INTRODUCERE N STOMATOLOGIA PREVENTIV

Prof.Univ.Dr. IOAN DANILA

Sntatea este starea complet de bine fizic, mental i social i nu numai lipsa bolii sau infirmitii
Preamble to the Constitution of the World Health Organization adopted by the International Health Conference, New York, 19-22 June, 1946; signed on 22 July 1946 by the representatives of 61 States (Official Records of the World Health Organization, no. 2, p. 100) and entered into force on 7 April1948.

Sanatatea publica

este stiinta si arta prevenirii afectiunilor ,

prelungirii vietii si promovarii eficientei fizice si mentale prin eforturi comunitare(Winslow-1920)

Multidimensionalitatea conceptului de stare de sntate

1
2 3 4 5 6

Sntate fizic organismului

funcionalitatea

Sntate mental abilitatea de a gndi clar i coerent Sntate emoional recunoaterea i exprimarea emoiilor Sntate social abilitatea de a forma i de a menine relaii interumane Sntate spiritual existena unor principii individuale de tratament Sntate n relaie cu mediul integrare n mediul nconjurtor.

Stomatologia Preventiv reprezint o component esenial a stomatologiei contemporane ce include ca etap primar strategiile i metodele de evitare a apariiei afeciunilor oro-dentare, secundar depistarea precoce i tratamentul minim invaziv al afeciunilor instalate i teriar refacerea dezechilibrelor morfologice i funcionale prin reabilitarea fizic i psihic a pacienilor (Dnil 2005).

Prima jumatate a sec.XX

Cercetarile stintifice au dus la o intelegerea modului de producere a afectiunilor orodentare si depistarea factorilor etiologici . Necesitatea actiunilor preventive Atentia se indreapta spre igiena orala . Incep cursuri le pentru igienisti dentari si demonstratiile despre igiena orala in scoli si prin mass- media.

Rolul fluorului in caria

-Fluorizarea surselor centralizate de apa -Aplicatii topice cu fluor

A VI-a si a VII-a decada a sec .XX

-Fluorizarea surselor de apa se extinde -Fluorizarea locala prin paste de dinti, clatiri orale , geluri si varnish-uri -Scade frecventa cariei dentare

Prevenirea mbolnvirilor

Prevenirea mbolnvirilor reprezint strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei boli sau de ntrire a factorilor ce reduc susceptibilitatea la boal (profilaxie primar) precum i.
activitile destinate tratamentului sau reducerii efectelor provocate de boli deja instalate profilaxia secundar i teriar, calitatea acestora fiind determinat de o nivelul economic general al societii, o atitudinile comportamentale sanogene i o nivelul de pregtire al echipei stomatologice.

Prevenia pre-primar
Controlul transferului de S.mutans de la mam la ft (transmitere vertical) Tipar de risc cariogen caracter familial - modificarea florei mamei modificarea nivelului de afectare prin carie a copilului

Identificarea riscului cariogen

Anamnez detaliat, obiceiuri alimentare Evaluarea igienei orale individuale (indici clinico-biologici) Determinarea incidenei cariei n ultimele luni Determinarea stadiului de activitate Evaluarea parametrilor salivari Determinarea numrului de S mutans (Dentocult SM) Detrminarea numrului de Lactobacili (Dentocult LB) PFRI= suma nr. de suprafee cu plac bacterian X100 numr de dini X 6 PFRI >20% indic un risc crescut de transfer.

PFRI= suma nr. de suprafee cu plac bacterian X100

Teste microbiologice Rata de acumulare a plcii bacteriene (24 de ore)

PFRI Plaque Forming Rate Index

Prevenia primar
Actiunile de prevenie primar urmresc aplicarea unor strategii de evitare a apariiei bolilor oro-dentare i de oprire a evoluiei acestora nainte s fie necesar a se institui metodele preveniei secundare. n cazul cariei, aciunile de profilaxie primar se vor desfura strict n urmtoarea ordine:
fluorizarea general i local, igiena alimentaiei, igiena oro-dentar, sigilarea anurilor i gropielor.

Istoric actiuni de preventie primara in Romania

Tg.Mures-1960-1972- fluorizarea apei -> o scadere de 52% a cariei dentare la copii cu varste intre 3-14 ani 1974- fluorizarea sarii de bucatarie in Timisoara (Prof. Podariu, Prof.Marthaler) 1975-1980- fluorizarea cu tablete in scoli (Prof. Kuntel ) 1mgF/ zi; 1999- Programul National de Prevenire Afectiunilor Oro-Dentare(4 centre universitare)

Prevenia secundar
Are ca scop examinarea, depistarea i tratamentul precoce i corect al afeciunilor oro-dentare prin reabilitarea corect a tuturor dezechilibrelor instalate. Metodele ei vor fi individualizate fiecrei afeciuni n parte. Caria dentar

examinarea, depistarea i tratamentul corect i precoce, profilaxia local cu produse fluorurate (cltiri, geluri, lacuri, etc.) dispensarizarea pacienilor. examinarea, depistarea, tratamentul corect i precoce al gingivitelor i al parodontopatiilor aflate n stadiu incipient, dispensarizare i control periodic. esenial rmne examinarea corect i depistarea mbolnvirii n faza de debut. Intervenia specialistului chirurg n faza incipient poate s conduc la un prognostic favorabil

Parodontopatia

Cancerul oral

Profilaxia teriar

Profilaxia teriar se instituie n urma eecurilor profilaxiei secundare i implic aplicarea msurilor necesare n vederea refacerilor pierderilor deja instalate cu reabilitarea pacientului din punct de vedere al confortului. n aceast etap, tratamentul curativ va fi dublat de o concepie preventiv care se bazeaz pe: surprinderea i eliminarea unor evoluiii ulterioare ale mbolnvirii, cu scopul de a prentmpina functio lesa. Metodele i tehnicile preventive disponibile sunt riguros verificate prin cercetri n laboratoare i n practic i se refer la:

utilizarea judicioas a fluorurilor, igiena alimentar (raionalizarea consumului de produse zaharoase), igien oro-dentar riguroas, aplicarea rinilor de sigilare n profilaxia cariei, profilaxia profesional, dispensarizarea pacienilor, educaia pentru sntatea oral i pentru meninerea sntii ntregului

Promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor sunt dou aciuni separate dar complementare ce trebuie s se desfoare concomitent.

Stomatologia preventiv poate beneficia de aportul unor domenii ale sociologiei: (caracterul social al mbolnvirilor odontoparodontale)

Psihologia social-odontal reacia indivizilor sau a

grupurilor fa de sntate i afeciuni dentare. Acestea semnific concepte, noiuni, atitudini comportamentale care, coroborate nivelului economic, pot fi definite ca standard socio-economicpsihologic.

Epidemiologia social se refer la cauzele sociale i

modalitile prin care sntatea se menine sau nu, n concept biopsiho-social i ecologic.

Sociologia serviciilor de tratament care cuprinde structura i

modalitile organizatorice ale serviciilor de sntate, necesitile de personal. Acest aspect sociologic este determinant n justificarea cererilor pe care reeaua stomatologic le adreseaz forurilor decizionale.

Mathers, 1998
Durere Disconfort Impact asupra sntii generale

Modificarea dietei

Afectarea aspectului fizionomic Scderea propriei consideraii Scderea calitii vieii

Afeciune oral

Consultaii la medicul de familie Spitalizare

Costuri economice Scderea productivitii Pierderea de zile lucrtoare

Costuri n sistemul de sntate

Sntatea oral calitatea vieii

Concept dinamic evaluare chestionare epidemiologice / studii longitudinale sau interventionale Impactul funciilor aparatului dento-maxilar indicatori multidimensionali care stabilesc dimensiunile calitii vieii Dimensiune social Dimensiune funcional Dimensiune economic Dimensiune cultural

WHO n 1999 a subliniat c exist o diferen semnificativ ntre starea de sntate a indivizilor cu status socio-economic ridicat i al celor cu status socio-economic redus. Aceste inegaliti pot fi de: natur biologic, genetic dar n principal statusul socio-economic apreciat n funcie de venit i nivelul de educaie este direct proporional cu starea de sntate. Obiectiv / reducerea inegalitilor n starea de sntate

Relaia dintre venitul mediu i starea de sntate la populaia din Statele Unite (1995) (Healty People 2010)

Persoane cu stare de sanatate deficitara %

25 20 15 10 5 0 20,6 13,1 8,1 5,9 3,7

m ic

m od es t

m ed iu

m ar e

Venit

f.

ar e

Procentajul adulilor (>18 ani), cu dentiie intact n raport cu venitul mediu (Oral Health US, 2002)

70 60 50 40 37 Procent% 30 20 10 0
f. mic mic mediu

60,3 46,1 39,5 51,2

mare f. mare

Venit

Venitul mediu per capita/an (US$)

European health for all database, 2005

Obiectivele OMS pentru anii 2000, 2010, i 2025

2000 2010 2025

5-6 ani 12 ani 18-20 ani

50% - dini indemni CAOmax.3 85% cu arcade integre

90%- dini indemni CAOmax.2 75% fr leziuni carioase i parodontale CAOmax.1 90% fr leziuni carioase i parodontale

Evidena computerizat a datelor epidemiologice 75% din populaia tnr s aib suficiente cunotine privind etiologia i prevenirea afeciunilor oro-dentare, pentru a-i stabili singur un diagnostic precum i atitudinea preventiv

Obiectiv decidenii politicilor de sntate, nvmnt stomatologic, organizaii profesionale

Obiectivele OMS pentru sntate oral pot fi realizate dac n atingerea scopurilor sunt implicate:

mbuntirea accesului la serviciile sanitare i creterea calitii acestora; diversificarea mijloacelor de informare privind meninerea i mbuntirea strii de sntate; introducerea unor programe de promovare a sntii i susinerea acestora prin implicarea autoritilor locale i naionale.

INDICII EPIDEMIOLOGICI odonto -parodontali

Cuantificarea principalelor afeciuni oro-dentare (carie, parodontopatie, anomalii dento - maxilare, cancerul BMF) se face prin intermediul indicatorilor epidemiologici.

Indicele de prevalen a morbiditii este dat de raportul dintre numrul de bolnavi cu afeciuni orodentare x 100 nr. Locuitori Indicele de inciden a cariei dentare este dat de raportul dintre nr. cazuri noi de carie x 100 nr. locuitori..

Indicele CAO
Indicele CAOD (dini definitivi) i caod (dini temporari), reprezint numrul de dini cariai, abseni i obturai raportat la numrul de persoane. Se calculeaz pe dini CAOD sau pe suprafee CAOS pentru dini definitivi pe dini definitivi sau temporari. CAOD DMFT - numrul de dini definitivi cariai, abseni i obturai CAOS DMFS - numrul de suprafee cariate, absente i obturate la nivelul dinilor definitivi caod dmft - numrul de dini temporari cariai, abseni i obturai caos dmfs - numrul de suprafee cariate, absente i obturate de la nivelul dinilor temporari

CAO D / ROMANIA

1986- studiul epidemiologic realizat de Rusu n cadrul centrului OMS pentru sntatea oral a copilului din Romnia a artat o valoare a indicelui CAOD de 3,1 la copiii de 12 ani 1992 -Petersen, Dnil, Delean, Grivu Ioni, Pop i Samoil - 4,0.

Distribuia indicelui CAO-D la vrsta de 12 ani n rile din Europa (dup datele publicate de oficiul OMS din
Copenhaga)
ARA Belgia Danemarca CAO-D 1,60 0,89 ANUL 1998 2002

Finlanda
Frana Germania Grecia Italia

0,20
1,90 1,20 2,20 2,10

2000
1998 2000 2000 1996

Norvegia
Portugalia Suedia Anglia Albania

1,50
1,50 1,10 0,90 3,02

2000
1999 2002 2001 2000

Ungaria
Romnia Austria

3,80
4,00 1,04

1996
1998 2002

Indicele SiC
Brathall 2000 - valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestuia Exemplu de distribuie a indicelui CAOD
i de luare n calcul a treimii cu cele mai mari
valori ale acestuia pentru calcularea indicelui SiC

SiC
12 10 8 6 4 2 0

Procent indivizi

OMS - 2015 obiectiv, : indicele SiC valoare mai mic de 3. Calcularea indicelui SiC importan n contextul aprecierii necesitilor de tratament deoarece mai mult de 50% din totalul tratamentelor va fi acordat acestei treimi cu valorile cele mai mari ale indicelui CAO-D.

DMFT

9 25

42

50

58

67

75

87

92

Modalitatea de calcul a indicelui SiC presupune: Selectarea indivizilor n funcie de valorile indicelui CAOD; Selectarea din grupul studiat a treimii cu cele mai mari valori ale indicelui CAOD; Calcularea valorii medii a indicelui CAOD la acest subgrup SiC index.

