Evaluarea intereselor si aptitudinilor

Determinarea aptitudinilor, intereselor, valorilor, cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor, capacităţilor şi a altor particularităţi psihocomportamentale ale consiliatului constituie un aspect foarte important în cadrul orientării şcolare şi profesionale, de aceasta depinzând, în parte, eficienţa procesului în sine şi justeţea deciziilor luate. Examinarea psihologică va furniza consilierului un profil individualizat care trebuie comparat cu profilul ocupaţiei/ocupaţiilor pentru care elevul îşi manifestă activ un interes predominant. În demersul de orientare, consilierul va lua în calcul şi resursele oferite de mediul familial/educaţional în care elevul/consiliatul evoluează, respectiv dinamica pieţei muncii, care se află într-o continuă schimbare. Un examen psihologic complex, în vederea orientării educaţionale, trebuie să surprindă personalitatea elevului în ansamblu şi, în mod special, interesele şi aptitudinile acestuia. Cel mai important aspect îl constituie corelarea intereselor exprimate de elev cu aptitudinile intelectuale generale şi specifice de care acesta dispune. Din acest punct de vedere, inventarele de interese propuse de psihologul american John L. Holland pot oferi consilierului posibilitatea de a diagnostica rapid şi cu un cumul informaţional preţios ,,personalitatea vocaţională” a unui individ, precum şi mediul profesional sau mediile care îi vor permite să-şi materializeze cel mai bine în performanţe notabile resursele de care dispune (Holland, 1997). În literatura de specialitate o serie de psihologi au identificat mai mulţi factori legaţi de personalitate, abilităţi, interese, valori care, dacă sunt luaţi în considerare într-un mod coerent, pot fi relevanţi pentru orientarea oamenilor spre cele mai potrivite domenii de activitate sau profesii. Teoria tipurilor de carieră a lui John Holland face parte dintre cele mai cunoscute şi acceptate abordări ştiinţifice ale orientării profesionale. Potrivit teoriei lui Holland, există şase tipare distincte de orientare, în funcţie de personalitatea sau caracteristicile dominante ale individului. Tipul realist Are ca principală caracteristică predispoziţia către domeniul tehnic, mecanic, fiind recunoscut prin abilităţi mai mult practice decât de natură cognitivă sau speculativă. Tipul realist este recunoscut prin dexteritatea de manipulare a obiectelor şi preferă un mediu de lucru ordonat şi care nu necesită punerea în valoare a spiritului creativ sau a spontaneităţii. În general, în acest tipar se potrivesc persoanele timide, conformiste, slab relaţionate social şi fără mari pretenţii de pregătire sau calificare profesională. Tipul realist preferă activităţile care implică folosirea uneltelor, maşinilor sau lucrul cu animalele. Manifestă aversiune faţă de activităţi educaţionale şi nu are înclinaţii spre domenii care favorizează relaţiile umane. Percepe lumea într-o manieră simplă, tradiţională şi aspiră la bani, putere şi bunuri. Domenii de muncă potrivite persoanelor care corespund tiparului realist sunt cele de natură tehnică, mecanică, meşteşugărească şi

reproducerea unor materiale etc. spontaneitate sau flexibilitate. dependenţa de un plan prestabilit constituie valorile cele mai apreciate de persoanele convenţionale. prefera sa rezolve probleme concrete concrete si nu pe cele abstracte . caută mai degrabă medii de lucru informale. este nesociabil. Având o profundă orientare către mediul exterior. instrumentelor . nu are deprinderi verbale si de relationare interpersonala.cele care necesită doar pregătire medie Tipul Realist ( motor ) – ii plac activitati care impun forta fizica . la fel cum nu suportă să fie dominat sau manipulat. completarea rapoartelor. Pentru dezvoltarea preocupărilor sale profesionale. Tipul social Este opusul celor două modele prezentate mai sus. Ii displac activitatile sociale si educationale. amabil. ordonat şi convenţional. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor . agricol. masinilor. Nu agreează controlul şi nici nu simte nevoia de a primi acorduri sau de a se proteja prin aprobări formale. Lipsa de imaginaţie şi inflexibilitatea fac imposibilă apropierea tipului convenţional de activităţi artistice. cum ar fi spre exemplu păstrarea evidenţelor. Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic. aşa cum arată şi denumirea. Manifestă aversiune faţă de activităţile ambigue sau nesistematice. Astfel de persoane sunt marcate de nevoia de a-şi organiza cât mai riguros activitatea şi de a supune rezultatele muncii lor sau a celorlalţi unei proceduri de evaluare clare şi eficiente. cum nu sunt nici imaginaţia sau creativitatea artistică. Tipul social. care se încadrează perfect într-un sistem de reguli sau norme prestabilite. Domeniile predilecte de activitate sunt contabilitatea. un bun negociator. are o organizare motorize buna. supuse regulilor şi procedurilor clare. tehnic. este agresiv . isi realizeaza scopurile prin conformism . persuasiv. Tipul convenţional Este reprezentat de persoanele ordonate. Competitivitatea nu este punctul forte al tipului convenţional. Nu se remarcă prin imaginaţie. Prefera activitatile care solicita folosirea ordonata si sistematica a datelor. conformitatea cu normele. alege rolurile de subordonat . pune accent pe competenţele de natură socială. Preferă să lucreze într-un mediu profesional stabil şi lipsit de riscuri sau de provocări profesionale. Îi încurajează pe oameni să coopereze şi să abordeze problemele cu înţelegere şi fără . Tipul convenţional preferă activităţile orientate spre folosirea sistematică a datelor. puţin ordonate sau sistematizate. Preferă să lucreze în medii ordonate. statistica. flexibil. Este conformist. tipul social este prietenos. comunicativ. finanţele. practice şi totodată conformiste. Banii. Preferă activităţi bazate pe informare şi pe colaborarea cu alte persoane. este loial sefilor. Tipul Conventional ( conformist) – prefera activitatile in care foloseste cifre . întrun cuvânt.

