I.

Noiuni generale Acoperiurile snt elementele de construcie prevazute la partea superioar a cldirilor, n scopul de a le proteja mpotriva intemperiilor( ape din ploi i zpezi, vnt, soare, variaii de temperatura etc.). Acoperiul unei cldiri se compune din dou pari principale: arpanta, care constituie elementul de rezisten, nvelitoarea, care constituie elementul de protecie mpotriva ptrunderii apelor din ploaie sau zpezi, a vntului i radiaiilor solare etc. Acoperiurile cu arpant se utilizeaz la cldiri de locuit( case familiale, hoteluri, blocuri), cldiri social-culturale, administrative, precum i in cazul construciilor industriale pentru birouli, ane e. arpanta reprezint structura de rezisten a acoperiului cu pod realizat deasupra ultimului nive, avnd rolul de a crea pantele i form acoperiul i de a prelua ncarcrile ce revin acoperiului. n mod obinuit arpantele se realizeaz din elemente din lemn , datorit avantajelor pe care le ofer lemnul : !reutate redus, uurin de prelucrare, rezisten buna. "ai rar, se utilizeaza arpante din elemente prefabricate din beton armat sau din profile metalice. Alctuirea arpantelor depinde de dimensiunile n plan ale cldirii i de structura de rezisten a acesteia. Astfel in cazul n care e ist perei portani interiori se adopt arpantele pe scaune.#ac deschiderea este mai mare,se adopt alte tipuri de acoperiuri, printre care i cele cu !rinzi transversale.n cazul unor deschideri mici se adopta arpanta din cpriori fr scaune.

Fig.1 Acoperiuri cu arpant: a arpant cu cpriori; b,c arpante pe scaune ; d arpant tip macaz $e!aturile componentelor sarpantei de lemn se realizeaz cu ajutorul mbinrilor dul!hereti, n cazul acestor mbinri, piesele din lemn ce vin n contact sunt astfel prelucrate, nct sa se interptrund, realiznd un sistem n care piesele s nu-i poat modifica poziia n planul elementului de rezisten. Acest sistem de mbinare necesit o prelucrare pretenioasa i !reoaie a pieselor de lemn ce se unesc. %ot datorit acestor mbinri , seciunea activ a acestor piese este redus cosiderabil, ceea ce duce la simplificarea !eometriei pieselor ce se mbina. II. arpante din lemn arpantele din lemn se pot e ecuta n dou sisteme: arpant pe scaune sau arpant dul!hereasc.$a acest sistem sarcinile se transmit prin intermediul unor elemente verticale care reazem pe zidurile interioare ale cldirii sau pe planeele din beton armat. Acest sistem se folosete la cldiri civile e ecutate cu planeu la ultimul nivel. arpant pe ferme & se caracterizeaz prin faptul ca nu are reazeme intermediare, rezemarea e ecutnduse numai pe zidurile e terioare.'e folosete la acoperiurile cu pante mici, unde e ist planee din beton armat peste ultimul nivel. a) arpante pe scaune arpantele pe scaune sunt alctuite din urmtoarele elemente: popi, tlpi, cleti i contravntuiri. Popii sunt elemente verticale de rezisten care transmit sarcinile preluate de la pan , zidurilor interiorisau planeelor.(i au seciune cuprins intre )* )*,,,)+ )+

Tlpile sunt elementele orizontale de ri!idizare sau de rezisten. Contravntuirile sunt elementele de rezisten i de ri!idizare aezate nclinat i au seciune apropiat popilor. n lun!ul acoperiului, stabilitatea este asi!urat de contafie care mbina cu popii i panele, prin chetrare i elemente de prindere metalice.,entru ntrirea sistemului de rezisten a arpantei de lemn pe scaune, se introduce o bar nclinat, care se mbin cu talpa i popii- arbaletrier.,entru a evita deplasarea laterala a acestor arpante, deformabile la aciunea ncarcaturilor orizontale, ele se vor ancora cu piese metalice n dreptul penelor de streain, n structura portant a cldirii. #istan-a dintre scaune (e!al cu deschiderea panelor) este cuprins ntre .,+ /i 0,+ m. n cazul deschiderilor mijlocii (1,2-)+,2 m) se folosesc /arpante cu *-0 scaune ri!idizate prin contrafi/e, coarde, cle/ti form3nd triun!hiuri (fi!uri indeformabile). "aterialul folosit pentru /arpante este lemnul de brad ecarisat sau rotund. elementele /arpantei se vor prinde ntre ele prin cuie, scoabe curente sau n form de %, eclise de sc3nduri sau mbinri simple, 4jumtate lemn5. 6osoroaba (pana de pictur) este fi at de plan/eul de beton prin must-i de o-elbeton n!lobate n acesta la turnare. 7ezemarea popilor se va face direct pe structura de rezisten- prin intermediul coardelor (tlpi). #ebitarea materialului se va face la fa-a locului dup montarea popilor. b) arpantele pe ferme Aceste arpante formeaz !rinzi cu zbrele cu alctuiri diferite: dup forma acoperiului n seciune transversal, deschidere etc.

C)arpante cu macaz. 'istemul de rezistenta al sarpantei cu macaz este constituit din bare care servesc la transmiterea sarcinilor din pane spre peretii portanti ai cladirii . 8tilizarea sarpantei cu macaz se obisnuieste la cladiri fara pereti interiori, descarcarea putandu-se realiza numai la peretii e teriori. in functie de alcatuirea barelor, se deosebesc: 9 : macaz simplu & pentru deschideri mai mici de 1 m; 9 : macaz dublu & pentru deschideri de la 1m la )* m. <arpanta cu macaz simplu este alcatuita din capriori, care reazema pe pane de coama si de streasina. 'arcina din pana de coama se descarca prin intermediul montului vertical si al arbaletrierilor la peretii e teriori. "ontantul central este comprimat pana la le!atura cu arbaletrierii, iar de la aceasta le!atura in jos este intins. %alpa este suspendata de acest montant central, pentru a micsora deschiderea de incovoiere a talpii sub !reutatea proprie. <arpanta cu macaz dublu e alcatuita din capriorii care descarca pe panele intermediare si pe panele de stresina. $a randul lor, panele intermediare transmit sarcinile la zidurile portante.

d)Elemente de susinere (lementele de susinere ale nvelitorii sunt: astereala, cpriorii i panele. Astereala.(ste format din scnduri cu !rosimea de *=*,+ cm i limea de )*=..*2 cm, dispuse paralel cu streaina i rezemnd pe cel puin . cpriori, de care se prind n cuie( fiecare scndura se prinde de cprior cu * cuie). Astereala este solicitat la ncovoiere i se calculeaz ca un element simplu rezemat. Cpriorii.6priorii se confecioneaz din lemn ecarisat. 'e recomand caa ei s fie e ecutai dintr-o sin!ur bucat . 6priorii snt solicitai la ncovoiere i se calculeaz ca element simplui rezemat cu deschiderea e!ala cu distana dintre a ele a dou pane vecine. Panele. ,anele se e ecut din lemn ecarisat, cu seciunea cuprins ntre )2 )*=..)+ *0 cm, dimensiunile rezultnd din calcul. ,ana de la partea superioara a acoperiului se numete pan de coam, iar cea inferioar aezat pe planeu cosoroab. Contravnturirea arpantelor ,entru a mpiedica deplasarea /arpantei sub ac-iunea componentei orizontale a for-elor, trebuie ca solidarizarea s fie fcut cu bare suplimentare (contrav3nturi) care s mpart /arpanta n triun!hiuri nedeformabile. Lucrri ce trebuie executate nainte de montarea arpantelor: structura ultimului plan/eu; termoizola-ia /i hidroizola-ia peste ultimul plan/eu; must-i pentru prinderea cosoroabelor; reazemele tlpilor popilor. Protejarea lucrrilor #up e ecutarea /arpantei se va e ecuta n cel mai scurt timp nvelitoarea pentru a o proteja de ac-iunea intemperiilor. (lementele /arpantei se vor proteja prin vopsire cu soli-ii antiseptice /i i!nifu!e. >opsitoriile se vor e ecuta de personal calificat /i atestat, cu materiale testate n laboratoare autorizate (?@6(76, pompieri etc.) TESTE, PR !E, "ER#$#C%R#

$a e ecu-ia /arpantelor de lemn se va folosi material lemnos cu defecte limitate. @u se admit defecte n zonele de mbinri. 'e vor furniza instruc-iunile de manipulare, depozitare /i protec-ie pentru fiecare material. "eri&icri n vederea recep'iei 'e vor verifica calitatea mbinrilor, precum /i calitatea materialelor folosite. 'e va verifica e isten-a /i calitatea vopsitoriei cu substan-e i!nifu!e /i antiseptice, precum /i buletinele de analiz ale substan-elor respective. Antreprenorul va e ecuta remedierile locale sau refacerea lucrrii pe suprafe-e mari, dup cum va fi cazul.

III. arpante din beton armat Acoperiurile din beton armat sunt folosite n prezent pe scar lar! n construciile civile i industriale, n doua tipuri constructive: acoperiuri masive i acoperiuri cu arpante din beton armat. Acoperiuri cu arpante din beton armat au fost folosite mai puin n construcii, n locul arpantelor de lemn, la cladiri civile, pentru economisirea materialului lemnos. Aolosirea lor limitat se datoreaz dificultilor de e ecuie care antreneaz costuri suplimentare etc. (lementele principale de rezisten s3nt e ecutate sub form de !rinzi cu zbrele sau !rinzi cu inim plin din beton, iar elementele secundare sunt formate din pane, pane i plci sau chesoane. $a hale nclzite pot fi utilizate plci termiozolatoare din beton celular autoclavizat. I arpante metalice arpantele metalice se folosesc n general pentru construc ii industriale metalice cu desc!ideri mari sau atunci cind betonul armat nu poate fi ntrebuin at datorit condi iilor de e"ploatare. #lementele de rezisten sunt de regul fermele metalic. $enele sunt alcatuite din profile I sau %i reazem pe pe fermele in dreptul nodurilor de care se prind cu a&utorul buloanelor sau al sudurii direct sau prin intermediul unor elemente a&uttoare. 'priorii sunt e"ecuta i din profiluri metalice I, %, i se fi"eaz direct pe pane cu a&utorul buloanelor sau sudurii.

!n"elitori pentru acoperisuri cu arpant a) nvelitori ceramice Aceste invelitori utilizeaza, in !eneral, la cladiri civile si a!rozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate, cu panta accentuata. $a aceste acoperisuri, spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functiune hi!rotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. "aterialele ceramice folosite la invelitori sunt: ti!lele & solzi, ti!lele profilate trase, olanele de coama. %i!lele & solzi se fabrica prin tra!ere in filiere, avand o forma plana, cu unul sau doua ciocuri de prindere. Acest tip de ti!le se pot aseza pe acoperis simplu sau dublu, in functie de !radul de importanta a cladirii si de !radul de impermeabilitate la precipitatii.

b) nvelitori din azbociment n compozitia azbocimentului intra 12B ciment si *2B azbest. Azbestul, produs mineral , se !aseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest, sub forma de fibre. "asa de minereu contine +B azbest. n produsele de azbociment, fibra de azbest are rolul urmator: de a prelua eforturile de intindere ce apar datorita sarcinilor e terioare, de a obtine o elasticitate mai mare (fibrele de azbest se comporta ca o retea elastica ce armeaza pasta de ciment). Aoile de azbociment se fabrica din straturi subtiri, obtinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa) prin cilindrii filtranti, prevazuti, la suprafata cu o plasa de sarma. Aoile de azbociment crude au proprietatea de a se mula in diferite forme datorita plasticitatii foii; asadar, pot fi fabricate foi ondulate. ,lacile rezultate din masina de format foi vor fi supuse, inainte de intarire, la o presare, in vederea maririi rezistentelor mecanice. #atorita presarii (se elimina partial apa), placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare, densitatea placilor creste, iar !rosimea se reduce. Azbocimentul se bucura de o lar!a utilizare la acoperisuri, ca invelitori, datorita unor avantaje: 9 : !reutate proprie redusa; 9 : punere in opera - simpla, viteza de e ecutie & marita; 9 : determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scur!erea apelor de ploaie (j!heaburi, burlane), la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru ma imum de suprafata utila; 9 : pretul scazut, buna comportare in timp (aceasta determina obtinerea de importante economii de intretinere); 9 : incombustibilitatea & fapt datorat componetilor minerali; 9 : posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente, !radul ridicat de demontabilitate a lucrarii. ()andu*se in )edere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile, nu este recomandata folosirea lor la in)elitori e"puse la socuri, )ibratii accentuate, circulatie. $lacile de

azbociment cu ondule mari au grosime redusa, forma in plan dreptung!iulara, cu rezistenta la rupere din inco)oiere influentata de modulul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se )a monta pe reazeme la intera" mai mare comparati) cu placile plane c) nvelitorile din tabla Acestea se e ecuta din foi de: tabla nea!ra, (otel & carbon obisnuit, laminat de cald), tabla zicata , tabla de plumb (la monumentele istorice). Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele: 9 : durabilitatea; 9 : etanseitatea; 9 : e ecutia & usoara; 9 : !reutatea & redusa. nvelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: 9 invelitorii din tabla dreapta 9 invelitorii din tabla cutata sau ondulata . nvelitorile din tabla dreapta se monteaza pe asteriala. intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat, cu dublu rol: de a evita condensul pe suprafata interioara a tablei si de a atenua z!omotul din timpul ploilor . Aceste invelitori se realizeaza, de obicei, din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii),ca de e emplu, tabla nea!ra, care se !runduieste cu miniu de plumb, iar ulterior se vopseste pe ambele parti. mbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea, datorita variatiilor de temperatura, si asi!ura evitarea perforarii tablei. Aalturile orizontale (culcate spre streasina), care permit scur!erea apei, se e ecuta paralel cu creasta. Aalturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue. Ai area tablei de asteriala se realizeaza cu ajutorul copcilor, care se introduc intre falturile verticale dupa fi area de asteriala si se indoaie impreuna cu faltul. $a dolii si streasina, se recomanda folosirea falturilor duble. nvelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, datorita faptului ca realizeaza :

9 : acoperis usor; 9 : acoperisuri cu pante sub *2 B; 9 : versanti foarte lun!i. datorita sensibilitatii la medii a!resive chimice

d) nvelitorile bitumate

Aceste invelitori sunt des utilizate,datorita urmatoarelor calitati: !rad de etanseitate & ridicat, poate imbraca orice forma de acoperis, pretul de cost & relativ redus comparativ cu alte invelitori, iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor e ecutiei manuale. 6a dezavantaje, se poate specifica rezistenta redusa la actiuni mecanice si la incendii. "aterialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum. 6artoanele bitumate se fabrica prin impre!nare cu bitum, la cald, a unor cartoane & materiale celulozice cu adaos din deseuri te tile. Aceste foi bitumate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presarate cu a!re!ate minerale fine ,anzele bitumate se obtin prin impre!nare cu bitum a unor tesaturi cu fire or!anice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri. Aceste materiale se produc in mai multe tipuri, ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum. Condi'ii de exploatare ,entru asi!urarea inte!ral a condi-iilor de durabilitate a nvelitorilor /i prevenirea de!radrii lor premature, beneficiarul trebuie s respecte ni/te re!uli de e ploatare /i s e ecute opera-ii de ntre-inere, privind n special: cur-irea /i men-inerea n bun stare de func-ionare a j!heaburilor, doliilor /i burlanelor de colectare /i evacuare a apelor meteorice; ndeprtarea de pe nvelitoare a depunerilor de praf industrial aderent, a mu/chiului, ve!eta-iei /i a acumulrilor de zpad, pentru a nu se dep/i ncrcarea normat de calcul, ns de folosirea lope-ilor de lemn, a mturilor, a ncl-mintei de p3sl sau cauciuc, fiind interzise loviturile, spar!erea !he-ii, folosirea lope-ilor metalice, a rn!ilor /i a altor obiecte similare; suprave!herea structurii de rezisten- pentru a nu permite sau pentru a remedia de!radrile sau deformrile care ar conduce la deteriorarea nvelitorii;

 reducerea accesului /i a circula-iei pe nvelitoare la strictul necesar, pentru efectuarea lucrrilor de ntre-inere de mai sus, precum /i pentru cur-irea co/urilor, montarea sau repararea antenelor etc. interdic-ia circula-iei, a sta-ionrii /i a depozitrii materialelor direct pe nvelitori, pentru opera-iile de ntre-inere, de cur-ire a zpezii /i eventual de opera-ii de repara-ii, circula-ia fc3ndu-se prin intermediul unor scri sau podine de circula-ie mobile sau fi e a/ezate pe nvelitoare.

I Accesorii ale #n"elitorilor Jgheaburile sunt canale deschise, confectionate din tabla zincata, amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija, prin burlane, la canalizare . 6el mai frecvent folosite sunt j!eaburile cu

sectiunea semicirculara, care sunt cele mai avantajoase pentru scur!erea apelor. 'ectiunea j!heabului se determina in functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste. n cazul j!heaburilor dreptun!hiulare folosite in !eneral din considerente arhitectonice,suprafata corespunzatoare de acoperis se va majora cu )2 B. C!heaburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carli!e, alcatuite din otel zincat. Ai area carli!elor se face in asteriala sau capriori, la acoperisurile de lemn; la cele din beton, fi area se realizeaza prin intermediul diblurilor. C!heaburile sunt realizate cu panta lon!itudinala si cu rosturi de dilatatie. Burlanele sunt tuburi verticale si inclinate, amplasarte la dolie sau la o distanta de ma imum *2 m, confectionate din tabla zincata (e terioare) sau din tuburi de fonta (interioare), care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare . 7acordarea intre burlan (in !eneral, are sectiunea circulara) si j!heab se realizeaza cu o piesa speciala, independenta de burlan, pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura. Durlanele se fi eaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare, alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti. 'ectiunea burlanului, care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis, este functie de aria de acoperis deservita (in proiectie orizontala). 'e recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare; in cazul in care aceasta lipseste, evacuarea se face libera in ri!ole. 6ladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu j!heaburi si burlane, pentru a evita deranjarea circulatiei pe lan!a cladiri, ca si deteriorarea fatadelor.

Cuprins$ ?. @oiuni !enerale ??. arpante din lemn ???. arpante din beton armat ?>. arpante metalice >. nvelitori pentru acoperisuri cu arpant >?. Accesorii ale nvelitorilor

%ibliografie$ '.$estianu + 'onstructii, -eiu .rganizarea, conducerea, economica si legislatiea constructiilor. -ucuresti 1/0/ 1.2. 345678, 9.2. 24:4;<= ><?8@A@B7C ;D:@7D<AE8@B@ F:@76=@G;D=4 Hurse Ieb JibrarK.utm.md

!ttp:LLru.scribd.comLdocL1M0NMNNN/Lsarpante

%ni)ersitatea Oe!nic a Poldo)ei Facultatea 'adastru Qeodezie i 'onstruc ii 'atedra Oe!nologia 'onstruc ii

&eferat
la %ehnolo!ia 6onstruciilor tema: E Tehnologii si materiale performante de executare a sarpantelor5
A elaborat 6hiper $idia ,rodu Ana !r. ?"6-))2F A verificat 7iscovoi A.

6hiinu *2).
Conclu(ii:

Rn etapa actual, etapa construcSiilor de lemn, este fa)orizat de posibilitSile uToare de prelucrare a materialului lemnos, de dez)oltarea mi&locelor de mbinare, de metode TtiinSifice de calcul, dar este limtat de concurenSa noilor materiale de construcSii: oSel, beton armat. He urmareTte realizarea de construcSii de lemn tipizate industrializate, cu mbinari eficiente Umetalice, ncleiateV ca: ferme din tronsoane ncleiate, arce lamelate produse industrial, case prefabricate, etc.