Depresia

Sendroiu Ligia, an 1, grupa2. Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Specializarea Psihopedagie Speciala

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Definitii ale depresiei Cauzele depresiei Simptomele depresiei Depresia ca si tulburare afectiva Criterii de diagnostic in depresie Depresia si tulburarile asociate Evolutia depresiei Tratamentul depresiei

Depresia - durerea sufletului Din punct de vedere psiho-social, depresia este considerat o tulburare afectiv a stimei de sine in contextul relaiilor inter-personale. Din punct de vedere medical depresia se defineste ca Tristete Patologica-tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp ( 2 saptamani minim) DEPRESIUNE,stare psihic\morbid, caracterizat printr-o scdere a tonusului de activitate psihic i motorie, nsoit de o dispoziie sufleteasc astenic, de tristee exagerat, de deprimare,fatigabilitate i anxietate. SIGMUND FREUD afirma c este: o furie ndreptat spre interior , ca rezultat al dezechilebrelor biochimice din organism , datorit abuzului de medicamente sau trirea unor traume . Forma particular a depresieieste melencolia.

Cauzele depresiei
FIZIC Consum de droguri ,alcool ,medicamente Alimentaie dezechilibrat -deficit de vitamina B12 Folosire excesiv de energizante ce duce la distrugerea reaciilor chimice din creier Stres Traume emoionale PSIHOLOGIC Fatigabilitate

Personalitate de tip antisocial

Demen , anxietate ,obsesie Schimbare climatic (anotimpul de iarn favorizeaz apariia depresiei datorit faptului c individul in cauz este privat de lumin) PLANUL SOCIAL

BIOLOGIC Durerea cronica Nasterea recenta

Afectiunile indelungate (cancer)

Privare matern
varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie Pierderea unei personae dragi Respingere social Conflicte ,critic din partea profesorilor in cazul copiilor

Predispoziii genetice
Transformrii hormonale i bio-chimice n interiorul organismului Boli somatice ,neurologice

Simptome

lipsa de speranta, tristete fara a simti placere in aproape nimic din ceea ce face se simte "daramata" descurajare,plange usor. de asemenea poate fi irascibila sau anxioasa lipsa de energie cresterea sau dimniuarea nevoii de somn ganduri recurente de moarte sau suicid!!!

Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt: - tristetea sau lipsa de speranta - pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi

Depresia- tulburare afectiva

Tulburrile afective sunt mprite in: tulburri depresive (depresia unipolar") tulburri bipolare dou tulburri bazate pe etiologic tulburarea afectiv - datorat unei condiii medicale generale tulburarea afectiv indus de o substan

Tulburrile depresive se disting de tulburrile bipolare prin faptul c nu exist nici un istoric de a fi avut vreodat un episod maniacal, mixt sau hipomaniacal.

Tulburrile bipolare implic prezena (sau un istoric) de episoade maniacale, mixte sau hipomaniacale, acompaniate de regul de prezena (sau un istoric) de episoade depresive majore.

DEPRESIA-criterii de diagnostic
CRITERIUL A A1-dispoziia, descris de ctre persoana ca fiind fara chef A2-pierderea interesului, plcerii este aproape permanenta: nu-mi mai pas de nimic acum" A3-apetitul este de regul redus, dar in unele cazuri creste foarte mult( in general dulciuri) A4-perturbare a somnului sau insomnia A5-lentoare n vorbire, gndire sau n micrile corpului sau agitatie A6-energia sczut, extenuarea i fatigabilitatea sunt frecvente A7-aprecieri negative asupra propriei valori A8-deteriorarea capacitii de a gndi, de a se concentra ori de a lua decizii A9-frecvent, exist gnduri de moarte, ideaie suicidar ori tentative de suicid CRITERIUL B- Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt. CRITERIUL C- exista fie o suferin semnificativ clinic ori o intervenie oarecare n domeniul social, profesional sau, n alte domenii importante de funcionare -Dac deteriorarea este sever, persoana i poate pierde capacitatea de a funciona social sau profesional. In cazuri extreme, persoana poate fi incapabil de o minim autongrijire. CRITERIUL D- episodul nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei condiii medicale generale. CRITERIUL E- simptomele care apar ulterior pierderii unei fiinte dragi(2 luni) si se asociaza cu deteriorare funcional marcat sau preocupri morbide referitoare la inutilitate, ideaie suicidar, simptome psihotice sau lentoare psihotorie. Diagnosticul de episod depresiv major nu se pune dac simptomele satisfac criteriile pentru un episod mixt

