INTRODUCERE Termenul de achiziii publice este folosit pentru a descrie obinerea de lucrri, produse i servicii de ctre institutii si autoriti

publice naionale, teritoriale sau locale. O definiie generic a achiziiei publice este dobndirea, definitiv sau temporar, de ctre o persoan juridic definit ca autoritate contractant, a unor produse, lucrri sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziie public. Sectorul public, utilitile i alte entiti definite ca autoriti contractante trebuie s obin produse, servicii i lucrri pentru o varietate larg de activiti pe care le desfsoar. !ajoritatea contractelor pe care le atribuie trebuie fcute publice atat pe plan naional cat i pe plan european, cu respectarea deplin a tuturor principiilor achiziiilor publice. "egulile pe baza crora se atribuie contractele de achiziii publice sunt menite s asigure libertatea de miscare a bunurilor i serviciilor #n $niunea %uropean i s garanteze c procedurile de atribuire a contractelor de achiziie public respect reglementrile privind libera concuren. &n anul '(() *omisia %uropean a adoptat dou noi directive privind achiziiile publice, respectiv +irectiva '((),-.,%* si +irectiva '((),-/,%*. &n acest sens, $niunea %uropean a elaborat o serie de reguli care acum se aplic i "omaniei. 0rincipiile aflate la baza acestor reguli sunt #nlturarea barierelor i deschiderea unei noi piee, competitive i nediscriminatorii. 1ctuala legislaie- din "omnia #n domeniul achiziiilor publice a intrat #n vigoare #n luna iunie '((2 i a avut ca obiectiv principal transpunerea noilor +irective $% #n materie, asigurndu3se astfel armonizarea deplin cu ac4uis3ul comunitar. Contractul de achiziie public *ontractul de achiziie public este contractul comercial care include i categoria contractului sectorial, cu titlu oneros, #ncheiat #n scris #ntre una sau mai multe autoriti contractante, pe de o parte, i unul sau mai muli operatori economici, pe de alt parte, avnd ca obiect e5ecuia de lucrri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii6 Planificarea achiziiilor 0rogramul anual al achizitiilor publice este un document de planificare ce cuprinde achizitiile publice ce urmeaza a fi facute intr3un an bugetar. 7ntocmirea programului anual al achizitiilor publice este strans legata de intocmirea bugetului anual, forma definitiva a programului fiind aprobata dupa aprobarea bugetului.
1

OUG 34/2006, aprobata prin Legea nr.337/2006, publicata in Monitorul Oficial nr.418/2006

8a fundamentarea cheltuielilor evidentiate in buget trebuie s se aib #n vedere9 baza legal a cheltuielilor6 destinaia cheltuielilor6 analiza preurilor i tarifelor6 analiza serviciilor oferite din punct de vedere cantitativ i calitativ6 previziunea asupra schimbrilor ce vor intervenii6 elemente specifice de calcul :e5. nr personal, nr. asistai, nr elevi, beneficiari ai venitului minim garantat, salarii de baz, etc.;

Sefii structurilor interne, cu atributii in elaborarea bugetului, trebuie sa fundamenteze cheltuielile pentru fiecare capitol bugetar. <undamentarea presupune detalierea fiecarei cheltuieli in sensul stabilirii bunului,serviciului,lucrarii necesare, prioritatea acestei cheltuieli, etc. 7n acest sens daca fundamentarea cheltuielilor din buget sunt facute corect implicit sunt fundamentate si achizitiile ce urmeaza a fi facute. ET PE IN E! "OR RE PRO#R $U!UI NU ! '( Identificarea necesitatilor =ecesitatile autoritatii contractante rezulta din rolul pe care institutia publica il are in mediul in care isi desfasoara activitatea. 0entru stabilirea nevoilor se tine seama de9 produsele si serviciile publice pe care le ofera6 nevoile comunitatii in care isi desfasoara activitatea6 proiectele pe care le are in derulare6 resursele materiale pe care le are la dispozitie. 1tunci cand isi stabileste necesitatile autoritatea contractanta trebuie sa ia in calcul ce anume poate realiza prin compartimentele sale si prestarea caror servicii va fi contractata de la operatorii economici. +e asemenea trebuie sa tina cont de referatele de necesitate intocmite de structurile de specialitate care semnaleaza atat necesitatile de functionare curenta precum si necesitatile comunitatii respective. )( Estimarea *alorii contractului si punerea in corespondenta cu *ocabularul comun al achizitiilor publice +CP,%stimarea valorii contractului este reglementata in sectiunea ' din O$> ?),'((2. @aloarea estimata reprezinta valoarea cea mai probabila care va fi platita pentru achizitia unor produse,servicii,lucrari. ! C%I&ITII!OR PU"!ICE

@aloarea estimata se obtine prin calcul, formula generala fiind urmatoarea9 ,.P* / 0 1 unde2 ,3 valoarea estimata P* A pretul viitor :estimat, previzionat; 0 3 cantitatea. *and stabilim valoarea estimata trebuie sa avem in vedere si pretul de piata, posibilitatile de dobandire si costurile aferente :leasing, rate, etc.;, posibilitatile de ajustare a pretului dupa incheierea contractului, posibilitatea suplimentarii cantitatilor contractuale. 7n cazul in care obiectul contractului si obiectivele autoritatii contractante impun aplicarea unei proceduri care presupune premierea participantilor cum ar fi concursul de solutii valoarea estimata trebuie sa cuprinda si valoarea premiilor ce se intentioneaza a se acorda. %stimarea valorii achizitiei si punerea in corespondenta a obiectului contractului cu vocabularul comun al achizitiilor publice a nascut mai multe controverse. 7ntr3un punct de vedere al 1utoritatea =ationala pentru "eglementarea si !onitorizarea 1chizitiilor 0ublice :1="!10;', e5pus in sectiunea intrebari si raspunsuri a paginii oficiale de internet, se specifica9 B Obiectul contractelor de achizitie publica se pune in corespondenta cu sistemul de 4rupare si codificare utilizat in ,ocabularul comun al achizitiilor publice +CP,-( 1ceasta se realizeaza prin incadrarea produsului, serviciului sau lucrarii in codul de / cifre care descrie cu cea mai mare acuratete acel produs,serviciu,lucrare. 3333333333333333333333 *and in *edere cele de mai sus1 dupa incadrarea in codul CP, cel mai specific posibil +cu cat mai putine zerouri in coada-1 se estimeaza *aloarea contractului cu respectarea regulilor prevazute in *apitolul 77, Sectiunea a '3a, din O.$.>. nr. ?),'((2, urmand ca, in functie de valoarea estimata, sa se aleaga procedura de atribuire.C +in cele e5puse mai sus reiese ca dupa ce se stabileste obiectul contractului se aloca un cod *0@ cat mai specific si apoi se estimeaza valoarea contractului. +e aici se poate trage concluzia ca se vor grupa toate produsele,serviciile,lucrarile similare :carora li se aloca acelasi cod *0@; ce urmeaza a fi achizitionate de autoritatea contractanta, se vor cumula valorile estimate ale acestor produse si valoarea obtinuta se va compara cu pragurile valorice din O$> ?),'((2. +ar, aceasta deductie logica este contrazisa de catre 1="!10 in acelasi punct de vedere9 B0recizam ca nu e5ista o legatura directa intre codurile *0@ si modalitatea de estimare a valorii unui contract de achizitie publica.C 1firmatia de mai sus isi gaseste sensul atunci cand, de e5emplu, avem de
2

!!!.anr"ap.ro #ectiunea $ntrebari #i ra#pun#uri

achizitionat un produs ce presupune si servicii de punere in functiune. 7n acest caz achizitiei i se aloca codul *0@ al produsului. +ar, daca am aloca ' coduri *0@ A unul pentru produsul achizionat si unul pentru serviciile de punere in functiune A am putea spune, intradevar, ca nu e5ista o legatura directa intre codurile *0@ si modalitatea de estimare. Si in cazul in care dorim sa achizitionam o lucrare de constructii este evident ca valoarea estimata se calculeaza pentru obiectivul lucrarii si nu separand fiecare operatie in parte :lucrari de instalatii, lucrari de structura, etc.; si alocandu3le cate un cod *0@. 7ntr3un alt punct de vedere al 1="!10 se specifica9 B1stfel, estimarea se face pe contract, respectiv pe achiziie, care la rndul ei corespunde unei necesiti, nu pe cod *0@. Totodat, #ncadrarea obiectului mai multor contracte de achiziie public #n acelai cod *0@ nu atrage #n mod automat obligaia cumulrii, #n scopul determinrii procedurii ce urmeaz a fi aplicate, a valorii estimate a acestora. %stimarea se analizeaz i se realizeaz, pentru fiecare caz #n parte, #n funcie de scopul atribuirii unui contract, respectiv #n funcie de necesitile autoritii contractante pe care urmeaz s le acopere efectuarea acelei achiziii, fr a implica, #ntr3un asemenea caz, #nclcarea art. '? din O.$.>. nr. ?),'((2.C 1nalizand cele e5puse mai sus rezulta ca atunci cand stabilim valoarea estimata a unei achizitii trebuie sa avem in vedere necesitatea pe care o satisface acea achizitie, respectiv scopul atribuirii contractului. "amane, astfel, problema stabilirii cu e5actitate a necesitatii autoritatii contractante, ca prim pas in determinarea valorii estimate si, implicit a procedurii de atribuire. 0resupunem ca autoritatii contractante ii este necesara o cladire in care sa functioneze o institutie de invatamant. Scopul acestei achizitii este obtinerea unei cladiri functionale, care sa respecte standardele. %ste evident ca valoarea estimata va cuprinde toate lucrarile necesare realizarii cladirii respective, obiectul contractului neputand fi scindat in mai multe lucrari specifice, pentru ca aceste contractate separat, nu duc la indeplinirea scopului atribuirii, respectiv obtinerea unei cladiri functionale. $n alt e5emplu, in aplicarea punctului de vedere e5pus mai sus ar fi achizionarea merelor. O primarie achizitioneaza mere pentru caminul de batrani si in cadrul programului B<ructe in scoliC. 7n acest caz se pot incheia ' contracte de achizitie publica pentru ca, cu toate ca au acelasi obiect, acestea au scopuri diferite. 7n acelasi punct de vedere al 1="!10, se adauga9 BTotodata, pentru a va ajuta in aplicarea prevederilor O$> nr. ?),'((2, pentru estimarea valorii contractului, va prezentam urmatoarele e5emple9 a; 7n cazul in care autoritatea contractanta isi propune sa achizitioneze lucrari pentru care urmeaza sa puna la dispozitia e5ecutantului utilaje care se monteaza, echipamente tehnologice sau orice alte amenajari si dotari necesare e5ecutiei lucrarilor, atunci valoarea estimata a contractului de lucrari respectiv trebuie sa includa si valoarea estimata a facilitatilor mentionate.

b- Produsele similare reprezinta produse cu acelasi uz sau cu uz similar care sunt 4rupate sub acelasi cod CP,1 cum ar fi uniforme barbati si uniforme femei( In aceasta situatie procedura se ale4e in functie de *aloarea estimata cumulata( c; +aca lucrarile au acelasi cod *0@, dar urmeaza sa fie e5ecutate pe amplasamente diferite si pentru care au fost elaborate studii de fezabilitate diferite, atunci valoarea estimata se calculeaza pentru fiecare lucrare in parte. d; Serviciile de consultanta financiara nu pot fi considerate servicii similare cu cele de consultanta tehnica. 7n consecinta, procedura de atribuire se alege in functie de valoarea estimata pentru fiecare contract in parte.C 1nalizand cele e5puse la litera b; si ceea ce rezulta din punctele de vedere mai sus mentionate concluzionam ca tot pentru a stabili valoarea estimata a unui contract trebuie sa grupam produsele similare, daca acestea corespund aceluiasi scop al autoritatii contractante. Sintagma Bproduse similareC este uzitata dar nu este definita in O$> ?),'((2 si nici in celelalte acte normative care reglementeaza domeniul achizitiilor publice. +in cele de mai sus ar rezulta ca produsele,serviciile,lucrarile similare sunt cele care pot fi grupate sub acelasi cod CP,. +ar, codurile *0@ sunt generale si specifice. +e aici rezulta interpretari diferite ale organelor de control care, uneori, considera ca incadrarea obiectului contractului sub un cod *0@ specific nu a fost corecta si a fost facuta cu incalcarea art. '? din O.$.>. nr. ?),'((2. 7n lucrarea intitulata B%$ public procurement laD9 an introductionC, scrisa de un colectiv din %$ 1sia 7nter $niversitE =etDorF for Teaching and "esearch in 0ublic 0rocurement "egulation, la pag -(G se specifica9 BSemnificatia cuvantului BsimilarC nu este clar, dar, intr3un punct de vedere acceptat produsele sau serviciile similare sunt cele care, in mod obisnuit, sunt furnizate,prestate de aceeasi firma. 1ceast punct de vedere sugereaza gruparea intr3un singur contract a mai multor produse,servicii,lucrari atunci cand este rezonabil din punct de vedere comercial.C *u alte cuvinte nu se recomanda gruparea atunci cand produsele,serviciile,lucrarile ar fi furnizate,prestate,e5ecutate de firme cu obiecte de activitate diferite, care nu ar fi in masura sa indeplineasca obiectul contractului decat printr3o eventuala asociere. +e e5emplu obiectul unui contract ar putea fi furnizarea pachetului Bcornul si lapteleC. +aca stabilim astfel obiectul contractului firmele nu pot depune oferta decat in asociere, pentru ca in mod normal nu e5ista o firma care sa produca si produse de patiserie si produse lactate. 1cestea ar putea, intradevar, furnizate de o firma care comercializeaza nu si produce dar pretul achizitiei ar fi mai mare pentru ca ar fi in plus adaosul comercial. 7n incercarea de a primi o definitie a produselor similare de la 1="!10 am solicitat un punct de vedere pe un caz concret. 1stfel, am ridicat urmatoarea intrebare la care am primit raspunsul de mai jos. 7. 7nstitutia noastra are nevoie in cursul unui an, pentru functionare, de diferite obiecte de papetarie cum ar fi9 hartie de scris, de 5ero5, pi5uri, creioane, perforatoare,etc. *onsiderati ca acestea corespund aceleiasi necesitati si ar trebui sa faca obiectul unui singur contractH

". 1tunci cnd stabilete necesitatea gruprii unor produse ce urmeaz a fi achiziionate, autoritatea contractant trebuie s aib #n vedere att principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziie public, ct i scopul atribuirii contractului #n cauz, respectiv necesitile pe care urmeaz s le acopere #ndeplinirea acestuia. 0e cale de consecin, desi din e5emplul dvs. #nelegem c e5ist argumente pentru gruparea #n cadrul aceluiai contract a mai multor produse, subliniem faptul c autoritatea contractant este singura #n msur s stabileasc obiectul contractului ce urmeaz a fi atribuit, #n funcie de necesitile proprii, cu respectarea celor mai sus precizate. 5( Identificarea fondurilor 0entru identificarea fondurilor se va avea in vedere bugetul aprobat sau propunerea de buget fundamentata :atunci cand se elaboreaza prima varianta a programului anual; si posibilitatea accesarii altor fonduri, cum ar fi9 fonduri comunitare, sponsorizari, credite, etc. 7n functie de fondurile pe care le are la dispozitie sau lipsa acestora, autoritatea contractanta poate lua in considerare si achizitionarea in leasing, rate sau chiar inchirierea. 1utoritatea contractanta poate initia procedura i fr a avea fondurile aprobate scriptic, cu condiia ca la momentului angajamentului A #ncheierea contractului A autoritatea contractant s dispun efectiv de fondurile respective. :iniierea unei proceduri de atribuire nu reprezint o angajare de fonduri #n accepiunea 8egii finanelor publice;. 7n cazul in care un contract are o perioada de desfasurare care depaseste anul bugetar aceasta se constituie intr3o actiune multianuala. 0entru actiunile multianuale se incriu in buget creditele de angajament si creditele bugetare in mod distinct. *reditul de angajament? este limita ma5ima a cheltuielilor ce pot fi angajate, in timpul e5ercitiului bugetar, in limitele aprobate. *reditul bugetar 3 suma aprobata prin buget, reprezentand limita ma5ima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate in cursul e5ercitiului bugetar si,sau din e5ercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni. 6( Prioritizarea necesitatilor 0rioritizarea achizitiilor publice reprezinta stabilirea gradului de importanta al achizitiilor considerate ca necesare pentru un an bugetar si nevoia de investitii.

Legea %00/2002 pri&in' finantele publice

+ecizia privind ierarhizarea necesitatilor este o decizie strategica care se ia tinandu3 se cont de9 obiectivele pe care si le3a stabilit autoritatea contractanta avand in vedere rolul pe care il are in cadrul comunitatii6 strategia trasata la nivel de organism public6 previziunile privind fondurile ce se vor putea obtine in anul bugetar pentru care se elaboreaza programul anual al achizitiilor publice. <iind o decizie de ordin strategic, aceasta trebuie luata de factorii de decizie din cadrul institutiei publice in stransa colaborare cu compartimentul financiar3contabil si compartimentul specializat in domeniul achizitiilor publice. 7( le4erea procedurii de atribuire 1legerea procedurii se realizeaza parcurgand urmatorii pasi9 identificarea necesitatii6 identificarea obiectului contractului care satisface in cea mai mare masura necesitatea identificata, tinandu3se cont de limitarile financiare, organizatorice si de timp6 indentificarea si atasarea unui cod *0@ obiectului contractului6 estimarea valorii contractului6 alegerea modalitatii de atribuire in functie de valoarea estimata si de situatia specifica : nivelul ofertei pe piata, contract de comple5itate deosebita, situatie de urgenta, etc.; 8( Elaborarea calendarului de atribuire %laborarea calendarului de atribuire se va face avand in vedere referatele de necesitate ce cuprind datele la care produsele,serviciile,lucrarile devin necesare, estimarea perioadei de alocare a fondurilor si lista concediilor personalului implicat in activitatea de achizitii publice. 9( :tabilirea persoanei responsabile pentru atribuirea contractului 0ersoana responsabila cu atribuirea contractului se va desemna in functie de comple5itatea contractului, e5perienta si specilitatea persoanelor responsabile cu achizitiile publice.

$OD !IT TI!E DE TRI"UIRE

CONTR CTU!UI DE C%I&ITIE PU"!IC

1tribuirea unui contract de achizitie publica se face, de regula prin derularea unei proceduri de atribuire, respectiv uneia dintre urmatoarele proceduri de atribuire prevazute de art.-/ din O$> nr.?),'((2 licitatia deschisa6 licitatia restransa6 dialog competitiv6 negocierea cu anunt de participare6 negocierea fara anunt de participare6 cererea de oferte6 concursul de solutii. !odalitatile speciale de atribuire a contractului de achizitie publica sunt9 acordul cadru6 sistemul de achizitii dinamic6 licitatia electronica. !icitatia deschisa 6 8icitatia deschisa reprezinta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta. 8icitatia deschisa se initiaza prin transmiterea spre publicare, a unui anunt de participare prin care solicita operatorilor economici interesati depunerea de oferte. 0rocedura de licitatie deschisa se desfasoara, de regula, intr3o singura etapa. 1utoritatea contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in documentatia de atribuire. %ste recomandat a fi aplicata atunci cand oferta pe piata nu este e5cedentara. !icitatia restransa 7 8icitatia restransa reprezinta procedura la care orice operator economic are dreptul de a3si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune oferta.
4 %

OUG 34/2006, cap.$$$, #ectiunea 2 OUG 34/2006, cap.$$$, #ectiunea 3

0rocedura de licitatie restransa se desfasoara, de regula, in doua etape9 3 etapa de selectare a candidatilor, prin aplicarea criteriilor de selectie6 3 etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati, prin aplicarea criteriului de atribuire. 1utoritatea contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in documentatia de atribuire. 8icitatia restransa se initiaza prin transmiterea spre publicare, a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi. %ste recomandat a fi aplicata atunci oferta pe piata este e5cedentara. Cererea de oferte 8 *ererea de oferte este procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi operatori economici. *azurile in care se poate folosi aceasta procedura sunt specificate in art.-') din O$> ?),'((2, care specifica9 0este pragul prevzut la art. -I, autoritatea contractant are obligaia de a aplica procedura de cerere de oferte #n cazul #n care valoarea estimat, fr T@1, a contractului de achiziie public este mai mic dect echivalentul #n lei al urmtoarelor praguri9 a; pentru contractul de furnizare9 -'G.((( euro6 b; pentru contractul de servicii9 -'G.((( euro6 c; pentru contractul de lucrri9 )./)G.((( euro. *ererea de oferte se initiaza prin publicarea in S%10 a unei invitatii de participare la procedura de atribuire. +in art.-I si -') coroborate rezulta ca atunci cand valoarea estimata, fara T@1 este mai mare decat echivalentul in lei a -G.((( euro si mai mica decat pragurile specificate mai sus se aplica procedura de cerere de oferte. +aca valoarea estimata, fara T@1 este mai mare decat echivalentul in lei a pragurilor specificate mai sus se pot aplica procedurile de licitatie deschisa sau restransa.
6

OUG 34/2006, cap.$$$, #ectiunea 7

+ecizia pentru aplicarea procedurilor de dialog competitiv, negocierea cu anunt de participare, negocierea fara anunt de participare, concursul de solutii nu se ia avand in vedere pragurile valorice specificate in O$> ?),'((2. Ne4ocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare
9

=egocierea reprezint o procedur de atribuire a unui contract de achizitie public prin care o autoritate contractant negocieaz cu candidatii preselectati,selectati clauzele contractuale, inclusiv pretul. Sunt reglementate dou tipuri de negocieri9 a; cu publicarea prealabil a unui anunt de participare6 b; fr publicarea prealabil a unui anunt de participare6 0entru fiecare din cele dou tipuri de negocieri legea prevede e5pres si limitativ situatiile #n care acestea pot fi desfsurate. Situatiile #n care procedura de negociere cu publicarea prealabil a unui anunt de participare este posibil sunt urmtoarele9 -.&n urma aplicrii licitatiei deschise, licitatiei restrnse, a dialogului competitiv sau a cererii de oferte nu a fost depus nicio ofert sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme !ai trebuie specificat c #n situatia #n care sunt invitati la negociere toti ofertantii care au participat la procedura anterioar de licitatie deschis, restrns, dialog competitiv sau cerere de oferte, atunci autoritatea contractant are dreptul de a nu transmite un anunt de participare #n conditiile #n care ofertantii au #ndeplinit criteriile de calificare si au depus oferte. '. &n situatii e5ceptionale, temeinic motivate, atunci cnd natura lucrrilor, produselor,serviciilor sau riscurile implicate de e5ecutarea, livrarea,prestarea acestora nu permit o estimare initiala global a pretului viitorului contract de achizitie public. *ea de a doua situatie care permite demararea unei proceduri de negociere cu publicare este aplicabil #n dou cazuri distincte9 a; natura lucrrilor, produselor,serviciilor nu permit o estimare initiala global a pretului viitorului contract de achizitie public6 b; riscurile implicate de e5ecutarea, livrarea,prestarea acestora nu permit o estimare initiala global a pretului viitorului contract de achizitie public

OUG 34/2006, cap.$$$, #ectiunea %

0rimul caz poate fi #ntlnit #n practic mai ales #n lucrrile de constructii, atunci cnd, de e5emplu, caracteristicile geomorfice ale subsolului unui teren :adncime, ape subterane, consistent, etc.; nu permit o estimare initial global a valorii contractului, nefiind cunoscute tipurile de lucrri ce urmeaz a fi e5ecutate. +e asemenea, contractele comple5e care presupun si e5ecutie de lucrri si prestri de servicii :proiectarea, construirea, #ntretinerea si e5ploatarea unei facilitti; pot conduce la imposibilitatea unei estimri initiale globale a pretului viitorului contract. *el de al doilea caz este mai des #ntlnit #n materie de concesiuni, concepute ca parteneriate public3private, atunci cnd riscurile financiare si comerciale trebuie #mprtite si asumate de viitorii parteneri. ?. 1tunci cnd serviciile care urmeaz s fie achizitionate, #ndeosebi serviciile financiare, asa cum sunt acestea prevzute #n categoria 2 din ane5a nr. '1 la ordonant, sau serviciile intelectuale, cum ar fi cele care implic proiectarea lucrrilor, sunt de asa natur #nct caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achizitie public prin aplicarea licitatiei deschise sau licitatiei restrnse Trebuie precizat c serviciile financiare prevzute #n categoria 2 din 1ne5a '1 sunt serviciile de asigurri, serviciile bancare si de investitii. 1ceste tipuri de servicii, precum si cele intelectuale, presupun, de multe ori, concepte creative care nu pot fi cuantificate si transpuse cu precizie ca specificatii tehnice #n caietul de sarcini. 0rocedura de negociere cu publicare permite autorittilor contractante discutarea, pas cu pas, a posibilelor solutii si identificarea celei mai bune dintre acestea. ). 1tunci cnd lucrarile ce urmeaz a fi e5ecutate sunt necesare e5clusiv #n scopul cercetrii stiintifice, e5perimentrii sau dezvoltrii tehnologice, si numai dac acestea nu se realizeaz pentru obtinerea unui profit si nici nu urmresc acoperirea costurilor aferente 1ceast situatie poate fi #ntlnit atunci cnd, de e5emplu, sunt testate tehnologii sau materiale noi, e5perimentale, pentru constructia unei cldiri ecologice . Se urmreste testarea eficientiei energetice, fr #ns a se urmri obtinerea vreunui profit sau acoperirea costurilor aferente construirii. =egocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare se desfasoara in trei etape9 etapa de preselectie a candidatilor6 etapa de negociere6 etapa de evaluare a ofertelor finale. Se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare. =umrul minim de candidati precizat #n anuntul de participare nu poate fi mai mic de ?, iar acestia vor fi preselectati prin aplicarea criteriilor stabilite #n anunt.

Ne4ocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare

=egocierea fara publicarea unui anunt de participare reprezinta procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau cu mai multi operatori economice. "unda,rundele de negociere se desfasoara separat, cu fiecare operator economic. =egocierea fara publicare se aplica, in conditiile legii, indiferent de valoare estimata a contractului, in conditiile art.-'' din O$> ?),'((2. 0rocedura se initiaza prin transmiterea unei invitatii la negociere unuia sau mai multor operatori economici. :ituatii in care se poate utiliza procedura a; atunci cand, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de e5clusivitate, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic 1ceasta procedura se foloseste atat pentru prote<area drepturilor de autor cat si a unor drepturi de e/clusi*itate acordate de o autoritate contractanta competenta in domeniu. Obiectele dreptului de autor sunt specificate in art.. din 8egea nr./,-II2, astfel9 B*onstituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de e5primare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt99 a; scrierile literare i publicistice, conferinele, predicile, pledoariile, prelegerile i orice alte opere scrise sau orale, precum i programele pentru calculator6 b; operele tiinifice, scrise sau orale, cum ar fi9 comunicrile, studiile, cursurile universitare, manualele colare, proiectele i documentaiile tiinifice6 c; compozitiile muzicale cu sau fr te5t6 d; operele dramatice, dramatico3muzicale, operele coregrafice i pantomimele6 e; operele cinematografice, precum i orice alte opere audiovizuale6 f; operele fotografice, precum i orice alte opere e5primate printr3un procedeu analog fotografiei6 g; operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi9 operele de sculptura, pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei i a metalului, desene, design, precum i alte opere de arta aplicat produselor destinate unei utilizri practice6 h; operele de arhitectura, inclusiv planele, machetele i lucrrile grafice ce formeaz proiectele de arhitectura6 i; lucrrile plastice, hrile i desenele din domeniul topografiei, geografiei i tiinei #n general. +reptul special sau e5clusiv este definit de art.? din O$> ?),'((2 astfel9 J+reptul care rezult din orice form de autorizare acordat, conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o autoritate competent i care are ca efect rezervarea desfurrii de activiti #n domeniul anumitor servicii

OUG 34/2006, cap.$$$, #ectiunea 6

publice numai de ctre una sau de ctre un numr limitat de persoane, afectnd #n mod substanial posibilitatea altor persoane de a desfura o astfel de activitate.C %5emplu9 *%K @anzare are drept e5clusiv de distributie a energiei electrice pentru utilizatorii captivi in judetele +olj, !ehedinti, >orj, Olt, @alcea, 1rges si Teleorman pe baza contractului de concesiune. b; ca o msur strict necesar, atunci cnd perioadele de aplicare a licitaiei deschise, a licitaiei restrnse, a negocierii cu publicarea prealabil a unui anun de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de e5trem urgen, determinate de evenimente imprevizibile i care nu se datoreaz sub nicio form unei aciuni sau inaciuni a autoritii contractante. 1utoritatea contractant nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioad mai mare dect cea necesar, pentru a face fa situaiei de urgen care a determinat aplicarea procedurii de negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare. &n cazuri de for major sau #n cazuri temeinic motivate autoritatea contractant are dreptul de a emite un ordin de #ncepere a serviciilor,lucrrilor concomitent cu iniierea procedurii de negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare. %5trema urgenta este o situatie imprevizibila, care nu poate fi luata in calcul de la inceputul anului si nu se datoreaza in niciunfel autoritatii contractante. Situatia de e5trema urgenta impiedica autoritatea contractanta sa aplice alte proceduri, intrucat nu poate aplica termenele de asteptare pentru fiecare pas procedural. %5emplu9 1utoritatea contractanta intentioneaza sa achizitioneze alimente pentru caminul de batrani si organizeaza o procedura de licitatie deschisa. 7n timpul procedurii primeste o contestatie depusa la *=S* :*onsiliul =ational de Solutionare a *ontestatiilor;. *ontestatia nu este solutionata in termen. 1utoritatea contractanta poate, in acest caz sa organizeze o procedura de =egociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare pentru achizitionarea produselor alimentare necesare. *ontractul incheiat in urma acestei proceduri nu trebuie sa depaseasca perioada de e5trema urgenta, adica va dura pana la incheierea contractului atribuit in urma procedurii de licitatie deschisa. c; atunci cand produsele ce urmeaza a fi livrate sunt fabricate e5clusiv in scopul cercetarii stiintifice, e5perimentarii, studiilor sau dezvoltarii tehnologice, si numai daca acestea nu se realizeaza pentru obtinerea unui profit si nici nu urmaresc acoperirea costurilor aferente6 7n acest caz produsele nu sunt fabricate la scara larga, nu au viabilitate comerciala, sunt concepute e5clusiv pentru un anumit proiect de cercetare si nu ar putea dobandi alte utilizari 1chizitionarea de calculatoare, microscoape si alte echipamente,produse necesare desfasurarii activitatii de cercetare3dezvoltare, care sunt disponibile la scara larga pe piata, nu se circumscrie e5ceptiei mai sus mentionate. d; atunci cand este necesara achizitionarea, de la furnizorul initial, a unor cantitati suplimentare de produse destinate inlocuirii partiale sau e5tinderii echipamentelor, instalatiilor livrate anterior, si numai daca schimbarea furnizorului initial ar pune autoritatea contractanta in situatia de a achizitiona produse care, datorita caracteristicilor tehnice diferite de cele deja e5istente, determina incompatibilitati sau

