Evaluarea intereselor si aptitudinilor

Determinarea aptitudinilor, intereselor, valorilor, cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor, capacităţilor şi a altor particularităţi psihocomportamentale ale consiliatului constituie un aspect foarte important în cadrul orientării şcolare şi profesionale, de aceasta depinzând, în parte, eficienţa procesului în sine şi justeţea deciziilor luate. Examinarea psihologică va furniza consilierului un profil individualizat care trebuie comparat cu profilul ocupaţiei/ocupaţiilor pentru care elevul îşi manifestă activ un interes predominant. În demersul de orientare, consilierul va lua în calcul şi resursele oferite de mediul familial/educaţional în care elevul/consiliatul evoluează, respectiv dinamica pieţei muncii, care se află într-o continuă schimbare. Un examen psihologic complex, în vederea orientării educaţionale, trebuie să surprindă personalitatea elevului în ansamblu şi, în mod special, interesele şi aptitudinile acestuia. Cel mai important aspect îl constituie corelarea intereselor exprimate de elev cu aptitudinile intelectuale generale şi specifice de care acesta dispune. Din acest punct de vedere, inventarele de interese propuse de psihologul american John L. Holland pot oferi consilierului posibilitatea de a diagnostica rapid şi cu un cumul informaţional preţios ,,personalitatea vocaţională” a unui individ, precum şi mediul profesional sau mediile care îi vor permite să-şi materializeze cel mai bine în performanţe notabile resursele de care dispune (Holland, 1997). În literatura de specialitate o serie de psihologi au identificat mai mulţi factori legaţi de personalitate, abilităţi, interese, valori care, dacă sunt luaţi în considerare într-un mod coerent, pot fi relevanţi pentru orientarea oamenilor spre cele mai potrivite domenii de activitate sau profesii. Teoria tipurilor de carieră a lui John Holland face parte dintre cele mai cunoscute şi acceptate abordări ştiinţifice ale orientării profesionale. Potrivit teoriei lui Holland, există şase tipare distincte de orientare, în funcţie de personalitatea sau caracteristicile dominante ale individului. Tipul realist Are ca principală caracteristică predispoziţia către domeniul tehnic, mecanic, fiind recunoscut prin abilităţi mai mult practice decât de natură cognitivă sau speculativă. Tipul realist este recunoscut prin dexteritatea de manipulare a obiectelor şi preferă un mediu de lucru ordonat şi care nu necesită punerea în valoare a spiritului creativ sau a spontaneităţii. În general, în acest tipar se potrivesc persoanele timide, conformiste, slab relaţionate social şi fără mari pretenţii de pregătire sau calificare profesională. Tipul realist preferă activităţile care implică folosirea uneltelor, maşinilor sau lucrul cu animalele. Manifestă aversiune faţă de activităţi educaţionale şi nu are înclinaţii spre domenii care favorizează relaţiile umane. Percepe lumea într-o manieră simplă, tradiţională şi aspiră la bani, putere şi bunuri. Domenii de muncă potrivite persoanelor care corespund tiparului realist sunt cele de natură tehnică, mecanică, meşteşugărească şi

masinilor. are o organizare motorize buna. care se încadrează perfect într-un sistem de reguli sau norme prestabilite. un bun negociator. tipul social este prietenos. tehnic. ordonat şi convenţional. comunicativ. Având o profundă orientare către mediul exterior. Îi încurajează pe oameni să coopereze şi să abordeze problemele cu înţelegere şi fără .cele care necesită doar pregătire medie Tipul Realist ( motor ) – ii plac activitati care impun forta fizica . finanţele. Banii. Prefera activitatile care solicita folosirea ordonata si sistematica a datelor. puţin ordonate sau sistematizate. este nesociabil. aşa cum arată şi denumirea. persuasiv. cum nu sunt nici imaginaţia sau creativitatea artistică. statistica. nu are deprinderi verbale si de relationare interpersonala. la fel cum nu suportă să fie dominat sau manipulat. amabil. Tipul convenţional preferă activităţile orientate spre folosirea sistematică a datelor. Manifestă aversiune faţă de activităţile ambigue sau nesistematice. Astfel de persoane sunt marcate de nevoia de a-şi organiza cât mai riguros activitatea şi de a supune rezultatele muncii lor sau a celorlalţi unei proceduri de evaluare clare şi eficiente. flexibil. prefera sa rezolve probleme concrete concrete si nu pe cele abstracte . Nu agreează controlul şi nici nu simte nevoia de a primi acorduri sau de a se proteja prin aprobări formale. Este conformist. alege rolurile de subordonat . isi realizeaza scopurile prin conformism . Tipul Conventional ( conformist) – prefera activitatile in care foloseste cifre . Tipul convenţional Este reprezentat de persoanele ordonate. Pentru dezvoltarea preocupărilor sale profesionale. dependenţa de un plan prestabilit constituie valorile cele mai apreciate de persoanele convenţionale. Nu se remarcă prin imaginaţie. Lipsa de imaginaţie şi inflexibilitatea fac imposibilă apropierea tipului convenţional de activităţi artistice. supuse regulilor şi procedurilor clare. Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic. reproducerea unor materiale etc. cum ar fi spre exemplu păstrarea evidenţelor. este agresiv . completarea rapoartelor. Preferă să lucreze în medii ordonate. Tipul social Este opusul celor două modele prezentate mai sus. întrun cuvânt. Tipul social. Domeniile predilecte de activitate sunt contabilitatea. conformitatea cu normele. este loial sefilor. Competitivitatea nu este punctul forte al tipului convenţional. Ii displac activitatile sociale si educationale. practice şi totodată conformiste. Preferă să lucreze într-un mediu profesional stabil şi lipsit de riscuri sau de provocări profesionale. spontaneitate sau flexibilitate. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor . Preferă activităţi bazate pe informare şi pe colaborarea cu alte persoane. instrumentelor . agricol. caută mai degrabă medii de lucru informale. pune accent pe competenţele de natură socială.

Acordă recompense celor care dovedesc că apreciază valorile sociale. îi place să lucreze cu oamenii. ambiţioasă. Tipul investigativ Se poziţionează la cealaltă extremă faţă de trăsăturile dominante ale întreprinzătorului. O personalitate artistic este în general emotivă. dar pot fi. Pentru desfăşurarea activităţii. dar îşi concentrează toate forţele pentru a-i conduce şi controla în scopul atingerii obiectivelor propuse. şi impulsive. Nevoia de independenţă şi capacitatea de asumare a riscului constituie trăsăturile dominante în acest caz. publicitate. non-conformişti. actorie. fantezie creatoare. de introducere a noului sau de inovare a cadrului existent. în scopul atingerii ţelurilor organizaţiei sau pentru asigurarea unui câştig material sporit. Încrezător în propriile forţe. să fie impulsiv în demersurile pe care le întreprinde. Lumea este însă privită în termeni limitativi. care îşi caută autonomia. intuiţie şi putere de transfigurare a realităţii. Totodată. nu suportă activităţile . Este genul de persoană care îi încurajează pe ceilalţi să se implice în activităţi antreprenoriale. Tipul întreprinzător răsplăteşte pe cei care apreciază valori de natură antrepernorială . tipul întreprinzător se caracterizează printr-o mare sete de putere şi dorinţă de dominare. Este o personalitate optimistă în general. Persoanele care fac parte din această categorie se caracterizează prin originalitate şi independenţă. Domeniile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei cariere sunt în marketing. în acelaşi timp. statut – şi încurajează comportamentul oamenilor în această direcţie. nu de puţine ori.prejudecăţi. tipul artistic preferă un mediu lipsit de formalism. vânzări.bani. Tipul întreprinzător Manifestă predispoziţie pentru acţiune şi implicare în activitate. Tipul investigativ preferă să se implice în activităţi care fac apel la cunoaştere şi înţelegere. dezordonată. Manifestă în schimb tendinţa de dominare şi manipulare a celorlalţi oameni. pe măsura spiritului de independenţă care îl caracterizează. Preferă activităţile care pun accent pe manipularea oamenilor. Din această cauză. la fineţea observaţiei sau la capacitatea de analiză complexă a fenomenelor. dar şi foarte impulsivă. încrezătoare în propriile forţe şi dornică să deţină puterea. Tipul artistic preferă activităţile cu caracter liberal şi care pun accent pe utilizarea unor forme expresive de exprimare: design. dar şi dezordonaţi şi lipsiţi de abilităţi practice. uneori dezordonate şi lipsite de abilităţi practice. Acest tip tinde să confere elementelor materiale o nouă înfăţişare. Sunt genul de spirite independente. bun comunicator. care este de cele mai multe ori ambiguă şi nesistematică. Indivizii care au această dominantă de personalitate sunt intuitivi. lipsită de spirit practic şi de convenţionalism. punându-le într-o nouă relaţie pentru ca transfigurarea să capete semnificaţia dorită sau întrezărită de el şi pentru ca această semnificaţie să poată fi comunicată semenilor săi. în conducerea proiectelor sau chiar a organizaţiei. sociabil. putere. ceea ce face. educaţie şi formare profesională Tipul artistic Se caracterizează prin imaginaţie. Întreprinzătorul este unul dintre cei mai interiorizaţi indivizi (introvertit). independenţi.

Această clasificare a tipurilor de personalitate stabilite de Holland şi domeniile de activitate potrivite lor trebuie privită nuanţat. monotone sau pe cele care nu prezintă un grad de noutate sau de complexitate aparte. preot etc. formezi. controlor instrumente şi realist. METODIC SOCIAL . perseverent. informezi. abstractă şi originală. matematic. producător de filme. eficient. funcţionar. practic. Activităţile potrivite acestui tip de personalitate sunt în domeniul cercetării şi consultanţei. energic. încrezător în propria persoană REALIST lucrezi cu obiecte. ambiţios. fotograf. practic etc. pentru a le înţelege şi controla. agent de asigurări perseverent.stereotipe. culturale etc. profesor. Spiritul investigativ încurajează abordarea problemelor într-o manieră complexă. independent. librar. Tipul investigativ preferă activităţile orientate spre observarea şi analizarea sistematică şi creativă a fenomenelor fizice. să cooperant. dar fără capacitatea de a conduce. bucătarşef etc. Manifestă aversiune faţă de activităţile sociale. cercetător. pregăteşti. imaginativ manager de resurse umane. să ai grijă prietenos. Dacă eşti: Îţi place să: lucrezi în situaţii nestructurate folosind imaginaţia şi creativitatea Eşti: Poţi avea succes ca: INVENTIV expresiv. medicală. contabil. Este o personalitate cu reale competenţe în domeniul ştiinţific. răbdător. Există persoane care se regăsesc în două sau chiar trei tipuri dintre cele identificate de psiholog. diriginte de şantier. urmezi instrucţiuni ordonat. terapeut. îndemânatec de trafic aerian. biologice. lăcătuş etc. maşini operator film. repetitive. analist. extrovertit. actor etc. înţelegător recepţioner. asistentă detaliu sau să grijuliu. DIRECTIV influenţezi sau să cu spirit de conduci pe alţii aventură. realizezi lucrurile în conştiincios. să convingător. idealist. agent de voiaj. original. grijuliu. de alţii amabil. intuitiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful