Comentariu de text

Discurs asupra inegalitatii

(Jean Jaques Rousseau)
Cum va izbuti omul sa se vada asa cum l-a format natura, [] cum va putea el sa deosebeasca ceea ce apartine fondului sau propriu de ceea ce au adaugat, ori au schimbat la starea lui primitiva imprejurarile si progresele sale? ... sufletul omenesc, modificat in sanul societatii datorita ... unei multimi de cunostinte ... si tulburarilor continue provocate de pasiuni, si-a schimbat infatisarea in asa masura incat a devenit aproape de nerecunoscut cat nu cunoastem defel omul natural, in zadar vrem sa determinam legea pe care a primit-o Tot ce putem vedea foarte limpede in legatura cu aceasta lege este ca trebuie in primul rand ca vointa celui pe care ei il obliga sa i se poata supune, in mod constient, apoi, pentru ca acesta lege sa fie naturala trebuie, de asemenea, sa vorbeasca nemijlocit prin glasul naturii. [] cugetand asupra primelor si celor mai simple activitati ale sufletului omenesc, cred ca disting doua principii anterioare ratiunii! unul, care ne face sa fim puternic interesesati in bunastarea si conservarea noastra si altul, care ne inspira o repulsie naturala in fata pieirii [] "in unirea pe care spiritul nostru este in stare s-o realizeze cu aceste doua principii, fara a fi necesar si principiul socialitatii, ni se par ca decurg toate regulile dreptului natural reguli pe care ratiunea este apoi silita sa le stabileasca pe alte baze atunci cand a reusit sa inabuse natura. 1. Tema: Omul in societate (natura si ratiune). 2. Pro lema: Este societatea dobandita, ca urmare a contractului social? !. "rgumente: In opera sa, Jean Jaques Rousseau afirma e alitatea naturala a oamenilor si descrie mecanismele ine alitatii, pledand pentru o noua peda o ie conforma cu !iata sociala. Rousseau considera ca omul nu este social prin natura sa, iar statul si societatea nu desa!arsesc atributul socialitatii, ci per!ertesc natura bunului salbatic. "onform conceptiei sale, cau#a ine alitatii sociale o constituie indepartarea omului de natura si pro resul ratiunii. $propierea omului de natura se face pe calea sensibilitatii, care este anterioara ratiunii prin cele doua principii ale sale, iubirea de sine si mila. Idealul il constituie omul natural, care este e al in drepturi cu semenii sai in !irtutea unui drept natural si care nu se supune decat le ii naturii. Rousseau sustine ca in natura nimic nu %ustifica ine alitatea, te#a ar umentata prin compararea starilor naturala si sociala, intre care e&ista o opo#itie absoluta. 'tarea sociala implica doua tipuri de ine alitati( cele naturale, instituite prin diferente psi)o*fi#ice, si cele morale, efect al unor con!entii care il indepartea#a pe om de natura. $ceasta alienare are drept factori pro resul stiintelor, pasiunile si con!entiile ca forme de manifestare ale ratiunii umane. +e aici re#ulta

un refu# al socialului si punerea accentului pe omul natural, pentru ca relatiile sociale accentuea#a e oismul si slabesc tendinta spre altruism. 'ocietatea alienea#a natura umana si este ostila implinirii potentialitatilor umane, iar ceea ce*l aproprie pe om de natura este sensibilitatea. Rousseau sustine ca in natura nimic nu %ustifica ine alitatea, te#a ar umentata prin compararea starilor naturala si sociala, intre care e&ista o opo#itie absoluta. 'tarea sociala implica doua tipuri de ine alitati( cele naturale, instituite prin diferente psi)o*fi#ice, si cele morale, efect al unor con!entii care il indepartea#a pe om de natura. $ceasta alienare are drept factori pro resul stiintelor, pasiunile si con!entiile ca forme de manifestare ale ratiunii umane. +e aici re#ulta un refu# al socialului si punerea accentului pe omul natural, pentru ca relatiile sociale accentuea#a e oismul si slabesc tendinta spre altruism. 'ocietatea alienea#a natura umana si este ostila implinirii potentialitatilor umane, iar ceea ce*l aproprie pe om de natura este sensibilitatea. #. $olutie: 'tarea naturala este ipote#a necesara pentru a arata ca starea sociala este efectul unei denaturari rationale. $stfel, socialitatea nu este innascuta, ci dobandita, fiind efect al contractului social. %. Comparatie: +escrierea socialului in opera lui Rousseau pre ateste o filosofie normati!a a relatiilor interumane care nu pot fi deri!ate decat din natura ori inara a omului. +aca la $ristotel societatea este o trasatura esentiala o umanului, Rousseau si ,ume considera ca societatea alienea#a natura umana, dar iluminismul en le# ar umentea#a ca proprietatea pri!ata repre#inta un drept natural, iar starea de natura este una conflictuala care anulea#a !aloarea morala a oricarei actiuni. -otusi, prin .ant ideile lui Rousseau stau la ba#a conceperii drepturilor uni!ersale ale omului.

&adea Ra'ila $c. (r. 2) &u'tea