96 10 0

Valori ale indicelui SiC comparativ cu ale indicelui CAOD n unele ri din Europa.
ara CAOD SIC ANUL MRIMEA EANTIONULUI 6.000 2.217 1.043 12.029

Frana Grecia Germania Marea Britanie

1,9 4,5 1,7 0,9

4,7 8,1 4,1 3,2

1998 1989 1997 2001

Portugalia
Suedia

2,9
0,9

3,7
2,6

1999
2001

800
71.896

Indicii SiC i CAO-D (2004 - 2005)

2004
4.05 3.13

5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0

0.19 0.56

SiC
4.51

5 4.5 4 3.5 3
4.42

CAO-D

2005

3.46

2.22 1.46 1.43 0.6 0.84 0.5 0.2 1.86

2.54 1.72 1.78 1.35 0.78 0.46 0.19 1.06 0.58 0.54 0.18

2.35 2.5 2.27 2

1.5 1 0.5 0

6 ani

7 ani

8 ani

9 ani

10 ani

11 ani

12 ani

12 ani

11 ani

10 ani

9 ani

8 ani

7 ani

6 ani

Epidemiologia bolilor parodontale

Indicele CPITN n funcie de ar, grupa de vrst i anul studiului (WHO Oral Health Country- Area Profile Programme, 2005)
ara Vrsta/anul studiului Scor 0 Finlanda 15-19ani (1990) 35-44 ani (1983) 65-74ani (1983) 65-74ani (2001) 35-44ani (1989) 65-74ani (1995) 35-44ani (1997) 65-74ani (1997) 35-44ani (1988) 35-44ani (1985) 35-44ani (1985) 65-74ani (1988) 35-44ani (1990) 35-44ani (1984) 35-44ani (2000) 65-74ani (2000 34 2 2 2 9 17 15 6 6 3 2 3 9 3 Scor 1 40 7 2 9 6 12 10 8 29 4 5 1 8 0 Persoane % Scor 2 26 56 37 23 63 39 29 22 39 45 36 19 58 47 Scor 3 0 29 32 46 13 29 32 4 20 36 45 60 19 38 Scor 4 0 6 27 20 10 3 14 24 6 12 12 17 6 8

Danemarca Frana Germania Grecia Italia Marea Britanie Polonia Portugalia

Ungaria

7 44

8 7

61 30

22 16

3 3

EGOHID
European Global Oral Health Indicators Development

EGOHID
European Global Oral Health Indicators Development

EGOHID este un sistem de evaluare complexa a starii de sanatate orala, fiind format din mai multe sectiuni :
1. 2. Date de identificare si informatii generale ale subiectilor Chestionar privind starea de sanatate odontala

3.
4. 5. 6. 7.

Chestionar despre fluoroza dentara

Chestionar despre sanatatea parodontala Determinarea prezentei cancerului oral Tratamente ortodontice Tratamente protetice

EGOHID

1. Datele generale ale pacientului

1. Date de identificare si informatii generale ale subiectilor 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Chestionar privind starea de sanatate odontala Chestionar despre fluoroza dentara

Chestionar despre sanatatea parodontala Determinarea prezentei cancerului oral Tratamente ortodontice Tratamente protetice

2.Chestionar dentara privind sanatatea odontala

Coduri pentru restauratii si sigilari 0=fara sigilari si restaurari 1= sigilat partial 2= sigilat 3 = restauratie modificata de culoare 4 =restauratie de amalgam 5 = coroana de otel 6=coroana , fateta ceramica ,aur sau compozit 7= restauratie fracturata sau absenta 8= restauratie temporara Coduri pentru caria dentara 0= suprafata integra 1= usoara modificare a suprafetei ,la inspectie 2= modificare evidenta a suprafetei 3= cavitate in smalt, dar fara evidentierea dentinei 4=leziune la JSD, dar fara cavitate in dentina 5= cavitate in dentina 6=cavitate extinsa in dentina DINTII ABSENTI 97 = dinti extrasi de cauza carioasa 98 = dinti absenti din alte cauze 99= dinti neerupti P = implant
1.
2. 3. 4. 5. 6.

Date de identificare si informatii generale ale subiectilor

Chestionar privind starea de sanatate odontala Chestionar despre fluoroza dentara Chestionar despre sanatatea parodontala Determinarea prezentei cancerului oral Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

EGOHID Sigilari si restauratii Cod 0 Dinte integru, fara sigilari sau restaurari

Cod 1 Sigilare partiala

EGOHID Sigilari si restauratii

Cod 2 Sigilare

Cod 3- Obturatie fizionomica

EGOHID Sigilari si restauratii Cod 4- Obturatie din amalgam

Cod 5- Coroana metalica

Cod 6 - Coroana fizionomica

EGOHID Sigilari si restauratii

Cod 7- Obturatie fracturata sau absenta

Cod 8- Obturatie provizorie

Coduri pentru caria dentara

EGOHID

Cod 0- Dinte integru

Cod 1- Usoara modificare a suprafetei dentare , la inspectie, dupa uscare

Coduri pentru caria dentara

EGOHID

Cod 2- Modificarea evidenta a suprafetei dentare

Cod 3- Cavitate in smalt dar fara evidentierea dentinei

Coduri pentru caria dentara

EGOHID

Cod 4- Leziune carioasa la nivelul jocntiunii amelo-dentinare, dar fara cavitate in dentina

Cod 5- Cavitate in dentina

Coduri pentru caria dentara

EGOHID

Cod 6- Cavitate extinsa in dentina, care distruge pana la jumatate din suprafata dentara

EGOHID

Cod 97- dinti absenti din cauze carioase

98- dinte absent din alte cauze decat cea carioasa

Cod 99- Dinte neerupt

Cod P- implant

Exista semne vizibile de carie cand suprafata a fost curatata dar nu si uscata ?EGOHID

DA
Exista o cavitate prin care este expusa dentina?

NU
Usuca 5 sec si reexamineaza

DA
Cavitatea in dentina se extinde pe mai mult de din dinte sau in profunzimea dentinei?

NU
Exista o modificare de culoare sub smalt? Exista nodificari de culoare dupa uscarea suprafetei?

da
Cod 4

nu
Exista o cavitate ?

Usuca 5 sec si reexamineaza

da

nu

Cod 6

Cod 5

da

nu
Leziunea este in sant sau foseta? Ajunge pana in dentina ?

Cod 3

nu
Cod 2

da
Cod 1

nu
Cod 0

EGOHID 3. Fluoroza dentara

1. 2.

Date de identificare si informatii generale ale subiectilor Chestionar privind starea de sanatate odontala

3.
4. 5. 6. 7.

Chestionar despre fluoroza dentara

Chestionar despre sanatatea parodontala Determinarea prezentei cancerului oral Tratamente ortodontice Tratamente protetice

Nivelul fluorozei ( in toata cavitatea orala ) 1= integru 2= discutabil 3= foarte usoara 4 = usoara 5= moderata 6 =severa x=nu se poate determina 3. Pacientul a utilizat paste de dinti cu fluor ? 1= da 2 = nu x=nu stiu 4. Pacientul a utilizat alte produse cu fluor? 1=tablete fluorurate sau solutii 4= apa de gura 2=sursa de apa fluorurata 5=sare fluorurata 3= apa imbuteliata fluorurata 6=alte produse(specificati) x=nu stiu

Cod 1Dinte integru

Cod 2Fluroza discutabila

Cod 3Fluoroza foarte usoara

Cod 4Fluoroza usoara

Cod 5Fluoroza moderata

COD 6Fluoroza severa

HID

1. 2.

Date de identificare si informatii generale ale subiectilor Chestionar privind starea de sanatate odontala

ionar pentru sanatate parodontala

3.
4. 5. 6. 7.

Chestionar despre fluoroza dentara

Chestionar despre sanatatea parodontala Determinarea prezentei cancerului oral Tratamente ortodontice Tratamente protetice

In tabelul de mai jos va rog sa completati urmatoarii indici : CPI - Community Periodontal Index pe fiecare sextant dupa cum urmeaza : 0= sanatos 4= pungi mai mari de 4mm 1=sangerare x=nu se poate determina pe sextant 2=tartru 9=nu s-a inregistrat 3 =pungi de 4-5mm ( la intervalul de varsta 12-15 ani se determina prezenta sangerarii si tartrului dar nu si a pungilor parodontale ; nu se face sondaj parodontal)

Cat de severa este pierderea de atasament in toata cavitatea ? ( sondaj in 6

puncte pentru fiecare dinte ) 0=sanatos, 0 mm 1=pierdere de 1-2mm 2=pierdere moderata de 3-4mm 3= pierdere severa de 5mm sau mai mult

x=se exclude sextantul 9=nu s-a inregistrat

Cod 0= sanatos

Cod 1- sangerare gingivala

Cod 3- Punga parodontala 4-5 mm

Cod 2-tartru

Cod 4= pungi parodontale mai mari de 4mm

EGOHID
5.Determinarea prezentei cancerului oral

1. 2.

Date de identificare si informatii generale ale subiectilor Chestionar privind starea de sanatate odontala

3.
4. 5. 6. 7.

Chestionar despre fluoroza dentara

Chestionar despre sanatatea parodontala Determinarea prezentei cancerului oral Tratamente ortodontice Tratamente protetice

Subiectii cu leziune ulcerative sau proliferative ( leziuni

precanceroase )care nu prezinta semne de vindecare dupa 2 saptamani de tratament trebuie sa fie examinati de un medic specialist!!!

Leziuni precanceroase

Eritroplazia Leucoplazia

Lichenul plan

1.

Date de identificare si informatii generale ale subiectilor Chestionar privind starea de sanatate odontala

6.Tratamente ortodontice :
( pentru categoria de varsta 5-17 ani)

2.

3.
4. 5. 6. 7.

Chestionar despre fluoroza dentara

Chestionar despre sanatatea parodontala Determinarea prezentei cancerului oral Tratamente ortodontice Tratamente protetice

Pacientul prezinta aparate ortodontice ? 1 = da 2= nu

Ce tip de aparat ortodontic: fix sau mobil Cat timp a durat tratamentul? Exista efecte secundare?

7.Tratamente protetice :
(pentru subiectii de peste 20 ani)

1. 2.

Date de identificare si informatii generale ale subiectilor Chestionar privind starea de sanatate odontala

3.
4. 5.

Chestionar despre fluoroza dentara

Chestionar despre sanatatea parodontala Determinarea prezentei cancerului oral Tratamente ortodontice Tratamente protetice

Subiectii sunt intrebati de:

6. 7.

Daca sunt purtatori de proteza

tipul de proteza : mobila sau fixa

Materialul din care este confectionata proteza ( ceramica,compozit sau rasina acrilica) Cati dinti sunt implicati in tratament

Cauza edentatiei

Clasificarea leziunior carioase dupa sediu si marime (Mount)

Sediu Fisurale(1) Aproximale (2) Cervicale(3) Minima Medie Larga Extinsa

11 21 31

12 22 32

13 32 33

14 24 34

Strategia stomatologiei preventive

Strategia stomatologiei preventive

Programele de prevenie motiveaz intervenia la nivel politico-administrativ, pentru implementarea unor aciuni de profilaxie. Etapele unui program de prevenie sunt:

identificarea, pe baza studiilor epidemiologice, a problemelor de sntate oro-dentar, fixarea obiectivelor, alegerea metodelor de prevenie, n funcie de mijloacele financiare, personalul i materialele disponibile, conceperea i punerea n aplicare a programului de prevenie, supravegherea desfurrii i evaluarea (al doilea studiu epidemiologic) replanificarea, reajustarea programului, evaluarea raportului cost - eficien pentru motivarea deciziei politice a programului.

SNTATEA COPIILOR - INDICATOR DE SNTATE

AL COMUNITII

Declaraia de la Liverpool, 2005:Paul Erik Petersen coala trebuie folosit ca o platform pentru promovarea sntii orale strategiile privind sntatea oral trebuie s fie parte integrant a programelor naionale de sntate; 10 % din bugetul total al unui program de sntate trebuie atribuit evalurii programului

Oral health status among schoolchildren

in Romania, autori: P. E. Petersen, I. Danila, A. Delean din 1994 si Oral health behavior, knowledge and attitudes of children, mothers and schoolteachers in Romania in 1993 autori: Petersen PE, Danila I, Samoila A. din 1995 sunt cele doua studii care au constituit premizele pentru crearea Programului National de Preventie Oro-Dentara.

In anul 1999 a fost introdus la populaia colar (clasele I - IV) din patru centre pilot din Romnia (Bucureti, Iai , Timioara i Constana) Programul Naional de

Prevenire a Afeciunilor Oro-Dentare, care

const n cltiri orale sptmnale cu o soluie

fluorurat (NaF 0,2%) soluia Fluorostom

produs la ICCF Bucureti.

Oral health status among schoolchildren in Romania, autori: P. E. Petersen, I. Danila, A. Delean din 1994 si Oral health behavior, knowledge and attitudes of children, mothers and schoolteachers in Romania in 1993 autori: Petersen PE, Danila I, Samoila A. din 1995 sunt cele doua studii care au constituit premizele pentru crearea Programului National de Preventie Oro-Dentara.