Depresia-Tulburari asociate

1.Dureri viscerale - cefalee(cea mai comuna), -dureri abdominale -articulare -toracice. Etc 2.Atacuri de panica- survenind ntr-un pattern ce satisface criteriile pentru panic

3.Dificultati in relatiile intime- interaciuni sociale mai puin satisfctoare - dificulti n activitatea sexuala
4.Probleme maritale-divort 5.Probleme profesionale randament scazut -pierderea serviciului

6.Cea mai serioas consecin a episodului depresiv major o constituie tentativa de suicid sau suicidul (locul 5 in 2010 cauza a mortii)

7. Naterea unui copil poate precipita un episod depresiv major, n care caz este menionat simptom cu debut postpartum"

Depresia -evolutie
Simptomele unui episod depresiv au ciclul: - saptamanal -lunar -anual. O perioad predepresiva, care poate include simptome anxioase i simptome depresive uoare, poate dura zile, sptmni sau luni naintea debutului unui episod depresiv complet. Durata unui episod depresiv este, de asemenea, variabil. Un episod netratat dureaz de regul 6 luni sau mai mult, n majoritatea cazurilor, exist o remisiune complet a simptomelor, iar funcionarea revine la nivelul normal. Intr-un procent important de cazuri (poate 20%-30%), unele simptome depresive, insuficiente pentru a satisface complet criteriile pentru un episod depresiv complet, pot persista luni sau ani i pot fi asociate cu o oarecare incapacitate sau dificultate in acest caz fiind o remisie partiala. La unii indivizi (5%-10%), criteriile complete pentru un episod depresiv major continu s fie satisfcute timp de 2 sau mai muli ani (n care caz poate fi menionat specificantul cronic

Depresia tratament
Cele mai frecevente tratamente sunt psihoterapia si medicamentatia antidepresiva. Cea mai eficace este o combinatie intre acestea, totul depinzand de natura si gravitatea depresiei. In depresiile usoare cel mai eficace tratament este psihoterapia singurala In depresiile puternice medicamentele sunt necesare concomitent cu psihoterapia

Psihoterapia Psihoterapia este utilizata pentru tratarea depresiei n mai multe moduri: terapia de susinere care poate ajuta la alinarea durerii si a disperarii produse de depresie. terapia cognitiv comportamentala ajuta in a schimba ideile pesimiste, asteptarile nerealiste, critica excesiva care creeaz depresie in tratamentul depresiei este de obicei necesar sa se modifice zonele de viata ale persoanei care creeaz un stres semnificativ si care contribuie la depresie.

Medicamentatia antidepresiva Medicamentele antidepresive nu vindec depresia ci doar v ajut s v simii mai bine prin controlarea anumitor simptome. Medicamentele utilizate pentru tratarea depresiei acioneaz pe ci chimice diferite. Medicamentatia trebuie monitorizat pentru a se asigura doza cea mai eficient i pentru a minimaliza efectele adverse.

BIBLIOGRAFIE

Depresia - Viorel Olivian Pascan (Editura Antet) Dictionar de Psihologie- Paul Popescu Neveanu ( Editura ALBATROS) Manual de Diagnostic si Statistic a Tulburarilor Mintale(American Psychiatric Association) Tratamentul Depresiei-Dorina Stamate