Pest'a,

Meru& 13 l^aprilie, 1870.

(

Kir. 31-363.

Anulu alu t r M D C C C L X X .
Pretiulu de Prenatneratiuno .
P r e trei lune . . P r e siese lune . . P r e anulu intregu . 3 fl. v. a. . 6 12

Locuinti'a Redactorului Cancelari'a Redactiunii

e in

Strt' Morariloru Hr. 18.

Scrisorile nefrancate nu se v o r u primi decatu numai de la corespundintii r e g u l a r i ai Federatiunii." nepublicati se Articlii tramisi si

FEDERAT
E A "

Pentru Itomani'a
p r e a - i n t r e g u 30 F r . = 30 L e i n. 6 lune 15 15 3 8 8
=

Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicii.

V a es Mercuri-a, \ i n e r i - a si Dominec'a.
ne mai potendu Jungi dlele fetului loru pocitu, voru fi gat'a, pote, a inaugura t r i a l i s m u l u ostrunguro-polonu su Ddieii mai scie ce monstru cornuratu. Este data Austriei, s devina victima sistemeloru absurde, ce s'au perondatu cu multa consecintia, incependu de la poc'a lui Metternich si pana asta-di.

Pentru Inscrtiuni :
10 cr. de linia, si 30 cr. tacs'a tim b r a l e pentru fiesce-care publicatiune separatu- I n loculu deschiii 20 cr. de liniaU n u esemplariu costa 10 cr.

voru arde.

Invitare de prenumeratiune

Asupritorii notri d'in Bud'a-Pest'a inca nu potu reman neatinsi de suflarea tempesttiloru ce pre patrariulu II (apr. iuniu) 1870. turbura pre fraii l o m de cruce d'in Cisleitani'a. Diuaristic'a loru oficiale, oficiosa si opusetiunale Incependuse t/imestrulualull apr.juniu an. c. bate clopotulu intr'o urechia ; c-ci dulcea si lurog&mu pre p. t. doritorii de a av acestu diivrnalu, s csurios'a loru dominatiune tiranica este pusa in binevoiesca a grbi cu prenumetatiunea, pentru ca de periclu prin n e g h i o b i'a". confusiunea si una parte s e ne scimu orienta in privinti'a minierului n e p o t i n t i'a" teoreticiloru si strolimbatiloru esemplarieloru ce vomu av a tipri, ra de alta parte de teutoni, cari nu potura s resa invingutori in s potemu incungiur ori ce neregularitate in speditiu- practicarea minunatei politice dualistice, prin nea diumakdui. Totu-de-una-data roglmu pre Domni carea magiarii si-au sciutu consolida binisioru po abonai, cari sunt in<restantia cu pretiulu de prenume- terea dictatorica asupr'a Romaniloru, Serbiloru etc. ratiune, s nu intarde a-s-i refu socotele, ca s nu ni si man'a libera asupr'a Transilvaniei. Er' compli se adaug greuthte si d'in acesta parte. cii loru d'in Vien'a s nu pota infren malconra DD. abonai, alu caroru- abonamentu espira tent'a portare si estravagantele pretensiuni ale cu finea trimestrului ian. mri., voru binevci a-si Boemiloru, Sloveniloru, Bucovineiiiloru etc. ? renoi,f-ra intardare, abonamentele ck-ci altmintre. neAsi combina si se mortifica Lunii notri iertandu-ni mediu-locele a tipri mai multe esemplarie stpni d'in Bud'a-Pest'a, glorificandu-si totodat decatu cere numerulu abonatiloru, am suferi scderea, gigant'a loru trfa neclatenata inca ('in partea ce au suferitu-o toti acei-a cari negrabindu a se pre' elotiloru de romani, erbi etc. Spermu inse, c numer indata la finea anidui 1869, nu mai potu av Romanii, Serbii bi celelalte naiuni atacate in Nrii 1 si 2 ai diuariului nostru, c- ci ni lipsescu cu totulu. Ne rog&mti a sz scrie l e g i b i l u : numele prenumerantelui, hcuintva , posfa principale si posfa vhima. Neregularitatea espedithmei provine mai vertosu de la poste; dreptt-ac'a, DD abonai voru binevoi a reclam numai decttu numerulu ce li va lipsi. Conditiunih de prenumeratiune remanu cele d'in fruntea dnirnalului. esistinti'a si demnitatea loru, prin arbitriulu egoistiloru si inganfatiloru omnipoteni d'in Bud'aPest'a, nu voru intard a dovedi c sciu s fia la innaltmea missiunei loru, candu este vorb'a d'a dobori dominat iunea unui sistemu monstruosu, precum este Dualismul u ce ne a pesa.
Onorab. l e c t o r i i n o t r i c u n o s c u , d'in Nrii tre

F E D E R A T H S

ale cutarei rase aru fi aduse in periclulu d'a fi suprimate prin violinti'a altoru natiunalitti." Precum vedemu d'in cele premise, camer'a nemtiloru, parasita de representantii*) celor-lalte naiuni d'in Austri'a cisleitana, si-a perdutu compasulu, este confusa ntocmai ca actual'a politica a stapaniloru Ostrungurfei. E a sustiene Dualis mulu centralisticu de una parte, r' de alta parte conlucrarea fratisca a poporeloru e g a 1 u - i nd r e p t a t t e s i a u t o n o m f a tiereloru si regateloru sustatorie !" N u este ore acst'a coutradictiune si mistifcatiune totodat ? Foculu si ap'a potu se incapa ore intr'unulu si acel'a-si locu ? N u scimu inca, cari voru fi membrii cabine tului Potoczky. Forte pucini voru fi acei omeni cu capacitate si reputatiune politica, cari aru fi aplecai a intra in servitiulu unui sistemu impotentu si afurisitu, chiaru si in casulu candu acestu-a s'ar peteci prin nescari concessiuni. Corniele An drsy si-va reculege inse tota filosof'a cavalersca pentru a salva onorea dragului su de Dualismu. Detorinti'a poporeloru apesate prin Dualiinu este si va fi, a face tote cate se potu, pre calea pacei, pentru a dovedi, c dreptulu si dreptatea sunt mai tari dectu tota filosof'a si uneltirile domniloru BeustAndrsy. Siedintiele camerei pestane s'au amenatu ieri, in 11 Aprilie, pana dupa serbatorile pasceloru romano catolice. Deputaii romani voru av dara tempu si ocasiune, ca s se consulte si intielga cu alegatorii loru cu privire la cele ce sunt de facutu pentru salvarea drepturiloru si onorei na tiunei romane. In politica inca se dau mominte si ocasiuni, cari, intrebuintiate bine, ne ducu la scopu mai curendu si mai siguru dectu m u l t e lupte n delungate, l e c i s ne unimu in cugete si in fapte; s nu perdemu nice unu momentu bine venitu pentru a combate nedreptatea ce ne apsa, Numai asi vomu pot aret Iu mei, c suntemu demni d'a nu fi sclivii despotismuslui ostrunguru si c Transilvani'a astadi martira, merita una sorte mai buna, merita a nu fi pasialiculu Ungariei.

Redactiunea.

Sciri electr, part. ale Feder."

Data in Tirnavi'a in 11 aprile 5 ore 15 min. d. 5 min. d. m. Sosita in Pest'a 11 15 ser a. la Redact. 11

Porutiu absolviii cu 9 voturi con tr'a 3. Se traiesca dreptatea si soli ilaritatea intre natiunalitti.
Data in Ploiesci in 11 aprile, 7 ore, 39 min. d. mdia-di. Sosita la Pest'a 11 9 10 sr'a.

