9/17/13

DEZVALUIRI - Aur, cianura si interese in Baia Mare (partea I)

Tipareste

DEZVALUIRI - Aur, cianura si interese in Baia Mare (partea I)

05.08.2013 10:22:41 Conform mediei ultimilor 10 ani, productia mondiala a aurului a devenit o afacere cifrata la aproximativ 130 de miliarde de euro pe an. O suma impresionanta care nu sempiedica-ntr-o picatura de cianura. Nici macar in cateva milioane de tone de cianura - conform unor specialisti maramureseni, pentru producerea unui kilogram de aur se utilizeaza 20 de kilograme de cianura, iar 80% din resursele mondiale primare de aur se prelucreaza prin cianuratie. De-a lungul anilor, desi industria miniera a obtinut sume impresionante din productia aurului, pentru cercetare s-a cheltuit doar o mica parte, respectiv cateva sute de milioane de euro, incercand sa se identifice solutii alternative pentru cianuri. Pentru ca pana acum nu s-a descoperit nici un substitut mai eficient din punct de vedere economic, industria mondiala de profil utilizeaza anual aproximativ 3 milioane de tone de cianura. Ni se spune insa ca suntem in siguranta, ca tehnologiile au evoluat, ca sistemele de securitate sunt de cel mai inalt nivel, ca nu avem de ce ne teme si ca mass media manipuleaza populatia in scopul de a crea o spaima colectiva nejustificata. Ciorba, iaurtul si suflatul In urma cu 13 ani, in zona Baia Mare - Bozanta Mare, iazul de decantare al firmei care procesa steril minier depozitat in haldele din municipiu a cedat. O comisie indepedenta a Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, care functioneaza sub egida ONU si care era formata din 20 de oameni de stiinta, au concluzionat ca in urma accidentului ecologic din iazul de la Bozanta s-au scurs 100.000 de metri cubi de lichid si deseuri ce contineau intre 50 si 100 de tone de cianura si metale grele. Astazi, in contextul in care firma Romaltyn, cea care a preluat activele societatii Aurul, proprietara iazului care s-a rupt in ianuarie 2000, si-a anuntat intentia de a reincepe productia de aur in Baia Mare prin cianurare, am incercat sa aflam istoria fabricii respective, care au fost erorile comise atunci, daca mai exista pericolele si ce le cauzeaza, de ce si la ce se opune administratia locala si unele organizatii si institutii
www.emaramures.ro/stiri/Tipareste-Stire.aspx?NewsID=85803 1/6

9/17/13

DEZVALUIRI - Aur, cianura si interese in Baia Mare (partea I)

internationale la proiectul Romaltyn. In pofida opozitiei firmei kazaho-moldovene care vrea sa demareze productia de aur prin cianurare in munipiul de resedinta al Maramuresului, dar care a refuzat sa ofere orice explicatii pe care i le-am solicitat pentru a va informa corect si fara patima despre acest demers acum ajuns in instanta de judecata, va prezentam povestea adevarata a aurului cianurat in mijlocul orasului cu 140.000 de locuitori, precum si concluziile specialistilor si decidentilor din administratia publica locala privind acest demers. Motivatia principala: 7 tone de aur Prin 1986, o delegatie la cel mai inalt nivel din Romania a ajuns in Australia si a luat cunostinta de modalitatile de valorificare a resurselor vechi de metale pretioase prin tehnologia Carbune In Pulpa (CIP, ori CIL). Tehnologia asta se aplica la nivel industrial de circa 55 de ani si inlocuieste vechiul proces tehnologic cianuare prin agitare care se aplica industrial din 1886, in California, iar in Romania, din 1926, la Sasar. La Sasar a existat o instalatie de cianuratie care a functionat din 1926 si pana in 2007, cand a fost jefuita... n-a mai ramas nici fundatia. Dupa vizita de stat din 1986 in Australia, au fost testate toate depozitele de steril din Romania. Singurele care s-au dovedit a fi rentabile pentru valorificare au fost cele doua halde din Baia Mare: Meda si Satu Nou (asa-zisa halda a Flotatiei Centrale). In momentul in care a existat o posibilitate tehnologica de valorificare rapida a acestor resurse, aceasta s-a aplicat, a explicat Aurelian Brancus, fostul director al SC Aurul SA Baia Mare. Ideea construirii in Baia Mare a unei fabrici in care sa se obtina aur prin cianurare a aparut imediat dupa 1990, in primele momente ale democratiei. Specialistii din sistem au informat autoritatile locale ca aceasta este cea mai simpla cale de a scapa de cele 5 milioane de tone de steril minier existent in halda Meda, care continea peste 6 tone de aur - avand o concentratie de 1,25 grame de aur pe tona -, mai mult de jumatate din aceasta cantitate putand fi recuperata si valorificata. Ideea de a asigura spatiu de dezvoltare orasului Baia Mare in partea cea mai convenabila, in sudest, departe de sursele de poluare care venau de la Phoenix si de la Romplumb, impunea gasirea unei solutii de eradicare a depozitului de steril de la Meda - acesta, gara si soseaua Baia Mare - Cluj "blocau" dezvoltarea orasului spre sud-est. Din acest motiv, administratia locala a initiat o documentatie de relocare a depozitului de steril. Numai ca mutarea iazului de la Meda pe un alt amplasament ar fi reclamat o cheltuiala de circa 17 milioane de dolari. Asa se gandea in 1990..., a mentionat fostul director al SC Aurul SA Baia Mare. Pentru implementarea proiectului de exploatare si procesare a sterilului minier depozitat la Meda, oficialii baimareni din acea vreme au gasit un partener din Australia, o firma creata exclusiv in acest scop: Esmeralda. Numai ca asociatii australieni n-au fost multumiti doar cu exploatarea haldei de steril de la Meda, desi aceasta ar fi acoperit investitia si ar fi adus un profit multumitor, ci au cerut includerea in proiect si a haldei de la Flotatia Centrala, unde erau depozitate alte 10 milioane de tone de steril minier cu o concentratie de 0,84 grame de aur pe tona. Adica alte peste 8 tone de aur, din care se puteau extrage 4 tone. Contabiliceste, se punea la cale o afacere care avea sa aduca in tezaurul investitorilor 7 tone de aur. Extrem de profitabil, tinand cont ca intreg proiectul costa 28,5 milioane de dolari (12 milioane de dolari fiind investiti in capital de lucru, iar 16,5 milioane de dolari in investitii), cea mai mare parte a banilor fiind obtinuti din imprumuturi bancare internationale. Timp de cinci ani s-au facut demersuri pentru obtinerea aprobarilor, iar patru ani a durat construirea propriu-zisa a instalatiei de cianurare, una extremd e complexa, precum si a edificiilor adiacente.
www.emaramures.ro/stiri/Tipareste-Stire.aspx?NewsID=85803 2/6

9/17/13

DEZVALUIRI - Aur, cianura si interese in Baia Mare (partea I)

Modelul instalatiei de la Baia Mare este instalatia de valorificare a sterilelor de la zacamantul din Timmins, statul Ontario (Canada), datorita faptului ca acela este pe aceeasi paralela cu Romania, paralela 45. Se pleca de la premiza ca daca se poate realiza o instalatie din asta in conditii temperate mai severe, cu atat mai mult se va realiza si in Baia Mare o activitate profitabila, a declarat fostul director al SC Aurul SA Baia Mare. Motivatia amplasamentului fabricii Aurelian Brancus a fost directorul societatii Aurul SA Baia Mare si cel care a propus amplasamentul actual al fabricii. El explica astazi ca ratiunea pentru care a fost amplasata fabrica pe strada Victoriei din Baia Mare a fost pur economica si bazata de faptul ca era o constructie temporara, iar la acel moment in zona nu erau edificate constructii civile. Eu ma pot considera autorul amplasamentului instalatiei Aurul SA. Atunci, acesta a fost un amplasament obligat, altfel proiectul nu se putea face. Punand instalatia altundeva, proiectul nu era profitabil si probabil ca gramada de steril de la Meda ar fi si acum acolo. In 1990, cand s-a hotarat amplasarea instalatiei acolo, spatiul era liber, era terra vida, nu era nimic pana la Dura. Niciodata nu s-a gandit ca acolo va exista o instalatie permanenta. Niciodata! Toata lumea spunea: Bai, in patru-cinci ani se termina chestia asta, ne strangem mana si la revedere. Acum, dezvoltarea urbanistica a determinat ca instalatia respectiva sa devina mediul citadin, este in oras. N-are ce cauta acolo!, e convins Brancus. Cum ne-am transformat in "lada de gunoi poluant" Proiectul obtinerii aurului prin cianurare la fabrica din zona Meda a fost aprobat de statul roman la 1 noiembrie 1995, guvernul din acea vreme obligand printr-o hotarare actionarii (care erau australienii de la Esmeralda Ranger Exploration, ce detineau 50% din actiunile firmei, Compania Nationala Remin, cu 44,5%, Geomin Bucuresti - 5%, alti actionari detinand 0,5% din actiunile firmei) sa proceseze sterile de flotatie si sa le prelucreze in Romania - in acest sens, singura optiune fiind la fostul Phoenix Baia Mare. Vazuti cu aprobarea in buzunar, australienii au facut un artificiu care le-a marit considerabil profitul, chiar daca pentru asta au transformat Baia Mare in lada de gunoi poluant a Romaniei, fapt care a intarziat mult epuizarea sterilului minier din halda Meda, principalul obiectiv al proiectului initial. In prima sedinta, Consiliul de Administratie, potrivit legii societatilor comerciale, a modificat obiectul de activitate al societatii Aurul SA in "prelucrarea sterilor de flotatie si alte resurse". Cu asta s-a terminat cu acuratetea documentului semnat de Guvern. Cand ai spus alte resurse, lucrurile se modificau fundamental fata de ceea ce gandise legiutorul. Asta e motivul pentru care au trecut 14 ani pentru proiectul asta fara se fie terminat, desi trebuia sa i se puna capat in 2004. In 1995 a fost aprobat proiectul si in 1999 a fost pusa in functiune instalatia. Instalatia avea capacitatea de 2,5 milioane de tone de steril pe an la un coeficient de utilizare de 75%, - dupa unii, capacitatea instalatiei este de 10.000 de tone pe zi. La cele 15 milioane de tone care erau in discutie ca baza de materie prima, ar fi trebuit ca toata operatia sa se termine in maximum 5 ani. Nu s-a intamplat pentru ca prima grija care au avut-o asociatii dupa pornirea instalatiei a fost aceea de a nu prelucra steril, ci de a gasi alte resurse. Au preluat minereurile de la Sasar si au abandonat cianuratia veche - de atunci s-a oprit instalatia acolo -, au preluat minereuri de la BaitaNistru, au preluat cenusi, namoluri metalurgice, zguri si asa mai departe... Au golit toata tara de deseuri. Toate fabricile de acid sulfuric si-au adus rezidiile, deseurile si cenusile aici. Astea aveau continut de aur, argint ceva mai mare si erau mai usor de prelucrat, iar sterilul a cazut pe locul 2, a marturisit fostul director al SC Aurul SA Baia Mare.
www.emaramures.ro/stiri/Tipareste-Stire.aspx?NewsID=85803 3/6

9/17/13

DEZVALUIRI - Aur, cianura si interese in Baia Mare (partea I)

Accidentul ecologic din 2000 Peste aspectul eludarii unei hotarari de guvern, cei care detineau fabrica din Baia Mare au compromis si mediul si prestigiul zonei. In ianuarie 2000, iazul de la Bozanta Mare a cedat, scurgerile de cianura ajungand pana in Dunare si iscand un scandal international de proportii, soldat cu daune de 100 de milioane de dolari, platite de Romania Ungariei pentru daune ecologice. Compania Aurul nu a primit nicio sanctiune, actionarii au bagat firma in faliment si au plecat sa-si investeasca profitul urias in alte parti. La vremea respectiva, iazul de decantare de la Bozanta nu avea o supapa de siguranta -acuma am inteles ca o are. Iazurile astea se construiesc, de regula, cu buzunar de avarie. Langa el trebuie sa stea gol in permanenta un spatiu capabil sa preia eventualele cantitati de tulbureala sterila care rezulta intr-o situatie de avarie, a explicat Aurelian Brancus. Ecologistul Vasile Tatar spune c dupa accidentul din ianuarie 2000, comisia europeana care a analizat accidentul de la Baia Mare - Bozanta a conchis ca "vinovat pentru accident a fost statul roman care a acceptat ca o asemenea uzina sa fie construita in incinta unei localitati urbane". "Greenpeace si WWF au stabilit ca atunci cand s-a rupt iazul Bozanta, acesta avea o cantitate de cianura suficienta pentru a ucide un miliard de oameni in 10 secunde. In Australia, Noua Zeelanda, sau Africa de Sud, o asemenea uzina este la cel putiu 100 de kilometri de cea mai apropiata asezare umana. Iar acesti investitori isi permit sa zica ca o sa lucreze chiar in buricul targului! Nu se poate, nicaieri in lume nu se poate asta", e convins Tatar. La 13 ani de la accidentul ecologic, firma care a preluat fosta fabrica Aurul, a anuntat ca doreste sa reporneasca activitatea de productie a aurului prin tehnologia cianurarii. Dupa ce a apartinut mai multor proprietari influenti din spatiul sovietic, Romaltyn este detinuta acum de omul de afaceri kazah Kenges Rakishev, prin firma SAT Company, care are 51% din actiuni, si fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, prin Fribourg Investments, proprietarul a 49% din activele societatii. Sturza, care prin compania sa detine controlul operational al proiectului de reciclare a deseurilor miniere , a facut public faptul ca afacerea consta in procesarea in cinci ani a 8,5 milioane de tone de steril minier existent pe raza municipiului Baia Mare si in zonele adiacente, ca s-au investit 30 de milioane de dolari in retehnologizare, ca se vor mai investi 10 milioane de dolari, si ca vrea sa demareze activitatea in ultimul trimestru al acestui an. Administratia orasului se opune Consiliul Local Baia Mare a decis sa schimbe destinatia zonei in care se afla uzina, iar Romaltyn a refuzat varianta relocarii, motivand ca aceasta presupune costuri prea mari, transformand proiectul intrunul nefezabil. Rezultatul, lupta s-a mutat in instanta. Edilul municipiului a motivat pozitia autoritatii publice locale. Peste 98% dintre cetatenii prezenti la consultarea publica au fost impotriva utilizarii cianurilor, asadar este o obligatie a autoritatii locale de a actiona in acest sens. In urma acelui referendum, s-a instituit in zona in care a functionat Aurul o interdictie de construire pana la elaborarea unui PUG si PUZ nou - care se afla in executie in acest moment, dupa care va fi supus aprobarii Consiliului Local (CL) Baia Mare. Trebuie sa ne raportam si la realitatile urbanistice. Faptul ca din 2000 nu a mai functionat aceasta instalatie, in urma accidentului ecologic de mare notorietate la acel moment, si a faptului ca s-a extins orasul in acea zona, nu mai putem vorbi de o zona industriala, ci de o zona de servicii, cu locuinte . O zona cu
www.emaramures.ro/stiri/Tipareste-Stire.aspx?NewsID=85803 4/6

9/17/13

DEZVALUIRI - Aur, cianura si interese in Baia Mare (partea I)

total alt carcater decat cel industrial, genereaza pentru potentialii dezvoltatori care vor sa pornesca activitatea industriala o obligatie morala fata de comunitate de a muta acea instalatie. CL a votat o hotarare care mentiona foarte clar ca in noul PUG acea zona va fi una de servicii si de locuinte colective inalte, lucrul acesta va fi introdus la elaborarea planului urbanistic. Spre surprinderea mea - pentru ca surpriza n-a venit din partea Romaltyn, nu era nicio surpriza ca ei vor contesta hotararea, ca vor dori anularea ei -, Prefectura ne-a solicitat sa reanalizam aceasta hotarare, spunand ca nu avem o documentatie urbanistica in acest sens. Eu stiu ca nu toata lumea se pricepe la urbanism, dar sunt specialisti in acest oras care puteau sa le dea sfatul cel mai bun. Atata vreme cat vorbim de o reglementare pentru un PUG viitor, nu e nevoie de niciun fel de planse de studiu, e nevoie doar de intentia clar manifestata prin vot de CL si a de a specifica faptul ca in acel perimetru functiunile acceptate sunt servicii si locuinte si nu chestiuni de ordin industrial. Si apoi, sa nu vorbim despre Romaltyn ca si o entitate care noua. E o entitate economica care a functionat si inainte, functioneaza si acum, doar ca si-a schimbat actionariatul. In anul 2010, cand s-a realizat acel refrendum, firma nu a atacat hotararea CL cu privire la organizarea referendumului, nu a atacat in instanta hotararea de interzicere a edificarilor in acea zona, asadar, in acest moment trebuie sa se supuna acelor prevederi legale", e convins primarul Catalin Chereches. Solutia relocarii Insa, cum ar putea determina cineva, oricine ar fi acesta, un agent economic privat sa-si mute fabrica, in conditiile in care acesta sustine ca in acest fel afacerea devine nerentabila - in plus, in ecuatie intervine aspectul economic actual, grevat de lipsa locurilor de munca, fapt care se repercuteaza negativ asupra locuitorilor zonei. "Noi nu suntem impotriva investitorilor, dar trebuie sa respecte normele de mediu si dorinta comunitatii. Se pot gasi formule, inclusiv de ordin financiar, incat aceasta baza sa fie mutata intr-o zona care sa nu afecteze zona de locuit a municipiului Baia Mare. Fie spre zona iazului, fie spre halda de steril - cred ca pentru acest lucru exista chiar si fonduri europene, astfel incat investitorul sa nu aiba o cheltuiala majora in ceea ce inseamna mutarea. Singurul lucru care ar genera un cost ar fi timpul, faptul ca ar dura un an - un an jumate sa mute aceasta instalatie, dar pentru ca investitorul sa recupereze timpul pierdut sunt convins ca Guvernul Romaniei ar putea sa acorde o prelungire a licentelor. Se vorbeste de crearea a 100 de locuri de munca, ceea ce inseamna putin in economia generala. Mai mult, taxele si impozitele locale sunt nesemnificative in aceasta investitie. Fiind initiat in chestiunile economice, sunt convins ca nu vor realiza niciun profit in Romania si vor sti sa-si dirijeze profitul in zone unde sa nu aiba niciun impozit sau sa aiba un impozit foarte scazut. Asa cum a fost si experienta Aurul, in care Statul Roman a avut un interes major, fiind actionar, si unde n-a castigat nimic, nu vad acum ce s-ar putea castiga", a precizat primarul Baii Mari. Fostul director al SC Aurul SA Baia Mare spune ca Romaltyn are licenta pentru valorificare a 10 milioane de tone (5 milioane fiind procesate de Aurul), insa crede ca trebuie sa se puna de acord cu cei carora le creaza un disconfort major. "Tinand seama ca instalatia este astazi in mediu citadin, ar trebui sa mearga langa depozitul de la Satu Nou unde exista platforma industriala a Flotatiei Centrale dotata cu energie, apa, canalizare, gaz metan, cale ferata, drumuri de acces. Se cramponeaza ca neaparat trebuie sa steie in buricul targului. Nu, astea-s povesti. Iar in ce priveste cheltuielile de investitie pentru relocare, e o gluma ce spuneau, ca ar trebui vreo 80 de milioane de domari. Hai sa fim seriosi. O investitie de sub 20 de milioane de dolari e suficienta pentru a reloca instalatia, e convins Aurelian Brancus. Unii isi imagineaza ca pot sa-si bata joc de noi, dar viata si sanatatea noastra este mai presus decat orice cantitate de aur, bani, sau interese politice si economice . Este o crima ceea ce vor sa faca ei! Nu-i vom lasa! Sunt convins ca nu vor porni, pentru ca nu-i vom lasa sa porneasca. Atata vom lupta...
www.emaramures.ro/stiri/Tipareste-Stire.aspx?NewsID=85803 5/6

9/17/13

DEZVALUIRI - Aur, cianura si interese in Baia Mare (partea I)

Asta sa fie telul vietii noastre: sa mai traim fara cianura, a precizat Vasile Tatar. In curand vom descoperi impreuna motivul pentru care firma Romaltyn a refuzat sa-si expuna punctul de vedere, care sunt pericolele ce planeaza daca se porneste productia de aur prin cianurare pe actuala locatie a fabricii, cate tone de cianura vor fi in tancurile de pe strada Victoriei daca proiectul va demara, ce demers international a intreprins autoritatea publica locala in acest caz, care este miza acestui proiect si cum se pregatesc oponentii sai sa-l contracareze.

www.emaramures.ro/stiri/Tipareste-Stire.aspx?NewsID=85803

6/6