Stefan cel Mare

Stefan cel Mare deschide, in istoria poporului roman, una din cele mai stralucite pagini din intemeierea statelor medievale. Dea lungul unei domnii de aproape cincizeci de ani (1457-1504), marele domn a facut din Moldova un factor insemnat al relatiilor internationale in aceasta parte a Europei. Prin activitatea sa remarcabila in sfera politicii externe, Stefan cel Mare a inaugurat o noua era a afirmarii internationale a Moldovei, care s-a impus Marilor Puteri vecine, datorita rolului politic pe care si l-a asumat in conditiile reluarii ofensivei otomane, si-a castigat, impreuna cu marele ei domn, un prestigiu international care a atras pretuirea si alianta unor mari puteri, angajate in confruntarea antiotomana. Capetele incoronate i-au cautat alianta, dusmanii l-au privit cu respect, iar umanistii au fixat pentru posteritate imaginea acestui mare domnitor.

nceputul domniei lui Stefan cel Mare

Dupa uciderea tatalui sau Bogdan, Stefan vine cu oaste, ajutat de Vlad Tepes, domnul Tarii Romnesti, si - dupa nfrngerea lui Petru Aron n "tina de la Doljesti", la 12 aprilie si la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava si pe locul ce se chema cmpia Dreptatii, lnga cetatea de scaun, ntreaba pe toti de fata, daca le este cu voie sa le fie domn. ntreaga adunare n frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, trgovei, ostasi si "toata tara" proclamara pe Stefan ca domn legiuit al Moldovei n scaunul parintilor si stramosilor lui.

Moldova pe vremea lu Stefan Voda

Reusind sa instaureze n tara un echilibru social, marele domnitor a pus capat luptelor dintre fractiunile boieresti si a creat o baza sociala pentru consolidarea puterii domnesti, care ntrunea boierimea dregatoare, slujitorii (curtenii, vitejii etc.), taranii chemati la oaste, orasenii n politica sa externa. Stefan Voda a demonstrat nalte calitati de diplomat, evitnd sa aiba concomitent doi inamici puternici. Aceasta i-a permis sa pastreze independenta tarii, alternnd relatiile pasnice cu conflictele militare cu puternicile state vecine, aflate n ascensiune - Ungaria, Polonia si Imperiul otoman. Cnd relatiile cu aceste tari aduceau la razboaie, Stefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode specifice de lupta care minimalizau superioritatea numerica a inamicului.

Sfarsitul domniei
Ultimii ani de domnie fura ani de pace. Cel care spunea n actele scrise ca este din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei a zidit 44 manastiri i biserici, conform traditiei, dupa fiecare lupta o biserica. Batrn si bolnav de guta, dup o domnie ndelungata de 47 de ani - neobinuita pentru acele vremuri marele domnitor inchise ochii la 2 iulie 1504. A fost nmormntat la manastirea Putna, Suceava. In cursul domniei sale, Moldova a cunoscut o nflorire fara precedent. Luptnd de la egal cu vecini mult mai puternici, Stefan cel Mare a reusit sa impuna Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Din nefericire, marimea redusa a populatiei i resursele limitate au facut ca, o dat cu modificarea tehnologiei razboiului (introducerea pe scara larga a armelor de foc, scumpe i greu de manufacturat), Moldova sa nu mai poata tine pasul cu vecinii mult mai bogati.

Manastiri
Maritul Voievod a fost numit si cinstit dintotdeauna de catre popor dreptcredincios, bun, mare si sfnt, pentru faptele sale de milostenie, pentru iscusinta cu care a condus tara, pentru lucrarea lui ntru apararea ntregii crestinatati si zidirea unui mare numar de biserici si mnastiri.

Scrieri despre Stefan cel Mare

Despre Stefan cel Mare s-a vorbit si s-a scris mult. Istorici, scriitori, oameni de stat, militari, artisti, preoti, nvatatori, savanti si oameni simpli au simtit si simt nevoia sa vorbeasca despre Stefan cel Mare. Vazut din perspectiva militarului, a omului politic, a conducatorului administrativ ori a omului sfnt, el a fost indicat ca model. Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Regele Ferdinand I, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Lucian Blaga, Ioan Alexandru sunt doar cateva exemple.