P. 1
Holland Teorie

Holland Teorie

|Views: 4|Likes:
Published by emi23103807

More info:

Published by: emi23103807 on Oct 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/20/2014

pdf

text

original

Evaluarea intereselor si aptitudinilor

Determinarea aptitudinilor, intereselor, valorilor, cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor, capacităţilor şi a altor particularităţi psihocomportamentale ale consiliatului constituie un aspect foarte important în cadrul orientării şcolare şi profesionale, de aceasta depinzând, în parte, eficienţa procesului în sine şi justeţea deciziilor luate. Examinarea psihologică va furniza consilierului un profil individualizat care trebuie comparat cu profilul ocupaţiei/ocupaţiilor pentru care elevul îşi manifestă activ un interes predominant. În demersul de orientare, consilierul va lua în calcul şi resursele oferite de mediul familial/educaţional în care elevul/consiliatul evoluează, respectiv dinamica pieţei muncii, care se află într-o continuă schimbare. Un examen psihologic complex, în vederea orientării educaţionale, trebuie să surprindă personalitatea elevului în ansamblu şi, în mod special, interesele şi aptitudinile acestuia. Cel mai important aspect îl constituie corelarea intereselor exprimate de elev cu aptitudinile intelectuale generale şi specifice de care acesta dispune. Din acest punct de vedere, inventarele de interese propuse de psihologul american John L. Holland pot oferi consilierului posibilitatea de a diagnostica rapid şi cu un cumul informaţional preţios ,,personalitatea vocaţională” a unui individ, precum şi mediul profesional sau mediile care îi vor permite să-şi materializeze cel mai bine în performanţe notabile resursele de care dispune (Holland, 1997). În literatura de specialitate o serie de psihologi au identificat mai mulţi factori legaţi de personalitate, abilităţi, interese, valori care, dacă sunt luaţi în considerare într-un mod coerent, pot fi relevanţi pentru orientarea oamenilor spre cele mai potrivite domenii de activitate sau profesii. Teoria tipurilor de carieră a lui John Holland face parte dintre cele mai cunoscute şi acceptate abordări ştiinţifice ale orientării profesionale. Potrivit teoriei lui Holland, există şase tipare distincte de orientare, în funcţie de personalitatea sau caracteristicile dominante ale individului. Tipul realist Are ca principală caracteristică predispoziţia către domeniul tehnic, mecanic, fiind recunoscut prin abilităţi mai mult practice decât de natură cognitivă sau speculativă. Tipul realist este recunoscut prin dexteritatea de manipulare a obiectelor şi preferă un mediu de lucru ordonat şi care nu necesită punerea în valoare a spiritului creativ sau a spontaneităţii. În general, în acest tipar se potrivesc persoanele timide, conformiste, slab relaţionate social şi fără mari pretenţii de pregătire sau calificare profesională. Tipul realist preferă activităţile care implică folosirea uneltelor, maşinilor sau lucrul cu animalele. Manifestă aversiune faţă de activităţi educaţionale şi nu are înclinaţii spre domenii care favorizează relaţiile umane. Percepe lumea într-o manieră simplă, tradiţională şi aspiră la bani, putere şi bunuri. Domenii de muncă potrivite persoanelor care corespund tiparului realist sunt cele de natură tehnică, mecanică, meşteşugărească şi

Pentru dezvoltarea preocupărilor sale profesionale. puţin ordonate sau sistematizate. Astfel de persoane sunt marcate de nevoia de a-şi organiza cât mai riguros activitatea şi de a supune rezultatele muncii lor sau a celorlalţi unei proceduri de evaluare clare şi eficiente. Competitivitatea nu este punctul forte al tipului convenţional. persuasiv. pune accent pe competenţele de natură socială. ordonat şi convenţional. agricol. Domeniile predilecte de activitate sunt contabilitatea. Manifestă aversiune faţă de activităţile ambigue sau nesistematice. Ii displac activitatile sociale si educationale. Îi încurajează pe oameni să coopereze şi să abordeze problemele cu înţelegere şi fără . spontaneitate sau flexibilitate. Tipul Conventional ( conformist) – prefera activitatile in care foloseste cifre . supuse regulilor şi procedurilor clare. Tipul convenţional preferă activităţile orientate spre folosirea sistematică a datelor. Preferă să lucreze în medii ordonate. este loial sefilor. masinilor. întrun cuvânt. completarea rapoartelor. este nesociabil. isi realizeaza scopurile prin conformism . Nu agreează controlul şi nici nu simte nevoia de a primi acorduri sau de a se proteja prin aprobări formale. un bun negociator. reproducerea unor materiale etc. nu are deprinderi verbale si de relationare interpersonala. este agresiv . Tipul convenţional Este reprezentat de persoanele ordonate. tehnic. caută mai degrabă medii de lucru informale. Nu se remarcă prin imaginaţie. cum ar fi spre exemplu păstrarea evidenţelor. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor . Lipsa de imaginaţie şi inflexibilitatea fac imposibilă apropierea tipului convenţional de activităţi artistice. instrumentelor . statistica. finanţele. Preferă să lucreze într-un mediu profesional stabil şi lipsit de riscuri sau de provocări profesionale. flexibil. dependenţa de un plan prestabilit constituie valorile cele mai apreciate de persoanele convenţionale. Banii. Tipul social. aşa cum arată şi denumirea. la fel cum nu suportă să fie dominat sau manipulat. care se încadrează perfect într-un sistem de reguli sau norme prestabilite. alege rolurile de subordonat . are o organizare motorize buna. Este conformist. tipul social este prietenos. Prefera activitatile care solicita folosirea ordonata si sistematica a datelor. prefera sa rezolve probleme concrete concrete si nu pe cele abstracte . conformitatea cu normele. cum nu sunt nici imaginaţia sau creativitatea artistică.cele care necesită doar pregătire medie Tipul Realist ( motor ) – ii plac activitati care impun forta fizica . Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic. comunicativ. practice şi totodată conformiste. Tipul social Este opusul celor două modele prezentate mai sus. Preferă activităţi bazate pe informare şi pe colaborarea cu alte persoane. amabil. Având o profundă orientare către mediul exterior.

ceea ce face. Acordă recompense celor care dovedesc că apreciază valorile sociale. dar şi dezordonaţi şi lipsiţi de abilităţi practice.prejudecăţi. O personalitate artistic este în general emotivă. de introducere a noului sau de inovare a cadrului existent. care este de cele mai multe ori ambiguă şi nesistematică. pe măsura spiritului de independenţă care îl caracterizează. Tipul investigativ preferă să se implice în activităţi care fac apel la cunoaştere şi înţelegere. şi impulsive. lipsită de spirit practic şi de convenţionalism. putere. dezordonată. sociabil. Nevoia de independenţă şi capacitatea de asumare a riscului constituie trăsăturile dominante în acest caz. Sunt genul de spirite independente. în conducerea proiectelor sau chiar a organizaţiei. Tipul întreprinzător răsplăteşte pe cei care apreciază valori de natură antrepernorială . Acest tip tinde să confere elementelor materiale o nouă înfăţişare. Indivizii care au această dominantă de personalitate sunt intuitivi. Pentru desfăşurarea activităţii. tipul artistic preferă un mediu lipsit de formalism. Tipul întreprinzător Manifestă predispoziţie pentru acţiune şi implicare în activitate. uneori dezordonate şi lipsite de abilităţi practice.bani. tipul întreprinzător se caracterizează printr-o mare sete de putere şi dorinţă de dominare. Din această cauză. vânzări. Manifestă în schimb tendinţa de dominare şi manipulare a celorlalţi oameni. dar şi foarte impulsivă. actorie. bun comunicator. dar pot fi. Este genul de persoană care îi încurajează pe ceilalţi să se implice în activităţi antreprenoriale. în scopul atingerii ţelurilor organizaţiei sau pentru asigurarea unui câştig material sporit. Este o personalitate optimistă în general. încrezătoare în propriile forţe şi dornică să deţină puterea. Tipul investigativ Se poziţionează la cealaltă extremă faţă de trăsăturile dominante ale întreprinzătorului. Persoanele care fac parte din această categorie se caracterizează prin originalitate şi independenţă. la fineţea observaţiei sau la capacitatea de analiză complexă a fenomenelor. Totodată. publicitate. Tipul artistic preferă activităţile cu caracter liberal şi care pun accent pe utilizarea unor forme expresive de exprimare: design. nu de puţine ori. statut – şi încurajează comportamentul oamenilor în această direcţie. nu suportă activităţile . independenţi. intuiţie şi putere de transfigurare a realităţii. Întreprinzătorul este unul dintre cei mai interiorizaţi indivizi (introvertit). punându-le într-o nouă relaţie pentru ca transfigurarea să capete semnificaţia dorită sau întrezărită de el şi pentru ca această semnificaţie să poată fi comunicată semenilor săi. Domeniile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei cariere sunt în marketing. care îşi caută autonomia. în acelaşi timp. fantezie creatoare. Preferă activităţile care pun accent pe manipularea oamenilor. ambiţioasă. non-conformişti. Lumea este însă privită în termeni limitativi. educaţie şi formare profesională Tipul artistic Se caracterizează prin imaginaţie. dar îşi concentrează toate forţele pentru a-i conduce şi controla în scopul atingerii obiectivelor propuse. să fie impulsiv în demersurile pe care le întreprinde. îi place să lucreze cu oamenii. Încrezător în propriile forţe.

imaginativ manager de resurse umane. culturale etc. biologice. Este o personalitate cu reale competenţe în domeniul ştiinţific. informezi. perseverent. Manifestă aversiune faţă de activităţile sociale. grijuliu. eficient. agent de voiaj. original. METODIC SOCIAL . Această clasificare a tipurilor de personalitate stabilite de Holland şi domeniile de activitate potrivite lor trebuie privită nuanţat. asistentă detaliu sau să grijuliu. să convingător. abstractă şi originală. energic. dar fără capacitatea de a conduce. răbdător. încrezător în propria persoană REALIST lucrezi cu obiecte. lăcătuş etc. diriginte de şantier. de alţii amabil. producător de filme. maşini operator film. monotone sau pe cele care nu prezintă un grad de noutate sau de complexitate aparte. terapeut. cercetător. Tipul investigativ preferă activităţile orientate spre observarea şi analizarea sistematică şi creativă a fenomenelor fizice. ambiţios. urmezi instrucţiuni ordonat. înţelegător recepţioner. agent de asigurări perseverent. librar. repetitive. realizezi lucrurile în conştiincios. Spiritul investigativ încurajează abordarea problemelor într-o manieră complexă. pregăteşti. matematic. practic. medicală. controlor instrumente şi realist. independent. formezi. îndemânatec de trafic aerian. intuitiv. bucătarşef etc. pentru a le înţelege şi controla. profesor. să cooperant. extrovertit. actor etc.stereotipe. DIRECTIV influenţezi sau să cu spirit de conduci pe alţii aventură. fotograf. contabil. Activităţile potrivite acestui tip de personalitate sunt în domeniul cercetării şi consultanţei. idealist. Există persoane care se regăsesc în două sau chiar trei tipuri dintre cele identificate de psiholog. funcţionar. să ai grijă prietenos. Dacă eşti: Îţi place să: lucrezi în situaţii nestructurate folosind imaginaţia şi creativitatea Eşti: Poţi avea succes ca: INVENTIV expresiv. analist. practic etc. preot etc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->