Pest'a,

Mercuri, 23 11 novembre, 1870.

UTr. 116-448.

Anulu alu treilea M D C C C L X X .

Pretiulu de Prenumeratlflne : Pre trei lune . . . 3 fl. v. a. Pre siese lune. . 6 Pre anulu intregu 12 Pentru lloiunni'a : pre a- intregu 3 0 Fr. = 30 Lei n. 6 lune 15 ,, = 15 ,, ,, >i 3 8 ,, _ 8 ,, Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, si 3 0 or. taos'a tim brale pentru fiesoe-care publicatinne separatu- In loculu deschisa 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr.

Locuinti'a Redactorului
C a n r e l a r i ' a Redactiuni e in Btrat'a tragatoriului [1.8v i z u t o x a ] , H r . 5. Scrisorile n e l i a n c a i e nu se voru primi decatu numai do la corespundinii regulari ai Federatinnii." Articlu tramisi si nepublicati se vorn arde.

FSDERATIUIEi
Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicii.
T a es Mercuri-a, Viueri-a si l>miiie<? *a.
seu, vediendu c acestu-a a intinsu marginile ger mane, vr s si-satisfaca si elu ambiiunea de a ved in posessiunea sa acele parti ale Orientului, cari pana acuma s'au bucuratu in ctu-va de unu aeru mai linu si mai dulce, de una zona mai caldurosa a liberttii si independintiei. Caus'a cestiunei orientului e la ordinea dlei. ta resultatulu conveniriloru de la Ems a lui W i l h e l m si a Tiarului muscalescu. Orientulu e datu de preda prin Bismarck lui G o r t s c h a k o f f ca remuneratiune, pentru-c I in resbelulu actuale a fostu neutralu si a tienutu pre Austri'a in siacu ; r' in unu casu nefavorabilu, candu armele germane nu aru fi avutu acestu succesu, atunci s-i de ajutoriu. Tient'a unde tinde Tiarulu este de a pune ghiarele preste intregu orientulu, este de a ralisa testamentulu lui Petru-Marele. Pretestulu sub care Rusi'a declara resbelu este partea d'in tractatulu de Parieu dto 30. mart. 1856, prin carea Rusiei nu i este concesu-a av o flota pre Marea-Negra. D a r a nu numai atta vre Russi'a, nu numai revisiuneasi Btergerea punct. X I V . d'in acestu trac tatu ; e a tinde mai departe. Fra de a cere unu Congresu europenu, fra de a consulta, si fra de a negoti c u cele-lalte poteri garantatorie, ea d e clara in Constautinopole, c acelu tractatu pentru d'ius'a nu are valore, c u alte cuvinte, lu sfrtica si lu a r u n c a in faci'a celoru-l-alte poteri cu dispretiu. Si ce voiesce Russi 'a ? Neci mai multu, neci mai pucinu dectu se puna man'a pre Constantinopole, pre frumosele tiere d e la Dunre, intemeiarea unei imperate ruso-slave mari si tari, si, spre a ajunge acolo,, crede, c ace8tu-a e moine, n tulu celu mai bine-i venitu. E a scie, c Franci'a nu i se pote opune deocamdat, c-ci e storsa ; ra Bismarck, -r- pre langa ace'a c i este fartatu de cruce, e ocupatu cu barbarlele sale in Franci'a. Austri'a ? E a este unu vulcanu, in care neindestulirea si apesarta poporeloru, innaduste de idr'a despotica a dualismului, Bi-au ajunsu culmea. Turci'a ? E a este in asemene stare ; apoi Angli'a, singur'a pote re carea ar' apes ceva, nu o va impedec multu la ajungerea Bcopului. Asi crede Rusi'a ; si toti tremura, Si nu fra cuventu, c ci e amenintiata pa cea, libertatea si independinti'a stateloru vecine de la Dunare, e pusa in jocu prosperitatea acestoru popore, dar' mai alesu, e periclitata gintea romana d 'in Oriente si a nume in prim'a linea frumoa'a Romnia. De esistinti'a acestei tiere a legata esistinti'a romnismului su a elementului latinu in Oriente. Si, caro romanu nu sente una profunda dorere, candu vede si prsente periclulu amenintiatoriu ? Candu ne aducemu a minte de sortea altoru tiere cadiute in ghiarele moscovitiloru, de sortea nefe ricitei Polonie, a palidei si moribundei Basarabie, trebue s fimu iugrigiti. Intr'adeveru este aci tem pulu, candu romanimea trebuie s-si incorde pote rile spre aperare, candu -romanimea trebuie ee nesuesca de a-si impleni missiunea de bulevardu contr'a panslavismului, de bulevardu alu latinit ii, alu culturei si civilisatiunei Orientului. Dar' nu numai romanimea e amenintiata de brutalulu si selbaticulu cosacismu ; mai sunt si alte popore, intre cari si magiarii ; bine a r ' fi candu tote aceste popore s'aru grupa sub una flamura snta, sub una aliantia tare : flamur'a unirei si intratrei.

Situatiunea.
Pace si libertate, ore candu ve veti pune pre tronulu poporeloru ; ore candu veti av resiedentia stabila in sinulu omenimei? Europ'a umana suspina aduncu; Europ'a no bila plnge cu dorere, candu vede pre celu d'an tiu poporu innotandu in suferintie, pre regin'a natiuniloru tvlit in snge. Franci'a, patri'a sciin tieloru, a artiloru, a virtuii si a progresului, asta di este prosternuta in aintea celui mai crudu bar barismul Parisulu, capital'a lumei, metropol'a cul turei si a civilisatiunei, s se prefac in ruine, in cenuia ca Troi'a d'in anticitate, ca s se implinesca dorintiele unoru suflete negre, dorintiele lui Bismark si Moltke. Dara a cui anima manifesta mai multa com ptimire dectu a Romanului ? Si, cum nu va p l n g e anim'a lui ; cum nu va suspina, candu scie, ck acea patria nefericita e pamentulu libertii si c acea naiune Buferitoria e sor 'a sa cea mai' mare ? Fia crui omu senitoriu trebue s i se franga anim'a de dorere; r' Romanulu, candu vede pre fraii si de la Ardeni scaldandu-se in snge, luptandu-se cu anim'a in dini pentru cea mai snta causa a liberi lii si independintiei loru, trebue t suspine cu attu mai virtosn, c ci dinsulu nu-li pote alerga intru ajutoriu si nu-li pote mprumuta braciele sale romanesci si fratiesci. Calamitatea, in carea innota fiii libertii si fraii nostri de la Sein'a, este mare; dara va trece si acestu pocalu preste dinsii. Ddieulu dreptii si alu libertii poporeloru nu pote suferi, ca celu mai bravu poporu alu tu s se sdrobesca de una invasiune feroce si barbara,* ca th se nimicesca una naiune asi mare, carea de atte ori a facutu se triumfe libertatea ; carea de atte ori a sdrobitu tiranl'a B despotismulu, si pre ruinele loru a proclamatu principiele domnedieesci a le republicei ; e se nimicesca unu poporu eroicii si tare, care a eluptatu cele mai sacre dreptuii ale omului ; da, poporulu francesu si acum va triumfa, pentruc, dupa cum vorbesce unu organu germanu V o l k s b o t e " cine cunosce istori'a popo r u l u i francesu, scie c in dinsulu este o schintea sa cra si una fontananesecata de t u i a B potere.Energiei acestui poporu are de a multiumi intrega omeminea cele mai mrt1t pi mai nsemnate impulse ale desvoltarei sale. A c e l u p t p ^ i a mare va aret si acum, ca este capabilu de a elimina d'in sinulu seu elemintele cor' rupte si materi'a morbosa; a p o i va incepe una vitia noua, una vitia juna si tare. D'in miseri'a fci calamitatea, in cari 8 3 afla asta-di, te va rdica adeveratulu geniu alu natiunei si se va entusiasm; r' entusiasmulu impreunatu cu energi 'a si resolutiunea francesa, va produce resultate, caii voru storce admiratiunea lumei, va face minuni. Dar' riurile de snge, cari curgu degi pre camplele Francii, nu sunt destule pentru omenime, ck- ci asta-di, candu pamentulu francesu se cutriera de bubuitulu armeloru si se devasteza de nisce lo custe nesatiose, r' Parisulu si-astepta in totu momeutulu or'a sa: ta, c unu altu noru, dora mai negru si mai greu, se ntinde pre orisontulu eu ropenii, si unu altu orcanu multu mai infricosiaiu amenintia pre dn'a pacei, chiaru cu esilarea sa d'in sinulu Europei. Este una regula in natura, c ori-ce straformari mari ceru sacrificie maii; c ori-ce lupte, cari rdica, inaltia otnenimea, ceru ca dins'a se treca prin botezul u sngelui si alu focului; popo rele, cari porta pre drapelurile loru devis'a 1 ib e r t t i i , f raie tat ii siegalittii, trebue s fia gat'a in totu momentul u a d pieptu cu tirani'a si despotismulu, gat'a in tota or'a a sdrobi catenele servitutii, cu armele si cu sabi'a ascuita la mna.

clame egalitatea si dreptatea; apoi cine v a pot ore crede , c ei voru face ast'a? N u ! n u ! nu asteptiuu! Continuati-ve procedur'a de a ne alunga d'in colibele nostre, depre mosele nostre; nu asteptmu, pentru-c avemu convingerea, c va veni tempulu, candu voi veti av trebuintia de amiceti'a romanimei, dar' atunci va fi pr tardiu ! Romanismulu e amenintiatu ; Romanii trebue s lu apere. Dar' vai ! cum si-voru impleni ei acesta misiune mare si snta, candu patri'a loru e nefericita, e dismembrata, cea mai mare parte innota in suferintie, in lupte pentru drepturile cele mai sacre ale omului, pentru sustienerea limbei, natiunalittii si a patriei loru. Tota speranti'a nostra o avemu in frumos'a Romnia. Dara ce tristu, candu si acea tiera li bera sufere ! Ce face guvernulu Romniei ? cu ce preg tiri atepta apropiarea torentelui cosacescu ? ce rolu va joc ea in resbelulu dj anunciata orien tale ? sunt intrebrile. ce ni le punemu. Un' a amu consulta pre Domnitoriulu Carolu. S se mbrace in vestmintele adeveratei politice romanesci. S adune in giurulu su pre toti mi nitri romnismului; s inaltie unu drapelu santu; sub acestu-a s adune tote partitele ; c-ci numai cu arm'a unirei va pot salv Romanismulu ! Publiu.

De pre campulu resbelului.

Buletinele prusesci ni aduser, in dlele tre cute, scirea despre una nvingere a prusiloru repor tat la Dreux in 17. nov. Inse, dupa telegramele mai recinti, attu prusesci ctu si francese, luptele de la Dreux nu au nece una insemnetate. de orace s'a constatatu degi, c in lupt'a de la Dreux a fostu ingagiate numai brigad'a generalului pru sescu Treskow si neece batalione francese de garda mobila, aprute in flanculu dreptu alu trupeloru prusesci, cari fure respinse, lasandu in urma li 64 morti si mai multi raniti. N u se scie inca, daca aceste garde mobile au facutu parte d'in armat'a franct a princi pala, *su ce'a ce pare a fi si mai verosimilu au apartienutu poteriloru armate, organisate in Bretagne de contele Kratry. Deci nu in cape neci uria indoiela, c lupt'a decidirtoiia intre trupele nemtiesei si armat'a francesa de la Loire are s urmeze de acl innainte. Diuariulu W. Abst." scrie, in revist'a sa mi litar, cu privire la verosimilitatea, c armat'a fran cesa de la Loire n'a fostu neci dectu ingagiata in lupt'a de la Dreux, urmatoriele : L r e u x j a c e langa Eure, in deprtare sudti-vestica aprope 8 mile de la Parisu, si la una parte de la calea ferta Pari su-Chartres, in tienutulu fructiferu alu Mainei. E forte surprindietoriu, c poteiile armate francese se ivescu chiaru in acsta direciune si in apropiare attu de mare de la Parisu ctu, dupa prerea nostra, nu potu face immediatu parte d'in armat'a generalului Aurelles. Si anume, nu se pote presu pune, ca acestu generalu care, precum se scie, in 9. 1. c. a ocupatu Orlans-ulu si a constrinsu pre generalulu T a n n a se retrage spre Toury. s se fia mincatu d'in acea diua prin mersu de flancu in direciune nordu vestica pana la Dreux, care jace in deprtare aprope de 12 mile de la Orlans; c ci in casulu acestu-a generalulu Aurelles nu numai c si-ar' fi periclitatu propri'a sa linia de retragere preste fluviulu Loire, ci de ora-ce d'in 10. 1. c. trupele nemtiesei sunt puse d'in tote prtile in micare contr'a lui nu pote cont neci la celu mai micu resultatu alu unei loviri intentiunate, pote, contr'a trupeloru assediatorie de la PariBU. D'in contra, generalulu Aurelles ar' fi riscatu tote prin una asemenea manevra cutezetoria. Prin urmare, e forte usioru de a sei, cu ce feliu de trupe francese a avutu d'a face mareleduce de Mecklenburg in 17. nov. la Dreux. Telegramulu mentiunatu mai innainte, publicatu in Nr. trecutu alu diuariului nostru, nu d neci una deslucire in acsta privintia, inse unu altu

Dara ce dcu ? Ore magiarii s faca cu R o manii una aliantia snta, u n a aliantia de infratre ? A presupune asi ce-va, este absurdu. M a giarii cei superbi, poternici, invescuti in camesi'a celui mai orribilu despotismu, cari sunt ameii de illusiunile loru fantastice si de visurile Si voi, popore ale Orientului, cari dorii a ve loru dulci de a funda una imperata mare pana incald la radiele binefacatoriului sore alu liberchiaru tatii divine, privii colosulu nordului, cum in la Marea-Negra si adriatica si , pote, cepe si elu a se scutura si a ve amenintia cu in-' pana in Baschkiri'a Asiei, dora nu se voru demite pana a face frietate cu romanii, c-ci ghitre totale. atunci aru trebui mai antiu de tote s pro Moscovitulu, jalusu de succesele complicelui

452 telegramu mobili d'in Noi mobile, lui d'in Versailles in de 17. spune, nov., c c generalulu garditi garde pentru finea d'in marinimosulu anului 1864, acta alu M . Vostre prin carele, la sub atunci alu strai n'a in ierarchia prtile tienu luate de nu competinti'a cuprindu supremei inspectiuni si si in sine pentru beseric'a si eschi-

Treskow a respiri su, suntemu

700

v'ati induratu a restaveri metropoli'a manifestaii Tronu tote

nimicu

daunosu

Dreux, si c a ocupatu cetatea. prerea, aceste trupe de linia, generalu Mans, de

loru stravechia B a-i emancipa de Carlovetiu, s'a pr de

autonomi'a nostra ; altele, cari fra tota indoiel'a formeza unu dreptu internu si, prin urmare, o competintia siva a beserieei si autonomiei nostre ; si mai altele, cari,

amestecate pote cu unele si-are in

locuite de ei, si s'a esprimatu cu adunca multiamire si la polele attu innaltiatului generale M . Vostre in modu si solenn, inctu vocea ei a resunatu care si ace'a si despuli ace'a,

apartienu jfuvernamentului Fireck, care

militariu alu resiedinti'a tempulu

de-s d i n punctulu de vedere alu competintiei nu se potu contesta regimului de statu, inse dupa cuprinsulu su prin consecintiele loru taia afunda in vieti'a nostra besericesca, si ni redue.u aprope la nimica esercitiulu autonomiei

in L e

si e forte verosimilii, c ele facu parte d'in poterile armate , organisate poteri d'in urma Kratry in Bretagne. Aceste organisatiune, arip'a stnga a bilii, ck mat'a acst'a. ck la Loire de aprope, trebui preste * se se armate despre a caroru potere nu se imparti e armatei Afara voru de tactica si de la

departe, preste estinsele margini ale monarchlei. L e g e a patriei, art. I X d'in 1868, prin metropoa si autonomi'a ei s'au inarticulatu garantatu

nostre in cele mai eseniali afaceri besericesci si scolarie. Conformu acestei insemnetti a loru, caut s fia si votulu nostru a supra-le. D e prim'a categoria suut modificatiunile fcute : la I . despusetiune generale, in privinti'a sustienerei esprese a dreptului pr iualtu de supraveghiare; la . 105 si 157, in privinti'a depunerei unui jur mn tu de fidelitate prin nou aleii episcopi si nu alesulu metro politu ; la . 151 si 156, in privinti'a convocarei congresu lui natiunalu pre langa previ'a conformu legei. m fra cea aretare catra M.-Vostra,

in forma constitntiunale, de-s ea cuprindea unele turbura fericirea si bucuri'a c-ci acea In lege d destulu de bine lmurit. acea lege, mai vrtosu pentru garantate

setiuni nedorite de romani, n'a fostu totu-si in stare a autonomiei

scii nimic'a positivu acum'a s'au

au formatu, asi dcundu, Loire, ai e probaretrasu, mare parte, la arin dlele cele mai

o definitiune

ace'a, tote semnele areta, si d'a a nume, nemii voru

. 3 suna respicatu, c beseric'a ro langa si-

intempl

mana ortodocsa d'in Ungari'a si Transilvani'a, pre

loviri

mari;

dreptulu M . Vostre de suprema inspectinne, intre marginile legei insa-si in tote prtile si factorii ei nedependinte reguleza si administra si fundatiunali. Dupa acsta positiva despusetiune a legei, credintiosii nostri se oredeau ndreptii a atepta, c potestatea politica de statu intru liber'a si nedependntea regulare si administrare a afaceriloru loru besericesci, scolarie si fun datiunali, nici o data, nici intr'unu modu, nu va veni s-i marginesca si impedece. E i , cretinii romani ortodoci, si cu ei noi representantii loru legali, autonomi'a attu de respicatu, influintie, contrle si dreptului de acelui de noi pururea nu besericesca ce ni se garanta s'o tienemu supusa altei de ctu curatu numai ra Majestatei unic'a Vostre; poteamu alu tota afacerile sale besericesci, scolarie

nesuiesca Loire." d'in

respinge pre inimicu Bourbaki ar

fluviulu

Dupa

scirile

Lille, generalulu sa Rouen

a intrunitu sub

comand'a preste

60.000 fetiori, B se unirea cu c diuariului generalulu maresialului Klnische 15. nov., pre

Aceste modificatiuni respective propuneri, congresulu nostru, recunoscundu-le in sine de indreptatte, mai putiena esitare le primesce in testulu statutului org. categoria, ni

nesuiesce a restabili mat'a de vestu. U n u anglesu Bourbaki, Biizaine, nu Dupa Zeitung" una Daily intielepttu nnu d'in de

correspundinte alu asigura, prin smintele

Nt-ws"

la locurile loru, intocmai precum s'a propusu, etc. Pasnda la modificatiunile de a dou'a permitemu a observa urmatoriele : Modificatiunea la a I X . despusetiune generale, sinodu imitatei dogmatice si prin carea se presrie, ca constituirea unui comunu spre sustienerea aperarea intereseloru intre metropoli'a romana si cea episcopescu canonice spre

se va radiem pre cetatea Lille. raportu ulu diuariului Versaill s, datatu d'in

armat'a francesa de la Loire trsura candu se d'in la marele-duce unu atacu de d'in

a facutu intr'adeveru si-intruni asceptandu-

siacu strategica. Si a nume, Mecklenburg

restringeri, si cu

serbesca

precum si

supraveghiare

comune ale rtligiunei

ortodoese, s cestiune de

trupele sale in giurulu cettii T o u r y , w ma paru esecntatu unu

reverinti'a recunoscutu sa ratiunabile

se faca prin contielegere mprumutata

cu congresulu ser-

partea francis'loru, aceti niersu flancatu, do-

si aduncu stimatn dreptu, noi, dupa

bescu, cuprinde si atinge unu obiectu, o ti'a sinodeloru episeopeaci, unu obiectu si

definitiune, nu poteamu s-i atribuiam si recunoscemu altu intielesu, de ctu ca printr'insulu, in activitatea si desvoltarea nostra pre terennlu besericesca inse acelu si n'amu si scolariu, s se legiloru, con se esplice si o tutela ce ce ni pota impedec teamu se veri ce direciune contraria ca dreptu se

natura eminentaminte besericesca si curatu de compentino cestiune a roma supr'a caroru, ambeloru congrese, celui serbescu si

si au

disparutu de la lini'a ferata E t impes-Orlans. trupeloru prusesci au direciu

Esploikrile d'antiu ale ne mai

veditu, ck armat'a francesa w'a retrasu in ostica spre Fontainebleau. Mai parte forte

tardu, re mica a 14. d'in

nescu, abi pote s competa aitu dreptu, de ctu a li recunosce si pronunci necesitatea pentru beserica ; r' con stituirea si regularea acelui de carea espresu se dispune sinodu episcopescu comunu, dupa in amintitulu punctu,

sultatulu acestoru esplorri s'a aretatu intru att'a de f>ilsu, inctu numai una in direciunea ace'a. armat'a generalului Aurelles de Paladine Grosulu armatei iiitorsu in direciune nordu vestica, si in tres, b i tea tea inca in direciune si mai mersu sale s'a 1. c, Char neniCeta retrasu

traria statului. Nici candu supunemu, afirme ca o tutela

crediutu si nu po

preste totu

intru tote,

d'in eapulu locului se pota paralis si imped ce'a i scolei nostre. Cu profunda dorere tiune de acestu d'in inse

firea lucrului este o afacere de competintia dia, c modificatiunea M. Vostre, originalu, de respective alterandu fiindu in punctulu

curatu numai fcuta de intielesu impedec trebue pr ve s

s'a garantatu prin lege : libertatea ai autonomi'a beserieei curundu ne convinseramu, esplicatiune dedera si aplicaintielesu garantatei anulu

a ambeloru sinode episcopesci particularie. D e unde urmepropunerea adeveratulu d'a guverniulu alu testului

demaneti'a, a statiunatu in tienutulu de la Dreux, carea, siflandu se fra Chartres ave i m a prusesca, Unu 18. nov. brii. carea in 14. garrdsona resistintia. s'a

nordica, in ceta

c guvernele M . Vostre tocmai o urma nostre autonomie si liberti. Congresulu nostru natiunale

calificata si s

tiesca, f ocupata fkra neci una mica

realisarea ideei cuprinse s'o considermu nmilit'a

concerninte,

1. c. una

garnisona

neindreptatta

adaugemu d'in

probabilminte

besericesca d'in

rogare, ca in acsta

privintia M . Vostra intrega

d'innaintea poterei prevalente a francesiloru. telegramu oficialu d'in Tours, datatu d'in spuse : Prunii atacar Landelles cu arti

1868, conformu legei mai susu citate, votandu unu statutu organicu regulatoriu pentru intregu corpulu si tote prtile constitutive ale ierarchiei nostre, lu substerna cu umilintia M . Vostre spre pr.inalta intarire. Cu cta scrupulositate, cu si statu si pentru moral'a prin nostru la compunerea invedereza deplinu nici macaru unu acelui ctu a respectu ctra lege publica urmata congresulu

indurai a incuviinti despusetiunea

testulu

originalu alu statutului nostru organicu. ntocmai modificatiunea fcuta la . tatea de a partecip la vieti'a 6, unde capaci besericesca si pre asie ora-ce constitutiunale

Noi remaseramu domnii pusetiuniloru nostre.

Saint-Jean de Losne f parasita. Prusii tienu ocu pate aradicaturele de la Cherisy d'innaintea cetktii Dreux. Acolo s'a intemplatu una trei ore. una 400 garde la mobile si avutu lupta unu 19. lupta violinte de franctireuri au

se conditiuneza printr'o etate de 24 ani, o restringere pre care beseric'a nostra nu o recunosce de necesaria Care statulu politica nu pote nici motivu si nici o a v nici nnu competintia a o propune, de interesu,

statutu organicu, acst'a se corege intr'insulu unu cuventu de publica. V a se

ace'a impregiurare, c guvernele chiaru nici moral'a

Nocroy contr'a 2500 prusi, oficialu d'm sub Tours, da Cha lui nu

M . V o s t r e n'au fostu in stare a gasi si punctu, legea, natura d'a viola statulu,

ace'a calificatiune nn-lu privesce ; Mai de parte modificatiunile fcute l a . 116, alineatulu ultimu, si la . 162, unde alegerea asesoriloru pentru senatele colari si epitropescu ale consistorieloru nostre se restringe pre tempulu unui periodu numai de trei ani, o restringere, d'in veri-ce punctu de vedere privita, fra tulu motivu, fra totu folosulu si dreptulu, totu o adevera restingere,

cari Huferira perderi considerabile. Dupa tatu d'in tillon meru d'in inse de RicciO'ti Dupa 20. fure telegramu nov., inimiculu garibalJiane, Toti f atacatu la

dca, autonomi'a nostra, de la primulu momentu alu intrarei ei in vietia, s'a feritu cu tota solicitudinea d'a d celu mai putienu indemnu macaru cu potestatea de statu. D a r a naltele R e g i m e ale M. Vostre nu se mrginir a esamin testulu amintitulu, propune dupa statutului a nostra nostru ci organicu numai d'in unicu legalu de bine si a ele aflara credintia, la celu mai micu conflictu

trupele Garibaldi.

comand'a

militarii inimici, la

7800 fetiori. fure parte ucisi, parte prinsi, altu tehgramu oficialu d'in Tours, datatu nov., prusii 19. innaintara prin spre Dreux si 1. c. atacar cetatea resistinti'a Evreux, gardeloru publica nov., in una ca Pa

carea cu attu mai vrtosu trebuie s ne detepte mirarea, candu recugetmu. a ) c totu acele corpuri reprsentative pre membrii senateloru besericesci i alegu pre v i e t i a ; b ) c in asemenea conditiuni de stabilitate, ce publica, vieti'a acst'a s'a no- ' de vieti'a principiulu

N o i a n c o u r t ; in

constrinsi,

justificabilu punctu de de diferita natura fi comunicatu Astfeliu, mai si

vedere, multe

mobile, a se retrage in giurulu acestei cetti. Diuariulu Indpendance belge" epistola a unui anglesu, datata d'in rea se esprime, cu privire la risu de unde a estu in diu'a mai de vita si de pote Carne de 8.

M . Vostre mai

modificatiuni ei adausuri nostru ce ni se spre per garanta,

in MonarchVa intrega, pentru intrega recunoscutu B introdusu prin lege, sentta, se cere a fi eschisu ; c ) ck legile statului, si astu-feliu cu totulu tintiei guverneloru de statu.

importantia, si pre acele, fra a le congresului autonomi'a

la noi, in cestiunea

antiu

stra besericesca, unde necesitatea lui nu este mai putienu feliu nu atinge pre regimulu statului, de feliu nu taia in se subtrage compe

situatiunea d'in susu

tractare, unilateralminte a ni le decreta de oblegatorie. Majestate, indata la prim'a ei intrare in vietia, violandu-se in esinti'a ei, cu o cale s'a formatu unu prejudetiu, dupa care s se pota ea viola si in viitoriu. Deci, acsta pasre a guvernului M . Vostre, fiindu ni s'a celu ctu s reu, M terale fia randu, c mai timpu lovesce si periculosa departe, autonomi'a a greu fiindu c o in dreptulu c este garantatu, mai calificata d'a chiaru forma de autonomi'a ce

indicata, este si de

in modulu urmatoriu : Vieti'a materiala este supor tabila ; numai carnea ga una tacsa berbece calu impartira in poriuni, si se moderata. capet pre lan carnea Panea vinul u

D'in aceste consideratiuni noi cu fieaca plecatiune ne rogmu, ca M. Vostra, in ctu se tiene de aceste puncturi de eschisiva competintia a autonomiei intregu testulu statutului cum a foatu elu toriu. Modificatiunile fcute sub C . pentru cele prescrise sub G . pentru . 175 in . 13, 55 si departe limbei, 122, in privinti'a scoleloru si invetiamentului, mai privinti'a votatu de nostre, s incuviintiati astu-feliu pre nostru constituinostru organicu congresulu

asinu pote capet ori si cine. Preste totu, e de ajunsu celu putienu pentru trei lune. e de hjunsu pkna la finea lui pentru duoi ani. cu Zaharulu aprilie, ra

precedinte beserieei trebuitu

pentru viitoriu, conside nostre este seriosa si pote de

si sara se potu capet capitulaNu

atare pasre unilaterale, pre

pretiulu ordinariu ; legumi sunt in abundantia. ceru s se faca erurnptri."

Trupele sunt pregtite la tote, numai la tiune nu ; ele sunt mai

reale, nici intr'unu casu si sub nici unu cuventu nu admisibile, nostre cea mai viua dorere si cea mai adunca prere totu-odata fatia de impunendu-ni autonomi'a ala Vostre pentru d'ins'a. Si apoi, ca acsta pasre

so detepte in animele

mii,ulu diuariu adauge, c cuvintele acestui anglesu pre susu de veri-ce suspitiune.

sunt pentru necessitatea loru de una importantia forte dorerosa pentru noi, si numai d'in acsta causa nu potemu s le trecemu cu vederea. Aceste modificatiuni, referiudu se espresu la legi custatorie si obligatorie, departe este de indoiela ndreptirea si d'a le privi in noi d'a li trage la sine de cause s'au de facntu

detorinti'a de a ne plnge unila

nostra nici odata s nu pota nostre, cu tota umilinti'a ace'a ce gra cu

Representatiunea congresului natiunalu

alu beserieei rom. ortodocae d i n Ungari'a si Transilvani'a ctra M . Sa Imperatulu si Kegele apostolicii, pentru modificatiunile decretate unilaterala in statutulu organicu. M a j e s t a t e a P r e gratiose Domne , Fericirea onfessiunea si bucuri'a din nemrginita Ungari'a a romaniloru de si Transilvani'a Vostra,

servi de prejudetiu, noi intru interesulu celui mai pretiosu si sacru dreptu beserieei cutezamu a ne rog M . Vostre, s binevoii a ni concede, se considerkmu acele modificatiuni asta-data de ele trebuiau se fia d'in eapulu locului, adec de pre

gravamine. D'in contra, recunoscemu, c ele Inse, Majestate, pre langa tota acsta

cu destula temeiu, d i n care cause nici nu le atacani. sincera si si loiala restringeliberttise provoca recunoscere, nu potemu a nu ne plnge pentru gerile, si, mare parte, nemicirea drepturiloru loru nostre prin cuprinsulu ele, provocarea ne plnge. legiloru, la cari

tiose propusetiuni ale M . Vostre, si s le pertractmu cuvenitulu respectu d'in acestu punctu de vedere. Astfeliu, privindu specialu si mai in trei categorie : de aprope

cestiu-

natele modificatiuni, aflmu c ele dupa natur'a loru cadu unele adec, cari fra tota indoiel'a se

insa-si oferindu-ni numai ocasiunea de a

ortodocsa

453 Majestate ! Legea de tiera, art. IX. d'in 1868, in . venita illusoria si impossibile : noi intru interesulu adeve3 ni a garantatu cu cuvinte chiare si respicate dreptulu rului si dreptii, intru interesulu besericei nostre in d'a ni regula si administra noi insi-ne, independinte, sco generalu, si alu coreligiunariloru si conatiunaliloru notri lele nostre confessiunali ; r' legea de tiera, ce.va.si mai d'in fruntaria mulitaria in speeialu, cu cea mai adunca tarda, adeca art. XXXVIII, d'in acel'a-si anu, care lege o plecatiune venimu a Ve rog : s ve indurai pr gratiosu provoca si introduc in statntulu nostru org. modificatiu- a dispune, ca amintitele reservate, nedefinite si absolute, nile mai susu amintite, acela dreptu ni-lu restringe si re cari in esistinti'a loru altereza si de multe ori chiaru nimicescu statutulu nostru organicu, cu attu mai vertosu duce preste tota mesura. Facia de acea lege scolaria, autonom'a nostra in s se sterga, c ci ele prin natur'a loru generale si absocele scolarie a devenitu mai fra tota insemnetatea ; nu luta, pre langa ace'a c lovescu de morte autonom'a numai c nu este permisu a ni regula si administra noi poporului nostru in afacerile sale besericesci si scolarie, insi-ne scolele confessiunali si invetiamentnlu intr'insele eschidu su celu putienu facu illusoriu chiaru si dreptulu dupa alu nostru proprio intereBu si dupa a nostra buna M. Vostre de supraveghiare. pricepere ; nu numai c intru administrarea scoleloru nostre Pre celelalte mai mice si mai nensemnate modificonfesiunali nu potemu conta la nici una spriginire d'in catiuni, este de la ministeriulu M. Vostre de resbelu, partea statului, nu suntemu ndreptaii a cere sucursulu potendu-le clasifica in categoria celoru de buna coraperegimului de statu si a organeloru lui : ci tocma d'in tintia a guvernului, pr bucurosu le trecemu cu vederea. contra, regimulu de statu s'a pusn prin acea lege cu Cn cea mai profunda devoiune remanendu, ai autoritatea sa si cu inse-si medilocele nostre in lupta Majesttii Vostre imperatesei si reg. apostolice, cei mai si frecare forte daunosa cu noi, una lupta si frecare aplecai si credintiosi supui. ce in locu se impaciuiesca si multiumesca, D'in siedinti'a congresului natiunalu besericescu, neliniscescu spiritele, si, in locu s promoveze, ingreuna si tienuta in Sabiiu, in 14126. oct. 1870. impedeca cultur'a 1 Staruintiele Congresului nostru d'in anulu 1868, paii intreprinsi 1 guvernulu M. Vostre pentru d'a impedec i crearea unei legi de acsta fatale natura, a remasu fra Camer'a representantiloru Ungariei. efectn, si astu-feliu ne magulimu cu speranti'a, c M. Vostra S i e d i n t i' a d e 1 a 18. n o v. nu ni veti lu in nume de reu, daca la acsta ocasiune venimu a ne plange M. Vostre. Presiedinte : Paulu Somsich. Notariu : P. Jmbor. Asemenea trebue s ne dora aduncu constringerea D'in partea guvernului au fostu de facia minitrii : C. cuprinsa in art. 44 alu legei din Janulu 1868 in privinti'a Kerkpoly, tef. Gorove, Ios. Szlvy, b. Ios. Etvs, Col limbei de corespundintia cu autoritile de statu si chiaru Bedekovics si Balt. Horvth. cu autorittile besericesci de alta natiunalitate, prin care Dupa autenticarea procesului verbalu alu siedintiei constringere, liberulu usu de limba ni se vatema fra nici trecute, presiedintele pune pre biuroulu camerei mai multe o necesitate, nici unu adeveratu motivu si adeveratu io" petitiuni, cari se transpunu comissiuniloru respective. losu pentru patria. Este aduncu vatematoriu ai chiaru Ladislau B e r z e n c z e y spune, ck vine d'in Tranumilitorii], Majestate, pentru autonomia si unu poporu li" silvani'u cu scopu d'a interpela guvernulu in privinti'a beru, impunerea, c autoritile lui besericesci si colari ce8tiunei turcesci. Inse, de ora ce deputatulu Ernestu S iIntr'o direciune s fia silite a scrie in doue limbe, int'alta m o n y i a interpelatu degi guvernulu in acesta cestiune, direciune s fia constrinse a scrie o limba anumita, carea dechiara, c v a ascepta cu ntrebrile sale pana candu nu este nici a loru, nici a prtii carei-a se adreseza. guvernulu va respunde la interpelatiunea deputatului Si D'in aceste consideratiuni, cum credemu de cea ma; monyi. (Ilaritate mare.) mare importantia si de natura urginte, noi cu tota plecaLudovicu Csernitony adreseza minis i unea cutezmu a substerne M. Vostre pre umilit'a rogare : trului presiedinte urmatoria interpelatiune : 1) re gu S Vo indurai pr gratiosu a faee legislativei patriei pro vernulu ungurescu cunosciintia despre cris'a ministe punerile necesarie pentru modificarea si respective ndrep riale d'in ministeriulu pentru afacerile esterne, si cu tarea amintiteloru legi astfeliu, ca ele s satisfac drepta" care se aduce in combinatiune persona ministrului presie Iui nostru de autonomia si s ni restitua libertatea asului dinte ungnrescu? 2) Daca are cunosciintia, tiene-si guver de limba intra tote afacerile nostre besericesci si scolarie. nulu de detorinti'a sa constitutiunala d'a incunosciinti In fine, Majestate, cele mai aspre, mai fatali loviri camer'a fra intardare despre aceste combinatiuni si a suferitu statutulu nostru organicu prin modificatiunile, schimbri ? Se va comunica ministrului presiedinte. respective adausele, ce i s'au facutu d'in partea imperatesDanilu S z a k c s y interpeleza pre ministrulu fi cnlui ministeriu de resbelu, pentru credintiosii notri d'in nancieloru, daca are cunosciintia, c in Homonna, cottnlu fruntaria militar. Aceste modificatiuni, si anume cele Zemplinu, esiste unu oficiu pentru sare, fiindu aplicai la adause la . 7, punctulu 9, la . 23, punctulu 19, la . 27, acestu oficiu si una multme de oficiali, fra ca acolo se p. 9, si la . 28, p. 5, prin cari antoritatiloru politice d'in se pota capota si numai unu grauntiu de sare. fruntaria li se rserva cerculu de activitate si infiuinti'a de Ministrulu financieloru, Kerkpolyi, spune, c la inmai inainte in tote afacerile besericei B scoleloru nostre, terpelatiunea acst'a va respunde cu ocasiunea desbaterei ' precum si intru administrarea averei besericeloru nostre bugetului. De altmintrelea dechiara, c nu este multiumitu in comune, paralisza tota desvoltarea autonomiei si cu sistemulu presinte pentru vinderea sarei, si ck se va facu m a i preste totu imposibile vieti'a besericesca consti nesu a introduce modificri correspundietorie in acestu sistemu. ; tutiunale. La totu pasulu, la tota micarea ce incerca comuDanilu S z a k c s y observa, c se va multiumi nele nostre pentru a se constitui si administra in afacerile cu respunsulu, daca in Homonna se va pot capet sare; j besericesci, scolarie si fundatiunali, conformu statutului (Ilaritate.) Camer'a i actu despre respunsulu mini- ; org., ele sunt impedecate prin intrevenirea arbitraria a strului. autoritatiloru politice si militari. Reservatele citate, cuMauritiu W a h r m a n n adreseza ministrului finanprindiendu in Bine unu dreptu nedefiniii, absolutu, ele cieloru urmatori'a interpelatiune : Considerandu c, in Bunt chiaru negatiunea autonomiei garantate prin statutulu urm'a contielegerii fostului ministru ungurescu de financie org. si resultatulu in fapta este, c in prtile fruntariei cu societatea generale parisiana, sortitur'a de una diumemilitarie vieti'a besericesca constitutiunale nu s'a introdusu, ' tate de anu a obligatiuniloru amortisatorie ale mprumutuB pre ctu timpn sustau acele fatali reservate, nici na se lui ungnrescu pentru clile ferate are s se intemple in Parisu; considerandu c, in urm'a relatiuniloru politice, va pot introduce. Maiestate! Sinodulu eparcialu de estu-timpu d'in sortitur'a mai de aprope, care are s se faca in 1. decern dieces'a Caransebesiului a substernutu in acsta privintia ! vre, va fi impossibila in Parisu ; deci ntreba pre miniso speciale aretare congresului nostra besericescu natiunale, trulu financieloru, daca au facutu despusetiuni, ca sortipre care sub */> > copia autentica, ni lukmu voi'a a o tur'a obligatiuniloru amortisatorie s se esecute si in prim'a altura aci, in carea se insra conflictele escate in fapta lunei prossime la loculu resiedintiei guvernului ungurescu, d'in atinsele modificatiuni,! si se dechiara limpede, c acestei va se dca in Bud'a?
1 n

in seciunea a patr'a, A. K 1 1 a y in a siesea, B Gabr. V e n d g h y in a nou'a. Dupa ace'a camer'a trece la ordinea dlei, si sivoteza fra observare bugetulu pentru lun'a lui no vembre. La ordinea dlei urmeza cestiunea, daoa camer'a i su nu actu despre respunsulu ministrului de financie datu la interpelatiunea deputatului Z s e d n y i . Ministrulu financieloru se scola, voindu s vorbesea. Sgomotu Mare. Strigri d'in stang'a : N'are cuventu. K e r k p o l y i : Art. de lege III. . . (Sgomotu mare, care dureza mai multe minute.) Bepetu . . . (Sgo motu terribilu.) Repetu, c art. de leg III d'in 1848 d fiasca-carai ministru dreptulu d' vorbi ori ai candu in ambele camere ale dietei unguresci. (Sgomotu mare.) Presiedintele : In intielesuiu legei si alu regulamen tului camerei, cuventulu este alu dlui ministru. Col. T i s z a se scola si voiesce se vorbesea. Sgo motu terribilu in drept'a. Strigri : N'are cuventu ! Stri gri d'in stang'a : Voiesce s vorbesea in cestiunea regu lamentului ! Presiedintele se incerca de repette ori a ajunge la cuventu. In fine, dupa-ce se mai asiedi sgmotulu, de chiara, c cuventulu este alu ministrului (Sgomotu nouu in stang'a), inse, fiindu c cine-va voiesce a vorbi in cestiunea regulamentului, invita camer'a a decide, daca acelu a pote av cuventu. Strigri sgomotose in stang'a : Nu se pote vot a supr'a regulamentului ! Presiedintele observa c, daca esplicarea regula mentului e controversa, trebue se decid majoritatea. (Sgomotu terribilu. Mai muli deputai se scola, voindu se vorbesea in cestiunea regulamentului ; ra alii mergu la presiedintele pentru a-lu capacit) In urm'a acestei scene sgomotose, presiedintele suspinde siedinti'a pre cinci minute. La redeschidere, ministrulu K e r k p o l y , luandu cuventulu dechiara, c in totu casulu ar' abusa de drep tulu ce-i ofere legea, daca ar' voii s vorbesea la cestiu nea, pre carea a aperat'o in siedinti'a trecuta, si a supr'a carei-a se va vot asta-di. In fine, doresce, ca cestiunea ivita prin respunsulu su datu la interpelatiunea depu tatului Z s e d n y i, s se desbata deosebitu. Col. T i s z a imputa ministrului pentru observrile aceste, dcundu, ck ele collidu cu regulamentulu ca merei. Presiedintele pune ntrebarea, daca camer'a voiesce simplu s ie su nu actu despre respunsulu ministrului, datu la interpelatiunea deputatului Z s e d n y i ? Votarea nominale avu urmatoriulu resultatu : D'intre 430 deputai verificai 245 voteza contr'a, 3 pentru, presiedin tele s'a abstienutu de Ia votu, 181 deputai au fosta absinti ; prin urmare, nu s'a lnatu simplu actn deBpre respunsulu ministrului, ci acelu-a se va pune Ia ordinea dlei pentru a fi pertratatu deosebitu. Presiedintele propune pentru scopulu acestu-a siedinti'a de marii (22. nov.). Se decide. Mauritiu W a h r m a n n presinta urmatoriulu pro jectu de conclusu, rogandu-se, ca s se pertrateze de odata cu amendementulu deputatului Z s e d n y i : Ca mer'a luanda actu despre respunsulu ministrului de financie, dupa care ministrulu comunu de financie a iachiaiatu imprumutulu cestiunatu, cu privire la Ungari'a, numai cu nvoire., guvernului ungareseu, ascepta ca, la casu candu trebuintia va fi legitimata si recunoscuta pre calea sa, guvernulu s presinte unu projectu de lege, cum va av a se acoperi definitivu acsta trebuintia. Se va tipri si imparti intre deputai. Dupa ace'a se cetesce a trei-a ora si primesce defi nitivu conventiunea comerciale inohiaiata cu Iapanu, Chin'a si Siamu. Se tramite camerei magnatiloru. Siedinti'a se inchiaia dupa 12 ore m.

Turimt,

nov.

1870.

modificatiuni paraliseza cu totulu autonom'a besericei nostre in fruntaria ;" afara de acst'a, o multme de plansori parteculari s'au radieatu inaintea acestui congresu, prin cari se dovedesce, c ingerinti'a si influintia autori tatiloru politice si militari in afacerile besericesci si co lari ale credintiosiloru notri adeca nu cunoscu mar gini * , acele autoriti une-ori mergu pana a decreta scolele nostre de comunali si a li contesta caracterulu confessiunalu, pana a controla si impedec mesurele sinodeloru si consistoriului, si pana a censura si prescrie calificatiunea ti disciplin'a personalului besericescu si scolariu. Deci, Maiestate, fiindu congresulu nostru convinsu, et M. Vostro, cndu ati binevoitu a sanctiun statutulu nostru organicu, alu crui esistintia si intregu cuprinsu este acordarea si garantarea unei adeverate autonomie, anei vietie constitutiunali in beserica si scola, nu ati potutu av intentiunea d'a face acsta autonomia si vietia constitutiunale illusoria si impossibile prin susu citatele adautri, pre temeiulu caroru-a inse, ea intr'adeveru este de

Itali'a s a recompusu intr'o singura si potinte familia ; visulu ei secalariu s'a re alisatu. Ce'a ce ieri dupa conceptulu unoru diplomai er simpla espresiune geografica asta-di este una naiune compacta, forte, de 27 milione. voi; Ministrulu financieloru spune, c legea nu statoresce Itali'a este un'a, pentru-c a voitu si a s c i u t u pamentulu ei fu udatu cu sngele a dieci de mii de bravi loculu, unde are s se intemple sortitur'a. Statutu ungurescu are in casulu acestu-a doue obligaiuni, si a nome, dar' d'in acestu snge a resaritu, bella si soridietoria, li facia de creditori amortisatiunea obligatiuniloru, ra facia bertatea si unitatea italiana. D a n t e a profettu unitatea italiana ; martiriulu a de societatea generale esecutarea sortiturei in Parisu. sanctificat'o ; Cavour, Mazzini si Garibaldi au realisat'o. Obligaiunea prima e la totu easulu mai importanta, si Roma, anim'a Italiei, anim'a lumei latine este libera. d'in acsta causa s'a portatu grigea, ca Bortitur'a s se faca in Bud'a-Pest'a in presinti'a unui Testimonium legale. Drapelulu unitii flutura pre Capitoliu. Societatea generale se va incunosciinti, dupa potintia, O Roma, tu, carea ai impinsu universalu la o noua despre ac st a pre calea consulatului francesu d'in Vien'a vietia; ta, carea ai regeneratu de doue ori omenimea, r si prin ministeriulu de esterne. dicate, regenera, salva lumea latinai Pre candu Itali'a mbrac vestmentu de serbatore, pre Interpelatorele este multiumitu cu respunsulu minisatunci preste Alpi se porta doliu, se more pentrn patria trului, si camer'a i actu despre elu. si democraia. Serman'a Francia e in periolu de a cade sab Paula O r d 6 * d y relateza, c comissiunea verificatoria a verificatu pre deputaii : Michaila K e m n y , greutatea propriei ruine. Cderea Francii ar' trage dupa Acatiu K 1 1 a y , Gabrilu V e n d g h y si Dionisiu sine cderea democraiei, si ar' ajui inaltiarea militaris F i 11 1 e r, reservandu-se terminulu legalu de 30 dle mului, a despotismului d'in grat'a lui Ddieu." Daca pentru presintarea protesteloru ce s'aru face contr'a ale Franci'a cade, rentornmu in evulu mediu. Ras'a [latina si-are si ea pecatele sale. ta, ce dca gerii loru. M. K e m n y s i D . F i t t l e r se impartu
(

