Corina David

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, an III, ID

Metode si tehnici de acces pe piata muncii
Piata muncii
Definire
Piaa muncii poate fi definit ca loc de ntlnire, n spaiu i timp, pe total i pe structur, a
cererii de munc cu oferta de munc.1
Piata muncii reprezinta ansamblul actelor de vanzare-cumparare a fortei de munca, a relatiilor
specifice acestora, ce au loc intr-un spatiu economic. Ea releva intalnirea cererii cu oferta de
munca, stabilirea, pe aceasta baza, a conditiilor pentru angajarea salariatilor, negocierea si fixarea
salariilor in functie de performantele lucratorilor, realizarea mobilitatii salariilor si fortei de
munca pe locuri de munca, firme, zone etc.
Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua trepte sau
faze. Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta,
determinate de particularitatile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul acestei faze, se
formeaza coditiile generale de angajare ale salariatilor, se contureaza principiile care actioneaza
la stabilirea salariilor si o anumita tendinta de stabilire a salariilor la un nivel inalt sau scazut. A
doua faza reprezinta o continuare a celei dintai si consta in intalnirea cererii cu oferta de munca
in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. Cererea se
dimensioneaza precis, ca volum si structura, pe baza contractelor si a altor angajamente asumate
de firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de munca, numar de ore
suplimentare pe care salariatii accepta sa le efectueze sau nu, in functie de nevoile si aspiratiile
lor, de situatia sociala si economica etc. la momentul respectiv. Din confruntarea cererii cu oferta
de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal.

1. Ion Ignat, Ion Pohoa Gh. Luac, Gabriela Pascariu, Economie Politic ediia a II a, Editura
Economic, Bucureti, 2002, p.255
1

Insuficienta ofertei la acest nivel se traduce printr-o cerere suplimentara care se manifesta pe
prima treapta, iar insuficienta cererii, printr-o oferta suplimentara pe aceeasi treapta.
Resursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul persoanelor
capabile de munca, respectiv acea parte a populatiei care poseda ansamblul capacitatilor fizice si
intelectuale ce ii permit sa desfasoare o activitate utila.
Numarul populatiei in limitele varstei de munca (PVM) determina in mod hotarator nivelul si
structura resurselor de munca si cuprinde totalitatea persoanelor a caror varsta este cuprinsa intre
varsta de intrare si varsta de iesire din activitate.
Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Stagiul complet
de cotizare este de 35 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Atingerea acestei varste se
realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, a stagiului complet de cotizare, a
stagiului minim de cotizare.
Strategia Europa 2020
Pentru 2020, Comisia propune Uniunii Europene, ca strategie pentru crestere economica, cinci
obiectiv msurabile care vor ghida acest proces i vor fi transpuse n obiective na ionale:
ocuparea forei de munc, cercetarea i inovarea, schimbrile climatice i energia, educaia i
combaterea srciei. Acestea vor imprima direcia n care ar trebui s ne ndreptm i vor
reprezenta mijloacele de msurare a succesului nostru.
Europa 2020 propune trei prioriti care se susin reciproc:

cretere inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare;

cretere durabil: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive;

cretere favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ridicat a ocuprii
forei de munc, care sa asigure coeziunea social i teritorial.

UE trebuie sa defineasc direcia n care vrea s evolueze pn n anul 2020. n acest scop,
Comisia propune urmtoarele obiective principale pentru UE:

75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de

munc;
3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare (C-D); obiectivele
20/20/20n materie de clim/energie ar trebui ndeplinite (inclusiv o reducere a

emisiilor majorat la 30%, dac exist condiii favorabile n acest sens);

rata abandonului colar timpuriu ar trebui redusa sub nivelul de 10% i cel puin 40% din

generaia tnr ar trebui s aib studii superioare;

numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane. Aceste
obiective sunt interconectate i sunt cruciale pentru reuita noastr general. Pentru a
garanta c fiecare stat membru adapteaza strategia Europa 2020 la situa ia sa specific,
Comisia propune ca aceste obiective ale UE s fie transpuse n obiective i traiectorii
naionale.

Piata Muncii Romania

Conform rezultatelor ultimului Recensmnt al Populaiei i Locuinelor, populaia stabil a
Romniei este de 20.12 milioane persoane.
Potrivit Balanei Forei de Munc la 1 ianuarie 2014, populaia activ civil era de 9042.9
mii persoane, reprezentnd 42,5% din populaia total a rii. Din totalul persoanelor active,
53.3% erau de sex masculin, iar 46.7% erau de sex feminin.
Populaia ocupat civil era de 8530.6 mii persoane, din care salariai 4801.1 mii persoane. Cei
mai muli salariai lucrau n sectorul serviciilor (2960.5 mii persoane) iar n industrie i
construcii erau ocupate 1732.4 mii persoane. n agricultur, silvicultur i piscicultur erau
ocupate 108.2 mii persoane. n ianuarie 2014, rata de ocupare a resurselor de munc (proporia
persoanelor ocupate n resursele de munc) a fost de 60.9% avnd valori mai ridicate pentru
brbai (62.6% fa de 59.1% pentru femei).
n Romnia se calculeaz dou serii de date referitoare la rata omajului. Rata omajului BIM
se calculeaz de ctre Institutul Naional de Statistic, conform definiiei Biroului Internaional al
Muncii. n luna august a anului 2014, aceast rat a fost de 7.1%, conform comunicatului INS
din septembrie 2014.
Rata omajului nregistrat, a crei determinare este atribuie a ANOFM, se calculeaz n
funcie de numrul de omeri nregistrai n baza de date a ANOFM. La sfritul lunii august
2014, aceasta a fost de 5.12%, fiind nregistrai 463.9 mii omeri.
3

Din punct de vedere administrativ Romnia este mprit n 8 regiuni: Nord-Vest, Centru,
Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureti-Ilfov, Sud-Vest Oltenia i Vest. Acestea prezint
anumite particulariti n ceea ce privete structura lor economic, ceea ce face ca anumite
sectoare s joace un rol hotrtor n dezvoltarea lor. n regiunile Nord-Est i Sud-Vest o pondere
mare a populaiei este ocupat n activiti agricole. Populaia civil este ocupat n special n
industrie i construcii n regiunile Vest i Centru iar n servicii, n regiunile Centru, Vest i
Bucureti-Ilfov.
De asemenea, sunt regiuni cu un potenial turistic important (zona Bucovinei n regiunea
Nord Est, litoralul i Delta Dunrii n regiunea Sud Est, etc.), evoluiile economice ale
acestora fiind influenate i de nivelul de utilizare al acestui potenial.
La sfritul lunii august 2014, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale omajului
nregistrat au fost Sud-Vest (7.8%) i Sud-Muntenia (7.0%). Regiunile cu cele mai sczute
niveluri ale ratei omajului au fost Bucureti (1.8%), Vest (3.6%) i Nord-Vest (4.0%).
Principalele tipuri de firme existente pe piaa muncii: Societi comerciale [Societate cu
rspundere limitat (SRL), Societate pe aciuni (SA), Societate n nume colectiv (SNC),
Societate n comandit simpl (SCS), Societate n comandit pe aciuni (SCA)], persoane fizice
autorizate (PFA) i asociaii familiale.
Principalele tipuri de angajatori sunt companiile multinaionale, companii de stat fr/cu
profit, companiile private i ONG-uri. Conform publicaiei Major Companies in Romania, cele
mai importante companii din Romnia n anul 2013 au fost: OMV Petrom SA, Rompetrol
Rafinare SA., Orange Romnia, Vodafone Romnia, Hidroelectrica, Automobile DACIA SA,
Petrotel Lukoil, British American Tobacco SRL, Kaufland Romnia SCS, Renault Industrie
Roumanie, ArcelorMittal Galai, E.On Energie, Societatea naional de gaze naturale ROMGAZ
SA, OMV Petrom Marketing SRL, Metrou Cash&Carry SRL, Carrefour Romnia SA, Azomure
SA.
Principalele tipuri de contracte de munc: Contractele de munc pot fi ncheiate pe o
perioad determinat sau nedeterminat, cu program complet de lucru (full time) sau parial (part
time). Pentru unele meserii este necesar o anumit calificare i/sau experien. Pentru mai multe
detalii vezi capitolul 3.3 din Condiiile de via i de munc din Romnia.

Bibliografie
4

1. Ion Ignat, Ion Pohoa Gh. Luac, Gabriela Pascariu, Economie Politic ediia a II a,
Editura Economic, Bucureti, 2002, p.255
2. Perspectivele pieei muncii din Romnia n contextul Strategiei Europa 2020, Studiu Fac
3.
4.
5.
6.

de Management
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice
Institutul Naional de Statistic
http://www.cjpensiiarad.ro/pensii6.php