Evaluarea intereselor si aptitudinilor

Determinarea aptitudinilor, intereselor, valorilor, cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor, capacităţilor şi a altor particularităţi psihocomportamentale ale consiliatului constituie un aspect foarte important în cadrul orientării şcolare şi profesionale, de aceasta depinzând, în parte, eficienţa procesului în sine şi justeţea deciziilor luate. Examinarea psihologică va furniza consilierului un profil individualizat care trebuie comparat cu profilul ocupaţiei/ocupaţiilor pentru care elevul îşi manifestă activ un interes predominant. În demersul de orientare, consilierul va lua în calcul şi resursele oferite de mediul familial/educaţional în care elevul/consiliatul evoluează, respectiv dinamica pieţei muncii, care se află într-o continuă schimbare. Un examen psihologic complex, în vederea orientării educaţionale, trebuie să surprindă personalitatea elevului în ansamblu şi, în mod special, interesele şi aptitudinile acestuia. Cel mai important aspect îl constituie corelarea intereselor exprimate de elev cu aptitudinile intelectuale generale şi specifice de care acesta dispune. Din acest punct de vedere, inventarele de interese propuse de psihologul american John L. Holland pot oferi consilierului posibilitatea de a diagnostica rapid şi cu un cumul informaţional preţios ,,personalitatea vocaţională” a unui individ, precum şi mediul profesional sau mediile care îi vor permite să-şi materializeze cel mai bine în performanţe notabile resursele de care dispune (Holland, 1997). În literatura de specialitate o serie de psihologi au identificat mai mulţi factori legaţi de personalitate, abilităţi, interese, valori care, dacă sunt luaţi în considerare într-un mod coerent, pot fi relevanţi pentru orientarea oamenilor spre cele mai potrivite domenii de activitate sau profesii. Teoria tipurilor de carieră a lui John Holland face parte dintre cele mai cunoscute şi acceptate abordări ştiinţifice ale orientării profesionale. Potrivit teoriei lui Holland, există şase tipare distincte de orientare, în funcţie de personalitatea sau caracteristicile dominante ale individului. Tipul realist Are ca principală caracteristică predispoziţia către domeniul tehnic, mecanic, fiind recunoscut prin abilităţi mai mult practice decât de natură cognitivă sau speculativă. Tipul realist este recunoscut prin dexteritatea de manipulare a obiectelor şi preferă un mediu de lucru ordonat şi care nu necesită punerea în valoare a spiritului creativ sau a spontaneităţii. În general, în acest tipar se potrivesc persoanele timide, conformiste, slab relaţionate social şi fără mari pretenţii de pregătire sau calificare profesională. Tipul realist preferă activităţile care implică folosirea uneltelor, maşinilor sau lucrul cu animalele. Manifestă aversiune faţă de activităţi educaţionale şi nu are înclinaţii spre domenii care favorizează relaţiile umane. Percepe lumea într-o manieră simplă, tradiţională şi aspiră la bani, putere şi bunuri. Domenii de muncă potrivite persoanelor care corespund tiparului realist sunt cele de natură tehnică, mecanică, meşteşugărească şi

amabil. Nu se remarcă prin imaginaţie. puţin ordonate sau sistematizate.cele care necesită doar pregătire medie Tipul Realist ( motor ) – ii plac activitati care impun forta fizica . Preferă să lucreze într-un mediu profesional stabil şi lipsit de riscuri sau de provocări profesionale. Îi încurajează pe oameni să coopereze şi să abordeze problemele cu înţelegere şi fără . care se încadrează perfect într-un sistem de reguli sau norme prestabilite. dependenţa de un plan prestabilit constituie valorile cele mai apreciate de persoanele convenţionale. persuasiv. este nesociabil. Pentru dezvoltarea preocupărilor sale profesionale. conformitatea cu normele. întrun cuvânt. este agresiv . Prefera activitatile care solicita folosirea ordonata si sistematica a datelor. practice şi totodată conformiste. instrumentelor . pune accent pe competenţele de natură socială. Preferă activităţi bazate pe informare şi pe colaborarea cu alte persoane. Tipul convenţional preferă activităţile orientate spre folosirea sistematică a datelor. Competitivitatea nu este punctul forte al tipului convenţional. tehnic. Tipul convenţional Este reprezentat de persoanele ordonate. nu are deprinderi verbale si de relationare interpersonala. Ii displac activitatile sociale si educationale. masinilor. Este conformist. Nu agreează controlul şi nici nu simte nevoia de a primi acorduri sau de a se proteja prin aprobări formale. la fel cum nu suportă să fie dominat sau manipulat. Domeniile predilecte de activitate sunt contabilitatea. supuse regulilor şi procedurilor clare. Preferă să lucreze în medii ordonate. Având o profundă orientare către mediul exterior. flexibil. Banii. cum ar fi spre exemplu păstrarea evidenţelor. ordonat şi convenţional. are o organizare motorize buna. agricol. prefera sa rezolve probleme concrete concrete si nu pe cele abstracte . Tipul Conventional ( conformist) – prefera activitatile in care foloseste cifre . caută mai degrabă medii de lucru informale. un bun negociator. cum nu sunt nici imaginaţia sau creativitatea artistică. reproducerea unor materiale etc. Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic. comunicativ. completarea rapoartelor. alege rolurile de subordonat . Tipul social Este opusul celor două modele prezentate mai sus. finanţele. tipul social este prietenos. Manifestă aversiune faţă de activităţile ambigue sau nesistematice. statistica. Astfel de persoane sunt marcate de nevoia de a-şi organiza cât mai riguros activitatea şi de a supune rezultatele muncii lor sau a celorlalţi unei proceduri de evaluare clare şi eficiente. Tipul social. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor . aşa cum arată şi denumirea. este loial sefilor. spontaneitate sau flexibilitate. Lipsa de imaginaţie şi inflexibilitatea fac imposibilă apropierea tipului convenţional de activităţi artistice. isi realizeaza scopurile prin conformism .

şi impulsive. dar şi dezordonaţi şi lipsiţi de abilităţi practice. uneori dezordonate şi lipsite de abilităţi practice. Totodată. Preferă activităţile care pun accent pe manipularea oamenilor. Tipul întreprinzător Manifestă predispoziţie pentru acţiune şi implicare în activitate. Acordă recompense celor care dovedesc că apreciază valorile sociale. Lumea este însă privită în termeni limitativi.prejudecăţi. punându-le într-o nouă relaţie pentru ca transfigurarea să capete semnificaţia dorită sau întrezărită de el şi pentru ca această semnificaţie să poată fi comunicată semenilor săi. ambiţioasă. tipul artistic preferă un mediu lipsit de formalism. independenţi. Manifestă în schimb tendinţa de dominare şi manipulare a celorlalţi oameni. Tipul artistic preferă activităţile cu caracter liberal şi care pun accent pe utilizarea unor forme expresive de exprimare: design. Din această cauză. Nevoia de independenţă şi capacitatea de asumare a riscului constituie trăsăturile dominante în acest caz. Este o personalitate optimistă în general. fantezie creatoare. care îşi caută autonomia. statut – şi încurajează comportamentul oamenilor în această direcţie. Este genul de persoană care îi încurajează pe ceilalţi să se implice în activităţi antreprenoriale. Persoanele care fac parte din această categorie se caracterizează prin originalitate şi independenţă. în acelaşi timp. dar îşi concentrează toate forţele pentru a-i conduce şi controla în scopul atingerii obiectivelor propuse. Tipul investigativ Se poziţionează la cealaltă extremă faţă de trăsăturile dominante ale întreprinzătorului. Sunt genul de spirite independente. sociabil.bani. educaţie şi formare profesională Tipul artistic Se caracterizează prin imaginaţie. ceea ce face. în conducerea proiectelor sau chiar a organizaţiei. non-conformişti. pe măsura spiritului de independenţă care îl caracterizează. care este de cele mai multe ori ambiguă şi nesistematică. Întreprinzătorul este unul dintre cei mai interiorizaţi indivizi (introvertit). vânzări. să fie impulsiv în demersurile pe care le întreprinde. dar şi foarte impulsivă. putere. de introducere a noului sau de inovare a cadrului existent. publicitate. nu de puţine ori. lipsită de spirit practic şi de convenţionalism. tipul întreprinzător se caracterizează printr-o mare sete de putere şi dorinţă de dominare. Încrezător în propriile forţe. dar pot fi. în scopul atingerii ţelurilor organizaţiei sau pentru asigurarea unui câştig material sporit. la fineţea observaţiei sau la capacitatea de analiză complexă a fenomenelor. încrezătoare în propriile forţe şi dornică să deţină puterea. îi place să lucreze cu oamenii. Tipul întreprinzător răsplăteşte pe cei care apreciază valori de natură antrepernorială . actorie. nu suportă activităţile . Tipul investigativ preferă să se implice în activităţi care fac apel la cunoaştere şi înţelegere. O personalitate artistic este în general emotivă. Domeniile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei cariere sunt în marketing. intuiţie şi putere de transfigurare a realităţii. dezordonată. bun comunicator. Pentru desfăşurarea activităţii. Acest tip tinde să confere elementelor materiale o nouă înfăţişare. Indivizii care au această dominantă de personalitate sunt intuitivi.

Activităţile potrivite acestui tip de personalitate sunt în domeniul cercetării şi consultanţei. formezi. Această clasificare a tipurilor de personalitate stabilite de Holland şi domeniile de activitate potrivite lor trebuie privită nuanţat. analist. terapeut. ambiţios. eficient. producător de filme. grijuliu. să ai grijă prietenos. intuitiv. să convingător. dar fără capacitatea de a conduce. asistentă detaliu sau să grijuliu. înţelegător recepţioner. de alţii amabil. fotograf. idealist. repetitive. pregăteşti. Dacă eşti: Îţi place să: lucrezi în situaţii nestructurate folosind imaginaţia şi creativitatea Eşti: Poţi avea succes ca: INVENTIV expresiv. urmezi instrucţiuni ordonat. practic etc. preot etc. DIRECTIV influenţezi sau să cu spirit de conduci pe alţii aventură. agent de voiaj. diriginte de şantier. funcţionar. actor etc. imaginativ manager de resurse umane. Este o personalitate cu reale competenţe în domeniul ştiinţific. profesor. perseverent. încrezător în propria persoană REALIST lucrezi cu obiecte. răbdător. maşini operator film. practic. librar. controlor instrumente şi realist. independent. să cooperant. îndemânatec de trafic aerian. agent de asigurări perseverent.stereotipe. culturale etc. energic. abstractă şi originală. Spiritul investigativ încurajează abordarea problemelor într-o manieră complexă. informezi. cercetător. Manifestă aversiune faţă de activităţile sociale. METODIC SOCIAL . bucătarşef etc. matematic. monotone sau pe cele care nu prezintă un grad de noutate sau de complexitate aparte. Tipul investigativ preferă activităţile orientate spre observarea şi analizarea sistematică şi creativă a fenomenelor fizice. medicală. lăcătuş etc. Există persoane care se regăsesc în două sau chiar trei tipuri dintre cele identificate de psiholog. extrovertit. realizezi lucrurile în conştiincios. contabil. pentru a le înţelege şi controla. original. biologice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful