UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere

Specializarea: MSTEF

Structura fondului forestier si consumul de lemn- ECUADOR

Student:Margarit Madalina Grupa 5612

An universitar

2012/2013

CUPRINS

1. Introducere 3 1.1 Date si informatii despre fondul forestier al Ecuadorului...3

2. Padurile din Ecuador.5 3. Produse din lemn ..9 4. Concluzii. ..10 Bibliografie11

1. Introducere
Din toate timpurile lemnul a fost singurul material regenerabil folosit intr-o gama larga de lucrari,de asemenea fiind un material ecologic. Odata cu trecerea timpului cerintele pietei au fost tot mai mari,de asemenea nevoia omului de lemn a fost tot mai mare. Lemnul are o gama larga de utilizare, principala sa utilizare fiind in constructii sub forma de cherestea, traverse grinzi, PAL, PFL,etc. De asemenea lemnul este printre putinele materiale care are un aspect estetic frumos, aici putand fi folosit sub forma de furnire estetice sau tehnice. O alta utilizare importanta a lemnului este aceea de a produce energie calorica. In fiecare tara un procent mai mare sau mai mic din populatie se incalzeste inca cu lemne. Republica Ecuador, una dintre cele mai mici ri din America de Sud, are o suprafa total de 283,560 279,840 , incluzand si Insulele Galapagos din Oceanul Pacific. Uscatul cuprinde si resursele de apa considerate in total de 6,720 . Situat la Tropice, Ecuadorul

este bogat in biodiversitate, beneficiind de prezenta muntiilor Anzi . Tara poate fi impartita in 4 regiuni ecologice majore: -tarmul -regiunea montana -regiunea Amazionana - Insulele Galapagos. Fiecare regiune are un climat diferit cum ar fi precipitaiile, evapo-transpiratia, stresul provocat de seceta faunei si a florei. Ecuadorul este ara cea mai dens populat din America de Sud i anual pierde aproximativ 100.000 de hectare de pdure din cauza activitilor agricole i de exploatare forestier. Aceast pierdere forestiera amenin multe specii endemice de flora si fauna .

1.1

Date si informatii despre fondul forestier al Ecuadorului

Potrivit FAO (Food and Agriculture Organization), 35,6% sau aproximativ 9 865 000 ha din Ecuador este mpdurit . Din aceasta 48.7% (4 805 000) este clasificata drept pdure primar, cea mai biodiversificata forma a padurii . Ecuadorul a avut 167 000 ha de padure plantata.
3

ntre 1990 i 2010, Ecuadorul a pierdut din suprafata impadurita in medie de 197,600 ha sau 1,43% pe an. n total, ntre 1990 i 2010, Ecuadorul a pierdut 28,6% din suprafaa sa mpdurit n jurul valorii de 3 952 000 ha . Pdurile, din care jumatate proprietatea guvernului, acopera 10 557 000 hectare (26 086 000 acri), sau 38,1% din suprafaa total a continentului. In perioada 1990 -2000, rata medie anual a defririlor a fost 1.2%. Pdurile tropicale contin mai mult de 2240 de specii cunoscute de arbori . Unele au fost plantate cu arbori de eucalipt, care previn eroziunea solului i ofera att combustibil cat i cherestea dura. Totalul productiei de lemn n anul 2000 a fost de 10.8 milioane de metri cubi. Aproximativ 50% din lemnul tiat a fost ars drept combustibil. Ecuadorul este cel mai mare productor i exportator de lemn de balsa din lume. Sunt utilizate mai multe soiuri de lemn de esenta tare, inclusiv specii de lemn de mahon . Alte produse forestiere care au o anumit importan sunt fibrele pentru plrii Panama , filde vegetal , chinin si cauciuc.

2.

Padurile din Ecuador

Padurile din Ecuador pot fi clasificate in 5 categorii: -Areale ce fac parte din Sistemul National de Conservare -Paduri si vegetatie cu rol de protectie -Paduri proprietatea statului -Paduri proprietate privata -Plantatii forestiere Potrivit Ministerului Agriculturii, n anul 2002, 42.4% din suprafaa total a terenurilor din Ecuador a fost acoperita de unul dintre aceste cinci tipuri de pdure. n 1956, suprafaa totala mpdurit a fost de 12 milioane de hectare sau aproximativ 43,7 % din suprafaa total a terenurilor . Sistemul Naional al zonelor protejate, constituie cea mai mare categorie dintre tipurile de paduri din tara, cam 40.1% din suprafata totala impadurita a Ecuadorului.Aceast suprafata este egal cu 17,3% din suprafaa terestr a rii. Din totalul de 11.64 mil hectare clasificate ca si paduri , 80% sunt situate n regiunea amazonian (Western Ecuador), 13% de-a lungul tarmului i 7% in zonele inalte. Se estimeaz c 7,35mil hectare sunt gestionate ca sisteme agroforestiere. Plantaiile forestiere, n comparatie cu pdurile naturale, sunt in principiu localizate in zonele inalte (90%), 8% in zona tarmului si 2% in regiunea Amazoniana. Potrivit Acosta-Solis (1961) unul dintre cele mai vechi inventare ale resurselor forestiere din Ecuador realizat de ctre Comisia Americana Forestiera, clasifica pdurile din Ecuador n ase tipuri diferite bazate pe caracteristicile lor ecologice. Acestea sunt: Pdurile tropicale umede - Caracteristic acestei vegetaii este o vegetaie foarte deas aproape de neptruns, cu o clim cald i umed, dup atolul de corali urmeaz din punct de vedere a densitii florei i faunei pdurea tropical. Regiunile pdurilor tropicale cu o vegetaie verde tot timpul anului, alctuiesc un sistem ecologic adaptat la clima cald cu o temperatur medie anual de 25 C, cu oscilaii de temperatur medie anual de 0,5 - 0,6 C i o cantitate de precipitaii de 2.500 mm.
5

Intinderea pdurilor tropicale n prezent sunt n America de Sud, America Central, Africa, Asia de Sud ca i zona ecuatorial (10 latitudine nord i sud de ecuator) a Australiei, n general zona de ntinere a acestor pduri sunt zona ecuatorial, excepie fcnd regiunea Amazonului, regiunea Anzilor Cordilieri prin evaporarea intens a apei din Oceanul Pacific care sub form de cea ajunge regiunea Anzilor, sau regiunea Africi de est cauzat de efectul Pasat - Muson. In anul 1950 suprafaa de ntindere a pdurii tropicale a fost apreciat la 16 - 17 Mio. km ca 11 % din suprafaa globului, pn n anul 1980 50 % din aceast suprafa a fost distrus de ctre om.

 Pdurile tropicale uscate - Pdurea tropical uscat se gsete n regiunile n care exist mai multe luni de sever la uscat sezon absolut, cu cea mai mare ploaie care se ncadreaz n timpul unui sezon (de obicei) umed scurt. Mai mult dect orice alt factor, lipsa de precipitaii n timpul o parte prelungit a anului este ceea ce produce pdure uscat adevrat, un tip de ecosistem caracterizat de plante i animale care posed adaptri specifice pentru a supravieui n sezonul uscat. Pdurile uscate sunt de obicei gsite n regiunile foarte calde n tropice, n cazul n care temperatura medie anual este mai mare de 17C (63F), i unde precipitatiile se afl n intervalul de 250 la 2000 mm pe an (10 - 80 cm).

Paduri de mangrove- Mangrovele sunt formatiuni vegetale arborescente care iau nastere pe tarmurile tropicale umede, unde se inregistreaza oscilatii importante ale nivelului marii in timpul fluxului si refluxului.

 Padurile din zone inundabile- Este o regiune joas care mrginete albia unui curs de ap (ru, fluviu). Un fenomen caracteristic luncii este revrsarea periodic a apelor, datorat fie precipitaiilor, fie topirii zpezii. Legat de revrsarea apelor este procesul permanent de aluvionare i schimbare a microreliefului. n consecin, n lunc se formeaz un mare numr de biocenoze: de pdure, de pajite, de mlatin i acvatice, ocupnd suprafee relativ ntinse.

Padurile montane

Padurile temperate umede si uscate Aceste tipuri de pduri sunt situate n diferite regiuni ale rii. Padurile de mangrove i pdurile tropicale umede si uscate sunt de obicei gsite in zona tarmului. Pdurile temperate acoper zone vaste din zonele muntoase, n timp ce regiunea Amazonian cuprinde pduri tropicale umede .ara are, de asemenea, alte tipuri de terenuri naturale ce acoper savanele din zona litoralului i platou neimapadurit dintre Anzi .
8

3. Produse din lemn

Sectorul forestier este format din 1611 firme de exploatare forestier, 2346 producatori de produse primare din lemn, 3198 producatori produse secundare din lemn si alte 1945 companii implicate n transportul de produse din lemn. Tara nu dispune de un sistem de eviden complet al tuturor activitilor din sectorul forestier.n plus, operaiunile de exploatare forestier ilegale cel mai des intalnite in regiunea Amazonian nu sunt incluse n evaluarea naional a sectorului produselor forestiere. Din tot lemnul recoltat n ar, 67% este utilizat fie ca lemn de foc, ilegal sau irosit. Aceast cifr nu este surprinztoare, deoarece este o situaie comun n rile n curs de dezvoltare . Doar 19% din lemn se foloseste la fabricarea paletilor si a lemnului pentru constructii. Aceste numere reflect nivelul sczut al progresului tehnologic realizat de sectorul productiei forestiere din Ecuador.

Figura 1. Utilizarea lemnului n Ecuador.

Exporturile produselor lemnoase au fost neglijate pn la 1990. Exporturile rii de produse lemnoase au nregistrat o cretere constant din 1990 dar din 1997 pn n prezent a cunoscut un declin. Criza economic cu care se confrunt Ecuadorul care a afectat grav economia n anul 1998 este considerata a fi una dintre principalele cauze ale acestui declin al exporturilor. Ecuadorul import produse lemnoase din Columbia, Chile,Statele Unite ale Americii, Suedia, Brazilia i alte ri (Figura 3).

Figura 3. Parteneri importani ai Ecuadorului

4. Concluzii
Ecuadorul este o ar mic, cu o baza de resurse forestiere deosebit de bogat. Diversele sale regiuni ecologice permit sustinerea diferitelor tipuri de pduri i un potential sprijin pentru industria produselor din lemn. Sectorul forestier este o component important a economiei naionale i ofer un numr mare de locuri de munc. n continuare principalele produse din lemn exportate de Ecuador sunt produse cu valoare adaugata scazuta, cum ar fi lemnul taiat. Sectorul produselor forestiere din Ecuador are potenialul de a crete pentru a satisface cererea local privind produsele din lemn i sa creasca exporturile. Dezvoltarea sectorului forestier ar trebui s includ o evaluare a costurilor i beneficiilor, derivate din orice schimbri n utilizarea terenurilor. La nivel naional, Decizia Sistemelor de Sprijin care integreaz date i informaii de la o multitudine de surse, ar trebui s fie dezvoltata i implementata pentru a sprijini dezvoltarea politicii si luarea deciziilor in curs de desfasurare. Potenialul dezvoltarii sectorului produselor din lemn este restrans datorita punerii in aplicare a legislatiei domeniului forestie, investitiilor suplimentare private in sector, educatia populatiei generale si o mai buna instruire a personalului. Orice plan cu scopul de a realiza o dezvoltare durabil a sectorului forestier va trebui, de asemenea, s fie nsoite de schimbri n planul de nvmnt, n programele din actualul sector forestier.

10

Bibliografie

www.lfpdc.lsu.edu/publications/working_papers/wp69.pdf www.google.com
www.FAO.org

11