Pest'a, Domineca,

' ocminti'a R e d a c t o r u l u i
si

10.

noemvre, 29. octomvre, 1 8 7 2 . I r . 1 0

70

Auulu alu cincilea MDCCCLXXII.

Pretiula da Prenameratiana

Cancriiiri'a Redaetianil
fl in

fttrat'a tragatortalnl [Lv n n t o x a ] , Nr. S.

Sarisorile nefranoate nn se vorn pi'inji deoatn numai de la oorespundiatir regulari - ai Fed raiunii." Artiolii tramifli H nepublicati sc, vorn arde.

FDEKATIUNEA
Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu.
Va es M e r c u r l - a , Vineri-a si Dominec'a.
28. oct.

Pre trei Inno .. . . 8 fl. . Pre iese l u n . . 6 Pre anulu intregu 12 "
B

Pentru Itouimni'a :
prua. intregu 30 Fr. = 3 0 i,ei n 6 lune 16- = 1 , " n = 8
3 8

Pentru Insertlonl
10 or. de linia,si 30 or. taos'a tini brale pentru fiesoe-oaro publicatinne separata. In loonlu deschid 20 or. de linia. Unu naeniplariu costa 10 or-

Officiosulu P. Loyd" auj aflatu ck prim'a ses 1872. siune a camerei ung. se va inchiaia cu finea lui 9. noemv. Martiu, 1873, pentru ck indata in Aprile delegaDiuariele officiose au de lucru a desmint tiunile se voru aduna in ViMin'a spre a-si incepe neineetatu faimele ce cu tenacitate se sustienu lucrkrile. Totu acestu inspirau diuariu scrie ck in despre crsea ministeriale imminente mai alessu in celle de aprope conferintie ale clubului deachistiloru Oislaitani'a. Faimele, acestea, in locu se amutiesca, ministeriulu va desemna afiacerile, cari doresce a renascu pre d ce merge in variatiuni, care de le ved deslegate in cursulu acestei sessiuni, intre care mai circumstaniale, ceea ce intaresce credin*" care inse reformarea camerei boieriloru nu se cu ti'a devenita generale despre putrediunea si pros- prinde. Acestu cadavru dara va mai vegeta in tratinnea ministeriului auerspergianu. Asi Spe- cursulu annului 1873. nersche Zeitung" publica una scrisore d'in Vienn'a, P. Loyd" indata la cte va dlle dupa cate in care se dce, ck membrii ministeriului auersper goricele sale desmintri, vine totu cu aceea-si frun gianu s'ar fi egatuitu intre sine, a sta toti te, ca si candu n'ar fi desminttu neci candu, a pentru unulu si unulu pentru toti, si estu- confirma ca fapta mplinita contractarea mprumu modu a nu lassa ca vre unulu d'intre mini tului Kerkapolianu de o cam data numai de 40 tri se essa d'in cabinetu. Acesta dechiaratiune de millione, dar cu bunele sperantie d'a se urc pana solidaritate dovedesce chiaru, c positiunea minis la summ'a ce cere acoperirea deficitului negatu si teriului este amenintiata. Unu correspundinte allu in urma constatatu. S li fia de bine si minciun'a diuariului Pocrocu" vre s scia, ck D. Koller va si deficitulu. fi numitu ministru de resbellu, c prin acesta Diuariulu Wanderer" scia mai multu dectu modalitate istetia se fia departatu d'in Prag'a. Era diuariele offciali si officiose d'in Romani'a libera, D. Goluchovschi va fi redicatu d'in postuiu seu pentru c scie despre c o n f j i c t u l u intre de locutenente (allu Galliciei) spre a pot lu R o m a n l'a s i T u r c i'a. ' Precandu, dce presiedinti'a in consiliulu noului ministeriu. Mai W." pre de una parte se assecura ck Port'a interessante dectu tote acestea si de mare inipor- ottomana au datu dovedi de rsconciliatiune cu oc tantia sunt scirile ce se respandescu despre inten- casiunea applanarii differentieloru prin Veficu effende alta tiunea curii d' se intorce la d i p 1 o m'a d'i n di cu principele de Muntenegru , o c t o m v r e (1860) si ck vechii conservatori parte se pare imminente unu conflictu intre Ro d'in Ungari'a, cu D. Sennyey in frunte, nu nceta mani'a si Turci'a. Caus'a este ck minitrii lui Ca d'a Btarul intru acesta direciune. Nu potemu inse rolu I. pretindu dreptulu de a da exequatur'a" crede, c insi-si vechii conservatori ung. n'ar fi consuliloru strini aocreditati langa guvernulu ro mai multiumiti de resultatele cascigate prin pac- manu, pentru care pkna acum trebuia s se cera tulu dualisticu d'in 1867. dectu ca s doresca nvoirea Sultanului, Inse ChahilupagTa, mimstruiu ar .uw t r i u r u r c t u n vre curuecr T r a a r boiil e i t t t o r o e r e n , W diplcra*' <T'.n v r w * ~ t,'. ditiune a se invol la aeest'a. De aci conflictulu. favorabile supremaiei magiare si carea mai tiene socotela si natiunalitktiloru, deci numai cu re- (Vedi scirea telegr.) De se reduce la acestu inci servele, in asta privintia preanaturah, trebue s dente, apoi trebue se fericitkinu pre brbaii de primimu scirile imparteste de diuariele ceho-slavice statu actuali ai Romniei, pentru patriotismulu si correspundentii loru, cari precum, se vede, bucu- loru. Multe peceate li s'ar ierta, pentru c multu rosu credu si respandescu ceea ce dorescu. Am ar' iubi ei independenti'a Romniei, daca acest'a ar' fi caus'a demissiuni loru. Guvernulu Romniei dori si noi, ori ce schimbare, ce ne ar' duce cu s nu primesca si p nu recunosca pre neci unu unu passu mai nainte cktra federalismu, dar' nu consule care ar' cere de la Constantinopole exequapunemu temem pre tote scirile mai vertosu isvotur'a, si ecca lucrulu finitu. Impertinenti'a consu rite d'in illusiuni. Lupta indefessa a toturoru cel liloru au devenitu nesnferibile, trebuesce c s nloru nepastuiti prin sistemulu actuale, si pana cete, si cum ? numai prin respingere, alta limba acum binisioru discreditatu, este singurulu mediuimpertinenii nu pricepu, dectu daca li-se dk cu locu care ne va duce de siguru la limanulu doritu. pumnu in nasu, cellu pucinu neamtiulu, scimu Ministeriulu ung. au facutu proiectulu de lege d'in esperientia, c numai atunci se omenesce si despre regularea administrativa a scauneloru d'in se roga de ertare. fundulu regescu d'in Transsilvania, si in scurtu are s-lu prsente Camerei. Diariului ung. Magy. Politica* impartesiesce in liniamente cuprinsulu In siedinti'a d'in 3 . noemv. a. c. a commissiunii finan acellui proiectu. A-nume : Municipiele sassesci se ciarie s'a contiunatu desbaterea a supr'a bugetului ministru sustienu si pre viitoriu in statulu de pana acum! Scaunele, d'impreuna cu cetktile (orasiele) re- lui de instrnetiune. Pentru educatiunea poporului s'a stavritu gesei de pre territoriele loru, voru forma cte unu 990,000 fl. [cu 438,000 fl. mai multu c in 1872.) La po municipiu. In fruntea toturoru municipieloru sitiunea de 500,000 fl., pentru zidirea de scole comunale, stk corniele sassescu !" cu drepturile unui comite s'a escatu vina desbatere a supr'a procdure! inspectoriloru supremu (prefectu). Municipiele sunt subordimte colari, cari in ultr a-zelulu loru se nesueau a preface co de a dreptulu ministrului. Cerculu de activitate alu lile confessionale, in comunale ; si a ademeni spre acst'a universitii sassesci !" se marginesce eschisivu la comunitile besericesci prin apromissiunea ajutor iului statului \ administratiunea averii natiunali" (!?) firesce acest'a dara despre cvmunittile, cari n' aveau neci unu felu de scola sassesca si numai aassesca. Ecca dreptate ungu- nu-si pr bateau capulu,, Consecinti'a naturale a acestei p r o resca ! Statulu in statu remane, naiunea sassesca cdure este, c mplinirea aceloru promisiuni consta statului separata assemene, dar' dreptele pretensiuni alle sacrificie enorme, ra cultur'a poporului nu casciga nimic'a, Rloru, majoritatea tierrei se tassedia de separatis- fiindu c scolele confessionale bune se straforma in comunale mu, de nerecunoscere a ideei de statu etc. Da, pre mai putienu bune si acolo, unde nu sunt de locu scole asta caile magiarii neci candu nu voru cascig poporane, statulu n'a ziditu inca pana acum'a neci una scola ! Pentru instruciunea adultiloru s'au preliminatu 70,000 pre romani de amici ai ideei de statu ungurescu. fl. Eesnltatulu acestei instruct. este imbucuratoriu ; numerulu Dreptate egale pantru toti ! adeca : au incetarea extrawursturiloru" unoru fraciuni nensemnate, partecipantiloru de la 1 8 7 1 1 8 7 2 s'a incincitu si, relative, au egali drepturi autonomice pentru naiunile d'in consta mai putiene spese, fiindu c preutii, professorii, invetierra, altmintrea pace nu va fl in timpulu timpu- tiatorii, cari s'au ostenitu a da aceste instruciuni, capetau riloru. Dualismul, pana si cu procleii de sassi 3 fl. v. a. remuneratiune dupa fia care adultu, daca i-au pre socotel'a majoritktiloru, dovedesce destullu de invetiatu a scrie si ceti, era daca i-au instruitu si computuln evidentu tendintiele celle crestinesci a magiariloru. atunci 4 fl. de unu adultu. Abcedarie s'au tiparitu 280,000 Magiarulu cu nemtio sassulu remane frate de cruce unguresci si s'au vendutu 257,000 esemplariej; germane 60,000 spre esploatarea si mpilarea Romanului, care au s'au vendutu 5 0 , 0 0 0 ; slavice 20,000 |s'au vendutu 6 , 0 0 0 ; contribuitu, c ori care altulu, spre sustienerea pa rutene 10,000 s'au vendutu 2 8 0 0 ; in limb'a romanesca t i triei cu averea B cumpu sngele seu. Acestu sn prite 10,000 s'au vendut 5700-, in limb'a vendica tip. 10,000 ge striga la ceriu 1 Si Cainu nu va pot incungiur vend. 1 0 0 0 ; serbesci tip. 5000 vend. 3800 esempl. Vedienpen'a divina de nu va repara reulu facutu lui du-se ctu de putienn se caut manualul didactice tiprite in celle lalte limbe, a fara de cea mag. seu germ. comiAbelu si de nu va incet de a l u sugruma.
r

