Condensatori si tipuri de condensatori

Chindris Cristian-Mihai

Condensatorul,numit azi si capacitor este elementul de circuit cu cea mai veche istorie.Mai bine de 200 de ani au trebuit sa treaca pana a se ajunge la condensatorul cu electrolit solid.Care au fost insa principalele ale acestui mereu ascendent drum de cucerire a performantelor? Primul condensator este binecunoscuta butelie de e!da".Cum s#a ajuns la ea? $natamplator. umea veacului al %&#lea avea deja un subiect de distractie oferit de electricitate ' masina electrostatica a lui (tto von )ueri*e,devenita obiect de studiu pentru fizicieni,dar si de distractie pentru amatorii de senzatii tari.+e constatase ca un corp electrizat isi pierde treptat# treptat calitatea.,izicienii cautau sa impiedice evaporarea materiei electrice" prin inchiderea" ei intr#o sticla. a %0 octombrie %&-.,pastorul /.). von 0leist facea cea mai simpla dintre e1perientele de acest gen.$n dopul ce astupa bine un flacon medicinal infipsese un cui metalic. #a apropiat de conductorul unei masini electrosatice pentru a face materia electrica" sa intre in sticla.$ndepartandu#l si atingand cuiul cu mana a consatat o scuturatura.2 repetat e1perienta punand in flacon apa,apoi mercur.+cuturaturile erau mai puternice.$n acelasi an,la e!da,fizicianul Pieter van Musschenbroec* descoperea acelasi lucru. $ntr#o scrisoare catre 34aumur isi descrie astfel e1perienta5 ,aceam unele incercari cu privire la forta electritatii. $n acest scop agatasem de doua fire de matase albastra o teava de fier care primea,prin comunicatie,electricitatea de la un glob de sticla invartit foarte repede in jurul a1ului sau,in timp ce cineva isi sprijinea palmele pe el6 la cealalta e1tremitate atarna liber o sarma de alama al carei capat era scufundat intr#un vas rotund de sticla, umplut pe jumatate cu apa, vas pe care il tinem in mana dreapta. Cu cealalta mana incercam sa scot scantei din teava de fier elctrizata. 7eodata am simtit in mana dreapta o lovitura atat de violenta incat mi#a zgalt8it tot trupul ca si cum as fi fost trasnit9 :ratul si intregul corp mi#au fost grozav de zdruncinate, intr#un cuvant credeam ca s#a terminat cu mine".

Popularizat repede printre adeptii electricitatii, noul dispozitiv este folosit de abatele ;ollet pentru a electriza la <ersailles, in fata regelui si a curtii, o companie de 2.0 de soldati de garda care au sarit cuminti in sus, oferind un spectacol foarte placut". <enind de la e!da, abatele ii da si denumirea de butelie de e!da. $ se aduc repede imbunatatiri. +e acopera suprafata e1terioara cu un invelis metalic. 2poi si suprafata interioara. ,ran*lin stabileste, in %=-&, ca rolul principal revine materialului dielectric din care este facut aceasta minunata butelie". (:+5 >ot atunci introduce termenii5 electrizat, pozitiv, negativ, plus, minus. +a remarcam insa ca termenul dielectric" va fi introdus aproape %00 de ani mai tarziu, in %?@?, de M. ,arada!, intelegand prin el substanta prin care actioneaza fortele electrice".>ot el stabileste ca diferiti dielectrici au constante dielectrice diferite.$ se da acum si un nume nou. ;u se mai numea butelie de e!da ci condensator. ;umele, pastrat pana azi, 8i era dat de de <olta, in %&?2, si se referea la o constructie asemanatoare cu una mai veche a lui ,ran*lin. Alterior, sunt precizate mai toate marimile, sunt studiate proprietatile. $n %?&- geologul M. :auer studiaza mica si ii precizeaza proprietatile. 7ar, abia in %=0B, 2. Celen! inventeaza condensatorul cu mica propriu#zis. /l va deveni produs comercial, accesibil amatorilor, abia dupa %=%-. $ntens folosit pana atunci era condensatorul cu hartie. 2paruse in %?&B si i se datora lui 7. ). ,itzgerald care , in patentul @-BB, din 2 septembrie %?&B, il descrie ca fiind o constructie din hartie si conductor, suprapuse, infasurate cilindric si impregnate in final cu parafina".

25 Capacitoare ,i1e
%D Capacitoare cu Mica 2cest tip de capacitoare au de obicei forma plana, dielectricul din foi de mica fiin strans intre armaturi de cupru sau aluminiu. 2u valori nominale mai mici de %0 n,6 sunt foarte stabile atat in timp si la variatia temperaturii. 2vand pierderi mici, se pot folosi si la frecvente ridicate. 7in cauza costului ridicat se folosesc insa relativ putin. 2D Capacitoare +tecloceramice 2cestea au dielectricul din pelicule de sticla, cu grosime de %.9 2. Em, iar armaturile din folii de aluminiu. >otul este acoperit cu un atrat protector de sticla, astfel incat rezistenta de izolatie depaseste %.0 000 MF. ucreaza intr#o gama larga de temperaturiG#B09H%00 )rade CelsiusD, iar tg

IJ 2 K %0ML. 2u volum foarte mic, iar coeficientul de temperatura poate fi negativ, pozitiv sau nul. @DCapacitoare ceramice 2u forma planaGplachete, discD sau tubulara. 7ielectricul este realizat dintr#un material ceramic cu coeficient de temperatura definit. Constanta dielectrica a materialelor utilizate, avand valori foarte mari, permite obtinerea unor capacitoare cu mari capacitati electrice, la un volum redus. >ensiunile nominale sunt in general reduse si depind de grosimea dielectriculuiGsub .00 <D, dar pot fi si de %.. si @ *<. 2rmaturile se realizeaza din pelicule groase de argint, la care se lipesc terminale din fire de cupru cositorite sau argintate. Aneori condensatoarele ceramice se confectioneaza si fara terminale pentru a putea fi lipite direct in circuite de frecvente ridicate. Pr otectia se realizeaza cu o rasina termodura, impregnata cu ceara. -DCapacitoare cu folie de polistirenGst!rofle1D 2u armaturile di folie de aluminiu, rasucite in spirala impreuna cu dielectricul, constituit din folii de polistiren. >erminalele din cupru cositorit pot fi a1iale sau pe acelasi capatGpt. implantareD. 2u calitati deosebite datorita pierderilor mici, a stabilitatii in functie de temperatura si arezistentei de izolatie. 2u valori nominale de pana la %00 n, si se folosesc acolo unde sunt necesare capacitati precise si constante in raport cu temperaturaGde e1emplu in filtrele de frecventa intermediaraD. Capacitatea se noteaza in clar, iar tensiunea folosind un cod de culori, si anume5 albastru J 2. < 6 galben J B@ < 6 rosu J %B0 < 6 verde J 2.0 < 6 negru J B@0 <.Culoarea se aplica pe unul din capete, indicand in acelasi timp si armatura e1terioara ce se recomanda sa fie conectata la masa. .DCapacitoare cu hartie 2u ca dielectric doua sau trei foite din hartie speciala, impregnata cu ceara sau ulei. 2rmaturile sunt din folii de aluminiu, care se rasucesc in spirala impreuna cu dielectricul. Protectia impotriva umezelii se face prin introducerea in tuburi de aluminiu sau carton, etansate cu cauciuc, sau prin mulare intr#o rasina sintetica. 2u capacitati nominale pana la cca 2E,, avand pierderi destul de mari, ce cresc odata cu frecventa . >ensiunile nominale pot depasi %000 <. ( varianta a acestor capacitoare o constituie capacitoarele cu hartie metalizata, la carearmaturile se formeaza prin depunerea aluminiului in vid. 2cestea au un volum redus, iar in cazul unor stapungeri a dielectricului se autogenereaza, intrucat armaturile se volatilizeaza si nu fac scurtcircuit. Capacitoarele cu hartie sunt destul de ieftine si se folosesc pentru decuplari, in circuitele de deparazitare, si, in general, acolo unde nu

se cer performante ridicate. 2semanatoare sunt si capacitoarele cu polipropilena. BDCapacitoare cu polistier metalizatGm!larD ,olosesc dielectric din folii de politereftarat de etilena si sunt protejate prin mulare intr#o rasina sintetica. >ensiunile nominale nu depasesc .00 <, iar pierderile sunt relativ mari. ucreaza intr#o gama larga de temperaturiG#-09.H?.)rade CelsiusD &DCapacitoare electrolitice +unt construite special pentru a avea capacitati mari la un volum mic. ,olosesc ca dielectric pelicule subtiri de o1id de aluminiu sau tantal. 2l doilea electrod GcatodulD este format dintr#un electrolit vNscos sau lichid, ce realizeaza un bun contact electric cu pelicula de o1id. $n ultima vreme, alaturi de electroliti se utilizeaza si catozi solizi, realizati din materiale semiconductoare. 2stfel, dupa modul de formare a dielectricului se deosebesc5 aDcapacitoare electrolitice cu aluminiuGarmaturi din folii de aluminiu lucioase sau tratateD bDcapacitoare cu tantal sau niobiu Ganozi din tantal sau niobiuD cDcapacitoare o1id# semiconductor Ganodul din aluminiu, tantal sau niobiu6 dielectricul din o1izii materialelor respective, iar catodul este un semiconductorD.