198 ANOTIMPURILE LECÞIA 27

ANOTIMPURILE

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a se încãlzi anotimp polei mãrunt

a se însenina arºiþã poveste multicolor
a înverzi brumã primãvarã senin
a se micºora ceaþã prognozã
a ninge cer meteo
a se numi chiciurã rãcoare chiar
a ploua fulger rouã ieri
a plictisi ger sãptãmânã pe neaºteptate
a se produce grindinã toamnã
a se rãci ninsoare tunet
a tuna noapte umbrã
a urma perioadã vânt
a se topi ploaie zãpadã
a urma

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Perfectul compus

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem care este obiect ul unei discuþii

obiectul

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 27 ANOTIMPURILE 199

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

Ninge Plouã

E vânt Fulgerã
1. Citiþi ºi memorizaþi.
decembrie
ianuarie iarnã
februarie

martie
aprilie primãvarã
mai
An
iunie
iulie varã
august

septembrie
octombrie toamnã
noiembrie

2. Rãspundeþi la întrebãri.
Câte luni are un an?
Câte anotimpuri are un an?
Cum se numesc anotimpurile?
Câte luni are un anotimp?
Cum se numesc lunile anului?
Care sunt lunile de iarnã?
Cu ce lunã începe anul?
Care sunt lunile de primãvarã?
Câte zile are luna octombrie?
Cum se numeºte prima lunã de primãvarã?
Cum se numeºte ultima lunã de iarnã?
Care sunt lunile de varã?
Care sunt lunile de toamnã?
Cum se numeºte ultima lunã de toamnã?
Care este ultima lunã a anului?
Câte sãptãmâni are o lunã?
Câte zile are luna ianuarie?
Câte zile are un an?

Limba – mijloc de integrare socialã

200 ANOTIMPURILE LECÞIA 27

3. Citiþi ºi memorizaþi.
O sãptãmânã ¡
= 7 zile
Zilele sãptãmânii:
luni sâmbãtã zile de odihnã
marþi duminicã
miercuri zile de lucru
joi
vineri
4. Rãspundeþi la întrebãri.
Câte zile are o sãptãmânã?
Cum se numeºte prima zi a sãptãmânii?
Ce zi urmeazã dupã duminicã?
Ce zi urmeazã dupã marþi?
Ce zi urmeazã dupã miercuri?
Ce zi urmeazã dupã vineri?

Modificãm

5. Transformaþi propoziþiile.

Model: Eu o plictisesc pe prietena mea. Prietena mea se plictiseºte.

Eu îmbrac copilul. Eu trezesc copilul. Eu o pieptãn pe fiica mea. Eu o calmez pe mama. Eu o

întristez pe mama.

6. Formulþi întrebãri ºi rãspundeþi.

Ninge pe neaºteptate (când?) De obicei ninge (când?)

Plouã pe neaºteptate (când?) De obicei plouã (când?)
Cade brumã pe neaºteptate (când?) De obicei cade brumã (când?)
Se produce ceaþã pe neaºteptate (când?) De obicei se produce ceaþã (când?)
Se topeºte zãpada pe neaºteptate (când?) De obicei se topeºte zãpada (când?)

Alcãtuim

7. De obicei se spune cã luni este o zi grea. De ce? Încercaþi sã motivaþi.

8. Recunoaºteþi anotimpul dupã caracteristicile menþionate.

Cer senin, albastru; rouã; ploi cu fulgere ºi tunete; grindinã; multe legume ºi fructe; arºiþã
mare; oamenii cautã umbrã.
Natura e multicolorã; dimineaþa e brumã, ceaþã; vânt rece, ploi mãrunte ce dureazã câteva
zile; chiciurã.
Cer acoperit cu nori; ceaþã, ger, soarele apare rar, ninge, multã zãpadã; polei.
Cer senin, soare puternic, zãpada se topeºte, nopþile se micºoreazã, dimineaþa e rece, la prânz
se încãlzeºte.

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 27 ANOTIMPURILE 201

9. Alegeþi cel puþin 3 determinative pentru fiecare substantiv.

lunã ___________________________________________________
ploaie __________________________________________________
primãvarã _______________________________________________
toamnã__________________________________________________

(cald, de iarnã, de primãvarã, de varã, de toamnã, târziu,

frumos, bogat, rece, cu grindinã, cu tunete ºi fulgere,
devreme)
10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile obþinute.
11. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date.
– ...
– Anul are patru anotimpuri.
– ...
– Mie îmi place primãvara.
– ...
– Înverzeºte iarba, înverzesc copacii. Totul se trezeºte la viaþã.
– ...
– Luna mea preferatã e luna mai.
Dicþionar de contexte minime

anotimpurile anului ploaie de primãvarã

începutul lunii lunile de varã
zilele sãptãmânii ploaie cu grindinã
lunile anului ploaie cu tunete ºi fulgere
roua dimineþii

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Aþi fost ieri la garã? – Ce ai fãcut zilele acestea?