siunea d'impreuna cu miuistmlu sunt dejopiniune, c s se distribue gratuitu pre la scolele respective.

aceste

Pentru museulu d'in Pest'a s'au preliminatu 90,700 fl. [cu 5300 fl. mai multu c in 1872.] Pentru edarea de isvore istorice si monumente ung. 20,000 fl. Pentru stipendia musicali 2,500. Cu totulu pentru scopuri preliminatu 223,500 fl. v. a. universale de cultura s'au

Positunile urmatorie s'au trecutu c spese ordinarie in bugetulu ordinariu, si anume ajntoriale de statu pentru osebitele confesiuni si a nume : pentru beser. gr. unita 99 000 fl. ; luterana 36,000 fl. ; elvetica 65 fl. greconeunita 100,000 fl. unitaria 5,000 fl.; israelita 5,000 fl. summ'a 300,000 fl. Pentru institutele de invetiatura s'au preliminatu 621,700 fl. intre acestea si pentru gimnasiulu romanu aVin Brasieu 4,000 fl. s'a trecutu in bug. ordin.

D'in list'a innaintatiloru, continuata in foi'a offic. scoemu inca pre urmtorii : Emilianu Davidu, d'in statulu m a joru, Calimanu Duc'a si Petru Cuculu coloneii titulari Al. Guranu, f. colonelu, de brigadieru alu despartiementului alu doilea de pedestrai la regimentulu 1 alu mare ducelui de Baden, decoratu totu odata cu ordinulu lui Lepoldu pentru eminentele sierbitie dovedite pana acum'a. Innoceniiu Basarabiciu colonelu. Iosifu Seracim, majoru. Ionu PopppCampeanu, cpitani de cl. I. Georgiu Lalescu, Emiliu Popu, Nicol. Rackiasiu, Lazaru Rudanu. Georgiu, Ursu de Margina si Ilia Secasianu cpitani de cl. II.
s i L u c 1 a i

Ministerinlu

de

agricult.

industr. si cemerciu datu

Ire crauTe"inlierre estem, pasporturi, pre langa celu ungurescu si in traucr gciraana perfecta, de ora ce fiindu pasporturile numai unguresci, crdurile de vite cornute se mana indretru de la confinie spre cea mai mare dauna a proprietriloru.

Starea colerei, dupa reportulu offic d'in 8. noemv. este urmatoria: De la 4 8 no.^mv. in Bud'a s'au ivitu 115 ca uri, intre ostai 1 1 . cauri. In Pest'a s'au ivitu 4 1 . cauri.

Gamer'a representantiloru Ungariei.

S i e d i n t i'a de 1 7. noemv., 1872. Presiedintele B i t t deschide siedinti'a la 10 oro d'in d si dupa verificarea processului verbalii comunica, camerei c Ernestu V 1 a d r , alesu deputatu in cerculu Oravitiei, si-a presentatu litterele credentinnale, cari se transmittu la comisiunea verificatoria permanenta ; mai departe annuncia, c deputatulu Basiliu B u t e a n u , alesu in districtulu Chiorului, si-au depusu mandutulu. Presiedintele va ordona elegerea nouain cerculu respectivu. Adamu L z r interpelledia pre ministrulu de interne, daca are cunosciutia, c in Transsilvani'a se afla inca invigore unu interdicii, dupa oare nu este iertatu a se porta a r m e ? daca d'a, apoi cugeta diu ministru a sustien si mai departe acestu interdictu, su voiesce a-lu delatura ? Interpellatiunea se prsenta in scrisu ministrului concerninte. Ignatiu H e l f y roga pre membrii guvernului c s p r e presinte camerei unu planu despre totu ce ar' av de lucru in sessiunea cnrrinte, pentru c camer'a s-lu desbatta si s stabilesca ordenea, in care aru fi d'a esecut agendele cele mai importante alu sale. N i c u l i c i u este de prerea, c diu Helfy s-si ledie dorinti'a in forma de propunere si so presinte in E. S i m o n y i observa, c este i:su parlamentariu, adressa astfeliu de TOgri ctra guvernu ; acestui-a dupa aceea in voia libera, d'a le implen seu ba. formuscrisu. d'a se i sta

Camer'a trece apoi la ordenea dlei si alege cincispre-dieci barbati de specialitate in comisiunea ce este d'a se esmitte pentru desbaterea prealabilea projectiloru d legi militari, si cu acest'a, Presiedintele redica siedinti'a la 12 ore totu-odata anuncia, c siedinti'a prossima in 1 1 . noemvre. 15 minute si tien luni se va

432

B e langa Sabiiu.
Unu uventu eu referintia la scol'a si beseric'a greco resaritna ef in Archidieces'a.
Principiis obsta, sero medicina paratur. Principiulu acestu-a mare pedaggiai, e unu principiu, carele, de-s s'au usuatu de ctra cei mai vechi pedagogi i filosofi, totu-si adeverulu celu mare lu-contiene in sine pana asta-di si va fi contionutu pentru tote veacurile, c-ci, .reulu,' attu pre campulu celu vastu alu crescerei si educatiunei, ctu si cu privintia la tote referintiele vieii omenesci, de ctra cei competeni trebuie stirpitu totu-de-un'a pana nu prinde radecina afunda, daca e c astu-feliu s nu pota patimi unu poporu ori o naiune. Domnule Eedactorn ! Aduncu petrujsu fiindu singuru numai de adeverulu acestu-a forte mare, cu totu respectulu cuviintiosu, mi-iau libertate, cu referintia la intemplrile d'in vieti'a nostra constitutiunala besericesca si si csolastica a face nisce reflessiuni : In dlele trecute in septemvre a. c. amu cetitu in .Herrn. Zeitung*, corespondintia intitulata : .Cultur der Ro manen im Oberalbenaer-Comitate.* in care se areta, c preotulu d'in Palodiu, precum am vediutu in Telegr. Rom. facutu de curendn si Adm. protopopescu, Teofilu G h e a j n, s'au nchisa de ctra pzitorii compului in staulu cu vitele, c-ci n'au voitu a plti pentru vitele sale, cu unu cuventu, corespondintele d'in H. Z. areta c ctu de miserabilu sta poporulu romanu cu cultur'a si crescerea in eomitatu. .Herrn. Zeitung* califica prin acst'a nu numai pre preotulu si adm. prot. Teofilu G h e a j a, de omu fra ca racteru preotie8Cu si fra vdia naintea comunei sale P a1 o s i u, dar pre intrg'a preotme gr. resarit. si pre in tregu poporulu d'in Comitatulu Albei sup. i califica de omeni fra leaeu de cultura, de omeni adui d'in munte, precum vr s se esprime Herrn. Zeitung.* Noi nu scimu, daca domnulu adm. prot. si preotu T. G. au pattu-o asi de ctra poporenii sei, de nu va fi ade veru corespondinti'a d'in H. Z. si de se va adeveri eontrarinlu de la : , d e unde e focu, ese fumu", bine va fi, r daca nu , H . Z.* au trasa o brzda nestergivera pre obrazulu toturoru romaniloru si preotiloru rom. gr. res. d'in co m i t Alb. sap., in ctu, candu ne vomu ntlni cu magiarii si saii, si cu deosibire preoii, vomu trebui toti s punemu capetele in pamentu, si s cugetmu : domne deschide pa mentulu. . . . D'in acestu motivu prea ponderosn, parintele Gheaja . . . . < . > . - ' " se intielege de sine daca se simte neatacatu pentru ooiamnio si vatemarea grea de onore contra , H . Z.* su contra incusatorelui, si in modu c acestu-a s se rectifice pre sine naintea lumei ntregi de omu nevinovatu si fra
4 1

pata, c-ci in altu modu, attu preotmea intrega ctu si romanii comitatensi devinu risulu si batjocur'a publica naintea sasiloru si unguriloru. O batjocura mai mare c aceea a scrie H. Z." c unu preotu rom. au fostu inchisu cu intentiune" in staulu cu vitele, unde mai pote fi ? ! ! Va s dca, de aci inainte preotmea nu e secura anu o pt eu omenii sei, cari d'in intemplare, preste totu, sunt totu romani pzitori de cmpuri, dcu, nu e secura, o mergundu vre-unu preotu pre langa staululu viteloru, s nu amble inchisu cu vitele. Candu s'au mai audtu ac st'a si cine au mai audtu ? ! ! Candu parintele desu pomenitu, ar fi suferitu astfeliu, pre unu atare fra-de-lege trebuia s lu-de in man'a ju decaii numai dectu, r' pre de alta parte in poterea s.s. canone, unu atare omu sacrilegu* asia dcundu, -tre buia s fia escomnnicatu cu totulu de la impartesrea cu cele snte pre unu tempu ore-si-carele, dictatu de canonu, c asi s servsca altoru-a 4e essemplu. Bietulu poporu rom., carele cu dorere cauta s me e s primu st cu cultur'a inderetrulu altom naiuni, nu siaduce amant ulu aminte, c in tempii cei mai grei si mai asupritori candu elu, romanulu, c sclavu se oirior de domnulu seu, si capulu i se plate en 24 de zloti s. a. dcu nu si-aduce aminte, c in atari teropuri si mai grele, preoii singuri au fostu, cari au mai potutu pastr religiunea si limb'a natiunale in beserica, c-ci altu-feliu astadi n'amu mai fi poporu rom., Ddieu scie cum ne-amu mai numi de ctra altii, si acum unu prapaditu de romanu irritatu de altii, s aduca batjocure asupr'a Preotimei ? ! ! Domniloru! S nu ne miramu tare, c | poporulu d'in opinca, imbetatu cu rachiu, devenitu in stare mai dejositoria c dobitoculu va fi comissu asi ce-va, nu, c-ci s ne uitamu la intielegintia, su mai bine dsu, la acei-a cari voiescu s trca de omeni inteligeni si de ocarmuitori ai natinnei si besericei. Ore de una multme de ani incoce n'au duratu si intre acesti-a prin foi o certa continua poli tica si confessiunale, ba cte-odata acsta certa degenera in termini tare dejositori, si unde amu ajunsu cu tote acestea asta-di, unde e fericirea poporului romanu ? ! ! ! r' apoi, c bietulu poporu romanu inca nu e cait i, de unde vine ast'a domniloru ? Cine e caus'a ? caus'a e preotmea si invetiatorii, c nu si-dau strdania intru cres cerea si educatiunea poporului seu, dar' c a u s a c a us a e cine e domniloru ? Organele mai innalte de supr'aveghiare preste scola si beserica unde s intielegu si protopopii, c-ci, ce vedemu in viti'a nostra, de candu ne obicinuimu a o numi : . v i e t i a constituionale t o n r i c A M A " intrfihn ne videmn ? Unu chaosu mare. omniloru, asi s scii cei ce ati practisatu ctu de pucinu acsta vietia, constituionale in beseric'a gr. resar., dar' cei i e ati practisatu-o d'avalm'a cu poporulu, nu cei cari ati facutu legile pre charthia, fra de a cugeta la mass'a

poporului fra cultura, carele inca n'au invetiatu de nicaiuri a cunosce, c ce e dreptulu in beserica, si pana a nu avi nece idea despre acst'a, lui bietului poporu, fra luminare i s'au datu in mana dreptulu ia beserica s lucre de pelea besericei, scolei si a preotului ; lasa apoi c cestui d'ia urma i maresce simbri'a minuuatu, respunda preoii d'ia archidieces'a gr. resaritna ! ! Dar' apoi venindu mai d'aprope, ce platescu sinodele nostre de pre la dominec'a Tomii in tolu anulu t Se totu facu dispositiuni fra de a le mai pune cine-va in lucrare. Unde e pusa in vietia regularea si dotarea invetiatoriloru si a preotiloru amesuratu aceloru dispositiuni, mane poimane nu mai avemu nece invetiatori, adeveratu e domnilor ? ! c-ci unu invetiatoriu nu pote traf cu salariulu de 6080 seau 100 fl, v. a. uitati-ve in concursele d'in Tel. Rom.' dar' apoi cele cu sutele ce nu se mai escriu cu 20 30 fl., si apoi e de poftitu c unu atare invetiatoriu se tiena scola dupa lege 89 luni ! ! dar' mai bine pote tien scola unu atare invetiatoriu ? ! ! ! nece-odata. Unde e regularea parochieloru, a lefiloru invetiatoresci si arondarea protopopiateloru ? etc., etc., cari tote-su cestiuni mari, si pre care lu mea le atepta s se realiseze in interesulu culturei si alu luminarei poporului, dar' vorba multa si isprava c in palma, de aceea se fia cu ateniune buna domnii depu tai, c mergundu astu-feliu trebile, poporulu nu li va mai face colecte, se merga la Sabiiu. Totu organele supreme besericesci d'in Archidieces'a gr. resaritena ar' trebui s fia cu mai mare circumspectiune in interesulu culturei si alu luminarei poporului c-ci d'in Sabiiu resare numerulu preotiloru c canep'a pre tota du'a in tote prtile, pre candu dispositiunele sinodali mergu intr'acolo : a se reduce forte tare parochiele si numerulu preotiloru c aeesti-a s pota trai, dar' dorere ! c dispositiunea si legea remanu numai totu pre chartia, vorbe gole. Apoi, ce cualificatiune posede preotmea d'in Archiedecesa ? avemu proti cu norme cu I, II, III. el. gimn. ave mu si protopopi totu cu att'a cualificatiuno, ba asta-di aflmu la cursulu teologicu d'in Sabiiu normalisti st cu I. cl. gimn. 2. seu trei clase elu multu, 6a si prottpopi inca asta-di se facu in Arehiediecesa cu attea clase I ! Acestea sunt adeveruri faptic >, si cine voiesce mai de aprope a se convinge, caute si se va convinge pre deplinu. Apoi traindu in astu-feliu de imregiurari, cum se inaintede poporulu in cultura si luminare ; cu ce obrazu si-pote o atare preutme pretinde drepturi de la strini p. e. poriuni canonice in asemenare cu preoii gr. cath. rom. cath. si evangelici etc., cari toti sunt absolui si omeni inteligeni ? ! Cum pote dar' as cepta preotmea nostra c s fia respectata de altii, candu ea nu merita respectu ? ! Organele supreme besericesci s se uite in ce tempuri trimu vis-a-vis de alte popore si coafessiuni, c-ci de la Preotme se ascepta asta-di forte multu - si s stirpesca reulu d'in radecina, c-ci pana

Studie d'in istori'a naturale.

