Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Capitolul 2 Creierul si comportamentul

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Neuronii si partile sale componente

Neuron: celula nervoasa individuala Dendrite:Primesc informatii de la alti neuroni Soma: Corpul celulei; Corpul neuronului Axon: Fibre ce poarta informatia transmisa de la corpul celulei Terminale Axon: Ramificatii care fac legatura intre dendritele si somele de la alti neuroni

Figura 2.1

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.1 Un neuron sau o celula nervoasa. In partea dreapta puteti vedea o fibra de celule nervoase in sectiune transversala. In partea stanga-sus imaginea ne ofera o perspectiva mai realistica a formei neuronilor. Impulsurile nervoase de obicei traverseaza de la dendrite si soma catre terminatiile ramificate ale axonului. Celula nervoasa din imagine reprezinta un neuron motor. Axonii neuronilor motorii se intind de la creier si maduva spinarii catre muschi sau glande ale corpului.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Impulsul nervos
Potential de odihna: Sarcina electrica a unui neuron inactiv Prag: Punctul de declansare pentru neuroni Potential de actione: Impuls nervos Negativ dupa-potential: Cand un neuron este mai putin dispus la declansare

Figura 2.2

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.2 Sondele electrice plasate in interiorul si in exteriorul unui axon masoara activitatea sa. (Scala este exagerata aici. Asemenea masuratori necesita electrozi foarte mici, asa cum se descrie mai tarziu in acest capitol). Interiorul unui axon in repaus este in jur de -60 to -70 millivolti, in comparatie cu exteriorul. Schimbarile electromecanice intr-un neuron genereaza un potential de actiune. Cand ionii de sodiu incarcati electrostatic pozitiv (Na+) intra in celula, interiorul acesteia devine cu potential pozitiv. Acesta exte potentialul de actiune. Dupa potentialul de actiune, ioni de potasiu incarcati pozitiv (K+) ies din axon si readuc potentialul negativ (a se vedea Figura 2.3 pentru explicatii viitoare).

Figura 2.3

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.3 Sarcina electrica din interiorul axonului este negativa. Lichidul ce inconjoara axonul este pozitiv. Odata ce trece de-a lungul axonului un potential de actiune, aceste sarcini se schimba, fapt ce face ca interiorul axonului sa devina pentru scrut timp pozitiv. Acest proces este descris mai delaliat in Figura 2.4.

Figura 2.4

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.4 Interiorul axonului. Partea din dreapta sus este in repaus. Asadar, are un sarcina nevativa in interior. Un potential de actiune incepe cand canalele ionilor se deschid si intra ioni de sodiu (Na+) in axon. In aceasta imagine, potentialul de actiune va traversa de la stanga la dreapta de-a lungul axonului. In partea de jos, potentialul de actiune s-a mutat spre dreapta. Dupa trecerea acestuia, ionii de potasiu (K+) ies din axon. Acest fapt aduce din nou sarcina negativa in interiorul axonului. Ionii de sodiu care au intrat in axon in timpul potentialului de actiune sunt evacuati mult mai lent. Eliminarea lor va aduce din nou aparitia potentialului de repaus.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Sinapsele
Mesajele de la un neuron la altul trec prin deschizaturi microscopice numite sinapse Sinapsele: Deschizaturi microscopice dintre doi neuroni prin care trec mesajele

Figura 2.5

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.5 Vedere a unei sinapse. Neurotransmitatorii sunt depozitati in saci minusculi numiti vezicule sinaptice.(VES-ihkels). Cand un impuls nervos ajunge la sfarsitul axonului, veziculele se muta la suprafata si elibereaza neurotransmitatorii. Aceste molecule traverseaza deschiderea sinaptica pentru a ajunge la urmatorul neuron. Deschiderea este exagerata aici; in realitate, este doar o milionime dintr-un inch. Cateva molecule transmitatoare excita urmatorul neuron iar altele isi inceteaza activitatea.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Neurotransmitatorii
Substante chimice care modifica activitatea in neuroni; substante chimice cerebrale Acetilcolina : Activeaza muschii Dopamina: Controlul muschilor Serotonina: Starea de spirit si de control al apetitului Receptor Site: Zone de la suprafata neuronilor si a altor celule ce sunt sensibile la neurotransmitatori.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Reglementari neuronale
Peptide neuronale: Reglementeaza activitatea altor neuroni. Enkephalins: Alina durearea si stresul; similare cu endorfinele Endorfine: Eliberate de glanda pituitara, ajuta, de asemenea, pentru calmarea durerii

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Nervii si neuronii
Nervi: Legaturi mari de axoni si dendrite Mielina: Strat de tesut gras ce acopera axonii
Scleroza multipla (MS) are loc cand stratul de mielina este distrus;occurs when myelin layer is destroyed; apare amorteala, slabiciunea, paralizia

Neurilemma: Strat subtire de celule infasurat in jurul axonilor in afara creierului si a maduvei spinarii; formeaza un tunel unde fibrele deteriorate se refac Neurogeneza : Productia de noi celule ale creierului

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Retele neuronale
Sistemul nervos central(CNS): Creierul si maduva spinarii Sistemul nervos periferic: Toate componentele sistemului nervos, in afara de creier si maduva spinarii Sistemul Somatic: Legatura intre maduva spinarii cu oraganele de simt si corp; controleaza comportamentul voluntar Sistemul Autonom: Serveste glandele si organele interne; controleaza functiile automate, cum ar fi ritmul cardiac si tensiunea arteriala.

Figure 2.6

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURE 2.6 (a) Sistemul nervos central si periferic. (b) Nervi spinali, nervi cranieni si sistemul nervos autonom

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Doua diviziuni ale sistemului autonom

Sympathetic: trezeste organismul; sistemul de urgenta Parasympathetic: linisteste organismul; cel mai activ dupa un eveniment emotional

Figura 2.8

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.8 Ramurile Sympathetic si parasympathetic ale sistemului nervos autonom. Ambele ramuri controleaza actiuni involuntare. Sistemul sympathetic activeaza in general organismul. Sistemul parasympathetic in general il linisteste. Ramura sympathetic transmite mesajele prin intermediul grupurilor de celule nervoase din afara maduvii spinarii

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Maduva spinarii
Nervi spinali: 31 dintre acestia; transporta mesaje senzoriale si motorii la si de la maduva spinarii Nervi cranieni: 12 perechi care pleaca direct din creier; lucreaza de asemenea pentru a comunica mesaje

Figura 2.7

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.7 Subdiviziuni ale sistemului nervos

Figura 2.9

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.9 Un arc senzorial-motor, sau reflexiv, este setat in miscare de un stimul pentru piele (sau alta parte a corpului). Impulsul nervos traverseaza prin maduva spinarii si apoi inapoi la muschi, care se contracta. Asemenea reflex furnizeaza un dispozitiv automatic protectiv pentru organism.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Cercetarea creierului
Ablatiune: inlaturare chirurgicala a partilor creierului. Deep Lesioning: Un electrod foarte subtire este coborat intr-o zona din creier. Curenti electrici sunt utilizati pentru a distruge o mica cantitate din tesutul cerebral. Simularea electrica a creierului (ESB): Cand un electrod este utilizat pentru a activa zone tinta din creier. Electroencefalograf (EEG): Detecteaza, amplifica si inregistreaza activitatea electrica a creierului.

Figura 2.10

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.10 Functii de structuri cerebrale sunt explorate prin activarea selectiva sau inlaturarea lor. Cercetarea creierului este adesea bazata pe stimulari electrice, dar sunt utilizate si simulari chimice.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Cercetarea creierului(cont)
Scanare Tomografica Computerizata (CT): Imagini cu raze X ale corpului sau a creierului consolidate pe calculator Rezonanta magnetica nucleara (MRI): Foloseste un camp magnetic puternic, nu raze X, pentru a produce o imagine MRI Functional (fMRI): MRI care monitorizeaza activitatea cerebrala Tomografie cu emisie de pozitroni (PET): Generare computerizata a imaginii color a activitatii cerebrale, bazata pe consumul de glucoza din creier

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Cortexul cerebral
Definitie: Invelisul exterior al cerebelului Cerebel: Doua emisfere mari care acopera partea de sus a creierului Corticalizare: Crestere in marime si in cute ale cortexului Emisfere cerebrale: Jumatati din dreapta si stanga ale cortexului Corpusul Callosum: Fascilul de fibre ce conecteaza emisferele cerebrale

Figura 2.21

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.21 Partea stanga si cea dreapta a creierului au diferite stiluri de procesare a informatiei. Partea din stanga se concentreaza asupra detaliilor mici; partea din dreapta ofera modele generale mari

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Impartirea creierului
Corpusul Callosum este taiat; facut pentru a controla epilepsie severa. Rezultat: Persoana are doua creiere intr-un singur corp. Aceasta operatie este rara si este adesea utilizata ca o ultima resursa.

Figura 2.19

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.19 Caile nervoase de baza pentru vizibilitate. De observat ca portiunea stanga a fiecarui ochi se conecteaza doar la partea stanga din creier; de asemenea, portiunea dreapta a fiecarui ochi se conecteaza la partea dreapta a creierului. Cand corpusul callosum este taiat, rezulta o impartire a creierului. Apoi informatiile vizuale pot fi trimise catre o singura emisfera intermitent, in timp ce persoana sta drept inainte.

Figura 2.20

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.20 Un cerc este aratat la un pacient cu creierul impartit si este intrebat ce vede. Acesta afirma cu usurinta ca este un cerc. Poate usor atinge cercul cu mana dreapta, fara sa vada unde se afla. Cu toate acestea, mana lui stanga nu poate identifica cercul. Daca un triungi este aratat pacientului, acesta nu poate spune ce a vazut (vorbitul este controlat de emisfera stanga). De asemenea nu poate identifica triunghiul prin atingerea acestuia cu mana dreapta. Acum, asadar, mana stanga nu are dificultate in alegerea triunghiului. In alte teste, emisferele ofera abilitati distincte, cum ar fi desenatul.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Central Cortex Lobes

Occipital: Back of brain; vision center Parietal: Just above occipital; bodily sensations such as touch, pain, and temperature Temporal: Each side of the brain; auditory and language centers Frontal: Movement, sense of smell, higher mental functions Contains motor cortex; controls motor movement

Figure 2.22

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Figure 2.23 Figura

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.23 Lobii din cortexul cerebral i senzorul primar, motor, i zone de asociere

pe fiecare. n partea de sus diagramele arat (n seciune transversal) suma relativ a cortexului "alocat" controlului senzorial i motor a diferitelor pri ale corpului. (Fiecare seciune transversal a cortexului a fost rsturnat cu 90 de grade, astfel nct se poate vizualiza ca i cum ar arta din spate.)

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Atunci cnd creierul nu funcioneaz corect

Asociaia Cortex: Combin i proceseaz informaiile din cele cinci simuri Afazie: Perturbri ale discursului rezultate din leziuni ale creierului

Figure 2.18

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Atunci cnd creierul nu funcioneaz corect (continuare)

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Zona lui Broca: Legate de producia limbajului i a vorbirii Dac este deteriorat persoana tie ce vrea s spun, dar nu poate s pronune cuvintele Zona lui Wernicke: Referitoare la nelegerea limbii Dac este deteriorat, persoana are probleme cu nelegerea sensurilor cuvintelor, nu poate pronuna.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Subcortex
Creierul mic (trunchiul cerebral) Mduva: conecteaz creierul cu mduva spinrii i controleaz funciile vitale ca ritmul cardiac i respiraia Puntea: Funcioneaz ca o punte ntre mduva spinrii i alte structuri. Influeneaz: somnul i excitaia Cerebel: Situat la baza creierului Regleaz postura, postura,tonusul muscular i coordonarea muscular.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Subcortex: Formaiunea Reticulat (RF)

Se afl n interiorul mduvei spinrii i a trunchiului cerebral Asociat cu vigilena, atenia i unele reflexe (respiraie, tuse, strnut, vrsturi) Activarea Sistemului Reticular (RAS): Parte a Formaiunii reticulate care menine cortexul activ i alertat Ceas cu alarm

Figura 2.25

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.25 Acest desen simplificat prezint principalele structuri ale creierului uman i descrie unele dintre caracteristicile lor cele mai importante. (Putei folosi codul de culoare n prim -plan pentru a identifica zonele care fac parte din encefal, creierul mijlociu, i creierul mic.)

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Encefalul
Structurile sunt pri ale sistemului limbic: strns legate de rspunsurile emoionale Talamus: elibereaz informaii senzoriale ctre cortex; tablou Hipotalamus: reglementeaz comportamentele emoionale, comportamentale i motivaionale (de exemplu: sex, foame, furie) Amigdala: Asociat cu rspunsuri n caz de fric; Hipocmp: Asociat cu depozitarea amintirilor, ne ajut s cltorim n spaiu.

Figura 2.26

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.26 Prile sistemului limbic. Dei numai o parte este prezentat aici,

hipocampul si amigdala se extind n lobii temporali pe fiecare parte a creierului. Sistemul limbic este un fel de "core primitive" a creierului puternic asociat cu emoia.

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Sistemul Endocrin
Glande care vars hormoni chimici n snge sau n limf; Glanda pitular: regleaz creterea prin hormoni de cretere Prea puin denot faptul c persoana va fi mai mic dect media Piticii hipopitulari: Ca aduli sunt bine proporionai, dar mici de statur Prea mult duce la gigantism Cretere excesiv a organismului

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Sistemul Endocrin (continuare)

Acromegalie: Mrirea braelor, minilor, picioarelor i oaselor faciale Prea mult hormon de cretere eliberat trziu n perioada de cretere Gigantul Andre

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Sistemul Endocrin - concluzii

Glanda pineal: Reglementeaz ritmurile corpului i ciclurile de somn. Elibereaz melatonina, care rspunde la variaii de lumin ale zilei. Tiroidia: la nivelul gtului - regleaz metabolismul. Hipertiroidism: tiroid hiperactiv; persoana tinde s fie subire, tensionat, agitat, nervoas. Hipotiroidism: tiroida subactiv; persoana tinde sa fie inactiv, somnoroas, obez, lent.

Figure 2.27

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Glandele Suprarenale
Glandele suprarenale: strnesc corpul, reglementeaz echilibrul de sare, ajut corpul la stres, reglementeaz funcionarea sexual; este situat n partea de sus a rinichilor Elibereaz epinefrina si norepinefrina (de asemenea, cunoscut sub numele de adrenalina si noradrenalina) Epinefrina trezeste corpului; este asociat cu frica Norepinefrinei trezeste corpului; este legat cu mnia

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Glandele suprarenale (continuare)

Suprarenalele Medulla: Sursa de epinefrina si norepinefrina Suprarenalele Cortex: Produce hormoni cunoscui sub denumirea de corticoizi; Hipersecreia de hormoni sexuali a suprarenalelor poate provoca virilism: caracteristicile exagerate ale sexului masculin Poate provoca, de asemenea, pubertate prematura (plina dezvoltare sexual n copilrie), n cazul n care are loc devreme n via

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

Nendemnarea
Preferin pentru mna dreapt sau cea stng; Hemisfera dominant: Se aplic pentru partea de creier a persoanei care genereaz limbajul; Lateralizarea: Diferena dintre abilitile hemisferelor creierului;

Figura 2.29

Introduction to Psychology: Kellogg Community College, Talbot Chapter 2

FIGURA 2.29 Cercetrile sugereaz c poziia mnii utilizate n scris, poate indica

emisfera creierului care este folosit pentru limbaj.