– Da, am fost
fost. – Am lucrat în sala de lecturã.
– ªi aþi cumpãrat bilete? Mâine am examen.
– Da, am cumpãrat
cumpãrat. – Succes la examen!
– Mulþumesc. Cele bune!
Participiul
A fi fost
Infinitiv + sufixul participiul A avea avut
a cânta +t cântat A vrea vrut
a vedea +ut vãzut
a face +ut fãcut
a înþelege +s înþeles
a citi +t citit
a hotãrî +t hotãrât

Limba – mijloc de integrare socialã

202 ANOTIMPURILE LECÞIA 27

12. Formaþi participiul de la verbele de mai jos.

a explica ——— a apãrea ———- a cunoaºte—————-
a angaja ———— a încãpea ——— a crede———————-
a comunica —— a plãcea ———— a menþine——————
a demonstra—— a tãcea ————- a susþine——————-
a repeta ———— a vrea ————— a trece———————-
a alege ————- a construi –—— a hotãrî———————
a duce –———— a depãºi –——— a coborî——————-
a permite——— a greºi –————
a promite ——- a întâlni –———
a zice————— a lipsi –————-
Perfectul compus

Indicativ prezent Perfectul compus

verbul a avea verbul auxiliar + participiul verbului de conjugat
a avea
eu am o carte nouã eu am cântat vãzut venit
tu ai un pix negru tu ai cântat vãzut venit
el, ea are o revistã el, ea a cântat vãzut venit
noi avem o maºinã noi am cântat vãzut venit
voi aveþi un calculator voi aþi cântat vãzut venit
ei, ele au un apartament ei, ele au cântat vãzut venit

a afla a vedea a merge a cere a citi a hotãrî

eu am aflat am vãzut am mers am cerut am citit am hotãrât
tu ai aflat ai vãzut ai mers ai cerut ai citit ai hotãrât
el, ea a aflat a vãzut a mers a cerut a citit a hotãrât
noi am aflat am vãzut am mers am cerut am citit am hotãrât
voi aþi aflat aþi vãzut aþi mers aþi cerut aþi citit aþi hotãrât
ei, ele au aflat au vãzut au mers au cerut au citit au hotãrât
Aplicãm

13. Spuneþi ce aþi fãcut ieri, folosind verbele de mai jos. Întrebaþi-l pe colegul dvs. ce a fãcut ieri.
(a pleca, a repeta, a bea, a tãcea, a alege, a permite, a vorbi, a coborî.)
14. Transformaþi propoziþiile.

a coace – copt Model: Înverzesc copacii. Au înverzit copacii.

a rupe – rupt Cade bruma. Cade grindina. Cade zãpada. Vine primãvara. Vine vara. Vine toamna.
Vine iarna. Bunica coace pâine. Copilul rupe o floare.

14. Continuaþi propoziþiile.

Model: Eu am lucrat, iar voi n-aþi lucrat.

Eu am fost la cursuri, iar ei———————————.

Tu ai avut bani, iar eu————————-——————.
El a vrut bere, iar ea———————————————.

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 27 ANOTIMPURILE 203

Noi am bãut puþin vin, iar tu——————————.

Nu am=n-am
n-am fost
Voi aþi lipsit de la ore, iar ele——————————.
Nu ai = n-ai fost
Ei au cumpãrat multe cãrþi, iar voi———————. Nu a = n-a fost
15. Rãspundeþi la întrebãri. n-am fost
Nu am=n-am
n-aþi fost
Nu aþi=n-aþi
forma afirmativã; n-au fost
Nu au=n-au
forma negativã.

Model: – Ai fost ieri la serviciu?

– Da, am fost ieri la serviciu.
– Nu, n-am fost ieri la serviciu.

Ai stat douã sãptãmâni la mare? Vremea a fost frumoasã? Au înverzit copacii? A nins sãptãmâna
trecutã? Ieri a plouat?
16. Substituiþi formele de prezent ale verbelor cu forme de perfect compus.
Dimineaþa mâncãm: salatã de roºii, salam ºi pâine cu unt. La prânz mergem la cantinã unde
luãm o ciorbã ºi o fripturã. La desert avem fructe ºi îngheþatã. Seara luãm cina acasã.

17. Rãspundeþi la întrebãri:

Cineva ¡
= o persoanã necunoscutã. Ceva ¡ un lucru oarecare.

A venit cineva la cursuri? Au cumpãrat ceva pentru mine?

Este cineva acasã? Aþi gãsit ceva interesant în cartea aceasta?
Aþi vãzut pe cineva acolo? Ai vãzut acolo ceva?
18. Completaþi cu cuvintele cineva, ceva.
Este ... care te cautã. Are ... un pix? A venit ... la ore? Ai scris ... în caietul acesta? Cumpãrãtorul
a cãutat ... în magazin, dar n-a gãsit. Vreau ... foarte gustos. Am citit ... foarte interesant.

III.○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum spunem care este obiectul unei discuþii

Structuri
Despre cine
cine? Despre persoane: – Despre Mihai, Elena, mama, tata, fratele meu, sora mea,
bunica, bunicul – despre oameni
oameni.
ce? Despre lucruri, evenimente
Despre ce evenimente: – Despre profesie, o carte, un film, o cãlãtorie,
vacanþã, un oraº.
Utilizãm

19. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Despre cine aþi vorbit cu Vasile?
– Despre fratele meu, Mihai.

– Despre cine a povestit profesorul?

– Despre Mihai Eminescu.

Limba – mijloc de integrare socialã

204 ANOTIMPURILE LECÞIA 27

– Despre ce aþi vorbit cu colegii?

– Despre filmul de ieri.

– Despre ce ai vorbit cu prietena?

– Despre vacanþã.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○

Anotimpurile
Anul are patru anotimpuri: primãvara, vara, toamna ºi iarna. Cineva poate spune cã e frumoasã
primãvara sau vara. Cineva preferã toamna sau iarna. E vorba de gust.
Mie îmi place iarna. Cu un an în urmã a fost o iarnã adevãratã, cu ninsoare ºi ger, cu multã
zãpadã. În luna ianuarie, a fost o perioadã când a nins zi ºi noapte. Dar a nins încet, fãrã vânt. A
fost multã zãpadã, adevãratã o poveste de iarnã. Dupã aceasta a urmat o sãptãmânã de ger. Spre
sfârºitul lunii a început sã se încãlzeascã.
Primãvara a venit o datã cu mãrþiºorul. Primãvara se încãlzeºte chiar de la începutul lunii
martie. Se topeºte zãpada, ziua se mãreºte, noaptea se micºoreazã. La mijlocul lui aprilie se
produce, de obicei, primul tunet, înainte de ploaie, prima ploaie de primãvarã. A plouat puþin,
dar dupã ploaie, cerul a devenit senin, soarele a devenit ºi mai puternic. Natura a înverzit foarte
repede.
Vara a venit pe neaºteptate. În luna iunie temperatura aerului s-a ridicat la treizeci de grade.
În iulie este o arºiþã mare, iar umbra ºi rãcoarea sunt foarte cãutate.
Au trecut zilele, sãptãmânile, au trecut lunile de varã ºi a venit toamna. Apare prima ceaþã,
roua dimineþii se transformã în brumã. Natura este un covor multicolor. Lumina soarelui devine
mai slabã, timpul se rãceºte. Prognoza meteo ne promite ploi, timp rece, chiciurã, pe drumuri
polei. Se întâmplã ceva.
Se apropie anotimpul meu preferat: iarna.
o datã cu – вместе с
20. Rãspundeþi la întrebãri.
Câte anotimpuri are anul?
Cum se numesc anotimpurile?
Care e cel mai frumos anotimp?
Ce anotimp îi place prietenului tãu?

Cum a nins în luna ianuarie?

De ce culoare e zãpada?
Ce a urmat dupã aceea?
Când a început sã se încãlzeascã?
Cum a venit primãvara?
Când se topeºte zãpada?
Cum a devenit ziua?
Ce se produce, de obicei, la mijlocul lui aprilie?
Ce se întâmplã dupã ploaie?
Cum a venit vara?
Când a fost prima furtunã?
Dupã ce anotimp vine toamna?
Prin ce deosebim toamna de varã?
Ce ne promite prognoza meteo pentru toamnã?

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 27 ANOTIMPURILE 205

21 Lucraþi în grup.
Descrieþi anotimpul dvs. preferat.
Descrieþi vara trecutã.
Descrieþi o zi din sãptãmâna trecutã.
Descrieþi ziua de odihnã ce a trecut.
Învãþãm un proverb

Cu o rândunicã nu se face primãvarã.

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale

– Despre ce am vorbit la lecþie?
– Despre anotimpurile anului.
– Despre cine a întrebat profesorul.
– Despre prietenul meu, Dan.
– Este cineva acasã?
– Ai vrut ceva?
Eu am vãzut un spectacol interesant.
Tu ai citit o carte.
El a plecat la þarã.
Noi am vorbit douã ore.
Voi n-aþi fost la lecþie.
Ei n-au lipsit astãzi.

Limba – mijloc de integrare socialã

206 REGRETE LECÞIA 28

REGRETE

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a avea loc atitudine chibzuit

a acuza cale îngust
a se apuca caz laº
a se bucura curent electric negativ
a se convinge greºealã omenos
a se defecta onest
incident
a evita
indignare profund
a întrerupe
laºitate prudent
a se întrista
a se lovi minciunã vinovat
a medita opinie
a presupune pãrere demult
a proceda punct de vedere
a regreta regret
a reproºa reproº
a se sãtura trãdare

II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Perfectul compus al verbelor pronominale

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Cum ne exprimãm regretul

Cum ne exprimãm opinia

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 28 REGRETE 207

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

1. Citiþi dialogul pe roluri.

– Alo, Andrei? Bunã ziua! Sunt Ion.
– Bunã ziua!
– Ce faci?
– Meditez asupra cazului de ieri: managerul a spus cã firma noastrã a pierdut o informaþie
importantã.
– ªi ce atitudine ai?
– Cred cã e o greºealã.
– Dar eu cred cã e o minciunã.
– Este o cale de a evita asemenea incidente?
– Trebuie sã fim mai prudenþi.
– Da, sunt de acord.
– La revedere!
– Pe curând!
2. Alcãtuiþi propoziþii cu verbe la perfectul compus.
A medita asupra problemei, a evita un conflict, a proceda corect, a întrerupe examenul, a
presupune cã el pleacã, a lovi mingea.

Modificãm

3. Modificaþi propoziþiile.

Model 1: Meditez asupra propunerii tale.

Am meditat asupra propunerii tale.

Eu presupun cã nu este vinovat. Ion procedeazã aºa cum crede. Noi întrerupem relaþiile cu
ei. Regretãm atitudinea lui negativã. El evitã întotdeauna conflictele.

Model 2: Acum încep sã învãþ limba românã.

Demult am început sã învãþ limba românã.

Acum vãd greºelile. Acum rãspund la întrebãri. Acum întrerup curentul electric. Acum are
loc ºedinþa. Acum regret laºitatea prietenului meu.
4. Formaþi cuvinte noi dupã model.
omenos neomenos atenþie neatenþie
chibzuit _____________ încredere ____________
onest _____________ adevãr ____________
fericit _____________ fericire ____________

Alcãtuim

5. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.

A fi prudent, a proceda onest, a regreta profund, a evita minciuna, a întrerupe discuþia.

Limba – mijloc de integrare socialã

208 REGRETE LECÞIA 28

6. Completaþi rãspunzând la întrebãri.

a evita ce? un incident a regreta o greºealã
.................. ce? ................
.................. ................

a proceda cum? corect a acuza pe coleg

.................. pe cine? ................
.................. ................

a se bucura de cine? de copii a se sãtura de carne

de..... de ce? de ...........
de ..... ................

Dicþionar de contexte minime

sãptãmâna trecutã a evita un conflict, un incident

luna trecutã a presupune ceva
vara trecutã
anul trecut
a se plictisi de ceva
a se sãtura de ceva
a se bucura de ceva
a se bucura de cineva
a se lovi de ceva

II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Observãm

– Vã amintiþi ce a spus managerul? – ªi ei s-au convins

convins?
– Da. Dumnealui a spus cã nu e uºor. – Nu, ei nu s-au convins
convins.
– V-aþi convins cã are dreptate? – Dar tu te-ai convins
convins?
– Da, ne-am convins? – Da, eu m-am convins.

Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ

a se sãtura a se duce a se convinge a se lovi

eu m-am sãturat m-am dus m-am convins m-am lovit
tu te-ai sãturat te-ai dus te-ai convins te-ai lovit
el, ea s-a sãturat s-a dus s-a convins s-a lovit
noi ne-am sãturat ne-am dus ne-am convins ne-am lovit
voi v-aþi sãturat v-aþi dus v-aþi convins v-aþi lovit
ei, ele s-au sãturat s-au dus s-au convins s-au lovit

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 28 REGRETE 209

Aplicãm

7. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus.

Ieri (a se produce) un incident. Colegii (a se bucura) de succesul meu. Aceasta (a se
întâmpla) demult. Noi (a se aºeza) pe scaune. Dan (a se sãtura) sã o aºtepte pe prietena sa.
Fiindcã piesa nu a fost interesantã, spectatorii (a se plictisi). Vremea (a se încãlzi). Prietena
mea (a se supãra) din cauzã cã eu am întârziat.
8. Modificaþi propoziþiile.

Model: Câ nd se defecteazã maºina, nu plecãm la pãrinþi.

Când
Ieri s-a defectat maºina ºi n-am plecat la pãrinþi.

Când mã plictisesc de televizor, citesc o carte. Când mã întristez de ceva, nu pot lucra.
Când mã conving cã Ion are dreptate, procedez cum spune el. Când mã îmbolnãvesc, mã duc
la medic. Când mã apuc de lucru, nu observ cum trece timpul.
9. Transformaþi propoziþiile în corespundere cu modelul prezentat.

Model: Regretãm incidentul de ieri.

Am regretat incidentul de ieri.
Procedãm cum e mai bine. Credem cã nu este adevãrat. Evitãm conflictele cu ei. Noi
încredinþãm lucrurile de valoare bãncii. Rãspundem repede la întrebãri. Ne indignãm de
greºeala managerului. Nu ne sãturãm de lucru.
Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronumele în dativ.
a-ºi imagina a-ºi aminti a-ºi reveni (î)mi + am = mi-am
eu mi-am imaginat mi-am amintit mi-am revenit (î)þi + ai = þi-ai
tu þi-ai imaginat þi-ai amintit þi-ai revenit (î)ºi + a = ºi-a
el, ea ºi-a imaginat ºi-a amintit ºi-a revenit ne + am = ne-am
v(ã) + aþi = v-aþi
noi ne-am imaginat ne-am amintit ne-am revenit
(î)ºi + au = ºi-au
voi v-aþi imaginat v-aþi amintit v-aþi revenit
ei, ele ºi-au imaginat ºi-au amintit ºi-au revenit

10. Substituiþi verbele la prezent prin verbe la perfectul compus.

Îmi amintesc cu drag de anii de facultate.
Vã amintiþi temele învãþate?
Ei îºi imagineazã cu greu viitorul.
κi revine cu greu dupã stres.
Îþi dai seama ce faci?
11. Alcãtuiþi propoziþii.

Model: A-ºi reveni dupã accident.

Ion ºi-a revenit dupã accident.

A-ºi procura cãrþi

A-ºi imagina o cãlãtorie în Franþa
A-ºi da seama de pericol
A-ºi aminti tema

Limba – mijloc de integrare socialã

210 REGRETE LECÞIA 28

12. Restabiliþi replicile.

– Cine ºi-a amintit despre ce a vorbit profesorul ieri?
– ———————————————————————
– Ion, tu þi-ai revenit dupã stresul de ieri?
– ———————————————————————
– Voi v-aþi dat seama de greºeala fãcutã?
– ———————————————————————
– Cine ºi-a imaginat deja cãlãtoria la mare?
– ———————————————————————

III.○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Când ne exprimãm regretul, noi spunem:

Îmi pare rãu. Cu pãrere de rãu. Din pãcate. Regret mult.

Utilizãm

13. Citiþi dialogurile pe roluri ºi observaþi formulele care exprimã regretul.

– Ai auzit noutatea? Mâine plecãm în excursie.
– Îmi pare rãu, nu pot merge. Am febrã. Trebuie sã urmez tratamentul
prescris de medic.

– Ai citit ce a scris feciorul vecinei noastre?

– Din pãcate, n-am citit ziarele de o sãptãmânã.
– Dar a scris pe uºa apartamentului tãu!

– Cer scuze pentru incidentul de ieri.

– Regret ºi eu cazul. N-am avut nici eu dreptate.

– Nu vã supãraþi, unde e Universitatea de Medicinã?

– Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Nu cunosc oraºul.
14. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi câte douã dialoguri dupã modelul de mai sus.

15. Citiþi ºi memoraþi.

Ce regretãm?
– Regretãm un caz plãcut?
– Nu, regretãm un caz neplãcut.
– Regreþi un adevãr?
– Nu,…
– Reproºezi un comportament corect?
– Nu,…

Ce evitãm?
– Evitãm o discuþie plãcutã?
– Nu, evitãm o discuþie neplãcutã.
– Evitãm o atmosferã de înþelegere?
– Nu, evitãm un conflict, un scandal.

Limba – mijloc de integrare socialã

 LECÞIA 28 REGRETE 211

Când trebuie sã ne exprimãm opinia, noi spunem:

Din punctul meu de vedere.... Cred cã....

Dupã pãrerea mea .... Consider cã...
În opinia mea ...
Pãrerea mea e cã ....
Opinia mea este ...

Utilizãm

16. Citiþi dialogurile ºi scrieþi în caiete formulele care exprimã opinia.

– Ce pãrere aveþi despre poezia lui Grigore Vieru.
– Eu sunt convins cã Grigore Vieru este un poet talentat.

– Ce credeþi despre reforma economicã?

– În opinia mea, nu orice reformã este bunã.

– Ne trebuie oare cursuri de limba românã?

– Pãrerea mea e cã asemenea cursuri sunt necesare.
– Consideraþi cã ºi colegii dumneavoastrã au pãrerea aceasta?
– Presupun cã da, deoarece cunoaºterea limbii e necesarã pentru toþi.

– Grigore Vieru zice: E bine sã înveþe un popor de la altul, nu este bine sã înveþe un popor pe altul.
– Ce pãrere aveþi?
– Eu cred cã Grigore Vieru a spus un adevãr.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
Regrete
Fiecare om se întristeazã uneori ºi regretã.
Regretã trãdarea, mai ales, dacã s-a întâmplat sã trãdeze un prieten. Regretul acesta este
foarte profund.
Regretã laºitatea. Din cauza ei, de multe ori oamenii nu procedeazã aºa cum trebuie într-un
moment dat. Laºului îi este mereu fricã de ceva.
Regretã minciuna. În orice situaþie oamenii trebuie sã spunã adevãrul. Nu e bine sã spunem
minciuni.
Oricine regretã greºelile fãcute în timpul vieþii. Chiar dacã învãþãm din greºeli, unele ne
provoacã mari regrete. Un om chibzuit face mai puþine greºeli. Trebuie sã fim mai prudenþi.
Ieri a avut loc un incident la serviciu. Din cauzã cã s-a întrerupt curentul electric, s-au defectat
calculatoarele ºi am pierdut o informaþie importantã. Colegii, cu indignare, au început sã-i
reproºeze secretarei. Dumneaei a început sã plângã, deoarece este o fatã onestã ºi nu a fost
vinovatã. M-am supãrat ºi eu pe ea. Apoi am regretat foarte mult, fiindcã m-am convins cã nu am
avut dreptate. Ca sã evitãm astfel de cazuri, trebuie sã meditãm
bine. Numai aºa putem sã procedãm corect ºi sã nu avem
regrete.
17. Rãspundeþi la întrebãri.
Ce regretãm de obicei?
Regretãm profund trãdarea? De ce?
Ce greºeli regretã oamenii?
Ce incident a avut loc la serviciu?

Limba – mijloc de integrare socialã

212 REGRETE LECÞIA 28

Secretara a fost vinovatã?

Ce trebuie sã facem ca sã nu avem regrete?
18. Cãutaþi în text formele de perfect compus ale verbelor:
a regreta, a se întrerupe, a pierde, a se defecta, a avea loc, a se supãra, a se convinge.
19. Amintiþi-vã un caz similar din viaþa dvs. Povestiþi-l colegilor.
20. Puneþi întrebãri la 5 propoziþii din text (la alegere).
Învãþãm un proverb

Ce-am avut ºi ce-am pierdut!

Generalizãm

Modele comunicative Modele gramaticale

Îmi pare rãu cã nu pot merge ºi eu.
Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta.
Din pãcate, n-am citit ziarele.
Regret mult greºeala aceasta.
Pãrerea mea e cã..., în opinia mea,
el n-are dreptate.
Dupã pãrerea mea, nu trebuie sã
regretãm.
Cred cã a fost o greºealã.
Mi-am amintit cã s-a defectat
calculatorul.
ªi-a revenit dupã oboseala de ieri.
Ne-am bucurat cã am evitat un
incident.
Te-ai lovit la picior?
Nu v-aþi sãturat sã aºteptaþi?
Ea s-a plictisit ºi nu e atentã.
Toþi s-au convins cã am avut
dreptate.

Limba – mijloc de integrare socialã