Pescii. Am facutu amintire de multele folose, cari ni aducu pescii, si um aretatu marea nsemntate ce au aceste animale pentru omenime. Dreptu aceea credu, c avemu destule motive a inveti constitutiunea loru corpulara, ctu si modalitatea vietiei loru ; urmatoriele sre ni voru d desluirile necesarie. Pescii sunt unicele animale, cari numai in apa potu se vietiusca. Corpulu loru e in form'a unui sulu la ambe capetele mai subtre, numai doi-ochiulu [Scholle] Platessa" alu carei-a corpu e latu si la medilocu redicatu, face esceptiune. Pescii respira prin urechi, au snge rece. Corpulu loru e acoperitu cu soldi asupra caroru-a se afla unu licuidu lipitiosu. Numai pucine sunt acelea specie, cari au soldi mici si fini, si caroru-a lipsescu soldii cu totulu. Pescii sunt de doue genuri si anume de secsulu masculinu si femininu. Progeneratiunea seu propagarea pesciloru se intempla prin oue, numai forte pucine specie sunt, despre cari se dce, c fata, de esemplu tipariulu s. a. Femein'a are in pntece (burta) doue ovarie ce contienu una mulime de oue (precum am amintitu mai nainte ; dieci, sote de mii si milione) Ouele sunt forte mrunte si constau mare parte d'in galbenusiu, acestu-a e invescutu in una pelitia fina si subtre si asupra acestei-a e epiderm'a. Ouele puse sub microscopu se vedu a fi compuse d'in nisce sgrabuntie. Barbatulu are in locu de ovariu doue ghindule albe si lungaretie, cari sunt pline de una materia alba, ce se numesce lapte. Pre timpulu ouatului (dupa speci'a de pesce, tomn'a iern'a su primaver'a) su dupa cum dce poporuln: pre timpulu bataiei, pescii parasescu locurile loru de mai nainte si se arta mai multu in faci'a apei ; foculu seu dragostea progeneratiunei, acestu impulsu prea-poternicu alu creatiunei i face a-si schimba natur'a, c-ci pre acelu timpu i vedemu alergandu cu sutele in susu si in diosu, invertindu-se, sarindu, cu uuu cuventu, natur'a loru muta si liniscita se preface acum intr'o veselia mare si acest'a i pune intr'unu jocu continuu, ba, ce e mai multu^ vedemu c tote cele-

lalte semtri precum : audiulu, vederea, sunt tocite seu amoitte pre acestu timpu. Acestu-a e timpulu favoritu, si de pes cari multu doritu, c-ci vassele loru se incarca cu iutila, ba mulimea venatului le face a se ineovai, ra pungele pescariloru a se impie. Joculu, su cu adeveratu cuventu, fericirea ast'a a pes ciloru tiene pana atunci, pana candu femein'a si-a golitu ovariele de mulimea oueloru, ra barbatusii ghindulele de greutatea laptelui. Pstrvii si pucine alte specie de pesci se freca cu pantecile de petri, c asi s se descarce mai cu nlesnire. Oule sunt productive dupa ce ,-j'a fructificatu prin laptele brbatului, si spre acestu scopu pre timpulu bataiei sunt feineinele urmrite de una multme de masculini ; la unele specie femeinele saru de odat cu barbatusii iu susu, si in saritur'a loru si-atingu pantecile la-olalta ; la pescele Mihaltiulu" s'a observatu una mpreunare formale, a-nume s'a aflatu femein'a cu masculinulu impreunati si corpurile loru legate de-olalta prin i;na panglica, care se formeza prin segregarea unei materie galatinose. Dupa-ce s'a descarcatu femein'a de oua de locu emite (slobode barbatusiulu laptele si prin amestecarea aces toru materie se fruptifica ouele. Cu ctu sunt impregiurrile mai favorabile, adec ap'a mai lina, si cu ctu masculinii dau lapte mai multu, in acea proportiune si fruptifitsarea oueloru se face mai perfecta. Cele luai multe specie de pesci, dupa ce s'au desiertatu de oue si lapte, Jasa acesta sementia fra cea mai mica ingrigire (intimplarei), numai pucini pesci sunt, cari ingrigescu si padiescu clocitur'a pana la desvoltarea puiloru.; ba despre Casterosteus aculeatus* (Richling) ni nardia Diu Siebold, c face cuibu anume, si acolo descarc sementi 'a ; ra barbatusiulu sta preste totu timpulu clocim de paza ; totu Siebold ne asigura, c aflandu unu cuibu a acestui pesce voi s apropie unu bastonu de elu, inse barbatusiulu se reped cu mare furia a supr'a loi, voiudu a aper clo citur'a [puii.] La ouele iruptificate incepe pieluti'a dintre galbenusiu si epiderma a se ingrosi, si se preface in albusiu. La ouele de pesce bescuti'a embrionata se afla in mediloculu galbenusiului, inse dupa fruptificarea oueloru apare la marginea lui. Pre d ce merge aest'a se maresce, apoi incepe a se tulbura, si omulu deosebesce in ea nisce fire, cari nu sunt altu ce-va, dectu eelule, d'in cari

se formdia corpulu puiului. Asi fiindu, se 1. tiesce totu mai multu preste galbenusiu. Dupa 10 dle se vede oulu petrunsu de una linia alburia, dovda despre prosperarea clociturei ; dupa 30 de dle se marchza puiulu binisioru, incepe a se cunosce loculu capului si alu altoru organe. Dupa 40 de dle capulu e formatu si se cunosce loculu nasului si alu urechieloru, ra numai dupa 60 de dle sparge puiulu epiderm'a, va se dca, pescutiulu iese deplina formatu. De si s'a spartu oulu, totu-Bi restulu ce mai romane si anume galbenusiulu invescutu in peluti'a sa remane aternatu de pantecile pescutiului, si ast'a, pentru-c in primele dle pescutiulu se nutresce d'in galbenusiulu ce a remasu, si numai dupa ce pescele a suptu totu galbenusiulu se deslipescu pelutiele de pre pantecile lui. Inda(a ce a spartu pescutiulu epiderm'a merge des voltarea si crescerea lui eu multu mai rapede, pentru-c influinti'a aerului i ajuta a asimila cu iutila galbenusiulu ce a remasu. Pana ce mai are persecutiulu galbenusiu e ori si ce nutrire de prisosu, si pote s fia, pentru sanetatea lui numai strimtorirea, si ast'a prin gazurile ce s'aru desvolt la putredrea materieloru. Cadiendu besc'a de la pntecele pescutiului, crescerea si desvoltarea lui e cu attu mai ra pede, cu catu nutrimentulu este mai abundanta si mai alesu. Amu aretatu modulu despre procederea naturei in prefacerea oului in puiu, si voiu urm a face ana scurta descriere despre mteriorulu corpului acestui-a. Firele cari se observa mai antiu in bescuti'a embrionala nu sunt alt'a, de ctu urdiel'a nerviloru. Nervii creeriloru si acei-a de pre langa madu'a spinarei sunt forte groi. Nervii sunt aeele organe, cari percurga corpulu pesciloru d'in crescetu pana la coda. Prin nervi se respandesce productulu, carele ajuta, precum amu vedi,itu, formarea ctu si desvoltarea corpului loru. Alturea cu nervii percurge corpulu pesciloru saculu madulariu, si este asiediatn pre langa srulu spinarei, c-ci la pesci nu e srulu spinrii compusu d'in assa gaunose, c la alte animale, prin cari apoi curge madu'a. Arteriele si vinele an isvoruln loru prineipalu in animi si de aici sunt respandite in totu corpulu, c unele prin cari circuldia sngele. Anim'a consta d'ia doae parti, un'a cea dinainte, gi mai mica, numita camera, alt'a mai mare, anticamera numita.

