Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
http://en.wikiarquitectura.com/index.php/Ozenfant_House
http://en.wikipedia.org/wiki/Am%C3%A9d%C3%A9e_Ozenfant
http://njitarch382.files.wordpress.com/2012/03/guimaraes_wujek_bui
ldinganalysis.pdf
http://books.google.ro/books?
id=9bWD3CySg5gC&pg=PA47&lpg=PA47&dq=casa+ozenfant&sour
ce=bl&ots=_hYomAgQwo&sig=Sd7NTMJZpsm3xiP_yM206pVb5I&hl=ro&sa=X&ei=5i9JU_nFKXNygPn4YL4Bg&ved=0CJoBEOgBMA4#v=onepage&q=casa
%20ozenfant&f=false
2.Utilitas
2.1. UTILITAS PRACTIC
Locuinta P+3 are la parter spatiu deservit garajului, caruia i se adauga camere anexe: vestibul, camera
menajerei,spatii depozitare. Etajul I imbina cele 2 valente ale pictorului Ozenfant: viata personala(dormitor, baie,
bucatarie) si cea artistica(galerie, showroom). Ultimile 2 etaje sunt dedicate complet actului creator. Ele constituie
un studio pe doua niveluri, impartit in camere cu functiuni diferite: camera obscura pentru fotografie, camera
pentru pictat, mezanin, biblioteca.
Proiectul realizat de Le Corbusier uneste, dar in acelasi timp si ordoneaza spatiile astfel incat este creata
o ierarhie clara a spatiului semipublic(parter si etajul I) si cel privat(studioul).
2.2.
Spatiul propus este ideal pentru a crea. Puritatea albului din interior vadeste operele de arta,iar
geamurile de mari dimensiuni lasa sa patrunda lumina pe cele doua laturi. Este folosita simbioza celor doua
ipostaze ale artistului ce confera un caracter particular casei. Astfel ea devine o alta lume creata special pentru el
ce se muleaza perfect pe caracterul lui.
2.3.
Parterul pare a fi ancorat de pamant,in timp ce ultimele doua etaje dau senzatia de plutire, detasand
artistul de cotidian. Etajul I functioneaza ca o zona tampon intre cele doua lumi.Scara principala elicoidala ofera
dinamica.In ciuda faptului ca locuinta se afla intr-un context urban, ea reuseste sa se desprinda partial de mediul
citadin.
3.
VENUSTAS
Caracterul deosebit al casei rezulta din utilizarea jumatatilor ca mijloace de adaptare a rectangularului si
frontalului casei Citrohan la lotul neregulat. Fatadele principale au o simetrie generata de intersectia lor, in ciuda
lipsei de simetrie la interior,in plan. Cele doua usi, cele doua ferestre in banda si cele doua ferestre patrate sunt
imagini oglinda, reflectate si indoite fata de o axa centrala verticala. Jumatati ale unei simetrii intregi fiecare
fatada este ca unul din cele doua spatii fragmentate in plan. Consecinta paradoxala a acestei dublari a suprafetei
este citirea studioului ca un volum transparent, cubic sau purist cristal.
Cealalta calitate care deosebeste casa Ozenfant de celelalte studiouri pariziene tipice este traseul
serpuitor, principalul predecesor a promenadei ample a Vilei La Roche (1923-1925). Traseul se naste din scara
elicoidala,continuad prin vestibulul claustrant spre studioul deschis inundat in lumina cu priveliste spre vegetatia
strazii Reille si spre rezervatia Montsouris. Finalul, tabloul de natura privat este obtinut urcand scara studioului
spre micul acoperis terasa. Persoana care urmeaza acest traseu vertical este artistul cerebral, atat pictorul
Ozenfant cat si Le Corbusier.
Planseele din beton, geamurile cu cadre din metal, compartimentarea libera, studioul dominant construit
pe doua niveluri cu mezanina si circulatie perimetrala detaseaza casa de context (casele de tip Arts&Crafts) prin
aspectul sau industrial.
Se apeleaza la modelul simbolic mitic al labirintului prin traseul sinuos vertical. Astfel el reprezinta
drumul catre cunoastere, creatie pe care il parcurge artistul. Acestuia i se adauga cel abstract modelele
geometrice: forme regulate.