Evaluarea intereselor si aptitudinilor

Determinarea aptitudinilor, intereselor, valorilor, cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor, capacităţilor şi a altor particularităţi psihocomportamentale ale consiliatului constituie un aspect foarte important în cadrul orientării şcolare şi profesionale, de aceasta depinzând, în parte, eficienţa procesului în sine şi justeţea deciziilor luate. Examinarea psihologică va furniza consilierului un profil individualizat care trebuie comparat cu profilul ocupaţiei/ocupaţiilor pentru care elevul îşi manifestă activ un interes predominant. În demersul de orientare, consilierul va lua în calcul şi resursele oferite de mediul familial/educaţional în care elevul/consiliatul evoluează, respectiv dinamica pieţei muncii, care se află într-o continuă schimbare. Un examen psihologic complex, în vederea orientării educaţionale, trebuie să surprindă personalitatea elevului în ansamblu şi, în mod special, interesele şi aptitudinile acestuia. Cel mai important aspect îl constituie corelarea intereselor exprimate de elev cu aptitudinile intelectuale generale şi specifice de care acesta dispune. Din acest punct de vedere, inventarele de interese propuse de psihologul american John L. Holland pot oferi consilierului posibilitatea de a diagnostica rapid şi cu un cumul informaţional preţios ,,personalitatea vocaţională” a unui individ, precum şi mediul profesional sau mediile care îi vor permite să-şi materializeze cel mai bine în performanţe notabile resursele de care dispune (Holland, 1997). În literatura de specialitate o serie de psihologi au identificat mai mulţi factori legaţi de personalitate, abilităţi, interese, valori care, dacă sunt luaţi în considerare într-un mod coerent, pot fi relevanţi pentru orientarea oamenilor spre cele mai potrivite domenii de activitate sau profesii. Teoria tipurilor de carieră a lui John Holland face parte dintre cele mai cunoscute şi acceptate abordări ştiinţifice ale orientării profesionale. Potrivit teoriei lui Holland, există şase tipare distincte de orientare, în funcţie de personalitatea sau caracteristicile dominante ale individului. Tipul realist Are ca principală caracteristică predispoziţia către domeniul tehnic, mecanic, fiind recunoscut prin abilităţi mai mult practice decât de natură cognitivă sau speculativă. Tipul realist este recunoscut prin dexteritatea de manipulare a obiectelor şi preferă un mediu de lucru ordonat şi care nu necesită punerea în valoare a spiritului creativ sau a spontaneităţii. În general, în acest tipar se potrivesc persoanele timide, conformiste, slab relaţionate social şi fără mari pretenţii de pregătire sau calificare profesională. Tipul realist preferă activităţile care implică folosirea uneltelor, maşinilor sau lucrul cu animalele. Manifestă aversiune faţă de activităţi educaţionale şi nu are înclinaţii spre domenii care favorizează relaţiile umane. Percepe lumea într-o manieră simplă, tradiţională şi aspiră la bani, putere şi bunuri. Domenii de muncă potrivite persoanelor care corespund tiparului realist sunt cele de natură tehnică, mecanică, meşteşugărească şi

Tipul convenţional preferă activităţile orientate spre folosirea sistematică a datelor. întrun cuvânt. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor . isi realizeaza scopurile prin conformism . Îi încurajează pe oameni să coopereze şi să abordeze problemele cu înţelegere şi fără . Competitivitatea nu este punctul forte al tipului convenţional. are o organizare motorize buna. Lipsa de imaginaţie şi inflexibilitatea fac imposibilă apropierea tipului convenţional de activităţi artistice. prefera sa rezolve probleme concrete concrete si nu pe cele abstracte . flexibil. nu are deprinderi verbale si de relationare interpersonala. este agresiv . un bun negociator. Preferă să lucreze într-un mediu profesional stabil şi lipsit de riscuri sau de provocări profesionale. masinilor. Pentru dezvoltarea preocupărilor sale profesionale. Prefera activitatile care solicita folosirea ordonata si sistematica a datelor. persuasiv. reproducerea unor materiale etc. alege rolurile de subordonat . conformitatea cu normele. cum ar fi spre exemplu păstrarea evidenţelor. cum nu sunt nici imaginaţia sau creativitatea artistică. amabil. Banii.cele care necesită doar pregătire medie Tipul Realist ( motor ) – ii plac activitati care impun forta fizica . Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic. Nu agreează controlul şi nici nu simte nevoia de a primi acorduri sau de a se proteja prin aprobări formale. Tipul social Este opusul celor două modele prezentate mai sus. practice şi totodată conformiste. care se încadrează perfect într-un sistem de reguli sau norme prestabilite. Preferă să lucreze în medii ordonate. completarea rapoartelor. este loial sefilor. Domeniile predilecte de activitate sunt contabilitatea. Tipul convenţional Este reprezentat de persoanele ordonate. comunicativ. Manifestă aversiune faţă de activităţile ambigue sau nesistematice. finanţele. dependenţa de un plan prestabilit constituie valorile cele mai apreciate de persoanele convenţionale. tipul social este prietenos. pune accent pe competenţele de natură socială. puţin ordonate sau sistematizate. ordonat şi convenţional. spontaneitate sau flexibilitate. tehnic. caută mai degrabă medii de lucru informale. agricol. supuse regulilor şi procedurilor clare. instrumentelor . Având o profundă orientare către mediul exterior. este nesociabil. Este conformist. Tipul Conventional ( conformist) – prefera activitatile in care foloseste cifre . Preferă activităţi bazate pe informare şi pe colaborarea cu alte persoane. Nu se remarcă prin imaginaţie. Astfel de persoane sunt marcate de nevoia de a-şi organiza cât mai riguros activitatea şi de a supune rezultatele muncii lor sau a celorlalţi unei proceduri de evaluare clare şi eficiente. Tipul social. Ii displac activitatile sociale si educationale. aşa cum arată şi denumirea. la fel cum nu suportă să fie dominat sau manipulat. statistica.