4331
atunci nu va fi dotata neci preotmea gr. resaritna, dar' nece nu merita a fi dotata in rendu cu cele-lalte confes- ! uni, dar' va ii batjocurita chiaru de poporulu seu, precum ! videmu. J Sapieni sat. Unu romanu ortodocsu. seu in liniamente generali. Cu essaminarea detaiata a re portului s 'au insarcinatu membrii Sim. M a r g i n e a n u , Vil. H a n g e a si Ionu C i u c i u , cari voru comunica membriloru resultatulu essaminrii in prossim'a siedintia prima septeman. si voru propune, daca este su ba c nu mit'a comiBsiuoe se capete absolutoriuhi. Si cn acestea s'a inchiatu prim'a sied, gener. ordinaria. Ser'a apoi a urmatu o petrecere cordiale, la care au p irtecipatu mai toti membrii. Cntrile, conversriie amicale si toasturile n'au lipsitu. Er bucuria generale. S'a inchinatu intru nflorirea patriei, prosperarea naiunii si a societtiloru de lectura, intru sanitatea presiedintelui, a vice-presied. a Metropolitiloru si a mai multoru brbai distini ai (Naiunii romane. Innainte de mediulu nopii s'au departatu apoi toti intre stringeri de mana cordiali. De provedinti'a, c acestu inceputu imbucuratorin s nu si-schimbe faci'a preste totu annulu, si neci candu intre tenerimea romana d'in Bud'a-Pest'a. V a 1 e r i u. magiara nu le afla demne de a aminti cellu pucinu cte-va trasure d'in istori'a loru trecuta. De vomu asemen mai departe pr-inaltulu rescriptu, care s'a publicatu cu ocasiunea desintiarei regimenteloru d'in Varasdinu, cu celu emisu pentru regimentele coufiniare banatice, indata vomu ved, c nu s'a mesuratu tota cu aceea-si mesura. Acolo vedemu pastrandu-se numele regimentului si istori'a lui si altele, aici nimicu, curatu nimicu ! Arapulu si-a implinitu detorinti'a, arapulu se pote duce. S ne fersca Domnedieu, c acesta procedura a nu se resbune inca amaru.*) X.

Pesta, in noemvre 1872.

In S. noemv. dupa cum se anunciasse la tempulu seu i in acestu diuariu, s'a tienutu prim'a siedintia generala ordinaria, in care membrii societii de lectura d 'in Bud'aPest'a P e t r u M a i o r u ' , s'au constitaitu si pentru an. scol. 1872/3. I n 2 7 . ai 28 oct. s'au tienutu duoe sied. gen. estraordinarie, in cari d'in nou s 'au desbatutu statutele societii, de repetite ori respinse de ministe riulu actuale ung. Motivele tote si totu de un'a, pentru cari nu se aprobau statutele, au OBtu in mare parte numai nodu in papura. Despre adeverat'a cansa, pentru ce nu voiesce acestu constituionale ministeriu ung. s approbe statutele unei societi, nu cu tendintie si intentiuni politice, ci cu scopuri de totu innocente si sublime de cultura si d'a se desvolta in conoscientiele limbei materne romane, tenerimea romana d'aici, numai in cestu annu de grea tentatiune s'a potutu pre de plinu con vinge. Este adeca in statute unu paragrafu, in care se dce c : membru alu societii Petru. Maioru"pote fi fia care cive romanu d'in provinciele de sub coron'a sntului Stefanu. Ministeriulu, neapprobandu statutele, pretinse, c numitulu paragraiu s se redactedie astfelu: membru pote fi fia care cive magiaru de limb'a romana de sub coron'a stlui Stefanu.' Comisianea de trei primisse acesta modificatiune cu doue voturi contr'a unulu. In plenulu adurii inse, ineingundu-se o desbatere viua si serioga a supr'a reportului comissiunei, membrii, avendu banuiele, in fine primir cu 25-contra 5-voturi s si acestea de (opportunitate) si redicara la valore de conclusu propune rea satisfacutoria: membru alu societ. pote fi fia care cetatienu de naionalitate romana d'in Ungari'a si Ardealu." Totu cele-lalte modificatiuni de pucina importantia ale ministeri ului se primir c nesuperflue si acceptabile. Statutele, astfelu modificate, s'au substernutu de nou ia buna credintia ministeriului de interne. Vomu ved. In 3. noemv. apoi s'au constituitu societatea, alegundu-se d. d. Josifu V u 1 c a n u, d'in nou intre viue acclamatiuni si cu unanimitate, de presiedinte; Gavrila M i h a 1 i de vice presied. Arone H a m s e a si Ionu O p r e a , notari; Ionu P a n e a, bibliotecariu; Grui'a L i u b ' a , cassariu si Petru 11 i e s i u, controloriu, toti cu maioritate de voturi si dupa formalitile recerute. Comissiunea de trei, nsrcinata cu agendele societii de preste tempulu ferieloru, presinta dupa aceea reportulu

Bereseulu-de-susu, 25. oct. 1872.

Onorab. Red ! In Nr. 94. Fed." fiindu subscrisulu de unu anonimu subcodreanu, luatu la trei parale pentru prefacerea scolei confesionali de aici in scola comunala ; m a fiindu cu ore care malita acusatu cu neimplinirea oficiului de pastoriu sufletescu ; pre lauga tote c conscia mens recti famae mendacia ridet* d'in detorintia ce amu ctra onorea mea atacata si chiaru ctra adeveru si dreptate : cu permisiunea onorab. Red. veniu a face unele reflesiuni rectificatorie la aseriunile estravagante si spresiunelo p tulante ale numitului corespondinte. Cine e corespondintele nn multu mi-pasa, de si credu c a-lu gacl nu mi-aru fi greu ; dar' nu voiu se cercu, c cine a scrisu, ci voiu s ieu la desbatere, ceea ce au scrisu. C pre corespundinte lu-a surprinsu una mirare d u rerosa, credu ; c-ci dorerea si eu o sentiescu ; dar' candu dsa, pre langa o deplina necunoscintia a impregiurriloru vine a me invinovat pentru acsta intemplare, e in ratecire forte mare, si cu una nvederat malitiosa intentiune vine a - m i detrage spre nu scia a cui folosu. Eu, dragulu meu corespondinte, m'am espusu pana la cele estreme pentru sustienerea caracterului confesionalu alu scolei d'in Berseulu-de-susu, dara c nu amu potutu rees invingutoriu, nu e vin'a mea, ci e intentiunea cea mai neinvingibila a legii de instruciune d'in anulu 1868 Art. XXXVIII, care lege, credu, c si dta o cunosci destula de bine, si dupa care de va reman in vigore si se va aplica cu rigore, precum s'a intemplatu aici, mi-s pare c preste pucinu noi romanii (dorere) abi vomu av, numai de leacu, *) Am vre s cunoscemu ce felu de fericire perdnta deplangu bravii granitiari ? Una suta de anni au statu sclavi sub verg'a cea de ferru a neamtiului, carele dreptu resplata pentru sngele versa.u i arunca asta-di in direciunea magiarului. Administratiunca civile este totu-si de preferitu administratiunii militari, apoi fiii lui Marte s nu fia lassi, c fraii lor.i d'in comitate, d'a nu se folosi neci macaru de drepturile acelle pucine, cele d vitreg'a constitutiuue a tierrei. R d.
e

Cransebesiu, 31. oct. 1872^

Asta-di s'au adunatu mai pre urma officiera regimen tului nostru de pana acum confiniariu romano-banaticu in Caransebesiu, spre a petrece mpreuna in calitatea loru de pana acum, c officieri ai acestui regimentu, timpulu celu scurtu, ce i desparti de 1. noemvre nou, du'a desfiintirii regimentului. Dispositiunea spiriteloru er forte seriosa. Acsta se vede pre faci'a tofuroru-a ; si cum pote fi altmintrelea ? Legatur'a, care lega pre officierulu confiniariu de regimentulu seu, este cu totulu necunoscuta officieriului de linia. Officierulu confiniariu, nascutu si crescutu in regi mentulu seu, lu-cunosce d'in fraged'a tinerime. Numele regimentnlui, na atiunele ostasiloru betrani despre bataliele si atacurile avute entusiasmau pre tenerulu si aprindeau in elu dorinti'a de a servi in regimentulu acellu-a, in care si prinii si protoparintii lui au servitu cu gloria. Falniculu edificiu, ce a duratu mai multu de una suta de auni, a cadiutu acum, ai nimicu, curatu nimicu nu r e mane, ce ni aru mai pot revoca in memoria prile lui constitutive. Candu gazet'a militar Wehrzeitung " a adusu scirea despre desfiintiarea regimentului de infanteria Nr. 7 3 , cte lamentatiuni nu amu fostu silii a aud u supr'a acestei otariri. Si regimentele confiniarie banatiene, cari au custatu mai mltu de una suta de anni si cari si-au versatu sngele nu numai in un'a, ci in sate de btlie pentru imperatu si patria, cari au servitu cu sacrificie in impregiurrile cele mai grele cu neclatita credintia pr-inaltei case domnitorie densele se desfiintidia si nici una foia germana seu

Anim'a e aceea, in care curge sngele toturoru vineloru d'impreuna cu sucurile nutrimenteloru, d'in ea in aorta, si de aci se imparte in tote direciunile. Rnz'a su hipot'a e forte simpla si are missiunea de i macin tote materiele inghitte, si a segreg diferitele sucuri. Pescii au numai unu matiu deschisu, si si acestu-a e scurtu si are pucine indoieture ; ei au rerunchi forte lungi, si roii c sngele inchegatn, acesti-a sunt lipii de srulu spinarei ; splin'a loru e forte mica ; ficatulu [maiulu] pesciloru e mai mare c la tote animalele ce rietiuescu in a p a , consta d'in mai multe petece, si acestea sunt de materia torte mole. Bec'a e simpla su a-dese impartta in doue parti, ea este mpreunat cu gutlannlu su canalulu de nutrire. E a are missiunea de u nlesni pesciloru cufundarea seu redicarea in apa, si ast'a indata ce besc'a e desiertdta de aera, pescele se cufunda, ra implendu-se se redica, un'a su alt'a depindu de la vointi'a pescelui. Sunt pesci caroru-a li lipsesce besc'a, inse acesti-a se tienu numai pre langa tiermuri. Organele genitale constau d'in doue ghindule lungaretie, cari lapte. Muscalii sunt c la cele-lalte animale si numai intru aceea difer, c carnea ce o formza consta d'in vitie cu multu mai scurte, si e asiediata stratu de stratu, asi in ctu tota carnea se pote desface fim cu firu, pana candu la alte animale consta in fire cu multu mai lungi si se tiene in bucati mai mari. Tota carnea are una colore alba, si nnmai in unele locuri se afla unii musculi, de colore rosa. In pele lipsescu muchii cu totulu, si numai in locurile unde vinu aripele se observdia in ctu-va. Mai inainte de a vorbi de prile ossose mi-au liber tate, cu permi8siunea onoratiloru cetitori a spune, c unii invetiati sustienu, c toti intre-musculii* se potu preface in oBse, B c, prin depunerea de una cuantitate anumita de varu, si acest'a depusa intr'o forma, s'au prefacutu si se prefcu masculii in osse. Dovda despre acesta formare ni dan ossutiele ce se afla sub celulele flciloru, etc. Capulu, partea principala a fia-caiui animalu, se com pune d'in o multme de osse si ossutie, cari ra acoperu alte parti essentale. Creerii se afla in o mesura forte mica si sunt invesla femeine suni plene de oue, la barbatusi, de

cuti in o capatna forte mica, si si ast'a mare parte plina de unsore, coltiulu caiatnei e formatu de osse tari si mai multe moi. Nasulu se afla de a supr'a flitului, inse nu are ca la cele-lalte animale canale ce ducu in gutlann, ci e marcatu prin doue gropitie mici s nfundate. Gur'a consta c si la cele-lalte animale d'in fal c'a superiora si inferiora, d'in ceriulu gurei, si inghititoria, inse la cele-lalte animale canalulu respiratiunei d in gura, ase menea si canalele nriloru, ra pesciloru li lipsesce ast'a cu totulu, pentru-c ei respira prin urechi. F 1 c i 1 e. Pescii au 3 feliuri de falei. F l cile superiore sunt doue la numeru, a-dese n t l e m preunate cu intre-falc'a, si la olalta formdia botulu pescelui, ra candu intre-falc'a e inainte, atunci formedia acestu flitu si flcile superiore partea cea-lalta a gurei pana in fundulu ei. Sunt inse pesci, de esemplu X i p h i a gladius (Schwert - Fisch) la care flcile superiore, in tre-falc'a si cele-lalte ossa de-a-supr'a gurei formedia unu singuru ossu, care cresce lungu inainte (c o sabia) e ascuttu, si i servesCe c o arma poternica contr'a inimicitoru sei.
8 U e s

Falc'a inferiora consta d'in doue bucti, cari sunt l e gate intre ele prin una corda. Ossele acestei falei sunt cu multu mai mari, dectu ossele intre-flcii si a falcei supe riore ; fia-care paite a flcii inferiorere compusa d'in 3 4 , ba de multe ori si d'in 6 ossutie. Limb'a pesciloru e scurta, lata si carnosa. Pescele nu o pote folosi spre a gusta, pentru-c pelea de-a-supr'a e grosa si plina de negiei su e aco perita cu dini. Asie precum este, o folosesce numai spre a ajuta nghiirea nutrimentului. Nece unulu d'intre tote animalele nu este attu de benecuventatu in privinti'a dentiloru c pescii. Ce e dreptu, flcile superiore mai nece odat nu sunt provediute cu denti, inse cu attu mai multu flc'a inferiora, intre-falc'a, ba tote partle gurei d'asupra si d'in diosu, cari au de-desubtu de celule ossu, de esemplu totu ceriulu gurei, ossulu de susu si d'in diosu ala inghittorei, ossulu cefei, limb'a etc. ba chiaru B ossele urechiloru. Dentii pesciloru sunt forte simpli si uniformi, sunt cam indoiti in intru si stan in ronduri. Dentii servescu pesciloru spre a apuca prad'a. In cea mai strinsa legtura cu capulu se afla srulu

spinarei ; acestu-a incepe de la capu si se ntinde pana la coda, si preste totu e forte simplu. Grebenile sunt mai multu de ossu mole si numai la forte pucine varieti, de ossu adeveratu. . . . La pesci nu se deosebescu c la celelalte animale grebenele grumadiului, gutului, c-ci charn grebenulu primu este provediutu cn coste. Sunt pucine varieti de pesci, precum Crapulu, cari au unele grebene lipite de coste, inse in loculu loru li crescu alte osse. Ele sunt impreunate la-olalta prin una materia gelatinos si tocmai acest'a d pesciloru facultatea de a se pot misc si intorce in tote prtile. Numerula grebeneloru diferesce forte, la unii pesci se afla 2 0 3 0 , la tpariulu comunu pana la 100, si la tparialu electricu pana la 200 bucti. Grebenele sunt mai la toti pescii uniforme si aseme nea de mari de la capa pana la coda, numai la tpari se micsiordia cu ctu se apropia mai multu de cod3. lnchiatur'a d'in urma su cea de la coda a grebenului e de una constructiune forte curiosa si diferesce de tote cele-lalte, si ast'a devine de acolo, c-ci in ea se infigu r a decinile codei. Coatele sunt impreunate cu prtile cele mai laterale a grebenului, si de aici incingu, inse nu deplinu, cosiulu cor pului. Costele sunt in afara forte anguste, inse ctra cosiu si mai alesu la parte superiora adeca, la inchiatur'a loru cu grebenulu sunt forte late, ra cn ctu mergu mai in diosu spre pntece, cu attu se snbte mai tare, asi inctu la verfu sunt forte ascutte. Ele nu stau in legtura cu partea de diosu a cosiului ce-lu formedia, nece cu peptulu, ci sunt libere intre muscule. . . Numai la unele varieti, de esemplu la Heringu, pep tulu e prelungitu. Sunt a se deosebi costele de cari e petrunsa carnea unoru specie, de esemplu a cleanului, heringului, si altele, c-ci nu sunt un'a si aceea. Attu srulu spinrii, cta si costele constau d'in osse solide, adeca acestea nu sunt burtpse si pline de medua c la alte animale. (Finea v u r m i . )