2006-2007 pretul de cost pe trusa a crescut ! Iar alocarea s-a realizat tardiv cu pierderea trim.I

SUME ALOCATE: 2000 - 500 milioane lei 2001 - 700 milioane lei 2002 - 950 milioae lei 2003 1.500.000 miliarde lei 2004 - 750 milioane lei 2005 750 milioane lei 2006 1.000.000 miliard lei 2007 860 milioane lei 2008 1 miliard lei

COPII INCLUI N PROGRAM: 2000 8000 copii 2001 9000 copii 2002 10.500 copii 2003 11.500 copii 2004 12.400 copii 2005 -12.800 copii
2006-8500 copii 2007 9000 copii

S-a impus implementarea unui program de restaurare a leziunilor carioase de la nivelul dinilor permaneni (tratamentul leziunilor carioase simple)

PREVENIE SECUNDAR

2007

ponderea cea mai mare din valoarea indicelui DMF s fie dat de numrul de obturaii i nu de cel de carii

Schema unui program colar de sntate oral

1. Evaluarea riscului

2. Repartizarea n program
Familie + Copil

5. Educaie sanitar copil / printe 4. Control regulat

3. Diagnostic / tratament

Parteneriate necesare desfurrii optime a programelor colare de sntate oral

Personalul colii Faculti de stomatologie Reea stomatologic comunitar

Firmele de produse de igiena oro-dentara Organizaii de sntate oral

Prini + Copii
Departamente administrative locale

Departamente locale de sntate public dentar

Reeaua de stomatologie colar este parte component a Programului Naional de Prevenire a Afeciunilor Oro-Dentare 26 medici scolari

Programul de Educatie Oro-Dentara in gradinitele si scolile muncipiului Iasi

Programul s-a desfasurat in 16 gradinite si 8 scoli din municipiul Iasi, sub coordonarea Prof.Dr.Ioan Danila. La acest program au participat cadrele didactice din Disciplina de Preventie Oro-Dentara, studentii anului III si II ai Facultatii de Medicina Dentara, masteranzi si doctoranzi. Copii au primit informatii despre modul corect de igienizare a cavitatii orale , periute si paste de dinti de la firma Colgate-Palmolive.

Desene animat

Materiale didactice

ADINA EVGHENIKOS

IOAN DANILA

EDUCATIA EDUCATORILOR SI INVATATORILOR

Bianual, discuii pe tema educaiei sntii orale, S-a optat pentru metoda de predare a leciilor n clas, lecii de educaie a sntii dentare ctre elevi.

Cursuri pentru educatori si invatatori

EDUCATIA PENTRU SANATATEA ORALA U.M.F. Gr. T. Popa Iasi D.S.P. Iasi I.S.J. Iasi

Sanatatea orala la populatia prescolara si scolara din municipiul Iasi. Date evolutive 2000-2005 Ioan Dnil

Chestionare

Mame Educatori Copii

Rspunsurile mamelor i nvtorilor privind prevenia cariei dentare (%). (2003-2007)

Frecvena periajului la mame, educatori, Romania(2007)

6.57%

Lipsa igienei orale corecte Zaharul/dulciurile Bacteriile

22.67% 29.29% 45.07% 75.20% 41.41% 75.20%

33.33%

M otenirea ereditar Lipsa igienei orale corecte Zaharul/dulciurile Bacteriile

Motenirea ereditar 0% 20% 24.53% 58.59% 24.53% 40% 60% 80% 54.67% 66.67% 77.07% 70.71%

93.43%

100%

m am e

profesori

Nu tiu Nu po ate fi prevenit P rin evitarea zahrului

1.01% 0.53% 4.04% 1.33%

41.92% 39.20%

87.37%

izite regulate la medicul sto mato lo g P rin fo lo sirea fluo rului P rin fo lo sirea firului interdentar P rin fo lo sirea sco bito rilo r P rin cltirea gurii cu ap P rin periaj dentar 0% 1 0% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 1 00%

42.42% 4.55% 11.73% 22.22% 13.33% 30.93%

58.59% 61.87%

87.20%

92.42% 92.27%

m am e

profesori

Fructe proaspete Fum at B uturi dulci D ulciuri/bom boane C eai f r zah r C eai cu zah r C afea f r zah r C afea cu zah r Zah r Legum e proaspete Lapte f r zah r
Lapte cu zahr 0%

0.00% 1.07%

86.36% 88.80% 64.65%

0% 0% 1.87% 0% 8.08% 22.67% 52.53% 57.60%

93.94%

96.53% 45.07%

87.88% 88% 0.51% 0.80% 1.01% 0.27%

51.01% 54.13% 40% 60% Profesori 80% 100%

20% Mame

Prevalenta cariei dentare la dintii temporar si permanentii

Prevalenta cariei la dintii temporari a fost de 88,9% in 2003 scazand la 83,1% in 2007(la 6 ani)

Prevalenta cariei la dintii permanenti a fost de 44,3% in 2003 scazand la 39,6 % in 2007(la 12 ani)