dificultati tehnice sporite de operare si intretinere. *a regul general, durata unor astfel de contracte, precum i cea a contractelor re#nnoite nu poate fi mai mare de ? ani6 %5emplu9 achizitia unui modul softDare pentru e5tinderea unui sistem de monitorizare video deja e5istent la nivelul unui localitati. e; pentru achiziionarea de materii prime cotate la bursele de mrfuri, achiziia acestora realizndu3se ca urmare a tranzaciilor de pe piaa la disponibil6 !ateriile prime la care face referire O$> ?),'((2 sunt definite de 1="!10 printr3o adresa remisa Lursei "omane de !arfuri :L"!;, astfel9 B 0otrivit lucrarilor de specialitate din domeniul tehnologiei industriale, materiile prime pot fi considerate acele produse naturale e5trase dintr3o anumita resursa. 7n raport cu produsul obtinut acestea pot fi de baza, regasindu3se in componenta produsului mai mult sau mai putin transformate, sau au5iliare, ce contribuie la fabricarea produsului dar nu se regasesc in acestea, cum ar fi produsele petroliere de genul benzine, motorine, lubrifianti, combustibili de incalzire, pacura, bitum. 7n functie de provenienta lor, materiile prime pot fi naturale, respectiv vegetale, animale si minerale, obtinute prin e5ploatarea unor resurse naturale, ca de e5emplu cereale, cartofi, animale in viu si carcase, lapte, minereuri de fier, carbuni, titei, gaze naturale, nisip, pietris, sare, lemn sau semifabricate, respectiv produse ale unui alt proces de fabricatie realizat anterior, utilizate acum ca materii prime, de e5emplu faina, derivatele primare ale lemnului :cheresteaua, conglomeratele;, fibrele te5tile, cimentul, criblura, etc.C 7n cazul in care autoritatea contractanta doreste achizitionarea de materii prime prin bursa de marfuri are de parcurs urmatorii pasi9 incheierea unui contract de colaborare cu bursa de marfuri6 intocmirea unui caiet de sarcini pentru produsele ce urmeaza a fi cumparate6 emiterea ordinului de initiator de cumparare6 desfasurarea tranzactiei, stabilirea ofertei castigatoare si incheierea contractului. 0entru fiecare dintre ringurile specializate pe categorii e5ista proceduri de tranzactionare disponibile pe site3ul DDD.brm.ro 7ntr3un punct de vedere emis de 1="!10 catre L"! se specifica9 J 0otrivit art.GI din M> I'G,'((2, in cazurile prevazute la art.-'' lit.f; si art.'G' lit.f; din ordonanta de urgenta, autoritatea contractata are dreptul de achizitiona numai acele categorii de produse fungibile cotate pe piata la disponibil, procedura fiind initiata prin transmiterea catre bursa a ordinului de cumparare. Oferta castigatoare este aceea care la finalul tranzactiei in ringul bursei a prezentat cel mai scazut pret pentru produsul respectiv. 1ccesarea pietei la disponibil organizata pe ringuri specializate in functie de categorii de marfuri dupa modelele =N!%O si 7*% <utures pentru produsele petroliere si energetice, *!% >roup si =*+%O pentru legume3fructe, respectiv produse lactate

ce se preteaza a fi tranzactionate pe piata la disponibil in sensul art.-'' lit.f; si art.'G' lit.f; ale prezentei ordonante de urgenta, nu necesita din partea autoritatii contractante elaborarea documentatiilor de atribuire sau stabilirea cerintelor de calificare, prin urmare nici prezentarea unor oferte tehnice, respectiv financiare de catre operatorii economici.C <undamentul celor mentionate este acela ca produsele cotate la bursa indeplinesc o serie de conditii standard, iar modalitatea de functionare a pietei la disponibil in vederea asigurarii unor servicii corespunzatoare este gestionata de L"! in virtutea dreptului sau de autoreglementare.C f; atunci cand produsele pot fi achizitionate in conditii deosebit de avantajoase, de la un operator economic care isi lichideaza definitiv afacerile, de la un judecator3sindic care administreaza afacerile unui operator economic in stare de faliment sau lichidare, printr3un aranjament cu creditorii unui operator economic in stare de faliment sau lichidare ori printr3o alta procedura similara cu cele anterioare, reglementata prin lege6 g; atunci cand, ca urmare a unui concurs de solutii, contractul de servicii trebuie sa fie atribuit, conform regulilor stabilite initial, concurentului castigator sau unuia dintre concurentii castigatori ai concursului respectiv, in acest din urma caz, autoritatea contractanta avand obligatia de a transmite invitatie la negocieri tuturor concurentilor castigatori6 7n invitatia de participare autoritatea contractanta va preciza modul in care se vor organiza negocierile. 7n cazul in care e5ista mai multi concurenti castigatori negocierile se vor derula in ordinea clasamentului, incepand cu cel clasat pe primul loc. 7n cazul in care doi sau mai multi concurenti se afla pe aceeasi pozitie, concurentul care ofera cel mai mic pret, va avea prioritate la negociere. h; atunci cnd este necesar achiziionarea unor lucrri sau servicii suplimentare,adiionale, care nu au fost incluse #n contractul iniial, dar care datorit unor circumstane imprevizibile au devenit necesare pentru #ndeplinirea contractului #n cauz, i numai dac se respect, #n mod cumulativ, urmtoarele condiii9 3 atribuirea s fie fcut contractantului iniial6 3 lucrrile sau serviciile suplimentare,adiionale s nu poat fi, din punct de vedere tehnic i economic, separate de contractul iniial fr apariia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractant sau, dei separabile de contractul iniial, s fie strict necesare #n vederea #ndeplinirii acestuia6 3 valoarea cumulat a contractelor care vor fi atribuite i a actelor adiionale care vor fi #ncheiate pentru lucrri i,sau servicii suplimentare ori adiionale s nu depeasc '(P din valoarea contractului iniial6 %5emplu9 intr3un contract de lucrari pentru realizarea unei cladiri cantitatea de sapaturi pentru fundatie creste fata de cea previzionata in proiectul tehnic ca urmare a unor probleme geotehnice descoperite in faza de constructie :teren nisipos;. i; atunci cnd, ulterior atribuirii unui contract de lucrri sau de servicii, autoritatea contractant #i propune s achiziioneze noi lucrri, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrrilor ori serviciilor achiziionate prin atribuirea contractului iniial i numai dac se respect, #n mod cumulativ, urmtoarele condiii9