434
scole contessionali. Comun'a Berseulu-de-susu adeveratu, c e comuna mare (preste 300 nri), dar' chiaru acest'a e fata litatea ei, c-ci pre langa una popolatiune numerosa de 1,600 suflete cu mai muli de 200 colari obligai, pre langa sis temele trecute abi. a avutu una scola pentru ncperea a loru 6 0 7 0 colari, si acest'a eflificata Ddieu scie cu cta greutate in mare parte cu spesele subscrisului, cea ce de nu crede corresp. usioru i potu documenta. Acum'a vine legea noua pentru instruciune si deodat pretinde sub amenintiri cu degrab lucruri aprope imposi bile inca in tempu scurtu. Dupa legea noua pentru Berseulu-de-susu ae receru celu pucinu doi invetiatori si doue classe si cu acestea vine pre poporu una sarcina neindatinata, apoi scimu c delocu ce ceri de la poporu sacrificie materiali, lu-desgusti si instraini, si la unele ca aceste cu poterea cu ventului greu lu-poti ndupleca. Indata dupa publicarea legii de instruciune, ca s nu ne ajunge amenitirile acelea-si, d'in respoteri amu staruitu la poporu pentru infiintiarea unei scole corespundietore legii. S'a constituitu senatu scolarin confesionale, s'a tienutu multe a d u n r i cu poporulu, protocolole siedintieloru senatului scolariu le pote ved ori cine in archivulu parochlei mele. Apoi ta ce se vedi ! candu eramu ocupai cu poporulu cu p r o u p t e pentru edificarea unei scole conformu legii, numai asi c d'in serinu inspectorulu regiu a dechiaratu scol'a acst'a de scola comunala fra a premerge dupa cum pre scrie legea baremu uua admoniiune, apoi c ce relatiuni s'a facutu d'in partea inspectoratului scolariu la ministeriulu de culte, nu sciu, nici aceea, c ce mistificri se voru fi facutu pre ascunsu, dar' sciu aceea, c dupa ce s'a dechiaratu scol'a acest'a de comunala, mai de multe ori s'a abatutu pre aici D. Andreiu Cosm'a, atuncia i uctuariu la inspectoratulu sco lariu supremu d'in Zelau, ra de prsente notariu la tribu nalulu regiu d'in Zelau, si acestu dnu fiindu nascutu in acsta comuna, unde are parinti si consngeni forte multi, d'in re poteri au staruitu pentru infiintiarea scolei comunale, potendu pr usioru a-si castig aderinti pre partea sa. Totu prin mediu-locirea Dsale a capetatu comun'a de la ministeriu de culte 570 fi. pentru lipsele scolei. ra eu de alta parte inca d'in respoteri amu staruitu la poporu pentru sustienerea scolei sale totu de scola confessionala. Abatandu-se D. Andreiu Cosma in calitatea sa de actuariu la inspecto ratulu supr. scolariu in acsta comuna in 27. iuliu 1 8 7 1 . s gpnnendu-i eu, c poporulu in adunarea d'in 30. iuniu s'a dechiaratu pentru scola confesionala, mi-respunse Dvostra poteti tien scol'a, care o-aveti de scola confesionala, dar' ace'a nu pote confesiunea impedec, ca s nu se faca in Berseu si scola comunala.* Aru fi pr multu a aduce in ante tote luptele, cu caii m'am luptatu pentru infiintiarea scolei poporale d'in Berseu-de susu, si pentru sustienerea caracterului confessionalu alu acestei scole. Daca corespondintele subcodreanu conosce caus'a in tote fasele, asi precum se cuvine*, apoi nu s'ar fi lesatu a 11 rapitu pote de ura personala spre a se descrca asupr'a mea cuta i-a venitu sub condeiu. De complimentele subcodreanului cari si de altmintrea numai pentru aceea mi-le premite, c cu attu mai tare s me pota in urma micsior, nu am lipsa de locu, c-ci patim'a de sumeta nu o-amu lasatu si nu o voiu las se intre la anima-mi nici candu ; chiaru cruciuliti'a de auru, despre care visedi, subcodrene, fia a D-tale, pre mine me eciu toti ci me cunoscu ce venatoriu de titluri si de cruci sum. Dar' D-ta mergi mai de parte, mergi p a n a a preocupa Ven. Ordinariatu diecesanu si chiaru pre fiitoriulu Episcopu. Apoi bine, s scii, c . . . nu mi-ai insuflatu d'in asta parte nici una grige ; de-mi-se de acolo resplat'a adeverata ; eu sciu, ca acolo nu se mesura cu mesur'a invidei, si s scli, c j u decatoriulu competente judeca fotu dea-un'a ex actis et aller,atis, ra nu d'in ventu si d'in ura, c D-ta. Fii securu die Subcodrene, c nu-ti voiu face ostenela ami-te conduce de procatoru s me escusi in antea superioriloru mei, unde nici c potu fi pre dreptu acusatu. Dar' dta in malitos'a-ti petulantia mergi pana la estreme. Dici adeca, versandu-ti ultimulu veninu alu invidiei, ck eu c pastoriu sufietescu, uu-mi pascu oile, ci numai le tundu si le mulgu. Intru adeveru nu ai merita s stau de vorba cu dta, si neci c voiu s abusediu de paciinti'a onoratului publicu, ci ti-spunu pre scurtu, c de-cum-va nu ti-s'a stinsu de totu in peptu-ti sentiulu de romanu, desbrac uriciosulu vestimentu alu invidiei alu crei fetu e minciun'a assertiunei ptulante. ciativ'a Dlui B a b e s i u dupa s a l u t a r i e l e si r e n u m i t e l e p r i n c i p i e a l e D. S a l e . Ori si care individu, care a petrecuii cu viua ateniune procesul u de desvoltare a cestionatei Reuniuni, se v fi con vinsu pre deplinu d'in actele oficiali alle- acellei-a cum c D. Babesiu n'a lucratu nici cndu, nici o data in caus'a acst'a; cu attu mai pucinu reuniunea se fie constituita dupa principiele D . Sale; In ctu pentru aceea, c Diu V. Babesiu figurdia c presiedinte la acea Reuniune: mi tiena de sacra detorintia de primu secretaru a face cunoscutu o. poblicu cetitoriu allu acestui pr stimatu diuariu natiunale, c diu Babesiu numai la intett'a rugare a corpului invetiatorescu d'in dieces'a Aradului, a primitu asupra-si acea onorifica chiamar, ia nici de ctu d'in propria sa ambiiune, su dispunere fortiata. de unde se pote apriau ved, ca Diu Babesiu n'a amblatu, si nici nu ambla a constringe dreptulu de alegere ce l'au invetiatorii romani facia cu corpuratiunile de ei in fiintiate. Ma pueudu man'a pre anima potemu afirma c pro priamente clerulu romanu d'in acesta diecesa ni-a pusu celle mai multe pedece intru realisarea sublimei nostre idei de emancipare, si numai la energios'a nostra passre, amu po tutu reess invingutori. Tote aceste amu voitu a le aduce l a cunoscinti'a on. pulicu cetitoru, c s nu fie sedusu prin intormatiuni partiali si unilaterali. Aureliu DR o m a n u docinte rom: g r : or. c primu secretariu allu Reuniunei.

d'in ambele parti ale monarclei le a schmbatu cu privire la cestiunea bancei. Mai inainte de tote direciunea a luatu actu despre i m pregi urarea, c protocolulu susceputu intre ambele guverne si aprobatu de imperatulu se considera c scopu nestramutabilu, ck unitatea valutei reman assecurata si totu, prin ce s'ar pot nasce una impartre ne egale a midiloceloru de solvitu, cari circuledia in monarcla, se eschide ; dupa aceea a de eis u, a slabi d'in puaetiunea si atitudinea sa respingutoria, ce o a observaii pana acum facia de Ungari'a si a da indata locu la urcarea dotatiunii in raportele de comerciu, pentru a nlesni astfeliu cursulu negotiatiuniloru actuale. Acestu conclusu alu direc iunii bancei se va comunica ministrului. C r a g . u i e v a t i u , 7. noemv. Ministrulupresiedinte au inchisu eri sessiunea Scupcinei in numele principelui. B u c u r e s c i , 8, noemv. Guvernulu va demission d'in caus'a atitudinea oe Port'a o a luatu facia cu Romani'a : se vorbesce c conser vativii voru veni acum la guvernu. B u c u r e s c i , 8. noemv. In 6. noemv. principele Carolu a primitu in audieutia pre nou denumitulu consulu generalu germanu Pfuel, cu care ocasiune acestn-a si-a presentatu litterele credentiunale.
Sambeta ser'a, candu urulu presinte alu foiei nostre er s se puna in teascu, d'in neatentiunea personalului de la masna column'a (facia) ultima a cadiutu josu, si s'a risipitu pana intr'o littera ; astfeliu totu materiatulu de pre. acsta facia a trebuiii s se culega de nou, si acesta fmpregiurare a causatu intardarea acestui nru. R d.
e

VARIETI.
* ( I m p o r t a n t e l e o p u a l u i C o p e r n i " c u) De Revolutionibus orbium coelestium," scrissu de insa-s man'a autoriului prin unu incidonte curiosu, s'a aflatu dilele trecute in bibliothec'a familiei contelui Nostitiu. E mai de necrediutu, c esistinti'a unui astfelu de manuscrissu, unu ade veratu tesauru, s remana in secululu nostru necunoscutu. Dara cum nu, daca considermu, cum se apretiuisse de ctra unii unu astfelu de manuscrissu. Manuscrissulu se afl indusu in unu protocolu alu bibliothecei, deressu in 1834 de doi cunoscutori jurai," spre pemnorare si d'antiu er pretiuitu cu 1 fl. dara dupa aceea, parendu-se pretiulu prea mare, s'a scaritiatu la 30 cr,
+ 1

P r o p r i e i , edit. si red. respundiet. :

ALES.

ROMANII.

I MANTELLE DE PLOIA. I
Pentru caletori, economi, oficiali la calea ferrata ^si in genere pentru toti acei individi cari prin ocupa^ ' t i u n i l e si afacerile loru sunt a-dese-ori espusi ploiei, este tare de recomendatu M a n t e u'a d e ploia anglesa genuina, d'in materia nou-amoliorata, n e d e s- t r u c t i b i 1 e si nepenetrabile de apa. Aceste manI telle intrecu in elegantia ei durabilitate pre tote te fc's'au iabricatu pana acum. Este apoi de insemnatu, c mantellele d'in cestiune sunt cu totulu fra custura . p r i n urmare nici-odata nu voru av trebuintia de re p a r a t u r a , si sunt astfeliu lucrate, inctu pre tempu frumosu se potu intorce si imbrac pre faci'a a dou'a c redingota eleganta. 1 bucata in mrime ordinaria, de 42 plocari lungime, yg costa 10 fl., fia-cari 2 policari ulteriori costa 1 fi. >; mai multe capuce [gluge] 1 fl. bucat'a.

(P o t e n t i'a c a i 1 o r u d' s u f f e r 1) lipsa de nutrementu si apa este. admirabila. S'au facutu esperiminte, pentru a sei, ctu tempu potu caii, intre osebite impregiu r i , d. e. in cetti obsediate, a trai fra nutremeDtu. Si s'a doveditu, c callulu, numai cu apa pote trai 25 d i l e ; daca nu capeta apa, ci numai de mncare, pote numai 5 dile trai. Daca callulu a mancatu bine 10 dle, dar n'a beutu de ajunsu, atunci ranz'a \ - i mistuita si callulu crepa. D'aici dara se vede apriatu, c cailoru trebue s li-se de regulatu apa destula. E fapta, c callulu, care trei dle n'a capetatu apa, au storsu intr 'un'a 90 de litre de apa. E conuscutu, ck cei c dressedia caii, adesse-ori detragu ap'a de l a caii renitenti, pentru a -i dumeri.
r

I L u m i n a
frumosu

Depositu principalu alu fabricei Govin si fiiu in Manchester

L u m i n a
bunu

L u m i n a

% (C u f u r i t u 1 u v i e t i e i l o r u , ) este o boia, care mai totu-de-un'a se seversiesce cu morte. Leaculu cellu mai bunu contr'a acestei bole, este o mestecatura, carea se compune d'in creta alba meruntu sdrocita, cam o diu metate linguritia de cafta, bine mestecat cu albusiulu si galbinusiulu d'in doue oue, care apoi se torna ia gatulu vi tielnlui. Repetindu-se acst'a de 2, 3 ori, cufuritulu va incet
#

% (Unu a u t o g r a f u allu lui T h i e r s c t r a C a r o l u I.) M. Sa Domnulu Romniei a primitu in audientia, mercuri-a trecuta, la or'a 1 */ pre d. Le Sourd, aginte si consulele generale alu Francii, care i-a remisu unu crisore autografa a d-lui Thiers, presiedintele republi cei, esprimendu attu personalminte, ctu si d'in partea natiunei francese sentiementele de simpatia si de amiciia ce n'au incetatu de a av pentru M. Sa Domnulu si pentru naiunea romana. .Monitorulu."
# a

S c l r l electrice.
N o u - I o r o u , 5, nooinv. Alegerile s'au eaecutatu pre totindenea in liniace H ordene ; re alegerea lui Grant de presiedinte alu repnblicei americane este secura ; republicanii pre totindenea esu invingutori. Majoritatea pentru realegerea lui Grant (Q urca la 35.000 voturi numai in NouIorcu. R o m'a, 6. noemv. Gazetta d'Italia* comu nica, c intre Itali'a si Greci amenintia o rumpere a legatureloru diplomatice. Dann'a causata prin nundatiunea d'in tomn'a ast'a se nrca la 40 millione. P e t r a p o l e , 6 noemv. Locuitorii judani d'in mai multe guvernamente au petitiunatu pen tru tergerea tribunaleloru speciale judanesci, si cerura, c tribunalele de pace se aiba valore si pentru judani. V i e n n'a, 7. noemv. Direciunea bancei a desbatutu asta di notele ce minitrii de financie

Daniilu Vulturu paroeu Berseului-de-susu.

M.-Hadna, 6. noemv. 1812.

R e s p u n s u Rev: Dnu Ionu B a r t o l o m e i u, secretai iu consistorialu ; la invinuirile aruncate asu pr'a Dlui Vincentiu B a b e s i u . Onorab. Red. In interesulu adeverului, vinu a ve rug cu tota onorea se bine-voiti a d locu urmatorei desluciri : D. Bartolomoiu cu tota tari'a cuventulu afirm c : Reuniunea i n v e t i a t o r i l o r u rom: d'in Dieces'a A r a d u l u i s'a i n f i i n t a t n laiui-

Cele mai noue lampe de petroleu, cu masnara : assecuratoria, preabine construita, flacra lina informa ^ d e fluture c la lampele de gasu aericu (flacar'a unei singure lampe lumineza otu 6 luminri) ; Iara indoi^ ela frumosa illuminatiune acst'a, si totu-si 50 percente economia facia cu ori-care alta materia de luminatu. S i spre a impedec ori-ce concnrrintia s'au pusu pre*\tiuri ctu se pote de eftine, r' pentru calitatea cea Qm&i buna se garanteza. ^ l bucata lampa de cuina, completa, d'impreuna cu petroleu si fetila, 4 5 , 60 cr. 1 buc. lampa de uina, de ^ a n i n a t u de prete su de platondu, completa, cr. 85, f l - 1.20, 1.50. 1 buo. lampa de chilia, frnmosa, com p l t a fl. 1, 1.20, 1.50, 1.80. 1 buc. lampa prea-frumsu adjustata, c o m p l e t , fl. 2, 2.50, 3. 1 buc. lampa de g salonu, bogatu decorata, prea-fina, fl. 4, 5, 6, 8, 10. % 1 buc. lampa de studeatu su lucratu cu palara fl. 1, " 1 . 5 0 , 2. 1 buc. lampa de prete pentru staule, su in X anticamere [tinde] cr. 90, fl. 1.20. 1 "buc. lampa de aternatu de grindi in staule, tinde etc. cr. 90, fl. 1.50, A, 2. 1 buc, lampa de aternatu in fabrice, oficinie fl. 2, < 2.50, 3.50. 1 buc. lampa de aternatu in sufragerie, prea'i^fine fl. 5, 8. 1 buc. lampa de aternatu in sufragerie, ^ sorta prea-fina, bronzu auritu fl. 16, 20, 25. Sub acestu pretiu alu lampeloru este "a se intielege $ adjustarea, d'impreuna cu featiVa si sticVa. 1 plrie de lampe, mice, de midilocu fine cr. 5, fine . M c r . 10, pr-fine cr. 15. 1 plria de lampa de midilocu. ^ mari si de midilocu fine cr. 10, fine cr. 15, prea-fine cr. 20. 1 plria de lampa sorta mare, de midilocu fina ' c r . 2 5 , fina cr. 35, prea-fina cr. 4 5 . 1 cotu fetila de C l a m p a cr. 4, 6, 8. 1 buc. forfece de lampe, de acelu A e r . 2 5 . 1 scutu pentru palerVa lampei, d'a nu se arde, M c r . 5. 1 scutu pentru sticla, d'a nu se sparge de cal- M. .^.dura, cr. 10. 1 curatitoriu mecanicu pentru cilindrulu ^ de sticla, cr. 20. 1 tassa d'a se pune sub lampa, preafrumosa, cr. 20, 30. 1 fesu micu pontru lampa, in for>; me prea-frumose cr. 15, 25, 3 5 . 1 scriptiu pentru aier- K * n a r e a lampclcru fl. 1.40, 1.80, 2.20. 1 cilindru de sticla A cr. 4, 5, 6 1 glpba de sticla cr. 20, 25, 30. 1 flaconu *>de tinichea pentru 1 pundu de petroleu cr. 30, pentru 2 pundi cr. 50. Cumperatorii cu reicat'a capeta rahbatu de la
: t o t a

eftinu.

S
I

A . FRIERMAJOf,
Praterstrasse, Parterre
ginlul.

Vienn'a,

ai eta(10-12)

X^X^X^^XXX^X*X^XC*XAX*3K)K
Strad'a Idoliloru Nr. 20.

S'a

tiparitu in Pest'a 1872. prin Victoru H o r n y n s i k y