Distribuia copiilor n funcie de zonele de severitate a cariei dentare la nivelul dinilor temporari (2003 i 2007)
2003
1 2 ani 1 1ani 1 0 ani 9 ani 8 ani 10 .2 3 .1 7 ani 10 .2 1.2 6 ani 12 .5 0% 55 50% 3 1.2 1 00% 3 2 .7 5 4 .1 25 4 .1 7 3 .3 5 8 .8 47 0 2 6 .5 2 9 .5 0 10 0 0 11.1 2 4 .7 43 4 5 .5 5 9 .2 15 .6 16 .5 zo na 1 zo na 2 zo na 3 zo na 4

2007
1 2 ani 1 1ani 1 0 ani 9 ani 8 ani 7 ani 6 ani 3 2 .5 17 .5 0 16 .2 0 17 .5 6 .2 0% 20% 7 9 .6 6 5 .3 5 6 .2 0 0 0 15 3 7 .5 5 2 .5 55 5 3 .8 40% 60% 012 .2 8 .2 2 7 .6 2 8 .8 30 30 2 8 .8 2 2 .5 80% 1 00% 7 .1 zo na 1 zo na 2 zo na 3 zo na 4

Distribuia copiilor n funcie de zonele de severitate a cariei dentare la nivelul dinilor permaneni (2003 i 2007)
2003
1 2 ani 1 1ani 1 0 ani 9 ani 8 ani 7 ani 6 ani 0% 20% 2 4 .4 3 2 .9 39 5 6 .8 7 1.4 8 1.6 8 3 .8 40% 60% 80% 5 1.1 5 1.8 49 3 8 .6 2 2 5 .5 18 .4 16 .2 1 00% 15 .6 8 .9 15 .3 12 4 .5

zo na 1 zo na 2 zo na 3 zo na 4

2007
1 2 ani 1 1ani 1 0 ani 9 ani 8 ani 7 ani 6 ani 0% 20% 3 1.6 4 1.8 4 6 .2 6 2 .5 7 7 .5 8 6 .2 8 7 .5 40% 60% 80% 5 3 .1 48 4 3 .8 35 2 2 .5 13 .8 12 .5 1 00% 9 .2 6 .1 10 .2

10 2 .5

zo na 1 zo na 2 zo na 3 zo na 4

Evolutia Indicelui CAOD in Iasi 2004-2007

Indicii caod i SiC la nivelul dinilor temporari ai copiilor de 6 ani

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2003 2004 2005 2006 2007

8.21

7.85

7.71

7.69

7.66

4.96

4.53

4.42

4.35

4.31
caod SiC

Indicii SiC i CAOD la nivelul dinilor permaneni

Prevalenta sigilarilor la varsta de 6 si 12 ani

Dinamica evoluiei tratamentelor preventive

(numar de suprafete sigilate )

Indicii de carie au valori mai crescute dect indicii de obturaie dar exist o tendin de reducere a acestor diferene

creste F, scade D
2007

durata program 29.72

cavitare

3 ani
41.06

2 ani

Evoluia leziunilor incipiente n funcie de durata programului

1 an
0 10 20 30 40 50

49.68

%
staionare

durat program 3 ani

56,14

2 ani

45,2

1 an

39,26

10

20

30

40

50

60

In 10 Iunie 2010 s-a lansat un nou program de sanatate pentru populatia scolara din scolile municipiului Iasi, program ce se desfasoara prin intermediul cabinetelor scolare.Produsul de fluorizare este Centrix FluoroDose care are concentratie 5%fluorura de sodiu(22600ppm). Protocol:
Pentru scolarii cu risc carios mare Pentru scolarii ce au dintii afectati cu zone de severitate mare

Centrix - FluoroDose

FluoroDose este un lac de fluorizare ce contine 5% fluorura de sodiu (22.600 ppm) ambalat in unidoza LolliPack patentata. Asepsie totala se aplica usor si repede, nu coloreaza dintii in culoarea galbena. Fiecare unidoza contine 0.3 ml si un aplicator BendaBrush care ajuta la mixarea gelului inainte de aplicare si garanteaza un nivel constant de flor la fiecare aplicare. Doar indepartati ambalajul, inmuiati

Preocuparea pentru meninerea propriei snti constituie primul pas n asigurarea condiiilor de sntate oral....

6 pasi pentru un zambet frumos !!!!

1.clatire

2.Periaj dentar cu pasta cu fluor

3. Utilizarea firului interdentar

4. Repetarea periajului dentar

5. Clatirea gurii cu apa

6. Clatirea gurii cu solutii antiseptice