3 atribuirea se face contractantului iniial, iar noile lucrri, respectiv noile servicii, constau #n repetarea unor lucrri sau servicii similare celor prevzute #n contractul atribuit iniial i sunt conforme cu cerinele prevzute #n caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract6 3 contractul de lucrri,servicii iniial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte,licitaie deschis sau restrns6 3 valoarea estimat a contractului iniial de lucrri,servicii s3a determinat prin luarea #n considerare inclusiv a lucrrilor,serviciilor similare care pot fi achiziionate ulterior6 3 #n anunul de participare la procedura aplicat pentru atribuirea contractului iniial s3a precizat faptul c autoritatea contractant are dreptul de a opta pentru achiziionarea ulterioar de noi lucrri similare, respectiv noi servicii similare, de la operatorul economic a crui ofert va fi declarat ctigtoare #n cadrul procedurii respective6 3 autoritatea contractant are dreptul de a aplica aceast procedur #ntr3un interval care nu poate depi ? ani de la atribuirea contractului iniial. Dialo4ul competiti* = +ialogul competitiv reprezinta procedura la care orice operator economic are dreptul de a3si depune candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei,solutiilor identificate candidatii selectati sa elaboreze oferta finala. +ialogul competitiv se aplica doar atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii9 contractul este considerat de comple/itate deosebita6 aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa nu permite atribuirea contractului de achizitie publica in cauza. :pentru ca nu poate elabora un caiet de sarcini, din cauza comple5itatii contractului; *ontractul este considerat de comple5itate deosebita este contractul pentru care autoritatea contractanta, nu este obiectiv, in masura9 sa defineasca specificatiile tehnice capabile sa ii satisfaca necesitatile si e5igentele6 si,sau sa stabileasca montajul financiar si,sau cadrul juridic de implementare a proiectului. *omple5itatea tehnica a unui contract poate fi justificata in urmatoarele situatii9 fie autoritatea contractanta nu este in masura sa defineasca mijloacele tehnice ce trebuie sa fie utilizate pentru a realiza o solutie prestabilita6 fie autoritatea contractanta nu este in masura sa stabileasca care dintre cateva solutii posibile satisface cel mai bine nevoile sale.

OUG 34/2006, cap.$$$, #ectiunea 4

*omple5itatea financiara,juridica a unui contract poate fi justificata in urmatoarele situatii9 fie autoritatea contractanta nu este in masura sa stabileasca montajul financiar necesar pentru implementarea proiectului6 fie, autoritatea contractanta nu este in masura sa stabileasca de la inceput natura juridica a viitorului contract. 0rocedura de dialog competitiv se desfasoara in trei etape9 etapa de preselectie a candidatilor6 etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea solutiei,solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii contractante si in baza careia,carora candidatii vor elabora si vor depune oferta finala6 etapa de evaluare a ofertelor finale depuse. +ialogul competitiv se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi. 1vnd #n vedere c prima etap a dialogului competitiv este preselectarea candidatilor anuntul va contine criteriile de selectie ce vor fi utilizate de ctre autoritatea contractant :criterii privind situatia personal, situatia economic 3 financiar, capacitatea tehnic si profesionala a candidatilor, precum si standarde de asigurare a calitatii sau de protectie a mediului;. =umrul minim de candidati care nu poate fi mai mic de ?. +ac autoritatea contractant doreste derularea etapei de dialog competitiv #n mai multe runde succesive, pentru a reduce #n mod progresiv numrul de solutii care urmeaz s fie discutate, atunci acest aspect trebuie obligatoriu precizat #n anuntul de participare. *riteriul de atribuire este obligatoriu oferta cea mai avantajoas din punct de vedere economic. %5emple de situatii care justific comple5itatea tehnic9 -.*onsiliul judetean O dorete construirea unui drum ce leag dou localitti aflate pe versantii opusi ai unui munte. 0entru a utiliza o procedur de licitatie :deschis sau restrns; ar trebui s stie cu precizie specificatiile tehnice ale constructiei respective, dar acest lucru nu este posibil, avnd #n vedere c e5ist mai multe solutii tehnice pentru a realiza respectiva constructie :tunel, pod suspendat, drum pe munte;. &n aceast situatie este recomandabil utilizarea procedurii de dialog competitiv pentru a stabili solutia tehnic cea mai avantajoas si din punct de vedere al costurilor :constructie si #ntretinere;. '.1utoritatea contractant N doreste implementarea unui sistem de #nregistrare si rspuns automat la petitiile pe care aceasta le primeste de la cetteni. 1utoritatea nu stie, #ns, care ar fi specificatiile tehnice pentru aceast achizitie :componente hardDare si softDare; si va trebui s utilizeze dialogul competitiv pentru a putea achizitiona ceea ce si3a propus.

%5emplu de situatie care justifica comple5itatea financiara9 -. 1utoritatea contractanta K doreste s construiasca o scoala dorind sa depuna pentru aceasta o cerere de finantare pe unul dintre programele de finantare nerambursabila. 7nvestitia este de valoare mare iar finantarea nerambursabila, :e5ceptand prefinantarea; revine autoritatii contractante ca urmare a unei cereri de rambursare,. *heltuielile cuprinse #n cererea de rambursare trebuie sa fi fost deja efectuate si platite de catre beneficiar din bugetul propriu. 1utoritatea contractanta are nevoie de un credit pe care sa3l plateasca dupa rambursarile facute de catre autoritatea de management al proiectului. Tinand cont ca nu se conosc cu precizie nici sumele de care va avea nevoie nici perioadele de creditare autoritatea contractanta va alege dialogul competitiv. Concursul de solutii
'>

0rocedur de achizitie public special prin care o autoritate contractant achizitioneaz, #ndeosebi #n domeniul amenajrii teritoriului, al proiectrii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau #n cel al prelucrrii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de ctre un juriu, cu procedur independent #n care concurentii pot obtine premii si,sau prime de participare, sau ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii, fr acordarea de premii. *oncursul de solutii este o procedur foarte eficient #n situatia #n care autorittile contractante doresc obtinerea unui proiect sau chiar a unor servicii de proiectare. O procedur de achizitie clasic :licitatie deschis; nu este #ntotdeauna pretabil pentru achizitionarea de astfel de proiecte, mai ales #n situatia #n care autoritatea contractant nu cunoaste sau nu poate identifica cu precizie specificatiile tehnice necesare demarrii unei proceduri de atribuire. %ste foarte important de retinut c procedura concursului de solutii poate fi9 a; de sine stttoare,independent, deschis sau restrns :cu preselectare de concurenti;, iar obiectul achizitiei #l constituie un plan sau un proiect, iar concurentii primesc premii si,sau prime de participare sau b; parte a unei alte proceduri, situatie #n care procedura va conduce la atribuirea unui contract de servicii, fr acordarea de premii. 1sa cum se specifica in O$> ?),'((2 negocierea fara publicarea unui anunt de participare se poate folosi atunci cand, ca urmare a unui concurs de solutii, contractul de servicii trebuie sa fie atribuit, conform regulilor stabilite initial, concurentului castigator sau unuia dintre concurentii castigatori ai concursului respectiv, in acest din urma caz, autoritatea contractanta avand obligatia de a transmite invitatie la negocieri tuturor concurentilor castigatori. %5emple de folosire a concursului de solutii
10

OUG 34/2006, cap.$$$, #ectiunea 8

-. Stabilirea temei pentru proiectarea unui centru cultural6 '. +ezvoltarea zonei economice a orasului O6 ?. *oncept artistic pentru realizarea unui monument6 ). Stabilirea unei solutii de arhitectura pentru monumentul O. chizitia directa 1chizitia directa este reglementata de O$> ?),'((2 prin art.-I, avand dupa ultimele modificari urmatorul cuprins9 B1utoritatea contractant achiziioneaz direct produse, servicii sau lucrri, #n msura #n care valoarea achiziiei, estimat conform prevederilor seciunii a '3a a prezentului capitol, nu depete echivalentul #n lei a -G.((( euro pentru fiecare achiziie de produse, servicii ori lucrri. 1chiziia se realizeaz pe baz de document justificativ.C 7n cazul achizitiei directe este considerat document justificativ factura fiscala. 7n anumite situatii, daca autoritatea contractanta considera ca este necesar, se poate folosi ca document justificativ si contractul de achizitie publica. %ste recomadat a se folosi contractul de achizitie publica pentru servicii de leasing financiar, inchiriere, etc. :cu prestari succesive; 1chizitia directa se poate realiza si prin utilizarea catalogului electronic, e5istent in S%10. 1sa cum se specifica intr3un punct de vedere al 1="!10 B8egislaia #n domeniul achiziiilor publice nu conine prevederi e5prese privind un numr minim de oferte pe care autoritatea contractant ar trebui s le obin #n cazul efecturii unei achiziii directe. 0e de alt parte, lund #n considerare principiul utilizrii eficiente a fondurilor publice, considerm c este recomandabil ca, #naintea efecturii unei astfel de achiziii, s se verifice situaia pieei #n cauz, prin studierea i compararea preurilor pe care la practic operatorii economici pe piaa liber, pentru produsele,serviciile,lucrrile care urmeaz s fac obiectul achiziiei #n cauz.C 1chizitiile directe, nefiind proceduri de atribuire, asa cum sunt definite de O$> ?),'((2, nu trebuie cuprinse in programul anual al achizitiilor publice. Se recomanda a se elabora o ane5a la programul achizitiilor publice care sa cuprinda achizitiile directe. O problema des intalnita in practica este depasirea pe parcursul anului a valorii estimate initial pentru o achizitie care avea o valoare sub pragul de -G.((( euro. 1="!10, printr3o notificare emisa relativ la proiectele cu fonduri nerambursabile specifica9 B&n situaia #n care o autoritate contractant deruleaz pe parcursul unui an un proiect care beneficiaz de finanare din fonduri nerambursabile i #n msura #n

care la momentul la care s3a realizat planificarea anual a achiziiilor autoritatea contractant nu a avut, #n mod obiectiv, posibilitatea de a anticipa natura achiziiilor pe care urma s le efectueze #n vederea derulrii proiectului respectiv, abordarea individual a acestuia, #n mod distinct de celelalte achiziii publice, este justificabil i nu implic #nclcarea art. '? din O.$.>. nr. ?),'((2.C +in punctul de vedere e5pus mai sus am putea trage concluzia c trebuie s lipseasc CintentiaC de a diviza contractul de achizitie de o valoare mai mare #n mai multe contracte de valori mai mici astfel #nct s fie eludate prevederile legale, asa cum specifica si d3nul !arius >ogescu, e5pert in achizitii publice, intr3in articol publicat pe site3ul DDD.seap.ro $odalitati speciale de atribuire cordul cadru '' 1cordul cadru poate este incheiat, de regula, prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau restransa. 1cordul cadru poate fi incheiat cu un singur operator economic sau cu mai multi operatori economici. 1tribuirea contractelor subsecvente in cazul unui acord cadru incheiat cu mai multi operatori economici se poate face fara reluarea competitiei sau cu reluarea competitiei. +e regula, atunci cand autoritatea contractanta incheie un acord cadru cu mai multi operatori economici numarul acestora nu poate fi mai mic de ?, cu conditia ca numarul ofertantilor BacceptabiliC sau al operatorilor economici permite acest lucru. 1ceasta regula se aplica indiferent de procedura aleasa pentru incheierea acordurilor cadru. 7n situatia acordurilor cadru incheiate cu mai multi operatori economici fara reluarea competitiei atribuirea contractelor subsecvente se va face in cascada :in ordinea clasamentului rezultat in urma evaluarii ofertelor; 7n situatia acordurilor cadru incheiate cu mai multi operatori economici, cu reluarea competitiei autoritatea contractanta va invita numai semnatarii acordului cadru sa prezinte oferte noi. *ontractul subsecvent va fi atribuit castigatorului desemnat in urma acestei competitii, pe baza criteriului de atribuire mentionat in documentatia de atribuire a acordului cadru. 1cordul cadru incheiat cu mai multi operatori cu reluarea competitiei trebuie sa prevada9 elementele,conditiile care raman neschimbate pe intreaga durata a acordului cadru6 elementele,conditiile care vor face obiectul reluarii competitiei pentru atribuirea contractelor subsecvente. 7n conformitate cu O$> ?),'((2 acordul cadru este Bintelegerea scrisa intervenita intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori
11

OUG 34/2006, cap.$), #ectiunea 1

economici, al carei scop este stabilirea elementelor,conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr3o perioada data, in mod special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere6C +efinitia de mai sus nu este foarte concludenta si nici edificatoare in ceea ce priveste avantajele folosirii acestei Bmodalitati speciale de atribuireC asa cum este ea clasata de O$> ?),'((2. 7n acelasi timp, desi O$> ?) face vorbire despre conditii esentiale, in legislatia romana nu se defineste notiunea de conditie esentialaC <aptul ca urmare a aplicarii procedurii autoritatea contactanta incheie un acord cadru si nu un contract confera acesteia o oarecare fle5ibilitate, raspunzand mult mai bine, in anumite cazuri, necesitatilor reale. +e e5emplu, autoritatea contractanta, doreste sa achizitioneze alimente pentru serviciul de protocol. *antitatea acestora nu poate fi stabilita cu precizie la inceputul anului, acestea putand varia din cauza unor evenimente deosebite :primirea unor delegatii; care nu puteau fi anticipate. 7n acest caz este recomandata incheierea unui acord cadru prin care se stabileste pretul produselor si cantitatile minime si ma5ime, urmand ca, prin contractele subsecvente, sa se stabileasca cantitatile e5acte necesare la un moment dat, evitand astfel situatiile in care s3au contractat cantitati mai mici sau mai mari decat cele necesare. 1cordul cadru poate fi utilizat pentru achizitiile la care nu se cunosc cu precizie cantitatile sau,si la achizitiile cu caracter de regularitate, cum sunt9 furnizarea de alimente, medicamente, birotica, servicii de reparatii, etc. +ar, acordul cadru nu poate fi folosit abuziv sau impropriu, astfel incat sa impiedice, sa restranga sau sa distorsioneze concurenta. 1sa cum se specifica si in manualul operational pentru atribuirea contractelor de achizitii publice al 1="!10 J4ruparea artificiala a unor produse sau ser*icii din domenii diferite in cadrul unui sin4ur acord cadru1 care in conditii normale nu ar putea fi procurate impreuna, poate crea confuzie pentru operatorii economici cu privire la obiectul si scopul acordului cadru avand ca efect privarea autoritarii contractante de a obtine cele mai bune oferteC . $n e5emplu in acest sens ar fi achizitionarea de servicii de consultanta tehnica, sub aceasta denumire generica fiind grupate servicii pentru realizarea de studii geotehnice, servicii de intocmire proiecte tehnice, servicii de realizare de studii de fezabilitate, ce nu pot in mod normal fi prestate de acelasi operator economic. :istemul de achizitie dinamic +: D- ') Sistemul de achizitii dinamic este un proces in intregime electronic, limitat in timp si deschis pe intreaga sa durata oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si evaluare si care a prezentat o oferta orientativa conforma cu cerintele caietului de sarcini. 1utoritatile contractante au dreptul de a utiliza sistemul de achizitii dinamic numai prin intermediul S%10 si numai pentru achizitia unor produse de uz curent, ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac nevoile autoritatii contractante.
12

OUG 34/2006, cap.$), #ectiunea 2

Sistemul de achizitii dinamic se initiaza prin publicarea in S%10 a anuntului de participare. @aloarea estimata din anuntul de participare reprezinta valoarea ma5ima estimata, fara T@1, a tuturor contractelor de achizitie publica ce se anticipeaza ca vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achizitie dinamic respectiv, pe intreaga sa durata. +urata unui sistem de achizitie dinamic stabilita de autoritatea contractanta nu poate fi mai mare de ) ani, decat in cazuri e5ceptionale, temeinic justificate. Sistemul de achizitii dinamic se deruleaza in doua etape9 preselectia ofertantilor, proces care ramane deschis pe toata durata desfasurarii S1+ :sistemului de achizitii dinamic; si o faza repetitiva de atribuire a unui contract specific in cadrul S1+, prin aplicarea procedurii de licitatie electronica. 0e intreaga durata de desfasurare a sistemului de achizitii dinamic orice operator economic interesat isi poate depune o oferta orientativa in vederea admiterii in sistem. Operatorilor economici interesati de participarea la S1+ nu li se va solicita ta5a de participare. Oferta orientativa contine raspunsurile la criteriile de calificare, documentele de calificare si propunerea tehnica si optional, pretul6 de asemenea, in cazul criteriului de atribuire oferta cea mai avantajoasa dpdv economic, oferta orientativa va cuprinde si raspunsurile la criteriile de evaluare. 1utoritatea contractanta organizatoare are obligatia evaluarii unei oferte orientative in ma5im -G zile de la primirea acesteia, prin verificarea indeplinirii criteriilor de calificare stabilite in anuntul de participare si a conformitatii ofertei tehnice prezentate cu cerintele din caietul de sarcini. 8a finalizarea evaluarii unei oferte orientative sistemul va genera o notificare catre ofertant, continand decizia autoritatii contractante de admitere sau respingere in S1+. Oricand pe perioada desfasurarii S1+ un ofertant respins are posibilitatea transmiterii unei oferte orientative imbuntatatite, pentru a fi admis in sistem. 7n vederea atribuirii unui contract in cadrul S1+, autoritatea contractanta are obligatia publicarii in S%10 a unui anunt de participare simplificat in care stabileste, printre alte elemente, data limita de depunere a ofertelor orientative. +ata limita de depunere a ofertelor orientative reprezinta termenul pana la care un operator economic isi poate depune oferta orientativa pentru a participa la achizitia initiata prin publicarea anuntului simplificat respectiv. Operatorii economici pot depune oferte orientative si dupa e5pirarea acestui termen, insa in cazul admiterii vor putea participa doar la achizitiile initiate ulterior in cadrul S1+. $lterior finalizarii evaluarii tuturor ofertelor orientative primite pana la termenul mentionat anterior, autoritatea contractanta are posibilitatea configurarii si publicarii fazei de licitatie electronica. 8a publicarea licitatiei electronice S%10 va transmite automat invitatii de participare tuturor operatorilor economici admisi in S1+ care si3 au depus oferta orientativa anterior datei limita de depunere a ofertelor orientative aferenta achizitiei respective. 0articiparea acestor ofertanti la faza de licitatie electronica este conditionata de inscrierea la licitatie. 7n cazul in care un ofertant nu a

inclus oferta de pret in cadrul ofertei orientative, va trebui sa o depuna la inscrierea la licitatia electronica. Oferta ferma depusa in cadrul licitatiei electronice este formata din oferta de pret si, in cazul criteriului de atribuire oferta cea mai avantajoasa dpdv economic, valorile de raspuns la criteriile de evaluare electronice, daca autoritatea contractanta a configurat desfasurarea de runde in cadrul licitatiei pentru imbunatatirea acestora. +epunerea ofertei ferme sau imbunatatirea acesteia in cadrul unei licitatii electronice nu influenteaza valorile de pornire ale unui ofertant la faza de licitatie electronica a unei achizitii publicate ulterior in cadrul S1+. 0ublicarea unui nou anunt de participare simplificat in cadrul S1+ se poate face doar dupa atribuirea achizitiei curente, prin publicarea unui anunt de atribuire. !icitatia electronica '5 8icitatia electronica este un proces repetitiv realizat dupa o prima evaluare completa a ofertelor, in care ofertantii au posibilitatea, e5clusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preturile prezentate si,sau de a imbunatati alte elemente ale ofertei6 evaluarea finala trebuie sa se realizeze in mod automat prin mijloace electronice. 1utoritatea contractanta are dreptul de a utiliza licitatia electronica in urmatoarele situatii9 a; ca o etapa finala a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau a cererii de oferte, inainte de atribuirea contractului de achizitie publica, si numai daca specificatiile tehnice au fost definite cu precizie in caietul de sarcini6 b; la reluarea competitiei dintre operatorii economici care au semnat un acord3 cadru6 c; cu ocazia depunerii ofertelor ferme in vederea atribuirii unui contract de achizitie publica prin utilizarea unui sistem de achizitie dinamic. 1utoritatea contractanta are obligatia de a anunta decizia de utilizare a licitatiei electronice in anuntul de participare si in documentatia de atribuire. 1tribuirea contractelor de servicii si de lucrari, care presupun prestatii intelectuale cum ar fi consultanta, proiectare si altele asemenea, nu pot face obiectul licitatiei electronice. 7nainte de lansarea unei licitatii electronice, autoritatea contractanta are obligatia de a realiza o evaluare initiala integrala a ofertelor, in conformitate cu criteriul de atribuire stabilit in documentatia de atribuire. 1utoritatea contractant are obligaia de a invita toi ofertanii care au depus oferte admisibile s prezinte preuri noi i,sau, dup caz, valori noi ale elementelor ofertei. 7nvitaia se transmite pe cale electronic, simultan, tuturor ofertanilor respectivi.

13

OUG 34/2006, cap.$), #ectiunea 3

7nvitatia trebuie sa precizeze data si momentul de start al licitatiei electronice, precum si orice informatie necesara pentru realizarea conectarii individuale la echipamentul electronic utilizat. 1utoritatea contractanta nu are dreptul de a incepe licitatia electronica mai devreme de doua zile lucratoare dupa data la care au fost trimise invitatiile. 7n cazul in care contractul urmeaza a fi atribuit in baza criteriului oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic , invitatia trebuie sa contina si informatii referitoare la9 a; rezultatul primei evaluari a ofertei depuse de catre ofertantul destinatar6 b; formula matematica care va fi utilizata pentru stabilirea automata a clasamentului final, in functie de noile preturi si,sau noile valori prezentate de ofertanti. <ormula matematica utilizata incorporeaza ponderile factorilor de evaluare ce urmeaza a fi aplicati pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, conform precizarilor din anuntul de participare sau din documentatia de atribuire. 7n cadrul licitatiei electronice, procesul repetitiv de ofertare se refera9 a; fie numai la preturi, in cazul in care criteriul de atribuire este pretul cel mai scazut6 b; fie la preturi si,sau la alte elemente ale ofertei, dupa cum au fost prevazute in documentatia de atribuire, in cazul in care criteriul de atribuire este oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. 8icitaia electronic se desfoar #n una sau mai multe runde succesive. 7n cursul fiecarei runde a licitatiei electronice, autoritatea contractanta are obligatia de a comunica instantaneu tuturor ofertantilor cel putin informatiile necesare acestora pentru a3si determina, in orice moment, pozitia pe care o ocupa in clasament. 1utoritatea contractanta are dreptul de a comunica si alte informatii privind9 a; numarul participantilor in runda respectiva a licitatiei electronice6 b; preturi sau valori noi prezentate in cadrul rundei de licitare de catre alti ofertanti, numai daca documentatia de atribuire a prevazut aceasta posibilitate. :'; 0e parcursul efectuarii rundelor de licitare, autoritatea contractanta nu are dreptul de a dezvalui identitatea ofertantilor. 8icitatia electronica se finalizeaza printr3una sau printr3o combinatie a urmatoarelor modalitati9 a; la un moment precis stabilit in prealabil si comunicat ofertantilor in invitatia de participare6 b; dupa un numar de runde de licitare al caror calendar de desfasurare a fost precis stabilit in prealabil si comunicat ofertantilor in invitatia de participare6 c; atunci cand nu se mai primesc preturi si,sau valori noi care indeplinesc cerintele cu privire la diferentele minime impuse6 in acest caz, invitatia de participare trebuie sa precizeze un termen limita care va fi lasat sa curga de la primirea ultimei oferte pana la finalizarea licitatiei electronice.

"I"!IO#R ?IE

O$> ?),'((2 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii 1="!10, !anual operational pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, '((I *armen <lorentina 1postol, !iruna Lohaltea, *onstantin *ostache, @iorel 0arvu, 8iviu 7svoranu, 1chizitii publice, editura "11L% "omania, '((I DDD.seap.ro