la fineţea observaţiei sau la capacitatea de analiză complexă a fenomenelor. dar şi foarte impulsivă. încrezătoare în propriile forţe şi dornică să deţină puterea. în scopul atingerii ţelurilor organizaţiei sau pentru asigurarea unui câştig material sporit. de introducere a noului sau de inovare a cadrului existent. dar şi dezordonaţi şi lipsiţi de abilităţi practice. intuiţie şi putere de transfigurare a realităţii. Întreprinzătorul este unul dintre cei mai interiorizaţi indivizi (introvertit). ceea ce face. Tipul investigativ Se poziţionează la cealaltă extremă faţă de trăsăturile dominante ale întreprinzătorului. în conducerea proiectelor sau chiar a organizaţiei. vânzări. tipul artistic preferă un mediu lipsit de formalism. nu suportă activităţile . Tipul întreprinzător răsplăteşte pe cei care apreciază valori de natură antrepernorială . lipsită de spirit practic şi de convenţionalism.bani. publicitate. sociabil. Acordă recompense celor care dovedesc că apreciază valorile sociale. să fie impulsiv în demersurile pe care le întreprinde. Sunt genul de spirite independente. non-conformişti. Pentru desfăşurarea activităţii. Din această cauză. dar îşi concentrează toate forţele pentru a-i conduce şi controla în scopul atingerii obiectivelor propuse. O personalitate artistic este în general emotivă. pe măsura spiritului de independenţă care îl caracterizează. Este genul de persoană care îi încurajează pe ceilalţi să se implice în activităţi antreprenoriale. care îşi caută autonomia. putere. bun comunicator. Tipul investigativ preferă să se implice în activităţi care fac apel la cunoaştere şi înţelegere. Încrezător în propriile forţe. ambiţioasă. îi place să lucreze cu oamenii. uneori dezordonate şi lipsite de abilităţi practice. Lumea este însă privită în termeni limitativi. care este de cele mai multe ori ambiguă şi nesistematică. dar pot fi. în acelaşi timp. fantezie creatoare. nu de puţine ori. Totodată. Tipul întreprinzător Manifestă predispoziţie pentru acţiune şi implicare în activitate. Nevoia de independenţă şi capacitatea de asumare a riscului constituie trăsăturile dominante în acest caz. Manifestă în schimb tendinţa de dominare şi manipulare a celorlalţi oameni. statut – şi încurajează comportamentul oamenilor în această direcţie. Este o personalitate optimistă în general. Acest tip tinde să confere elementelor materiale o nouă înfăţişare. Indivizii care au această dominantă de personalitate sunt intuitivi. Tipul artistic preferă activităţile cu caracter liberal şi care pun accent pe utilizarea unor forme expresive de exprimare: design. Preferă activităţile care pun accent pe manipularea oamenilor. educaţie şi formare profesională Tipul artistic Se caracterizează prin imaginaţie. actorie. dezordonată. Domeniile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei cariere sunt în marketing. tipul întreprinzător se caracterizează printr-o mare sete de putere şi dorinţă de dominare. Persoanele care fac parte din această categorie se caracterizează prin originalitate şi independenţă. şi impulsive. independenţi. punându-le într-o nouă relaţie pentru ca transfigurarea să capete semnificaţia dorită sau întrezărită de el şi pentru ca această semnificaţie să poată fi comunicată semenilor săi.prejudecăţi.

agent de voiaj. biologice. ambiţios. eficient. să cooperant. extrovertit. repetitive. perseverent. dar fără capacitatea de a conduce. Manifestă aversiune faţă de activităţile sociale. încrezător în propria persoană REALIST lucrezi cu obiecte. intuitiv. original. realizezi lucrurile în conştiincios. îndemânatec de trafic aerian. lăcătuş etc. contabil. practic. Există persoane care se regăsesc în două sau chiar trei tipuri dintre cele identificate de psiholog.stereotipe. răbdător. cercetător. imaginativ manager de resurse umane. informezi. urmezi instrucţiuni ordonat. de alţii amabil. să convingător. diriginte de şantier. practic etc. matematic. pregăteşti. medicală. Dacă eşti: Îţi place să: lucrezi în situaţii nestructurate folosind imaginaţia şi creativitatea Eşti: Poţi avea succes ca: INVENTIV expresiv. independent. DIRECTIV influenţezi sau să cu spirit de conduci pe alţii aventură. culturale etc. grijuliu. Spiritul investigativ încurajează abordarea problemelor într-o manieră complexă. asistentă detaliu sau să grijuliu. formezi. profesor. Tipul investigativ preferă activităţile orientate spre observarea şi analizarea sistematică şi creativă a fenomenelor fizice. fotograf. Este o personalitate cu reale competenţe în domeniul ştiinţific. monotone sau pe cele care nu prezintă un grad de noutate sau de complexitate aparte. maşini operator film. preot etc. pentru a le înţelege şi controla. librar. analist. înţelegător recepţioner. agent de asigurări perseverent. METODIC SOCIAL . să ai grijă prietenos. funcţionar. terapeut. Activităţile potrivite acestui tip de personalitate sunt în domeniul cercetării şi consultanţei. energic. Această clasificare a tipurilor de personalitate stabilite de Holland şi domeniile de activitate potrivite lor trebuie privită nuanţat. abstractă şi originală. bucătarşef etc. idealist. producător de filme. actor etc. controlor instrumente şi realist.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful