Noaptea de Sanziene

Unele surse spun ca numele vine de la Santa Diana zeita romana a vanatorii si padurilor; altele spun ca-si trag numele de la micile flori de camp galben-aurii cu miros dulce suav sanzienele. !i se mai spune "rumoasele #anele iar in sudul tarii Dragaicele. Spre deosebire de iele care sunt zanele rele ale padurii Sanzienele sunt zane tinere si frumoase blande si vesele. Se mai spune despre ele ca-i a$uta pe oameni sa se tamaduiasca sa-si gaseasca perec%ea sau sa afle viitorul recoltei. &ot ele se spune 'amutesc cucul( ; el canta prima oara de )lagovestenie cam pe 2* martie si continua sa cante timp de + luni si apoi brusc spre sfarsitul lunii iunie in perioada solstitiului de vara cantecul cucului inceteaza. ,antatul cucului se spune dezvaluie oamenilor cat mai au de trait si fiindca numai Dumnezeu stie cat ii e dat omului sa traiasca ele ii iau cantul. -e seama lor circula in popor proverbul 'cine le vede nu le crede cine le-aude nu le raspunde(. Se mai spune ca in noaptea de 2+.24 iunie Sanzienele danseaza plutesc pe -amant si indeplinesc ritualuri benefice pentru locuitorii sai. Sanzienele sunt denumite in Dobrogea sudul /oldovei si /untenia Dragaice sau Dragaica sau Sanziana /ireasa 0mparateasa ori 1egina %oldelor. 1itualurile Dragaicei sunt identice cu cele ale Sanzienelor din 2ltenia )anat si &ransilvania iar cel care a

Noaptea Sanzienelor este o sarbatoare considerata sacra si plina de misticism ce are originile undeva in trecutul foarte indepartat in vremurile geto-dacilor si face parte din stravec%ea datina a /osilor sau 3Sarbatoarea /osilor3.4n decursul anului se 5ineau odinioar6 mai mul5i 3/o7i3 8la 9: date calendaristice diferite; care uneori se numeau si Nedeia c6ci s6rb6toarea prototipal6 a daco-rom<nilor care marc%eaz6 trecerea anilor este Nedeia la data de 24 0unie. -rovenien5a celor mai mul5i 3/o7i3 este cert ar%aic6 lipsit6 de influente cre7tine acestia reprezentand un fel de zeitati totemice spirite intelepte si calauzitoare. =stfel sunt> /o7ii de 1usalii /o7ii de S<nziene /o7ii de 1usitori /o7ii de S<nmedru /o7ii de flori de m6r5i7or. Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului 0oan )otezatorul si a =ducerii /oastelor Sfantului 0oan cel Nou de la Suceava Sanzienele isi au originea intr-un stravec%i cult solar sarbatorindu-se in prea$ma solstitiului de vara. Sanzienele erau considerate inca din vremea lui ,antemir ca reprezentari fitomorfe 8"lorile de Sanziene; si divinitati antropomorfe. 0n credinta populara Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase niste adevarate preotese ale soarelui.

Sarbatoarea de Sanziene tine o noapte si-o zi si incepe la asfintitul zilei de 2+ cand fetele si feciorii culeg flori de sanziene si fac din ele coronite inmiresmate; pentru fete si femei coronita are forma rotunda care prefigureaza Soarele a carui sarbatoare este de fapt aceasta. -entru barbati si flacai coronitele sunt in forma de cruce ; c%iar si batranii isi fac coronite si vom vedea de ce. 2data culese florile alaiul se intoarce-n sat unde se-ncing %ore in timp ce sunt facute multele coronite. ,and sunt gata incepe Dansul Sanzienelor in care satenii flacai si fete impodobesc stalpii portilor ferestrele caselor c%iar cimitirele pentru ca se spune ca ele apara oamenii si odi%nesc mortii. =poi cu c%iuituri veselie si strigaturi fiecare arunca pe case ori pe patuluri coronita sa punandu-si fiecare o dorinta sau o intrebare > fetele bineinteles despre feciori femeile despre gospodarie flacaii despre fete barbatii despre recolte iar batranii despre sanatate si viata. 0n cazul in care coronita ramane pe acoperis dorinta se implineste ; cazand inseamna ca nu.

De-a lungul anului exista mai multe nopti ale focurilor dar nici una ca noaptea de Sanziene din satele din zona )orsei si mai ales in cele trei ?isaua> ?iseul de Sus ?iseul de /i$loc si ?iseul de @os din /aramures. Dupa caderea intunericului pe fiecare deal se aduna copii flacai si barbati 'inarmati( cu torte speciale numite faclii sau fetere pe care le invart ca sa arda cat mai tare si sa sara scantei. ,u cat mai multe fetere arzand frumos cu atat mai fericit dealul si mai sus in clasament pentru ca luminile sunt pe intrecere. "eterele cam de un metru si $umatate lungime se invart pana dupa miezul noptii insotite de strigate si c%iuituri. Seara cand facliile se aprind lumina se ia de la unul la celalalt pastrandu-se o distanta de cel putin un metru si ceva intre om si om. =cest lucru se intampla in noaptea de 2+ spre 24 iunie ziua de Sanziene. Dupa ce feterele au ars aproape in intregime barbatii coboara pe malul raului pe prund unde au voie sa vina si fete. =colo se face un foc mare peste care sare toata lumea si apoi intra in rau si se scalda doi cate doi perec%ile de indragostiti. Noaptea de Sanziene fiind si o mare sarbatoare a dragostei.0nainte de rasaritul soarelui pe dealuri si prin %oldele de grau fetele se scalda goale in roua fara ca nimeni sa se apropie. Afilmare

0n a$un de S<nziene seara se intalnesc fetele care vor sa se marite cu flacaii care doresc sa se insoare.)aietii fac ruguri aprind faclii si le invartesc in sensul miscarii soarelui strigand> 3Du-te Soare vino !una S<nzienele imbuna Sa le creasca floarea - floare Balbena mirositoare "etele sa leadune Sa le prinda in cunune Sa puna la palarie "loare pentru cununie )abele sa le rosteasca -ana-n toamna sa nunteasca.3 = doua zi in zori cetele de feciori strabat satele cu florile de S<nziene la palarie in semn ca au vazut cununile de flori pe %ornuri la casele fetelor care-i intereseaza. Ci canta c%iuie si striga> 3Du-te !una vino Soare ,a tragem la-nsuratoare ,ununile neursite #ac sub %ornuri azvarlite3.

"etele se imbraca de sarbatoare isi pun marame albe pe cap si coronite din floarea galbena si spice de grau. !a brau sunt incinse tot cu flori de Dragaica.S<nziene iar in maini tin spice de grau si seceri. Dupa ce se intorc in fuga de la camp fluturandu-si maramele la intrarea in sat le asteapta flacaii cu ulcele cu apa si le stropesc. =poi se intinde Dora Dragaicelor la care se prind numai fetele ce au participat la datina.Uneori Dragaicele plimba %ora lor pe la unele case din sat mai ales pe la casele plugarilor vrednici. "etele poarta o cruce inalta ce se c%eama Steagul Dragaicei. Cl este confectionat dintr-o pra$ina inalta de 2-+ metri care are la capat o cruce impodobita cu flori de S<nziene pelin spice de grau