea!
Luaþi, vã rog, restul!
Prezentaþi, vã rog, biletele!
Daþi-mi, vã rog, sarea!
Opriþi la semafor, vã rog!
Spuneþi-mi, vã rog, când pleacã autobuzul spre Orhei!

Limba – mijloc de integrare socialã


196 O RUGÃMINTE LECÞIA 26

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum cerem ceva


Structuri
Dã-mi, te rog, sarea. Transmite-mi, te rog, cartea.
Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmiteþi-mi, vã rog, paharul.
Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva
Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Aºteaptã-ne, te rog, la ieºire.
Cântãriþi-mi, vã rog, un kilogram Ajutã-mã, te rog, sã duc
de salam. bagajele sus.
Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici.
Nu intraþi, vã rog. Nu cãlcaþi, vã rog, pe covor.
Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie
Te rog! Nu vã supãraþi...
Vã rog! Nu ºtiþi…
Fii amabil! Spuneþi-mi, vã rog, ...
Fiþi amabili!
17. Puneþi în locul punctelor o construcþie care sã exprime o rugãminte. Adãugaþi, unde e necesar, câte
o formulã prin care sã atrageþi atenþia persoanei cu care vreþi sã discutaþi.
– … nu gãsesc drumul de care am nevoie. … unde se aflã bulevardul Dacia?
– Mergeþi numai înainte.
– Mulþumesc.
– … unde este strada Sadoveanu. … cum sã gãsesc strada aceasta.
– Strada Sadoveanu nu este departe. Mergeþi înainte pe ºosea. Când ajungeþi lângã o clãdire
albastrã, … de cineva acolo.
– Mulþumesc.
Situaþii de comunicare
Sunteþi într-un oraº necunoscut. Cum vã descurcaþi? Pe cine întrebaþi? Ce întrebaþi? Cum
rugaþi ca sã vã ajute?

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○

În drum spre Universitate


Prenumele meu este Daniel. Sunt student la Universitate. În fiecare dimineaþa merg în oraº
împreunã cu prietenul meu Vasile. El este muncitor la o fabricã de mobilã. Eu îi zic fabrica lui
Vasile. Noi suntem prieteni ºi locuim împreunã.
Staþia de troleibuz este alãturi de casa noastrã. În cinci minute ajungem la staþie. Vine
troleibuzul. Urcãm prin uºa din spate ºi trecem în mijlocul salonului. Troleibuzul este aglomerat.
Pasagerii ne calcã pe picioare. Vasile reuºeºte sã se aºeze. El merge pânã la staþia terminus.
Taxatoarea anunþã:
– Achitaþi taxa! Amenda este mai mare decât taxa.
Mã adresez taxatoarei:
– Daþi-mi, vã rog, douã bilete: pentru mine ºi pentru bãiatul acesta.
– Poftim! Taxatoarea îmi înmâneazã biletele. Ea ne aminteºte încã o datã despre amenda care
este mai mare decât taxa.

Limba – mijloc de integrare socialã


LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 197

Troleibuzul merge încet. Opreºte la semafoare. În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere
pe care ºoferul trebuie sã le respecte.
Cineva este nervos ºi îi zice ºoferului:
– Porneºte, te rog! Nu aºtepta atât!
Când vãd pe fereastrã clãdirea Universitãþii, merg spre ieºire. Vasile rãmâne. Fabrica prietenului
meu este la periferie.
Eu vin acasã înaintea lui Vasile. Merg spre casã încet. Traversez strãzile numai la verde. Vasile
vine seara târziu.

18. Rãspundeþi la întrebãri.


Cine merge în oraº? Cu cine merge Daniel în oraº? Unde
lucreazã Vasile? Unde este fabrica lui Vasile? Unde este staþia
de troleibuz? În cât timp ajung prietenii la staþie? Dupã ce
prietenii urcã în troleibuz, unde trec ei mai departe? Ce zice
taxatoarea? De ce troleibuzul merge atât de încet? De ce un om
este nervos? Cine vine acasã primul? Ce face Vasile dupã serviciu?
19. Spuneþi-i colegului dvs.:
Model: – Vezi unde este R
Vezi adu.
Radu.

sã afle dacã profesorul este în clasã;


sã vadã ce fac copiii afarã;
sã vã aºtepte la intrare.

Model: – Nu citi romanul acesta: nu e interesant.


sã nu citeascã un roman deoarece el nu este interesant;
sã nu deschidã fereastra deoarece afarã e frig;
sã nu caute o carte deoarece ea nu este acolo;
sã nu vorbeascã în englezã deoarece nimeni nu înþelege;
sã nu vã aºtepte dupã ore deoarece nu puteþi merge cu el.
Învãþãm un proverb

Grãbeºte-te încet!

Generalizãm
Modele gramaticale
Citeºte ziarul!
Intraþi, vã rog!
Deschideþi, vã rog, uºa.
Modele comunicative
Stai!
Te rog! Opreºte!
Nu te supãra! Nu alergaþi pe scãri!
Adu-mi, te rog, un scaun! Cãutaþi cuvântul acesta în dicþionar.
Transmite-i, te rog, cãrþile acestea! Nu traversa acum strada!
Ajutaþi-ne sã ducem bagajele sus! Nu pierdeþi timpul!
Daþi-mi, vã rog, sarea! Du-te sã cumperi un ziar!
Spune-mi cât e ora? Nu vã supãraþi!
Spuneþi-mi, vã rog, unde este biblioteca? Ajutã-mã sã fac asta!
Nu ºtiþi când pleacã trenul? Explicaþi-mi asta încã o datã, vã rog!
Nu-l cãuta!

Limba – mijloc de integrare socialã