Deputai alei: Constantinii C * r e gorescu si Candiano Popescu. Mare entusiasmu ! Traiesca democrati'a !
Pest'a,
12. Aprilie, 1870.

cui ai diuariului nostru, istoriculu dt missiunei ministerilui d'in Vien'a si incercrile comitelui Potocki pentru compunerea unui nou cabinetu, care dupa Pester Lloyd" aru observa programiilu urmatoriu: Disolverea senatului imperialu si a dieteloru provinciali; ordenarea. nouelorit alegeri pre bas'a vechiului sistemu electorale. Senatulu imperialii va av s revdia constitutiu nea si s reforme legea electorale. Sfer'a activit ii dieteloru provinciali se va largi, ra potestatea legislativa a senatului imperialu se va intari prin introducerea alegeriloru d i r e c t e . Impacatiunea cu diferitele natiunalitti se va ralisa prin una d e s c e n t r a l i s a r e g e n e r a l e. Declaratiunea boema si resolutiunea galiciana voru deveni illusorie prin estinderea concessiuniloru autonomice si p r i n numirea locutenentiloru natiunali. Proce erea noului cabinetu in cestiuni religiunarie va fi curatu progressiva." Cavalerulu de Schmerling, bine cunoscutu d'in poc'a de auru a grassatiunei absolutismului nemtiescu, apar de nou pre scen'a activitii sale politice. Tendintiele si asp ratiunile lui n'au perdutu nemicu d'in originalitatea loru, precum se vede d'in propunerea lui, primita de senatulu im perialu in urmatoriulu cuprinsu : Inalt'a camera se vede silita a dechiar, c va recunosce numai unu atare guvernu, care si-va tien de detorintia a colucr in spiretulu constitutiunei (dualistice) contr'a toturoru tendintieloru separati t i c e". r' camer'a deputatiloru germani, in adres'a sa ctra imperatulu dce : Poterea si mrirea Austriei consiste in unitate si libertate; prin federalismu Austri'a si libertatea ei pote s devina usioru victima dusmaniloru sei. Condui de acestu sentiementu patrioticu si austriacu, n'amu pote* da sucursulu nostru unui guvernu, carele, parasindu bas'a de dreptu a con stitutiunei prsente, aru transmite dieteloru pro vinciali preponderanti'a legislativa si justitiaria. N e vomu opune toturoru tendintieloru d'a mediuloci alte formari de dreptu publicu, periclitandu autonomi'a constitutiunale a regateloru si tierei oru s u s t a t o r i e. Si fiindu c scopulu nostra este colucrarea fratisca a e g a l u - i n d r e p t a tteloru popore austriace, r' nu egemoni'a unei rase : nu ni-amu pot d invoiirea la una atare organisatiune constitutiunale su despusetiu ne guvernamentale, prin care interesele de cultura
:

F a g a r a s i u . In siedinti'a trimestrale a represintantiei districtului Fagarasiu, tienuta in 30 martiu a. c, deschisa de Diu cpitanii supremu, Lad. T a m a s i u, ca totu-de un'a, s'au pertratatu, intre mai multe enrentie, si cte-va afaceri pr interesante. Intre acestea d'in urma numermu raporturile ambiloru Dni vice-capitani, adeca a administratorului politicii Ioanu C. D r a g.u s ia n u si a presiedintelui de tribunalu, S i u st a i ; cestiunea orfanale, cestiunea monopoluriloru feudalistice si caus'a cliloru ferate. D'in tote aceste-a, asta data, scotemu aci numai represintatiunea, facuta in cestiunea monopoluriloru si n aintata la ministerul. Ace'a-si suna asi :
Inaltu ministeriu regiu ! In urmarea evenimenteloru estraordinarie d'in anulu 1848, atatu potestatea legislativa d'in Ungari'a, ctu si cea d'in Marele Principatu alu Transilvaniei afl de bine a desfiinti, sou adeca a rumpe raporturile feudalistice, cari apesasera asi cumplitu pre maioritatea locuitoriloru tierei. Articl. I X de lege alu dietiei unguresci si art. I V alu dietiei transilvane, amenduoi d'in anulu 1848., au sanctiunatu dreptulu de proprietate pentru fotii iobagi pre pamenturile, in ; lu caroru usufructu se aflaser ei pana atunci ; totu-odata inse au prevediutu si una despa. gubire bogata in folosulu fostiloru domni feudali ; preste acst'a feudalii fusera sustienuti si in usulu asi numiteloru drepturi regali merunte, ra patentele imperatesci ecsecutive d'in an 1854 inca au lasatu acelea drepturi re gali totu in eschisiv'a possesiune a fostiloru domni p mentesei. Tienemu celea incoce, de s'au prisosu a spune aci c in tote statele desfintiatu raporturile urbariali, acea in ctu adeca europene, in cari, mai alesu d'in secolulu alu optu-spre-diedesfiintiare nu a fostu pariala, ci totala, * ) Domnii Andrieviciu Dlui Petrino, ci remasera in tru ce ?

(B) Numai ost rungurii orbii de patimele ego ismului si orgoliului au potutu promite constitutiunei dualistice dle ndelungate ; numai ei nu prevediura, c vasulu Austriei bolatece, diresu de d-loru, nu va pot evita vertegiulu d'intre Scyllele si Charybdea catastrofeloru ce amenintia sta tele supuse sistemeloru nedrepte si despotice; nu mai ei nu scieu, c a mai sustien asta di do minatiunea e s c h i s i v a a doue elemente, spre Btricatiunea majorittii poporeloru supuse sceptrului Abshurgnoru, este a face politic'a d e s t r ug e r e i. Acestu-a este ore scopulu politiciloru doctori si advocai ai nobilti companie de BeustAndrssy? Dreptatea eterna, clcata si batu jocurita de ostrunguri, incepe a se resbun. Usurpatorii d'in colo de Leit'a nu mai potu continua lupt'a despotica contr'a poporeloru B tierelorii, ce nu mai vreu s suporte jugulu unui sistemu ucigatoriu. Voru capitula ore acei usurpt ori in faci'a drapelului pre care este scrisa sacr'a treime : Natiunalitate, Libertate si Independintia", sub scutulu f e d e r a t i u n e i toturoru poporeloru de sub domnfa absburgica? Su dora voru re curge la noue esperimente imposibile? Se pote. Marele nostru Andrsy si cumetrulu lui de Beust,

si Hurmusachi nu urmar senatulu imperialu : pen Red.

120
d'introdata cu dessarcinarea pamentului de robote si diedrep propesde D'in sistem'a operatele comissiuniloru catastrali inebeiate sub absolutistica, ni este cunoscuta partea cifra de 8 mi productiva ecsactitatea suri si locuri, pre unde ele sunt disputate comuneloru ru rali d'in partea fostiloru domni. Interesele dreptu libertatea absoluta de intielese a le comerciu si statului, ca si a li supra pu mai in sute di in mai locuitoriloru l u i , ceru in tempulu nostru cu totu dreptult de industria, veghiata numai d'in punctu-de-vedere floresce mii, alu securitii

ciuele s'au radicatu si stersu inca si asi numitele turi regali merunte, precum au fostu drepturile pinatiune, cuitu, s. a. Numai in patri 'a urbariali n'a fostu nostra, desfiintiarea totala, de mraria, de mcelria, de venatu,

lione 265,292 jugere, ce reprsenta acestei cifre, ni va fi inse concesu

a teritoriului Transilvaniei. N u stmu pentru

a o lu de aprocsi-

raporturiloru I mativa.

ci numai pariala, ra caus'a j D'in publicatiunile oficiali de la an. 1863, despre acestei semi-mesure, luate pre tempulu absolutismului, . afacerile urbariali a le Transilvaniei, se scie, c pana in s'a dsu a fi, c nu se cuvine a tai domniloru feudali 24 Aprile 1861. la 36 ;0 (trei mii siese sute diece) domni dintr'o data tote veniturile, cte li-au mai remasu d'in ' feudali d'in Transilvani'a s'a liquidatu spre a li se plai sistem'a tempulu, diaturele mai feudala, candu loru ci ei de cte-va voru ajunsu. fi s li se mai lase pana la , una suma de 42 milione 118,866 florini 14% desdaunare cr., valuta primitu deplina \ austriaca ; ra acesta desdaunare li s'a venitu numai pen tru 163,585 asie numite sessiuni coloniali, cari se intindu pre unu arealu numai de 1 milionu 326 mii 647 jugere, pamentu de tote calitlile, buna eu reu amestecatu. Del 1861 s'au mai liquidatu si assemnatu pentru acel'a-si numeru de domni feudali inca si a'te sume forte considerabili, inctu sum'a totala, ce figura in respectivele conspecte diferitele se fiorini, mai provincie, pre la anulu 1665, Totu trecea preste 60 milione pre atunci se rdicaser valuta austriaca. celu tiere, ra

blice si alu hygienei. Acolo inse, unde inca totu monopolulu de diverse specie in alu ctoru-va familie si spre daun'a mai multoru nu pote fi vorba de libertatea neci chiaru de industriei si multe casuri manu-tienerea suferu,

profitulu numai

mesurelort d'in genera d'il

politienesci si sanitarie. S'aru pot numi comune rurali, ai caroru tiune in generatiune, locuitori daune materiali

cte-va sute di infricosiate

pentru robote si dieciuele, pentru ca s-si pota instrui aloimperiu, Marele Principatu alu Transilvaniei a fostu apesatu de sistem'a feudala, si d'in tote acelea regulatu acst'a f cea mai d'in urma, in carea s'au totu numai intr'unu modu forte imperfectu. D 'in mai multe comparatiuni fcute intre desdaunri, regulate si pltite in diferitele strlucita chiai 'a, ales de de desdaunare dupa carea s'a s'a platitu regulatu

D'intre tote tierele ntregului

! lipsa moriloru bune, carii sunt constrinsi a b vinuri mu cde si otietite, acre si falsificate, vinarsu natoriu, d'in lips'a in concurentiei, carii la a siesea su a sieptea comuna, spre reu si inveni alerga pani

porturile urbariali, ra atunci, adeca del an. 1854 inooce,

a-si bate panur'i

piua su vultre, si asi mai departe. S presupuneam de alta parte, c esiste concurenii
BUBU

multe voci d'in

publiculu celu competinte alu tierei

libera in

n-umitele professiuni fia-care

si c su

locuitorii

com ii

cunosce invederatu, c pentru robote si dieciuele, cea mai domniloru feudali d'in su fostu perdenimicu desdaunarea, a Marele Principatu alu Transilvaniei, pentru c basea si stabilita inadinsu cu scopu de a face, ca

in contr'a emissiunei ulterire de obligaiuni urbariale pre cari tier'a neci odat nu le a potutu controla. D e la acelu anu incce s'au assemnatu aceloru domni feudali inca si alte sume si, precum vedemu d'in nouele dispusetiuni gubernamentali, in anulu acestu-a li-se voru liquida inca si altele nue, spre a se plai pentru asi numiii dleri. D'in drepturile cele prmisse urmdia, regali in an. 1854 c scopulu pentru s'au care

neloru renuncia

la dreptulu

particulariu

favrea comuneloru, precum vedemu, spre esemplu c se intempla in cele mai multe comune libere una mora, una ospetan'a, piua, vultre, natu si de pescuitu, aru fi totu bine, s'aru coperi spese ordinarie de atte sasesci, atunci de ve de veni dreptulu resurse

rea aceloru doue privilgie s nu fia sentta intru ctra fotii domni feudali. D'in Comission), nsrcinata

turi pentru cassa comunala, d i n carea apoi, administrata comunali, ra la casuri membrii de scap pros carea stat unu cuventu, veni necesitate s'aru ajut baserice, sele,

voluminosele Iucrri aie comissiunei provinciale pamentului si d'in (Grundentlastungs-Landescomissiunei guberniale cum cu actele

lasatu neatinse inse ajung pana midiuloce atunci finanori ctra a

dessarcinarea

manele domniloru feudali, a asta-di pre deplinii, su

trebuitu s

tati si nepotintiosi ai comuneloru, cu peritate si materiala unui si morala statu. a

decum-va acel'a-si inca t >tu nu

turile respective aru fi unu adeveratu sorgente singura este b a s a Asi inse,

lucrrile

urbariali (knigl. Gubernial-Co-

se va fi ajunsu, nici cu estraordinariele ce

populatiunei, precum

miBsion fr Grundentlastungs-Arbeiten) s'aru pot produce unu mare numeru de casuri si cifre, ca probe forte batet o r i e l a o c h i , c adeca una multme de fosti possesori au pri mitu pana in an. 1869, ca desdaunare pentru robote si dieciue le, sume induoitu, une ori si intreitu mai mari, dectu ar' fi valrea totala a intregei mose, luata cu alodiatura, 1854. cu colonicatura si eu tt regaliele la unu locu, pretiute in dlele nostre ra nu de ecs. in 1847. su in d'in pungele locuitoriloru tierei de t o t e Preste acelea sume enorme, pltite domniloru feudali categoriele, de a se des
(

tiali, cari s'au datu aceloru 3610 proprietari, celelalte classe a le tierei prin neincetat'a

subventiune ulteriora, ce li s'ar' mai d loru de

lucrurile asta-di, cele mai multe comune d'in

comitate si

ingreunare

d'in acestu districtu sunt lipsite preste totu de ori-ce ve

j nituri regulate si sigure, d'in care causa ele nici nu potu Numerulu toturoru proprietariloru mari si miei, no nainta in neci unu respectu, ceea ce se vede si d i n estebili, nenobili, orasieni si eetatieni in totu cuprinsulu riorulu loru, carele in dlele nstre nu diferesce intru Transilvaniei pre la anulu 1860 er de 600.500. D e nimicu de celu d'in ainte de 1848. fundului desdaunarei, ar' fi cu totulu in vanu. atunci multu. Nu mai fia se pote pricepe, de ce 3610 de proprietari se prin sustienerea maioritti attoru monopoluri si cu eclatant'a de 596,890 proprie favorati a incoce, acesta cifra nu s'a potutu altera pr- ' Locuitorii Transilvaniei platescu pre fia-care anu la aprpe la 1 milionu ei intere fosti care in 3610 optu sute de mii florini, v . a., spre a se domni feudali. Credemu, c d'in cari sunt ele compuse. In consideratiunea momenteloru enumerate pana aci, rogmu pre In. Ministeriu alu Majestatei Sale cesaree-regesci, ca se binevoiesca a lu mesurele cele mai espeditive, pentru ca monopolulu asie numiteloru drepturi re gali s fia desfiintiatu ctu mai curendu intru t o t e pr ile lui, in totu cuprinsulu tierei ; ra de alta parte, lia acoperi | fondulu dessarcinarei urbariali

acelor'a-si li se mai pstra inca si dreptulu dauna de la D'in su in natura, prin robote su alte d'in istori'a dessarcinarei

sele capitaluriloru liquidate in favorea celoru

asi numiii dleri immediatu, su in bani, prestatiuni.

privilegiuri, ce se numescu drepturi regali, nedreptatre tari, si Mai loru tierei. este si una alta impregiurare de susu immensei totu cu preste

venitu tempulu,

comunele se mai ingrigesca si de prosperitatea familieloru,

acestea momente, de-s numai atinse pre scurtu pamentului in Transilvani'a, se 1854. incce, adeca in datu cele mai dupa placulu pre alocurea instrui, c de la an. de a-si

nedreptatrea toturoru locuitori mare importergere

cunsce de ajunsu,

cursu de 16 ani, domniloru feudali li s'au ample ocasiuni, nu numai loru, allodiaturele, ci si de a-si induoi, ra a-si impatr posessiunea loru de pamentu.

tantia, carea vorbesce pentru ctu mai eurend'a a monopoluriloru feudalistice mai se nscu d'in acele spaimentatoriulu numeru alu processeloru

enumerate, adeca ruinatorie, cte in ca

drepturi regali, mai vrtosu

La

aceste cuvinte infalibilistii incepura a tropoti cu adeveratu, si Gui-

gul'a, si apoi ce s mai dcemu, candu si urdtoriulu gloriosei cetti a fostu Dieu nascutu d'in Dieu, care n'a moritu ca omenii moritori, ci s'a la laculu Capreei. Dieule Quirine! concedevei tu, de ani, in seclulu alu X I X , in ceclulu s'a comisu ca dupa
2 l
l

piciorele si prin acst'a a demunstr, c nu e nu li place.

inaltiatu

pre

nori

la

ceriuri,

Rom'a si Piu IX
Pana ce cris'a ministeriale si parlamentaria su, mai bine dsu, cium'a negra, carea, precum se eugetu s si vereze in palatele cabinetului vede, d'in are de Vien'a, porfoiereu, c va zot,

Strossmayer aduce ca esample pre Leibnitz carii au aperatu si au in dumnedieirea, doveditu o

intre fulgere, tunete si trsnete, cu ocasiunea adunrii de

m
2

serierile loru asi de frumosu iubire asid de ferbinte

pentru Oristosu. Aici este intreruptu de cardinalulu Angelis care, de iritatu ce er, nu potu nice vorbi, ci cuvinte si las besca. Strossmayer dce, c ar' dori bucurosu una disputa cu Capalti, pentru despre adeverulu s intre in c densulu e convinsu balbai vre-o cte pre conpresiedintele Capalti s vor-

luminei si alu rala intunereeu. Coprochiamandu-te lui Piu cre numai unu

pana ce, dcu, acesta boia molipsitoria si inimica numera victimele ei, esprimendu-ne lui Andrsy-Deacu, s ateniunea asttpr'a dentulu latinu, si adeca pontificiloru maximi. Multe si mari lucruri s'au intemplatu ttiloru de la mortea multe triste a vediutu lui Remu si pana multe in ea teneretiele triumfe si cunune de l a u r i , ni in prerea acum de

tiunei, s se faeft cine va asemene te, s se comit acum, la lumina, ce'a ce atunci de IX. bora-te si li spune c, daca senatulu teu Dieu, a facutu una minune, atunci prochiamandu-lu de infalibilu, pote

loru se va mai linisci, pana atunci nu ne vomu grbi a i acesta ciuma nu vine intr'o buna demanetia si in israilulu indreptmu capitoliulu putientelu in si occialu evenimenteloru ce se petrecu cesariloru

conciliulu

monstru, c-ci timpulu minunilor u a trecutu. D'intre tote poterile lumesci, singura Itali'a este, ca rea se intereseza mai putienu de cele ce conciliu, singura ea recunosce, nice una sila. c este se mai petrecu in cale lui ace'a consultu a

celoru dise. (Sgomotu.) Infalibilistii pumnulu si, intr'ade

striga : Josu cu elu ! s nu mai vorbesca !" Muli d'intre in cetatea ceasta-di ; multe si in mreie densii se colara si amenintiau cu veru, putienu a mai lipsi tu pana la perula. Strossmayer se intorce ctra cei mai incarnai dogroatisti in si li dce.: Guizot ; A s i u dori s cetii meditatiunile pro atunci ati ved, c voi nu suntei la testantului

las ca acesta nenaturale cestiune s se decid pre naturale, fra Ftulu de fi creatiuniloru multu in De a de la Loyol'a, va aduce Italiei, de siguru, mai ctu reu, si acst'a nu e greu cestiunea romana se pare candu se apropia de a adormitu

spectacle

bine de

si junimea sa,

prevediutu. Indiferinti'a

dar' de siguru pentru comedi'a, ce i se prepara acum, tatu s vedia cu oebii mntuirea, ca si cu tote aceste se pare, c timpu. SS. Pap'a a inceputu a face degi probe cu o va Simeonu

momentulu ocupatu se inte singuru a crei

aduncele sale betranetie, n'a fostu pregtita ; nu va fi cugebetranulu, putienu trupa ved preste

stare s scriei nece cbiaru trei sre ca acele a." Tumultulu cresce, amaretiunea s'a urcatu pana

resolvere.

loculu zelului. Insu si Riccardi, care la inceputu resa cu att'a zelu, tace tcerea morii, dar' veru, cari potu fi consecintiele unei stabilire se recere ajutoriulu militariu ordinei si a liniscei. Una dissolutiune ore-carele si-a insustu numai poterea si a produsu una epoca noua : P i u parte voindu a fi prochiamatu de vede consecintiele fatale ale dogme, pentru in sinulu de a

furia. Sgomotu selbatecu, eschiamri cu passiune, precum : Damnamus eum ! Damnamus istum ! " Presiedintele nchide Confusiune mare. siedinti'a. Oratorulu parasesce iute

nu dorme, ci veghieza si ascepta momentulu. Si, intr'ade sustienerea besericei,

sa pentru representarea faimosei piese : I n f a 1 i b i 1 it a t e a." Rogatiunile dreptu-credintiosiloru si, ndreptate ctra ceriuri, la ordinulu Stei Sale, fure audte, c-ci victoprob'a cea d'antiu avu unu resultatu splendida si

tribun'a. Port'a aulei se deschide. Corti 'a cade. Lumea adunata pre afara se aduse in iritatiune prin larm'a ce se audia in sant'a aula, celu d'antiu domu alu crestianismului. Servitorii parintiloru erau de prerea, s'a votatu dogm'a infalibilittii. Poporulu inca asi ce-va se va fi intemplatu, a luatu partida contr'a. .Cu tote aceste inse, infalibilistii au estu victorioi cteva d'in lupta, schem'a de fido s'a primitu. Inca vre-o s'a afla si intr'o primitu un'a, acst'a pentru c si crediendu,

una confusiune attu besericesca ctu si politica. Unu papa ierta pecate mai nu s se de pre lumu va re tacu, si I X . merge infalibilu, atunci cu nu pre su

riosu. Congregatiunea generale vota schem'a de fide, pentru carea se aflara numai 26 oponeni, 26 inimici, 26 capete si nice unulu mai multu ! Mica minoritate pete la numeru, ce e dreptu, dar' grele ca de la si putiene ca cumpena. Strossmayer,

acestei prochiamri ! S unu scriitoriu in privire la

asceptmu si ne vomu convinge. Pana notitia despre cele ce dce

una scena de la prim'a proba, in carea

unulu d'intre cei 26, joe rolulu principalu ; acst'a va fi ajunsu, pentru a ni pot face una ideea chiara despre se suie pre tribuna. Infalibilistii se opune cu panteis coneiliu. Strossmayer

probe ca acst'a, si apoi numai ce vomu aud, ck dogm'a si c, intre fiintiele moritorie si pecatose, se care est nu pote si nu e in stare s pecatuesca, lui San' Petru, care numai cocosiului, s'a lainainte de cntarea s nu urmatoriulu

indiferinti'a Italiei: Caus'a acestei apatia cunosce nicaiure mai claru, ca pentruc vedu, c decisiunea se apropia mare. Urmatoriulu

Rom'a. Omenii

cale natu va primi (?)

incepu a murmura. Intre altele, Strossmayer alu projectului, carele atribue mului, ratiunalismului, etc. la conciliulu tridentinu in coce. ritii crestinesci.

rale, fra sila ; ei sciu, ck mortea lui Piu aduc una schimbare

I X . trebue s

tota poterea spiritului si a cuventului contr'a acelui punctu protestantismului, schisma" Aseriunea tota spirituale de acesta, dce

nopte, De

inca

pedatu de trei ori de Cristosu. altu-mintre ne dora capulu de asomene lucruri, nice s ni para estraordinarie, c-ci seimu, c nu este Piu I X celu d'antiu de acestu calibru ; au mai fostu in Rom'a muli cu atari insuari, intre cari B unu Caii

fatal'a ereditate sub condititiuni forte schimbate."

oratorulu, nu e numai contr'a adeverului, ci si contr'a ca

121 bertatea industriaria s fia ntinsa si preste acele ra mai periculosa Eu fi si mai votatu daunosa este in contr'a se administratiunea centralisatiune ; acum eu unu pro sis considerandu, mai departe, c, in presinte, la tribu nalele regesei de apelatiune, reg. d'in Pest'a, contr'a spre daun'a unei tiunalitti ; considerandu, in fine, c diu voiesce a sta tori, trea loru : diu ministru alu justiiei s fia indrumatu formu -ului 27 alu art. de lege reg. de apelatiune si a numitu cunoscu perfectu limbele tierei. Onorab. camera ! Nu am de cugetu a-mi motiva mai pre largu projectulu meu de conclusu, in ctu se basza pre lege esistinte pentru c acelu-a, degi, se motiveza ce voiescu ca ono nume: 1) pentru c 44 la d'in 1868, la mesca, intre judectorii ce se voru aplica ca, con s reg. nu d'in tribunalele prin una lege organisarea tribunaleloru Veti Acestu a'iu-mintrea, neplcuta. projectu dce, ceea c ce in acestu projectu de lege e vorb'a curile acesta, judeca ministru deosebita, alu nu justiiei numai si a numitu rapede la si tribunalulu susnumite si puntuale a despusetiunei legei

muri a le activitii omenesci asi, precum se intempla in tote statele si la t o t e poporele, cte se bucura de adeverat'a libertate. Firmi in speranti'a, c rogamintea nostra va fi ascultata, avemu onre a fi si a subscrie cu profundu respectu Universitatea districtului Fagarasiu, adunata in siedinti'a sa d'in 30 Martiu 1870.

justiiei.

am

legei, contr'a articlului votezu

54. del a. 1868., care a stabilitu acsta eu nu voiu acelu-a care prin d'in care se jectu de lege, sistemului ; adoptu dlei. si

administratiuni

confirma si mai multu sunt

justiiei, nu sunt aplicai destui judectori de diferite na

temulu de centralisatiune. Prin urmare, acestu de lege, projectulu care

contr'a

puntu de vedere nu potu s acum este la ordenea

reg. de apelatiune, ci si immul

numai despre staverirea numerului membriloru la

de

representat'une neci una c

se

adopta
De intre

de

apelu,

legislatiunea si-a reservatu-o se-si ; despre i m m u l t r e a camera, pedec'a c numerului c

de i n t r e g ' a a d u n a r e f r a r o m a n i si u n g u r i nu

opusetiune. asta-data

eu dcu c nu ; nu este vorb'a aci numai ci vorb'a e despre Eu, onorabila toriloru la tribunalele de apelu.

este d e i n s e m n a t u ,

tribunalulu

a fostu n e c i u n a

reincontra

Pest'a, si individi de diferite natiunalitti, capabili si cari justiti'a merge judecato de a innumeruu locu

reu si greu, nu o aflu intr'aceea,

riloru ar' fi pre micu, ci reulu este in

centralisatiune., c parti ale singuru sciu tribu pro

Camer'a representantiloru Ungariei.

Siedinti'ade 1a 8 a p r i l e . Presiedinte : Paulu Somsich. Notariu : Colom. Szeli. Din partea guvernului au fostu de facia minitrii: L n y a y , Etvs, Horvth si Gorove. Dupa autenticarea procesului verbalu alu siedintiei d'in urma, si dupa presintarea mai multoru petitiuni, cari se tramitu la comissiunea petitiunaria, Se cetesce a trei-a ora si primesce definitivu pro curge intre buge camerei magnatiloru. Se cu 171,646 jectulu de lege despre regularea Dunrei, ce Bud'a si P e s t ' a ; se tramite

tote vrei a le centraliza la Pest'a, c in fiinti tierei, ati infiintiatu pentru

mai multe tribunale de apelu in diferite tota tir'a numai unu

in destulu pre sine insu-si. Ci cu ocasiunea acst'a voiescu a aret, pre scurtu, motivulu pentru rab. camer'a meu se primesca de projectulu conclusu, si a pre langa legea memorata si

tribunalu de a dou'a instantia aici in Pest'a ; si apoi reulu mai este inca, c si aici se aplica judectori cari nu limbele patriei, limbele in cari curgu procesele nalele de prim'a instantia (micare) Dar' veti mai dce inca, c tote depusetiunile organisarea definitiva a tribunaleloru pre jectului de lege sunt numai provisorie pana c e sa va face bas'a princi Asie diu m i dar' unu vomu piului de procedura verbala, publica si nistru in espunerea sa immediata. la

-ulu 27 alu art. de lege 44 d'in 1848, dorere, este redigiatu numai in spiritu permisivu ; 2) pentru c am informatiuni sigure, cumc la tribunalele si a numitu la tribunalulu nu sunt aplicai rite natiunalitti, curitatea, numitu citatei lege, tiiei. Onorab. cemera ! Asiu pot aduce si mai multe mo neci ci in ci c reg. de apelatiune, numai c se este ce r e g . d'in Pest'a nu a f i r m a cu

numeru suficiente judectori de dife potu in unu tota nu cause nu c i v i l e numai

este ; despusetiunea e provisoria, pre carea inse tiune definitiva de transitiune" (ilaritate), ajunge, domniloru, cu astfeliu de asi

d cetire raportului comissiunei economice despre tulu camerei de pre lun'a lui aprile, statoritu fl. 33 cr. si 120 g a l b e n i ; se adopta. Baronulu magnaii au Iuliu N y r y fra presinta

de motive o numesce despuse unde

r e f e r i n e

romanu,

dupa prerea mea, contradce chiaru

spiretului desu-

ce provisoriu definitivu (rsu, ilaritate). Dar' estrasulu proce crpiture provisorie ! ? Eu vru reforme radicali in justiia, r' daca Diu d'in de mu acolo unde modificarea pote folosi. ministru alu justiiei adeca

si interesului administratiunei jus

definitivecrpiture.

sului verbalu alu camerei adoptatu, legi despre contributiunea rescumperrii

magnatiloru, .conformu carui a modificatiune, projectele de vinu si despre in regularea de cupone pentru obligaiunile

nu

tive pentru spriginirea projectului nu voiescu, ca cine va s-mi

meu

de c

conclusu, inse dora eu asiu

vremu a modifica legile, atunci s le modifica mai presintatu unele

impute,

dieciueleloru de

voii s facu cestiune de natiunalitate si d'in numirea judecatoriloru, ci recomendu simplu, onor camere adoptarea ministru projectului meu de conclusu. Ministrulu justiiei nu s fia coMstriusu, prin r e i , d'a respecta una unu afla corectu, ca unu conclusu deosebitu alu camenatiunalitti-

rului Timisiu si a canalului Bega, ra projectulu de lege despre publicatiunea Primele sanctiunare, camerei. Georg in privinti'a U r h z y raporta d'in partea comis centrali creditului suplementariu pentru caletori'a de lege projectului doue legiloru comuni project se tramitu Croat'a si SlaMajest-Sale spre voni'a l'au primitu cu ore-si cari modificatiuni nensemnate. ra alu treile-a se va admite in desbaterea

project de legi, prin cari propune modificarea unoru -i procedur'a la a. civile, d in articlulu de lege 54. schim pedep1868. Asie, amu aci inaintea mea unu projectu

de lege alu domnului ministru, prin care propune barea -lui 293., ca procesuantii obstinai*) s se sesca asiu adeca ale si fi nu asceptatu in locu cu de de la .

lege esistinte. L e g e a cu

loru, continua oratorele, impune d a respecta natiunalittile toriloru. este de cai si Se intielege, mai lipsa d'a atari

ministrului obligaiunea, ocasiunea numirei judeca deci nu pre vre-unu Intre unu

mai multu numai cu 100 fl. ci cu 1000 fl. Eu diu ministru alu justiiei, ca s 1. d'in procedur'a sa civile, ea modificarea

legea trebue respectata, deobleg desclinitu pricepu

orientale a Majest. Sale, in privinti'a sporirea baniloru de

propun

despre sistarea dieceriloru de argintu si chartia, si despre cartiru pentru deputai. Con?issiunea cu ore-si cari modificatiuni recomwttda camerei primirea

unu singuru tribunalu de a dou'a in ar' fi ajutatu mai multu justiiei,

ministru spre ace'a. Altcum la tribunalulu reg. sunt apli judectori, cari forte romanesce. altele, s'a intemplatu si ace'a, c ministrulu a numitu jude, care procepe inse nu voiau romanu. candu se a (Frumosa numeseu

stantia, s se infiintieze celu putienu cinci in diferite parti tierei ; de alta acst'a dectu cu radicarea pedepseloru de la 100 fl. la 1000 fl. ; parte s'ar' fi apropiatu mai multu la organi pre bas'a principiului de verbalitate dsu, domni spu-

stilistice a susnumiteloru project. Trecundu-se la ordenea dlei, camer'a primesce, fra observatiune, projectulu de lege despre relative la controlarea departe detoriei miste, o adopte, mai a se acorda pentru projoctele de modificarea legei, de statu. Se flotante

bine romanesce, partitele ung. a legei de natiunalitate,

lu recunosce de unguru, si Romanii de respectare unguri de judectori sub firma de

sarea

tribunaleloru

si publicitate. D'in tote aceste considrante cte am Sig. P o p u loru, eu votezu contr'a projectului de lege (sgomotu). spriginesce projectulu cestiunatu, nendu c caus*a restantieloru de proces3e consiste in p r o cedur'a scripsale. Ministrulu justiiei, Balt. H o r v t h , numerandu cuele cari au provocatu sporirea cu restantieloru de proare cu 537 suf

legi : despre inarticupestanu edifica si bursei de malulu

romani ! R a p . ) Mai vorbescu contra projectului de conclusu putatului Lazaru Dupa ace'a I o n e s c u : Lad. se adopta projectulu si Dan. I r n y i , care se si respinge. de lege despre modificarea unoru -i d'in procedur'a civile. Siedinti'a se inchiaia la 3 ore d. m. alu de

larea tribunaleloru reg. efecte cas'a,

despre favorurile ce sunt voru pre

societtii Lloyd-ului carea

B e r z e n c z e y

Dunrei, si despre modificarea legei, relative la publica tiunea legiloru. Se admite in desbaterea camerei projectulu despre statorirea de apelatiune. Iul. I n k o v i c s alu judectorilor^ este nesuficiente, baterea speciale. Dan. cu tote Ios. bitu cu I r n y i inse e contr'a centralisatiunei justiiei, projectulu din cestiune aceste primesce ci si si spune c restantiele cele multe d'in numeruu nesuficiente celu defectuosu. continua oratorele, de basa pentru desd'in sistemulu de processe nu rsulta numai numerului judecatoriloru de lege la tribunalele

cesse, voiesce a demustr immultrei judecatoriloru,

date statistice necessitatea 64 ju

spunendu, c Belgi'a

mile ptrate, 4 tribunale de a trei-a instantia lete ; Bavari'a 278 m. p., 5 tribunale 699 m. p., 17 trib. supr., 107 j u d e c , pentru 57 mii suflete ; Franci'a mii. patr., 9 trib. supr., 146 supreme 1
:

dectori, prin urmare unu judecatoriu pentru 78,009

Siedinti'a

de

la

9.

aprile.

cu 71 ju 19 mii

Numeruu tribunaleloru de apelatiune, tiene tribunale; primesce projectulu

dectori, unu judecatoriu pentru 30 mii suflete ; Hanover'a pentru 735 suflete; Prussi'a 6400 m. p., 27 trib. su \, judec, 1

Presiedinte: Paulu Somsich. Notariu : Ales. Bujdnovics. P r e bancele ministeriali: Melch. L n y a y . Dup.i, autenticarea procesului verbalu alu siedintiei cari anunin mandain pri d i n urma si dupa presintarea mai multoru petitiuni se transpunu comissiunei petitiunarie, presiedintele cia camerei, c b. Alesiu O r c z y , deputatu cerculu Ptervsr, cottulu Hevesiu, si-a depusu tulu deputatiunale ; se ordineza alegere noua. Ed. Z s e d n y i vinti'a kolcz. Col financiarie S z l i raporta camerei d'in partea comiss pentru clile ferate in privinti'a d'in Valkn-Perjamos. Se dlei, se de cetescu projectului partea sta va a tipri trei-a esarendrii clii interpeleza ministeriulu ferate de statu Hatvan-Misalesu

procesele seconeentraza la pr pu-

9853 mii. patr., 28 trib. unu judec, pentru

supr., 777 j u d e c , 1 pentru 44 mii suflete; Austri'a 5452 judec,

pentru desbaterea speciale. H o d o s i u : putienu cari inaintea s'ar' pot numai Onorabila mea, a camera ! Diu condecare a vor enumerata tote acele contr'a projectului de in locu de a se pri putatu alu nostru Iuliu argumente, de apelu. I n k o v i c i u , aduce

138 mii

Buflete, ra Ungari'a cu mai multu

de 3000 mile cu 70 judec 153 mii suf

ptrate are numai unu tribunalu

supremu

tori, prin urmare unu judecatoriu cade pre

lete ; dreptu-ace'a recomenda camerei primirea projectului d'in discutiune de basa pentru desbaterea speciale. Se primesce. L a desbaterea speciale, camer'a adopta -ulu 1 d'in projectu cu modificatiunea lui Ignatiu D i e t t r i c h , conformu carei-a numeruu judecatoriloru ordinari se sporesce de la 16 la 18, ra cei-a-lalti trei -i fra neci una modificatiune. Lazaru I o n e s e u : Onorab. camera ! la Cu privire reg. a-lu urmala esecuturea reciproca si partiale tiune despre statorirea a projectului d'in ces tribunalele roganda-0 este biuroulu

lege pentru determinarea numerului membriloru la curile Me miru contr'a c densulu, dechiara Eu, acestui projectu de lege, totu-si lu nu potu

de lege despre construirea fra garania tului a clii vicinale Trecundu-se la ordenea modificarea legei

mesce de basa pentru desbaterea speciale. domniloru, primi a estu projectu de contr'a, si a imdel de lege nici mcar' in generalitate ; eu voiu vot

ora si primescu definitivu projectele

legi relative la : regesei, modifica nu tra

despre controlarea detoriei flotante de

nu lu adoptu de basa pentru desbaterea speciale Prin acst'a inse eu nu vreu a ingreun su pedec administrarea justiiei, si pentru acea inceputu natur'a ar' trebui d'in se respingu contra ori-ce acst'a ; acum

statu, inarticularea tribunaleloru miste a se acorda societtii L l o y d ului modificarea unoru -i d'in mitu cemerei magnatiloru.

rea legei despre publicatiunea legiloru, favorurile ce sunt pestanu, de statorirea merului judecatoriloru la tribunalele procedur'a apelatiune si la

personalului

supositiune

supreme si de apelatiune, am onore a pune pre onorab. camere unu projectu de conclusu, parteni si adopta. Cuprinsulu projectului meu de conclusu tonulu :

eu dorescu si vru organi alesu-o

civile. Se

sarea justiiei, administrarea ei ctu se pote mai regulata si mai rapede dar' nu pre aeea cale care si-a diu ministru alu justiiei prin projectulu (s'audmu.) Eu, domniloru, nu potu tr'a carei-a am votezu unu projectu de lege, care nu e a l f a dectu confirmatiunea unei legi convotatu, si nu e alt'a dectu confirmatiudar' justiadministratiunea nea unui sistemu, care daca nu nimicesce cu totulu cu buna sma impedeca in multe iei (s'audmu 1 s'audmu 0si in totu ia totdeuna Centralisatiunea, su de lege

Se admite in desbaterea camerei projectulu de lege despre unu creditu suplementariu pentru caletori'a tale a Majest. Sale, statoritu cu 27,975 fl. v . a. Dupa una discutiune de legi, relative la baniloru de cartiru scurta, camer'a pro de la de adopta dieceriloru si de la la 400 orien

Considerandu, c conformu -ului 27 alu artic. de lege 44 d'in 1868. guvernulu eote detoriu a se ingrigi, ca la tribunalele d'in tiera se numesca persone de diferite natiunalitti, capabile si cari cunoscu limbele tierei ; * ) Procesuante obstinatu, dupa procedur'a civile ma giara, se numesce ecelu a care perdiendu procesulu in doue instantie, mai cutdia a apela si la a trei-a in stantia. Rap

jectulu d'in cestiune. Se primescu mai de parte projectele prolungirea pentru cursului chartia si argintu pana la 30. sept. a. c. deputai sporirea

domniloru,

800 fl.
L a ord. nea dlei urmeza modificatiunea fcuta

loculu e rea ai periculosa, dar'

122 camer'a magnatiloru la projectulu de lege blicarea legiloru comuni croate-unguresci in Slavoni'a. Se primesce. despre pu Croat'a si toriu pentru ca se potu asculta cursulu telegrafica, s i anume: Ioane F e k e t e canonicu 2 fl., aliquis 1 fl., ddtt 2 fl., Ioane Chirila cannicu 20 xr. A . Westimianu 2 fl., E . Vlas'a canon. 1 fl., Mihali canon. 2 fl., Pamfiliti Eta ce maltratri si batjocure trebue s sufere bra canon. 1 fl., Danielu Mihly comerciante 50 CE ., Benia vii romani, cari se intrepunu contra tendintieloru magi- minu Flepu comerciante 1 fl, S. Sinberger comerciante are. Ved-vomu ce satisfacere voru av, neavendu alta 1 fl., Pongratz G e r g e l y comerciante 1 fl. Danielu Istvn vina, dectu c sau luptatu pentru reesrea candidatului comerciante 1 fl., Schichl K r o l y apotecariu 1 fl., Nicoromanu. . . . cu. lau Moldovanu assesoru 1 fi., Santu, cancelistu onor. 2 fl, Bhm, controloru 50 cr., Benedek Kroly, medicu 1 fl. Mihaiu Tipografu, jude 1 fl., unu strainu seracu pentru R e v . Domnu canon. I . Chirila 20 cr., Mendl 2 fl. Conf rinti a D r . Ioane Ratiu prof. 1 fl., Georgiu Popa, proprietarii! invetiatoriloru romani greco-catolici d'in tractulu proto1 fl., Gavrile Popu, prof. 1 fl., D . G . Blasianu, prof. 1 fl., popescu de Mar'a (comitatulu Muramuresinlui) si-a tienutu Mateiu, not. cons. 1 fl., A . M . M . prof. 50 er., X . ; 5 cr., a trei'a adunare la 9 Decembre 1869, i Vadu, in loca S. Micu, prof. 1 fl., F . Marculetiu, prof. 1 fl., A . Bla litatea scolei romane greco-catolice, sub presiedinti'a. sianu, prof. 50 cr., B . Crisiauu, prof. 50 cr., D . P . SoReverendissimului Domnu Ionu P o p u , protopopulu si lomonu, prof, 1 fl., Georgiu Munteanu, prof. 6 fl., unu, inspectorulu districtului scolasticu de Mar'a, ca presiedinte, ore care 70 cr., Colbazi 1 fl., T . Deacu v . r. 1 fl., Pest's fiindu de fatia D D . invetiatori : Nicolau B a b u c i u ca 10|4 |1870. Z . C h i c h e r i a n u , telegrafistu. notariu alu conferintiei, Teodoru M i c h n e a , Ioanu Diu Iuliu V i n t i u (d'in Maramuresu), M o r a r i u , Dumitru C o s t i n u, Ioanu P a s c u , depuse cu succesu laudabilu censur'a de advocatu attu Andreiu F a u r u , Stefanu B u m b u , Mihaiu H o e a d'in legile comuni ctu si d'in cambiu. Dorimu se pro si Mihaiu O n c i a. spere in nou'a sa cariera spre binele fratiloru notri d'in Dupa ce R . D . Ioanu P o p ti , ca presiedinte, prin p tri'a lui Dragosiu 1 o cuventare plina de spiritu, n i a aretatu folosulu celu mare alu conferintieloru invetiatoresci, deschise conferintia si puse la desbatere urmatoriele siese intrebkri : a) Cari sunt principiele generali lui ? Si cum trebue acele aplicate ? ale invetiamentuV i e n' a , metodu tiele sen. cinci locuri, unui preutu i taiara vestmintele de pre elu si man'a cu care a sustienutu lovitur'a, Eu i-am ajunsu in localitatea protopreturei si acolo am vediutu una urechia a R . d. pusa pre ambitu.

Siedinti'a se suspinde pre una ora ; la redeschidere, b. Iuliu N y r y presinta estrasulu procesului verbalu alu siedintiei camerei magnatiloru, conformu carui-a mag naii au primitu, fra modificatiune, projectele de legi despre regularea Dunrei si despre supunerea la contri butiune a clii ferate de statu, ra cu privire la projec tulu de lege despre infiintiarea curtei de comtabilitate tienu strinsu la modificatiunile ce le-au facutu. Cele doue project d'antiu se voru tramite Majest. Sale spre sanctiunare, ra alu treile-a se va tipri de nou si admite in desbaterea camerei. Ministrulu comunicatinnei, c. E m . M i k , pune pre biuroulu camerei projectulu de lege despre construirea clii ferate Neuhusel-Neutr'a-Trencinu. Se tramite la comissiunea financiaria si pentru cklile ferate. Siedinti'a se inchiaia la l ' /
2

ora m.

Sinite, Onorab. D i e Redactoru !

in 2. aprile 1870.

Me rogu a d locu in colonele Federatiunei" urmatorieloru sire relative la alegerea notariului d'in Chisaeu, carea a decursu in 31 martiu st. n. P e n t r u c a on. cetitori s veda cum a potutu cad unu candidatu romanu facia cu unu canditatu magiaru intru-o comuna, cu una mica esceptiune, curatu romana, voiu descrie decurgerea alegerei mai in detailu. nainte de alegere cu una septemana, au pastu ca canditati romanulu A n c i u si magiarulu (nu magiarisatulu ? R e d . ) H i r s c h , ambii nscui in locu ; nu multu dupa acst'a inse au mai pastu doi canditati romani asemene nscui acolo, adec Rafilla si Caba. Dupa putiena pipaire s'a vediutu, c poporulu nu voiesce de notariu nice pre unu fiu de alu su, ci se concentreza mai bucurosu pre langa unu romanu strainu, de ace'a preutulu localu, diu Cornea, a conchiamatu cu una d innainte de alegere una conferintia, Ia carea au partecipatu attu poporulu cu intieligintii si in frunte, ctu si candidaii romani. Dupa una scurta desbatere, remanendu poporulu constantu *pre langa candidatulu romanu strainu, dd. Caba si Rafilla repasira in favorulu acestui candidatu spre a evita desbinarile si partidele, si asecurara pre poporu, c voru lucra d'in respoj;eri pentru alegerea lui Grozescu, c-ci pre elu lu-dor iau. T o t e aru fi mersu bine daca Anciu, alu treile-a candidatu sateanu, inca ar' fi facutu astufeliu, dar elu nu numai c n'a remasu pasivu, nevoindu a lucra in favorea unui romanu, ci a preferitu a trece mai bine in taber'a magiarului si a se lupta d'impreuna cu tote nea murile sale pentru reesrea lui Hirsch, spriginitu fiindu si de preutulu Carabasiu, care inca si-a implinitu una misiune frumosa, conformu starei sale, fiindu*c scie putiena carte, a imparti siedule oeloru ce si-a vendatu consciinti'a, su la cei cumperati cu beutura, bani si buhaiu. . . P e r i r e a ta d'in tine Israile." Pana can du, sermanule poporu, v e i asculta de prorocii tei minci noi, vendiendn-ti consciinti'a, de acei proroci asupra caroru-a naiunea a dsu si dce anatem'a ; pana candu voii voi a invenin nepriceputulu poporu si a l u jefui folosindu-ve de nesciinti'a lui ! Bucurati-ve trdtorii causei nostre, c ati reestu prin insielarea sermanului poporu nepriceputu, cumperandu convingerea lui cu bani. Nu potu s retacu espresiunea dlui Anciu, carea este de ajunsu pentru a dovedi ee platesce. Ce potemu noi ascept de la unu Romanu, care se esprime cu astufeliu de c u v i n t e : C e vrei v o i ! eu nu asceptu fericirea mea de la R o m a n i ! " Nice s nu ascepte, c-ci acelu Romanu, care-lu v a patrona, inca nu va fi demnu de stim'a natiunei. S'a lapedatu de naiune, lapedatu s fia in v e e i ! Cu finea alegerii, unu proteBtu, pentru-c n'au fostu indreptatti, ruptu prin beutura, c oficiale a comunei s. c. Caba si preutulu localu au facutu s'a primitu la votu si acei-a, cari c poporulu s'a cumperatu si coalesulu notariu nu pricepe limb'a a.

Sciri electrice.
8 apr. Asta-di se

incliiaia siedin camere c

b ) Cum si-pote - invetiatoriulu casoig unu bunu si ratiunabilu de invetiamentu ?

imperialu. Presiedintii ambeloru Se

c) Cum se imparte metodulu su form'a invetiaraentului, ori alu instructiunei ? d ) Ce insusri trebue s aiba ctra tinerimea colare ? ntrebrile ndreptate tiena inve

voru tien discursuri de incbiaiare. sen.

crede,

imper. acuma numai se va amen, r' disolva urm mai 8 una fra tardu.

verea lui

P a r i s u , senatus-consultu nu In se in temple

apr. Ministeriulu va primi in clausula, ca plebiscitele s

e) Ce procedura trebue sa observe su tiatoriulu la respunsurile scolariloru ?

f ) Cumu va procde invetiatoriulu cu colarii ineepetori in instruciunea computului mentale si cu cifre ? \ ntrebarea prima s'a desbatutu d'in partea Dniloru invetiatori Ioanu P a s c d'in Satu-Siugatagu, Teodoru M i c h n e a d'in Valea-Porcului, Ioanu M o r a r i u din j Barbesci, Dumitru Costinu d'in Giulesei si S. Bumbu d'in Desesci. Era intrebrile a 2. 3. si a 4. s'au desbatutu prin : N . B a b u c i u d'in Vadu, A . F a u r u d'in Har- nicesci, M . H o e a d'in Brebu si M . O n e i' a d'in Cracesci, in fine intrebrile a 5 si 6 s'au desbatutu d'in partea toturoru invetiatoriloru, dar' mai cu sema prin D D . N . B a b n c i U j I . M o r a r i u , D . C o s t i n u si T . ' M i c h n e a Dupa finirea desbateriloru, R . Domnu I. P o p u , ca presiedinte, luandu cuventulu a provooatu pre toti invetiatorii la procurarea si citirea celoru mai folositorie crti si diurnale romane si, cu deosebire, la Magazinulu Pedagogicu ca la cea mai buna si corespundiatoria foia pentru invetiatori. Dupa ace'a a propusu ca s se alega d'intre Domnii invetiatori doi representanti, cari la celu mai de aprope sinodu tractualu, care se va tien in Giulesciu, s representedie corpulu invetiatorescu. Cu votu unanimu se aleser Dnii Nicolau Babuciu si T , Michnea.
1 ( 1

consemtiementulu camerei,, care se va incepe in

decursulu

plabiscitului

1 Maiu va esiste libertate perfecta de presa, precum si libertate de V i e n' a , ntruniri. 8 aprile. Incercrile lui Potocki es-

pentru a face pre Rechbauer (capulu treme) nice unu contr'a Potocki. V i e n' a , s primesca unu

stngei

portfoiu nu avur inca

re.-,ultatu. Deputaii germano-boemi agita intrrii germaniloru in Cabinetulu lui

8 apr. Ministrulu presiedinte deimper. se

chiar in camer'a deputatiloru, c sen. va amena la

mandatulu imperatului. Kaiserfeld, fulminantulu schimbarea su

presiedintele camerei, aminti in discursu de inchiaiare, despre cei si insir cuele caderei

politi

partidei germanoseparatis

austriace, carea subordin pretensiunile tice poterei imperiului.

Presiedintele proroca, in

fine, camer'a a se opune cu energia inimiciloru constitutiunei si striga unu s traiesca A u s t r i a consti-

In fine, dupa ce R . D . I . P o p u a lamuritu mai tutiunea si imperatulu. multe puncte d'in legea scolastica, spunendu totu odat P r a g a , 8 apr. Foiele cechice facu cunosinvetiatoriloru cum au s proceda ca s infloresca scolele cutu, c opusetiunea pasiva a cechiloru va dura nostre romane confesiunale, nchise siedinti'a prin o cusi sub Potocki. vintare, carea produse entusiasmulu si aplausele toturoru , B e r o 1 i n u , 8 aprile. Nordd. A l l g . Ztg" celoru de fatia. Teodoru Michnea \ combate aseriunile diuariului K l n . Ztg si dce, invetiatoriu romanu. i c nu poporatiunile* di tricteloru de nordu ale
a

Schlesvigului au s decid asupr'a confinieloru,

ci

VARIETI

j Prusia.
afacere nice una

Si P r u s f a este respunsabile despre numai facia cu Austri'a, c-ci nu

acesta,

Dupa alegere inse s'a intemplatu una scena infioratoria, carea voiu s o amintescu pre scurtu, ca s cunoscemu tendintiele nimicitorie si umilitorie ale magiariloru. Doi Rafillesci se intalnira pre strada naintea ospetariei cu unu alu treilea Rafillescu, care er d'in partid'a contrariloru si d'in causa, c acei-a i imputar fapt'a de trdare, ncepur a se certa intre sine, fra inse s se bata, candu de odat intrevenira 18 persecutori si 3 co misari, cari, conformu ordinului datu de protojudele O . pentru actulu alegerei, scosera sabiele si vulnerar pre acei doi Rafillesci, inctu putiena sperantia de vietia li-a mai lasatu. Acsta intrevenire violenta a escatu una alar ma, la carea s'a adunatu una parte nsemnata de alega tori si alti streini atrai de curiositate. Dar' carea a fostu finea spectaculului? sangerri si vulnerri in tote prtile. Tinerulu si bravulu eluptatoriu, Caba, f vulnerata in

(Cum scie j u d e c a j u r i u l u p e s t a n u . ) In 7 a lunei curinte se pertract naintea tribunalului juratiloru d'in Pest'a procesulu de presa a lui I a h n contr'a lui G n t h e r pentru vatemare de onore prin una cores pundintia datata d'in Alb'a-Regia si publicata in Pesti N a p l " N r . 211, 186 . In urm'a pertractrii, presiedin tele rsume argumentele aduse de ambele parti si pune ju riului urmatorele ntrebri : 1. Contiene articlulu incriminatu d'in N r . 211, 1869 alu diuariului P . N . " calumnia ndreptata contr'a acusatorului St. Iahn, su nu ? 2. A n t . Gnther este auctorulu acestui articlu seu nu ? 3. Este prin urmare acusatulu vinovatu pentru delictu de calumnia su nu ? Juriulu te retrage si dupa una consultare de % da ora presiedin tele su anuncia, c juraii au respunsu la prim'a ntre bare cu 8 contra 4 voturi d a " ; la a dou'a ntrebare unanimu d a " ; la ntrebarea a trei'a cu 6 voturi d a " contra 6 voturi b a " . Prin urmare acusatulu este absolvatu. Ce urmare logiea ! la ntrebarea antiu recunoscu calumni'a ce contiene articlulu incriminatu si apoi candu e vorb'a de a dechiar^ vinovatu pre autoriulu lui, atunci lingu ce au scuipatu. % ( M u 11 i a m i t a p u b l i c a . ) Subscrisulu mi tienu de detorintia a aduce multiamita publica onorabililoru Domni cari au binevoitu a-mi ntinde man'a de aju1870. prin Victoru H o r n y n s z k y

esiste Da-

legtura de dreptu intre P r u s f a si

nimarc'a. F l o r e n t consignt! mazziniste. garnison'a. in In In i'a, 9 aprile. d'in Oficierii sunt

casarme, Pis'a s'a

caus'a

miscriloru

scbimbatu si politi'a si s'a oonfiscatu unu es-

Neapolea

portu intregu de

pumnarie. 10 aprile. Scirile despre

B u c u r e s c i , demisiunarea Formarea lele cele

ntregului

ministeriu ae adeverescu va intempl in d-

noului cabinetu se mai de aprope.

Bursa 5 % metall. Imprum. nat. Sorti d'in 1860 A c t . de banca A c t . inst. cred.

de Vieria 60.35 69.70 96.T12. 259.33

de la 11. Aprile. Londra Arginta Galbena Napoleond'or

1870. 123.60 120.50 5.85 9.87l,

Proprietariu si editoriu A L E S A N D R U Redactoru respund. intrim.

ROMANU

I O N U POB.UT1U.

S'a tiparitu in Pest'a

Strad'a Idoliloru N r 20.