4G4 in acsta privintia colebrulu G u e r a z z i : Rasele latine au finitu : ele potu uri, si chiaru resturn una tirania, dar' nu sein am, nici esercit libertatea ; spre a ctiga cea d'antaia, ajunge o arma si unu spiritu truce, spre a ajunge la a dou'a, e necessitate de prudintia si virtute. Candu cugetu la Napoleonu I . , mi aducu aminte de ds'a lui c^ preste 50 ani, Europ'a v a fi republicana ori rusa ; mi-pare c elu avu dreptate ; nu inctu privesce tempulu, ci in ctu se atinge de lucru, de ora-ce elu v o i se dca : Daca poporele culte, prin virtute si prudintia economica B ci. corruptiune si se voru vin la osu, voru fi nvinse de aru fi mai buni de vorn deveni adeverate republicane ; acesti-a v i l e , voru sei respinge nou'a deca de cea vechia, la d'in contra, putrede pana relui Terminulu elaborare! : 1871. 1. maiu. Censurarea Elaboratulu se v a face prin una comisiune de 3 subscri membri, intre cari v a ii si subscrisulu mai bunu v a fi premiatu prin sulu cu 15 fl. v . a. Elaboratulu se va tramite subscrisului, numele auto, inchisu in una epistola, carea se v a frange numai in conferinti'a invetiatoresca, dupa ce se va enunci jude cat'a a supr'a elaborarei celei mai bune. P o t e concurge ori-care invetiatoriu d'in Selagiu. Zelahn, 8. oct. 1870. A. C o s m a.

c guvernulu rusescu ar' fi tramisu la Londr'a un nota noua. D'in Constantinopolea se anuncia, ck Rusi'a vr s ofera garantie pentru sustenerea pace. B e r o l i n u , 19, nov. U n a telegrama a foiei Nat. Ztg." anuncia, c referintiele intre Bavari'a B confederatiunea de nordu ee voru regula prin una conventiunee separata. Sperher'sche Ztg" j dce, c Prusi'a n'are nice unu motivu de a se irrita contr'a Rusiei pentru Angli'a, carea B'a portatu in resbelulu d'in urma asi de langedu, si pentru Austria, carea s'a portatu asi de ambiguu, Angli'a va inveti acuma a se porta in viiteriu mai cuviintosu facia cu Germani'. I n cercu rile de aici, resbelulu cu Rusi'a se considera de neevitabilu. F l o r e n t i'a, 19. nov. Ducele de Aosta a primitu coron'a ispaniola fra nice una conditiune. B r u s s e l'a, 19. nov. U n u decretu alu gu vernului d'in Tours ordona, c ori-ce tunu, ce se va lu de la inimicu, remane averea batalionului. Carolu Lullier, care dse intr'o cafenea d'in Tours, c ori-ce resistintia e zadarnica, f arestatu. L o n d r ' a , 19.nov. Times" dce, c pote inainte de finea anului 1870 tote poterile mari se voru afl in arme, daca Rusi'a va incepe s intaresca litoralele Marei-Negre. Detorinti'a Angliei, de-s neplcuta, este inse chiara si neincungiurata. B r u s s e l'a, 19. nov. Echo cia, c doue companie de garde 16. c. d'in Montmdy, fure inse parte prinse. Se asiguia, c prusii la bombardarea Parisului. d'Arlon" anun mobile esra in parte nimicite, au renunciatu

ctra barbari, nu pentru-c cai si mai tari din

ctu poporele corrupte, ci pentru-c sunt mai pucinu stri punctu de vedere animalu. ordinea lucruriloru tile in Trebue ore s despermu ? P o t e ,

VARIETI
*
( A v i s u). Doue se sute esemplarie d'in ,,N o pla Dnii I. M. C a r p a t i n e " afla depuse M o l d o v a n u , Micasas'a profesore in Blasiu, si A . N e a g o e, (per Marktscheiken) in Transilvani'a. P r e d e s e r t o r i 1 o r u.) Cti-va unei

a stabilitu, ca poporele de rasa latina s se aprofunde in miseria, pana candu, daca nu altu _ ce-va, si suprema Marele dejosire italianu le v a regenera. pote inse lungu: paciintia si sperantia." s se insiele in apretiuirea si c familia latina e in judecat'a sa. Att'a e certu, desperatiunea Acestu procesu e

tiulu unui esemplariu : 1 fl. 50 cr. ( P e d e p s'a soldai d'in armat'a Parisului deertar d'in rndurile loru, in faci'a inimicului. Inainte ca s-i traduc curti martiale, I. C D . inaintea generalulu Ducrot li-a datu una punitiune fostu m mnele la erau scrise ceta pre

periolu ; totu-si sperantia, c-ci Latinii sum in potere Si latinu 'n veci nu piere."

morale, ce a avutu mare efectu. Desertorii au brcai cu uniform'a pre dosu, si li s'a legatu spate. P r e peptu portau una carta, pre care

numele loru, cu urmatoriele cuvinte : Miserabilulu, vilulu,

Autonomia catolica in prerea beiusiana

Beiusiu,
mia

care a desertaiu in faci'a inimicului ; merita ca toti tianu s-lu scuipe in obrazu." Astu-felu fure condui

la San' Medru.
autono obscurantis de reforme murdarosu

stradele Parisului pana la inchisore, si tota lumea-i insulta. Soldaii supui la acesta pedepsa ingrozitoria erau palidi, si versau lacrime de caintia, dara de una caiantia tarda. Revista
#

Babati'a slabanoga, poreclita in Ungari'a trandavu, si, ncins in sdrentiele hidose ale

c a t o l i c a , s'a radicatu dj d'in ascernutulu seu

militar." ( M u l t i u m i t a protopopu in si de Mar'a, si-a publica.) Onorab. D n u prin si inspectorulu scoleloru d'in Maramuresiului, prin intielept'a pre terenulu B energic'a sa instructiunei L a indemnulu carea consta

mului, s'a infatsiatu in Pest'a, se delibereze O r e fi-va tempulu, ca so B-clatesca capatiulu

Ioanu tractulu

P o p u ,

B r u s s e l'a , 20 nov. Indpendance" pu blica una depesia d'in Berolinu, carea dce, c sci rea despre una cooperatiune a Prusiei cu Rusi'a in casu de resbelu este numai una manevra. F 1 o r e n t i'a , 20. nov. Sciri private d'in Costantinopolea asigura, c port'a ar' fi resoluta s se opun energicu pretensiuniloru ruaesci, V i e n'a, 20. nov. Se vorbesce positivu, c si Itali'a a tramisu una nota la Petrupole, si inca identica cu a Austriei. Cabinetulu Potocki nu si-a datu inca demissiunea, carea va urm dupa primirea adresei. H a m b u r g , 20. nov. Aici, in Koblenz si Aachen, s'au arestatu ageni de ai guvernului d'in Tours, cari impartiau bani intre oficierii priso nieri spre a se reintorce in patria. V i e n'a, 21. nov. Comand'a suprema a su pr'a trupeloru concentrate la Odess'a este concrediuta generalului Kotzebue. I n K^ieneff stau douedieci regimente de cosaci si una divisiune de in fanteria. B e r o l i n u , 21. nov. Asta di are s se incepa bombardarea forturiloru de la Parisu. Foi ele francese dechiara, c pusetiunea intarita a germaniloru este neatacabile. Monitorulu", foi'a gu vernului prusescu d'in Versailles, publica una adresa a unoru notabili d'in Alsati'a, cari feliciteza pre regele pentru nvingerile sale si se roga a i elibera de sub domni'a francesa.

si s si ventile organismulu putredu alu constitutiunei sale ? Episcopulu oradanu, Diu Szilgyi care, d'in teneretie, a cochetatu totu cu a t a r i g e, er, cu voia, de nevoia, b b t i e duca slabano s 1 u s n i c'a" miluita cuventatoria c a 1s o s-si

comitatulu

neobositulu conducere, si d'in chilie in

su zelu

cascigatu

poporale de aici cele mai frumose merite. staruinti'a Dsale, si cu ajutoriulu pentru edificatu si scol'a d'in comun'a Desesciloru, unu despartiementu de lipsa altariului

la ungurii papistasi, p r e m i r s'a s a c e a pastorinlu celu bunu er e-si duca b a g i t u de atte turm'a

parocului localu, s'a

maritata in sila s 1 u s n i c " la una b a b a-h r c a; la pasciunile crase ale Cmpiei unguresci, unde s'a o r i ; cu unu cuventu, rumpa de la crm'a sa adeverata ardelena ; dieces'a cea mandra, a refusatu s 1 u j b ' a turm'a a parasitu le unguresci, m o r a s t i n e l e si unde s'a eufundatu

instruciune, d'in doue

si una culina pentru invetiatoriu. Acestu edificiu, pentru adunarea odrasleloru natiunei vivifcatoriu, s'a finitu in restimpu preuti d'in barbatu multi in 17.

neaperatu uurulu

inse mirs'a, bbtiei";

de optu lune, si santrea sa solemna, la carea au partecipatu, pre langa membrii comunali, toti on. domni bile si salutarie, asemenea indrasnescu a aduce D e Ddieu bravi si energici ! tractu, s'a serbatu. Pentra aceste si alte merite luda zelosului Desesci , multiumita brbai publica. natiunei romane

desierturisi ratecitu attu iulu: de si v i t e j e i

amaru de tempu, si a tramisu la bbtia t r e i A t r e c u t u b a b'a c u c o l a c i i , p r o bani, coda, la nime

a d hoc," cu ravasiulu a mna, d e c i a r a t o r c a t o l i c u, b r i n z a - e lipitura,

c a t o l i c u inim'a

s l u j n i c a ^ unde, cum la

novembre, 1870. Stefanu B u m b u , invetiatoriu.

i-n v e c i ;

detorinti'a ne duce Ja dumbravele transilvane veci ; romani ungureni si

se unescu Trnavele, ne vomu mpreuna solidarmente pre ardeleni, mormentulu lui I n n o c e n t i u, M a j o r u, si la leganulu lui Vulcanu vomu j o r : S nu mai fimu batu-jocur'a si unlt'a strainiloru ; nu ni vomu mai d s u fl e t u 1 u r e l o g e a Pana si ni e, pana dupa capu, s c 1 a v i'a atunci, stimabililoru salvatu onorea celoru doue sentinele romane, lemnu primii v o t u l u in s c l a v i a amara ati consciinti'a; politica." traiane, a bihoreninatiunei sotribu-

|
fiu pentru

y Amvonulu", "
Pop Grosswardein in Ungari'a),

foa baBericesca pentru elaborate d'in sfer'a elocintiei sacre, sub redactiunea lui I u s t i n u (Oradea-Mare,

domni deputai, cari in ochii

an. 1871 (anulu

I I . ) , apare de doue ori

pre luna, in numeri de cte doue cole, in formatu de carte mare. V a aduce totu feliulu de dominece, de predice ocasiuni.

loru ageri si a Somesieniloru sprinteni, n o s t r u de n c r e d e r e

p u b l i c u primii

si s t i m a ; semna :

serbatori B de diverse

tulu recunosciintiei de la beiusianii radicali cari, pre cart'a loru bianca, la o lture la B l a s i u " Nainte ! tiranl'a se sbuciuma in doreri ; dlele i sunt numerate ; toti.*) Nainte ! Devis'a r e t r o r s u m ! beiusiana : V e s t i g i a nulla ea nu va mai fi infricosiata, ci urgisita de N e c i u n u l u", romanu pre cealalt : C o n g r e s u n a t i u n a l u

P r e n u m e r a t i u n e a tru anulu intregu. Carpati : 4 1 galb. fl. v.

se face de odat pen de d'incoce de de Carpati :

P r e t i u l u

a. ; de d'incolo

Sciri electrice.

B e r o l i n u , 18. nov. Se vorbesce, c s'au luatu degi mesure le rieesarie pentru aperarea provincieloru polone si sugrumarea vre-unei rescole T e m a . la casulu unui resbelu. Numiiea generalului Stein C a r i sunt mediu-locele mai apte prin cari, intra metz de guvernatoru alu provinciei Posen este, pote, impregiurrile nefavoritorie materiali si facia de nepsa in legtura cu aceste mesure. rea poporului nostru, s'ar' pot imbunetat starea scoleloru V i e n'a 19. nov. Comisiunea financiara a rurali si a invetiatoriloru poporali ?" camerei representantiloru dede ministeriului unu votu de nencredere, de ora-ce i concese radica* ) S. Sa Papp-Szilgyi, dupa-ce deputaii infacirea continua a contributiuniloru numai pentru doue siara dechiaratiunea diecesei oradane si dupa ce insu-si lune. Situatiunea in afara este de presinte licongresulu d'in Pest'a nece c lu in consideratiune pre uniculu b o j t r", adeca pre canoniculu si candidatulu niscitoria. Se spera complanarea conflictului pre episcopescu S z a b , remanendu moraliter fra turma, cale diplomatica. a tulilu-o casa, unde, pre cum intielegemu, in locu s maV i e n'a, 19. nov. Ambasadorulu turcescu a ture gozurile" le aduna. N u asi mai multu : trei lune invitatu pre contele Beust, ca Austri'a s evite ori in Oradea, restulu pria diecesa, in Blasiu, etc. ; ori pentru ce pasu agresivu, pana ce Gortscbakoff nu va fi totu-de-un'a la Franciscani ! Sapieni sat. Cor. respunsu la not'a Angliei si-a Austriei. Se dce,

C o n s t a n t i n o p o l e a , 21. nov. Arma- j tele Rusiei se concentreza la Dniestru, Prutu si! la Kamenez-Podolsky. Port'a si va concentra tote poterile disponibile la marginile Dunrei. Hobart-Pasi'a va comanda flot'a. Londr'a, 22. nov, Pali Mail Gazette* anuncia, c Odo Rssel are ordinul u, a ntreba pre Bismarck, daca Prusi'a este pre partea Rusiei, si, in casu afirmativu, indicarea resbelului se va face inainte de capitulatiunea Parisului. V i e n'a, 22. nov. Volksfreund" publica una enciclica, in carea se enuncia escomunicatiunea lui Victoru Emanuilu. Tagespresse" aduce nesce sciri d'in Parisu, d'in 7. 1. c, cari dieu, c proviantulu este in abundantia ; carne prospeU este inca pentru 80 dile ; de carnea srata nice nu s'au atinsn. Consululu rusescu dechiara lui Beust, c pretensiunea Rusiei in cestiunea MareiNegre este irrevocabile.

Burs'a de Vieria de la 21. novembre, 1870.

5 % metall. Imprum. nat. Sorti d'in 1860 A c t , de banca A c t . inst. cred. 65.40 64.70 91.25 722. 245 85 j Londra i Argintu j Galbenu | Napoleond'or | 124.75 123.45 5.90 10.8

Proprietariu si editoriu A L E S A N D R U Redactoru respund. intrim. I O N U

ROKAJU FOBVTIU.

8'a tiparitu in Pest'a 1870. prin Victoru H o r n y a n s i k j Strad'a Idoliloru N r 20.