ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTIA NOAPTE DE RaZBOI de Camil Petres !

- caracterizarea personajului principal Prin opera lui, Camil Petrescu fundamenteaza principiul sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana, prin aducerea unor noi principii estetice si prin crearea personajului intelectual lucid si analitic, in opozitie cu ideile samanatoriste ale vremii. In Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii. Pers"#a$!l %ri# i%al di# r"ma# este Ste&a# G'e"r('idi!, sublocotenent intr-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea vaii Prahovei. isputa de la popota despre iubire provoaca o reactie violenta a eroului, care considera ca cei care se iubesc au dreptul de viata si de moarte unul asupra celuilalt si declanseaza amintirea propriei povesti de dragoste, aducand-o in realitate, prin memorie involuntara! "ram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de facultate si banuiam ca ma insala. #ace eforturi sa obtina o permisie de doua zile pentru a merge la Campulung, unde fusese chemat de urgenta de sotia lui, "la, cu care se impacase de curand.$s%m&-sdfsdn''% "roul traieste in doua realitati temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), in care povesteste intamplarile de pe front si una a trimpului psihologic (subiectiv), drama iubirii. *tefan +heorghidiu este o natura refle,iva, care analizeaza in amanunt, cu luciditate starile interioare, cu o constiinta unica, insetat de certitudini si adevar! -tentia si luciditatea nu omoara voluptatea reala, ci o sporesc, asa cum de altfel atentia sporeste si durerea de dinti. Prima e,perienta de cunoastere, iubirea, e traita sub semnul incertitudinii, e un zbucium permanent in cautarea adevarului. *tefan primeste pe neasteptate o mostenire de la unchiul sau, .ache si, ca urmare, sotia sa, "la, se lasa in voia tentatiilor mondene, devenind din ce in ce mai preocupata de lu,, petreceri si escapade, fapt ce intra in totala contradictie cu conceptia despre iubire, despre idealul sau de feminitate! -s fi vrut-o mereu feminina, deasupra acestor discutii vulgare. *tudent la filozofie, inzestrat intelectual, *tefan traieste in lumea cartilor, o lume in totala contradictie cu lumea unchiului .ache, a lui /ae +heorghidiu si .anase 0umanararu, cu care eroul nu are nici o legatura spirituala. #ire pasionala, puternic refle,iva, constient de chinul sau launtric, *tefan +heorghidiu aduna progresiv semne ale nelinistii, ale incertitudinii, ale indoielilor sale interioare, pe care le diseca cu minutiozitate. 1iata lui devine in curand o tortura, nu mai putea citi nici o carte, si in cele din urma se desparte de sotia sa. -poi intalnindu-se intamplator cu "la in fata unui chiosc de ziare, intr-o dupa amiaza de vara, s-au simtit amandoi stanjeniti ca doi straini, prilejuindu-i lui +heorghidiu o adevarata revelatie! *imteam ca femeia aceasta era a mea, in e,emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, ca ne intalnisem de la inceputul lumii.

Plimbarea de la 2dobesti intr-un grup mai mare declanseaza criza de gelozie, de incertitudine a iubirii, punand sub semnul indoielii fidelitatea "lei. #aptele, gesturile, cuvintele "lei se reflecta in constiinta eroului (autenticitatea) care sufera la modul sublim drama iubirii! de altminteri, toata suferinta asta monstruoasa imi venea din nimic. 3icile incidente, gesturi fara importanta, privirile pe care le schimba ea cu domnul +., flirtul nevinovat se amplificau, capatand dimensiuni catastrofale in constiinta eroului, era o suferinta de neinchipuit care se hranea din propria substanta. -tentia insistenta acordata "lei de domnul +., avocat obscur dar barbat monden, sporeste suspiciunile, scriitorul noteaza gesturi, priviri, reactii ale geloziei, analizandu-se pe sine, observandu-i pe cei doi si pe cei din jur, studiind totul lucid cu minutiozitate! /evasta-mea avea o voce usor emotionata. #aptul ca "la gusta din felul de mancare al lui +., produce o adevarata furtuna in sufletul sau, revenindu-i in memorie amintiri dureroase! *i ea stia ce vie placere imi face mie acest gest.$'s%m&-sdfsdn''% +heorghidiu sufera nu numai din mandria ranita, ci mai ales pentru faptul ca se preface, afisand o indiferenta cu totul falsa, ascunzandu-si framantarile! ma chinuiam launtric ca sa par vesel si eu ma simteam imbecil si ridicol si naiv. 4ipersensibil si orgolios, personajul isi amplifica drama, pentru ca el isi e,agereaza suferinta, ridicand-o la proportii cosmice, ceea ce semnifica nevoia eroului de absolut! *e rupsese totodata si a,a sufleteasca! increderea (5) in vigoarea si eficacitatea inteligentei mele. 1enit pe neasteptate intr-o noapte, dupa o absenta mai lunga, incertitudinea lui se accentueaza si casa ii pare goala ca un mormant, fara nevasta-mea. 1ede in "la idealul sau de iubire si feminitatte catre care aspira cu toata fiinta lui, ideal care s-a prabusit si pentru ca, in conceptia lui, cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt. Iubirea devine pentru *tefan autosugestie si optiune, o iubire mare e mai curand un proces de autosugestie 5iubesti intai din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, iti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa inseli atata incredere5orice iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic la urma. "roul traieste in lumea ideilor pure, aspirand la dragostea absoluta, cautand in permanenta certitudini care sa-i confirme profunzimea sentimentului de iubire si, neputand gasi certitudinea linistitoare, se simte obosit si hotaraste sa se desparta definitiv de "la, pe care o priveste acum cu indiferenta cu care privesti un tablou si careia ii lasa o buna parte din averea la care ea tinea, se pare in mod deosebit! Iam scris ca-i las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti, de la lucruri personale la amintiri. -dica tot trecutul. - doua e,perienta de viata fundamentala in planul cunoasterii e,istentiale este razboiul, frontul, o e,perienta traita direct, care constituie polul terminus al dramei intelectuale. Imaginea razboiului este demitizata, nimic eroic, nimic inaltator, razboiul este tragic si absurd, inseamna noroi, arsita, frig, foame, umezeala, paduchi, murdarie, diaree si mai ales frica, spaima, disperare, moarte. #aptele sunt e,puse cu precizia calendaristica a jurnalului de front, fiind inregistrate cu scrupulozitate de +heorghidiu. *piritul polemic al autorului evidenteaza discutiile demagogice din Parlament privind pregatirea pentru razboi, inconstienta si cinismul politicienilor, falsul patriotism si iresponsabilitatea celor raspunzatori de soarta patriei. #rontul este de fapt, haos, dezordine, ceea ce creeaza o imagine halucinanta de foc si de traznete. /otatiile lui Camil Petrescu despre razboi sunt de o mare autenticitate si luciditate, si de un realism zguduitor, viata oamenilor fiind la cheremul hazardului cadem cu sufletele rupte in genunchi, apoi

alergam, coboram speriati (5) nu mai e nimic omenesc in noi. +andindu-se la suferintele care-l chinuisera din cauza "lei, +heorghidiu se simte detasat parca de sine si de tot ce a fost, acum totul e parca din alt taram, iar intre noi abia daca e firul de ata al gandului intamplator. rama iubirii lui intra definitiv in umbra, e,perienta dramatica a frontului fiind decisiva. *tefan +heorghidiu nu poate fi considerat un invins, deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care ameninta sa-l dezumanizeze, se inalta deasupra societatii dominate de interese materiale, meschine, traind o e,perienta morala superioara, aceea a dramei omenirii, silita sa indure un razboi tragic si absurd. "ste, de altfel, singurul supravietuitor intre toate personajele camilpetresciene. 2rigilitatea romanului e data de subtilitatea analitica a propriei constiinte, de declansarea prin memorie involuntara a dramei suferite din iubire, de identificarea deplina a timpului subiectiv cu cel obiectiv, de faptul ca autorul este in acelasi timp personaj si narator. In conceptia lui +eorge Calinescu, *tefan +heorghidiu este un om cu un suflet clocotitor de idei si pasiuni, un om inteligent (5), plin de subtilitate, de patrundere psihologica (5) si din acest monolog nervos se desprinde (5) o viata sufleteasca(5), un soi de simfonie intelectuala.