la fineţea observaţiei sau la capacitatea de analiză complexă a fenomenelor. vânzări. Domeniile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei cariere sunt în marketing. putere. uneori dezordonate şi lipsite de abilităţi practice. care îşi caută autonomia. în conducerea proiectelor sau chiar a organizaţiei. intuiţie şi putere de transfigurare a realităţii. nu suportă activităţile . publicitate. să fie impulsiv în demersurile pe care le întreprinde. sociabil. Din această cauză. Sunt genul de spirite independente. pe măsura spiritului de independenţă care îl caracterizează. Încrezător în propriile forţe. Acordă recompense celor care dovedesc că apreciază valorile sociale. actorie. care este de cele mai multe ori ambiguă şi nesistematică. ceea ce face. independenţi. Tipul întreprinzător răsplăteşte pe cei care apreciază valori de natură antrepernorială .prejudecăţi. Este o personalitate optimistă în general. educaţie şi formare profesională Tipul artistic Se caracterizează prin imaginaţie. Indivizii care au această dominantă de personalitate sunt intuitivi. bun comunicator. Nevoia de independenţă şi capacitatea de asumare a riscului constituie trăsăturile dominante în acest caz. statut – şi încurajează comportamentul oamenilor în această direcţie. îi place să lucreze cu oamenii. Tipul investigativ Se poziţionează la cealaltă extremă faţă de trăsăturile dominante ale întreprinzătorului. Tipul investigativ preferă să se implice în activităţi care fac apel la cunoaştere şi înţelegere. Lumea este însă privită în termeni limitativi. Preferă activităţile care pun accent pe manipularea oamenilor. nu de puţine ori. de introducere a noului sau de inovare a cadrului existent. şi impulsive. Întreprinzătorul este unul dintre cei mai interiorizaţi indivizi (introvertit). în acelaşi timp. Pentru desfăşurarea activităţii. încrezătoare în propriile forţe şi dornică să deţină puterea. dar şi foarte impulsivă. Tipul întreprinzător Manifestă predispoziţie pentru acţiune şi implicare în activitate. dar îşi concentrează toate forţele pentru a-i conduce şi controla în scopul atingerii obiectivelor propuse. Tipul artistic preferă activităţile cu caracter liberal şi care pun accent pe utilizarea unor forme expresive de exprimare: design. Este genul de persoană care îi încurajează pe ceilalţi să se implice în activităţi antreprenoriale.bani. Persoanele care fac parte din această categorie se caracterizează prin originalitate şi independenţă. non-conformişti. Acest tip tinde să confere elementelor materiale o nouă înfăţişare. O personalitate artistic este în general emotivă. fantezie creatoare. lipsită de spirit practic şi de convenţionalism. dar şi dezordonaţi şi lipsiţi de abilităţi practice. tipul artistic preferă un mediu lipsit de formalism. punându-le într-o nouă relaţie pentru ca transfigurarea să capete semnificaţia dorită sau întrezărită de el şi pentru ca această semnificaţie să poată fi comunicată semenilor săi. Manifestă în schimb tendinţa de dominare şi manipulare a celorlalţi oameni. în scopul atingerii ţelurilor organizaţiei sau pentru asigurarea unui câştig material sporit. tipul întreprinzător se caracterizează printr-o mare sete de putere şi dorinţă de dominare. Totodată. ambiţioasă. dezordonată. dar pot fi.

idealist. medicală. Tipul investigativ preferă activităţile orientate spre observarea şi analizarea sistematică şi creativă a fenomenelor fizice. intuitiv. perseverent. practic etc. Spiritul investigativ încurajează abordarea problemelor într-o manieră complexă. Activităţile potrivite acestui tip de personalitate sunt în domeniul cercetării şi consultanţei. original. actor etc. librar. METODIC SOCIAL . de alţii amabil. bucătarşef etc. urmezi instrucţiuni ordonat. eficient. îndemânatec de trafic aerian. realizezi lucrurile în conştiincios. Această clasificare a tipurilor de personalitate stabilite de Holland şi domeniile de activitate potrivite lor trebuie privită nuanţat. extrovertit. maşini operator film. monotone sau pe cele care nu prezintă un grad de noutate sau de complexitate aparte. practic. informezi. formezi. să convingător. cercetător. DIRECTIV influenţezi sau să cu spirit de conduci pe alţii aventură. dar fără capacitatea de a conduce. biologice. analist. încrezător în propria persoană REALIST lucrezi cu obiecte. lăcătuş etc. funcţionar. independent. contabil. abstractă şi originală. Este o personalitate cu reale competenţe în domeniul ştiinţific. profesor. terapeut. matematic. energic. răbdător. Manifestă aversiune faţă de activităţile sociale. înţelegător recepţioner. producător de filme. pentru a le înţelege şi controla. pregăteşti.stereotipe. Dacă eşti: Îţi place să: lucrezi în situaţii nestructurate folosind imaginaţia şi creativitatea Eşti: Poţi avea succes ca: INVENTIV expresiv. agent de voiaj. diriginte de şantier. preot etc. grijuliu. imaginativ manager de resurse umane. ambiţios. să cooperant. repetitive. fotograf. controlor instrumente şi realist. culturale etc. Există persoane care se regăsesc în două sau chiar trei tipuri dintre cele identificate de psiholog. asistentă detaliu sau să grijuliu. agent de asigurări perseverent. să ai grijă prietenos.