3.

analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar: fluxul cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu; Principalul scop scop al analizei financiare este de a realiza proiectii financiare pentru a determina indicatorii de performanta. n cadrul analizei financiare a proiectului de investitii se urmareste: Durabilitatea financiara a proiectului n conditiile interventiei financiare din partea fondurilor structurale. Durabilitatea financiara a proiectului trebuie evaluata prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie sa fie pozitiv n fiecare an al perioadei de analiza. Profitabilitatea financiara a investitiei determinata cu indicatorii: VANF/C (Valoarea Actualizata Neta calculata la total valoare investitie) RIRF/C (rata interna de rentabilitate financiara calculata la total valoare investitie); B/C (Raportul Cost-Beneficiu) Metodologia folosita in analiza financiara este cea a fluxurilor de numerar actualizate. Aceasta presupune urmatoarele ipoteze generale : - Rata de actualizare pentru analiza financiara este de 8% - Numai intrarile si iesirile de numerar sunt luate in calcul (amortizarea si alti indicatori non banesti sunt exclusi din analiza) - Pentru o mai buna intelegere a analizei, aceasta este realizata in preturi constante. - In analiza financiara nu sunt incluse: transferurile si subventiile, TVA si alte impozite si taxe indirecte - valoarea reziduala este luata n calcul ca o intrare la sfarsitul perioadei de referinta. Analiza financiara cuprinde urmatoarele sub-capitole : a) COSTURI TOTALE DE INVESTITIE SI SURSE DE FINANTARE Acestea sunt cuprinse in urmatorul tabel : NR. CRT. I a. b. c. d. II a. b. III IV SURSE DE FINANARE Valoarea total a proiectului, din care : Valoarea neeligibil a proiectului Valoarea eligibil a proiectului TVA aferent cheltuielilor eligibile TVA aferent cheltuielilor neeligibile Contribuia proprie n proiect, din care : Contribuia solicitantului la cheltuieli eligibile Contribuia solicitantului la cheltuieli neeligibile TVA* ASISTEN FINANCIAR NERAMBURSABIL SOLICITAT VALOARE 29.566.382,85 2.344.700,81 22.012.142,50 5.209.539,54 11.149.557,81 8.804.857,00 2.344.700,81 5.209.539,54 13.207.285,50

b) PROGNOZA VENITURILOR Ferma piscicola ce urmeaz a fi infiintata prin prezentul proiect de catre S.C DONAU FISH S.R.L., va adopta ca si specii de cultur : Crap (Cyprinus carpio carpio), Sanger (Hypophthalmichtys molitrix), Novac (Aristichtys nobilis) i Cosa (Ctenopharingodon idella). Sistemul de crestere proiectat pentru ferma propusa este cel semi-intensiv, fapt ceea ce va permite o productie constant si n cantitati mari. Suprafata de luciu de apa care va fi utilizata pentru ferma de acvacultura va fi de 970 ha, cu o productie totala estimata de 1076,4 tone peste consum de vara a III-a dupa cum urmeaza : Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Specia de cultur Crap Snger Novac Cosa TOTAL Ponderea (%) 47 35 9,8 8,2 100 Nr. exemplare (buci) 485 000 323.334 66.082 93.870 968.286 Masa medie (g/ex.) 1080 1125 1551 920 Cantitate pete (to) 523,8 363,75 102,5 86,36 1 076,4

Privit prin prisma rentabilitatii ca si afacere in domeniul acvaculturii, are drept obiective principale producerea si comercializarea de crap si fitofag (sanger, cosas, novac). Conform politicii de produs prezentate la punctul 3.1. Politica de produs, 3.2.3 Productia Destinata Comercializarii si politicii de pret adoptate conform punctului 5. Politica de pret din cadrul capitolului C. ANALIZA DE PIATA din cadrul anexei 3 Plan de afaceri s-a procedat la realizarea prognozei veniturilor de exploatare obtinute in cadrul fermei de acvacultura propuse. Conform politicii de produs, veniturile obtinute din comercializarea productiei se detaliaza pe specia de cultura ce va fi adoptata dupa cum urmeaza : Peste proaspat Pestele de cultura ce urmeaza a fi obtinut la aceasta categorie de produs, va fi format din cantitatile de crap si fitofag destinate vanzarii la scurt timp de la recoltare. Fiecare exemplar va avea o varsta de 3 ani si o greutate specifica fiecare specii, urmand a fi comercializat intreg neeviscerat. Peste prelucrat primar Pestele de cultura ce urmeaza a fi obtinut la aceasta categorie de produs, va fi format din cantitatile de crap si fitofag destinate vanzarii prelucrate primar in cadrul cherhanalei propuse prin acest proiect. Subproduse de peste Din continutul toracic rezultat de la eviscerare din cadrul procesului de prelucrare primara, vor rezulta parti comestibile (icre, lapi, inima si ficat) care vor fi comercializate ca si subproduse de peste pentru industria de prelucrare. Aplicand politica de pret mentionata, s-a procedat la calculul pretului per tona la fiecare categorie de produs piscicol comercializat din fiecare specie. Elementele prognozei prezentate mai sus au drept scop evidentierea veniturilor obtinute de catre investitia propusa prin acest proiect pe o perioada de 5 ani de exploatare.

Prognoza veniturilor obtinute in cadrul acestui proiect, a fost realizata in cadrul urmatoarelor anexe : ANEXA PROGNOZA VENITURILOR SI EVOLUTIA PRODUCTIE - VARIANTA CU PROIECT CAPACITATII DE

ANEXA PROGNOZA VENITURILOR PE 5 ANI DE EXPLOATARE

c) PROGNOZA CHELTUIELILOR Cheltuielile luate n considerare la estimarea desfurrii activitii n cadrul fermei propuse prin prezentul proiect de catre S.C DONAU FISH S.R.L., au fost incluse totalitatea cheltuielilor necesare pentru un proces de exploatare complet. 1.1 Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile: n previzionarea cheltuielilor cu materiile prime i materiale consumabile au fost luate n considerare cheltuielile aferente, i anume : Cheltuielile cu furajele Cheltuieli cu ambalajele Cheltuieli cu alte materiale consumabile 1.1.1 Prognoza cheltuielilor cu furajele Procesul de hranire a materialului biologic de cultur detine un rol central in desfasurarea activitatii de exploatare in cadrul fermei piscicole propusa prin acest proiect de catre S.C. DONAU FISH S.R.L. Necesarul de hrana aferent speciilor de cultura difera in functie de stadiul de crestere in care se afla, norma de consum furaje fiind de 2,6 kg pentru 1 kg de peste productie. n cadrul acestei analize au fost previzionate toate cheltuielile aferente necesarului de hrana pentru seriile de crap si fitofag ce vor fi crescute in cadrul fermei propuse pe ciclul de 1 an. Aceste serii includ productia de crap, sanger, cosas si novac ce indeplinesc conditiile de comercializare. Analiza cheltuielilor cu furajele a avut drept premise de elaborare, cantitatile de furaje estimate in cadrul subcapitolului anexei 3 - Plan de afaceri 3.2.3.3. Tehnologia de cretere i calculul necesarului de furaj si este prezentata in cadrul urmatoarelor anexe : ANEXA RETETA DE FURAJARE ANEXA PLAN DE FURAJARE ANEXA CENTRALIZAREA CHELTUIELILOR CU FURAJELE 1.1.2 Prognoza cheltuielilor cu ambalajele Conform politicii de produs adoptate in cadrul fermei propuse prin prezentul proiect de ctre S.C. DONAU FISH S.R.L, pestele obtinut se va comercializa in doua modalitati, dupa cum urmeaza : a) Peste proaspat b) Peste prelucrat primar c) Subproduse de peste Pentru comercializarea pestelui proaspat si a celui prelucrat primar este necesar o ambalare corespunztoare a acestuia. Prin urmare, productia vanduta se va ambala in ladite (navete) de 10 kg din material plastic si vor acoperite cu folie de plastic alimenatara pentru a impiedica contaminarea carnii de peste.

Subprodusele de peste sunt colectate si depozitate in lazi de plastic cu capac speciale care sunt returnate dupa livrare, negenerand cheltuieli cu ambalajele. ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU AMBALAJELE 1.1.3 Prognoza cheltuielilor cu alte materiale consumabile Pentru buna funcionare a activitilor normale n cadrul fermei propuse prin acest proiect, sunt necesare o serie de materiale specifice proceselor desfasurate in cadrul cherhanalei propuse. Estimarea consumurilor medii de materiale s-a facut in functie de procesele specifice de prelucrare primara a pestelui, de mentinere a curatenii si igienei dintre care putem enumera : materiale de ntreinere (detergeni, dezinfectant), echipamente de protecie (manusi de lucru, bonete, sorturi). n acest sens s-a procedat la efectuarea unei prognoze a cheltuielilor de aceast natur, ce se prezint in anexa urmatoare. ANEXA PROGNOZA CONSUMABILE CHELTUIELILOR CU ALTE MATERIALE

1.2 Alte cheltuieli materiale Pentru buna funcionare a fermei propuse prin acest proiect de catre S.C DONAU FISH S.R.L., sunt necesare a fi desfasurate o serie de activitati ce genereaza urmatoarele cheltuieli : Cheltuieli cu popularea; Cheltuieli cu combustibilul; Cheltuieli intretinere utilaje tehnologice; Cheltuieli intretinere bazine. 1.2.1 Cheltuieli cu popularea Prezentul proiect propune spre infiintare o ferma piscicola de cestere semiintensiva a crapului si speciilor de fitofag : sanger, novac, cosas. Dupa finalizarea implementarii investitiei, trebuie inceput procesul de exploatare al acesteia si elementul esential il reprezinta materialul piscicol de crestere. Prin urmare s-a procedat pe baza necesarului de peste pentru prima populare prezentat in cadrul anexei 3 - Plan de afaceri la punctul 3.2.1.3.1. Stabilirea formulei de populare i calculul necesarului de puiet pentru populare din cadrul subcapitolului 3.2.1.3 ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGIC. Popularea raional a bazinelor piscicole joac un rol important n creterea speciilor de ciprinide ce urmeaza a fi crescute in cadrul fermei propuse prin acest proiect. Necesarul de puiet pentru populare, se prezinta dupa cum urmeaza :

Specia Crap Snger Novac Cosa TOTAL

Nr. buc 573.084 382.056 76.413 114.615 1.146.168

Greutate medie (g/buc.) 250 230 300 200 277

Necesar de achiziionat ( to ) 143,27 87,88 22,92 22,92

Analiza cheltuielilor aferente popularilor bazinelor piscicole s-a realizat pe 5 ani de exploatare, dar din cauza repetarii ciclului de crestere cu aceleasi cantitati de material piscicol s-a detaliat doar in primul an de exploatare. Fluxul de crestere ce va fi adoptat in cadrul fermei este de 1 an cu material piscicol cumparat de vara II-a, ce este comercializat in anul urmator cand atinge greutatea necesara. Materialul piscicol cu care se va popula ferma propusa in cadrul acestui proiect se va achizitiona de pe piata nationala de la distribuitori autorizati pentru speciile de crestere prevazute. ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU POPULAREA BAZINELOR DE CRESTERE 1.2.2 Cheltuieli cu combustibilul In cadrul proiectului de infiintare a unei ferme piscicole pe balta Suhaia din judetul Teleorman de catre S.C DONAU FISH S.R.L., sunt prevazute a fi achizitionate o serie de utilaje tehnologice care au drept scop cresterea eficientei in explotare a amenajarii propuse. Cheltuielile cu combustibilul au fost previzionate in functie de natura operatiunilor efectuate in exteriorul sau interiorul fermei piscicole pentru indeplinirea procesului tehnologic. Operatiunile necesare pentru procesul tehnologic al fermei ce genereaza cheltuieli cu combustibilul se impart in :

Cheltuielile cu combustibilul aferente transporturilor externe pentru

procesul tehnologic, cuprind urmatoarele operatiuni :

Cheltuielile cu combustibilul necesar pentru functionarea utilajelor

tehnologice in interiorul fermei, cuprind urmatoarele operatiuni : distribuirea furajelor; lucrari de intretinere lacuri; manipulare echipamente si materiale; pescuitul de recolta; paza exploatatiei.

aprovizionarea cu puiet pentru populare de la furnizori; aprovizionarea cu furaje si tratamente de la furnizori; livrarea productiei vandute catre clienti;

Utilajele ce au fost prevazute vor spori nivelul conditiilor de munca in acvacultura intr-o maniera moderna si eficienta. Cheltuielile aferente utilizarii utilajelor tehnologice s-au realizat pe baza unui grafic previzionat al orelor de functionare ale acestora pe luni si activitati. Prognoza cheltuielilor cu combustibilul consumat de utilajele tehnologice propuse, este prezentata in urmatoarele anexe : ANEXA GRAFICUL ORELOR TEHNOLOGICE DE FUNCTIONARE A UTILAJELOR

ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU COMBUSTIBILUL AFERENTE TRANSPORTURILOR EXTERNE PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU COMBUSTIBILUL NECESAR PENTRU FUNCTIONAREA UTILAJELELOR TEHNOLOGICE IN INTERIORUL FERMEI ANEXA PROGNOZA CENTRALIZATA A CHELTUIELILOR COMBUSTIBILUL CONSUMAT DE UTILAJELE TEHNOLOGICE 1.2.3 Cheltuieli intretinere utilaje tehnologice Utilizarea utilajelor tehnologice propuse prin acest proiect de infiintare a unei crescatorii piscicole, genereaza periodic necesitatea efectuarii unor lucrari de intretinere si mentenanta, dintre care cele mai importante sunt schimburile de anvelope si ulei, sau inlocuirea pieselor uzate cu altele noi. Aceste lucrari de intretinere sunt esentiale pentru mentinerea paramentrilor optimi de functionare a utilajelor tehnologice, in vederea desfasurarii procesului de exploatare a fermei piscicole in conditii de eficienta sporita. Cheltuielile aferente utilizarii utilajelor tehnologice s-au realizat pe baza unui grafic previzionat al orelor de functionare ale acestora, pentru ca apoi sa fie analizate pe categorii, astfel : - cheltuieli cu schimburile de ulei - cheltuieli cu schimburile de anvelope - cheltuieli cu piesele de schimb Prognoza cheltuielilor de intretinere a utilajelor tehnologice, este prezentata in urmatoarele anexe : ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR DE INTRETINERE A UTILAJELOR TEHNOLOGICE ANEXA PROGNOZA CENTRALIZATA A CHELTUIELILOR INTRETINERE A UTILAJELOR TEHNOLOGICE DE CU

1.2.4 Cheltuieli intretinere bazine

Exploatarea normala a fermei de acvacultura propuse prin acest proiect presupune o serie de activitati aferente intretinerii amenajarii piscicole prevazute. Activitatile sunt specifice sistemului de crestere semi-intensiva a speciilor ciprinide alese a fi adoptate (crap, sanger, novac, cosas) care au fost prezentate in cadrul anexei 3 - Plan de afaceri la subcapitolul 3.2.1 Fluxul tehnologic de crestere a pestelui de cultura. Scopul acestor activitati este crearea conditiilor optime pentru obinerea unor cantitati ridicate de material piscicol. n condiiile de exploatare a blii Suhaia, datorit suprafeelor extinse, a volumului foarte mare de ap i a imposibilitii vidrii i dezinfeciei bazinului msurile de profilaxie i tratament sunt mult ngreunate. Se va avea n vedere n mod deosebit calitatea i staraea fiziologic a materialului de populare, precum i starea lui de ntreinere pe toat perioada anului, pentru creterea imunitii naturale. n scop profilactic i curativ se vor utiliza pasersan, cloramfenicol, oxitetraciclin, var nestins in dozele specificate la descrierea fluxului tehnologic. Prognoza cheltuielilor cu intretinerea bazinelor este prezentata in anexa : ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU TRATAMENTELE DE INTRETINERE A BAZINELOR PISCICOLE 1.3. Alte cheltuieli din afara In analiza cheltuielilor provenite din afara exploatatie piscicole propuse a se infiinta prin acest proiect de catre S.C. DONAU FISH S.R.L., sunt luate in vedere cheltuielile cu energia electrica si cele cu apa necesara pentru intretinerea helesteelor de crestere. 1.3.1 Cheltuieli cu energia electrica Ferma propus prin prezentul proiect este proiectata n sistem semi-intensiv, principalul consumator de energie electrica din cadrul acesteia fiind reprezentat de cherhana, din cadrul fermei piscicole. Analiza costurilor cu energia electrica a fost realizata pe fiecare consumator n parte, orientandu-se spre o estimare a cheltuielilor cu electricitatea in cadrul procesului de exploatare al fermei. Previzionarea consumurilor de energie electrica, se prezinta conform anexei urmatoare. ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU ENERGIA ELECTRICA 1.3.2 Cheltuieli cu apa Cheltuielile necesare a fi efectuate cu apa de intretinere necesara pentru amenajarea piscicola, au la baza descrierea necesarului de apa prezentat in cadrul

anexei 3 - Plan de afaceri la subcapitolul 3.2.1.3.4. Calculul volumului de ap de ntreinere. Balta Suhaia se alimenteaz gravitaional din Dunre cnd nivelul acesteia este ridicat (primvara i toamna) i prin pompare n perioada de var, cnd nivelul apei din Dunre este sub nivelul apei din balt. Balta Suhaia mai dispune i de o reea de izvoare proprii ce contribuie n mod major la meninerea unui nivel minim de exploatare piscicol, pe timpul verii i a unor condiii optime de iernat a materialului biologic. n condiii normale debitul de ntreinere este de 4 litri/s./ha pentru un numr de 90 zile (mai-august) . n perioada de iarn, datorit izvoarelor proprii i a suprafeei mari, nu este necesar dect un debit de alimentare care s asigure nlocuirea o singur dat a volumului total de ap. Analiza cheltuielilor generate cu apa de intretinere, este prezentata in urmatoarea anexa : ANEXA ANALIZA COSTURILOR CU APA DE INTRETINERE

1.4. Cheltuieli cu personalul angajat Desfasurarea activitatii in cadrul fermei propuse prin prezentul proiect de catre S.C. DONAU FISH S.R.L., presupune angajarea personalului necesar unei exploatari optime a investitiei. Prin urmare, pe baza viitoarei structuri a personalului angajat n cadrul fermei prezentate in cadrul anexei 3 - Plan de afaceri la capitolul E. POLITICA DE PERSONAL, s-a procedat la efectuarea unei prognoze a cheltuielilor generate de acesta. Conform fluxului tehnologic proiectat al fermei propuse, sunt necesare doua categorii de personal pentru exploatarea fermei in decursul unui an de zile, si anume: personal angajat permanent crescatoriei piscicole tot timpul anului; necesar pentru exploatarea

personal angajat temporar sezonieri pentru perioada de recoltare a pestelui de cultura; Orizontul de analiza a fost limitat la 5 ani de exploatare, iar datorita faptului ca nu este prognozata o modificare a structurii acestuia in decursul aceastei perioade, cheltuielile ramanand relativ constante. Angajarea personalului format din sezonieri necesari pentru realizarea procesului de recoltare a pestelui de cultura, este un proces ce se desfasoara in fiecare an de exploatare. Prognoza cheltuielilor cu persoanalul angajat contine determinarea cheltuielilor cu personalul angajat si contributiile pentru asigurarile si protectia sociala aferente atat pentru personalul angajat permanent cat si a celui angajat temporar. Prognoza cheltuielilor cu personalul angajat, se prezinta in tabelul anexat. ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL ANGAJAT 1.5 Cheltuieli cu asigurarile

Datorit valorii mari a activelor de natura mijloacelor propuse prin prezentul proiect dar din obligatiile ce se vor asuma prin contractul de finantare, se vor incheia asigurri de bunuri pentru fiecare categorie. Din acest motiv a fost realizat o analiz a cheltuielilor generate de primele de asigurari datorate de solicitant pe toat durata orizontului de analiza. Calculul cheltuielilor anuale cu asigurarea se obtin prin nmultirea cotelor procentuale de asigurare cu valoarea mijloacelor fixe propuse. De mentionat este faptul ca procentele de asigurare sunt previzionate, si pot sa difere in momentul incheierii contractelor de asigurare in functie de nivelurile vehiculate pe piata asigurarilor la acea data. Prin urmare, formula de calcul a cheltuielilor cu asigurarile sunt urmatoarele : a) Pentru constructii si cldiri, cheltuielile cu asigurarile anuale se obtin prin urmatorul raport : Asigurri (constructii si cladiri) = Valoare constructii si cladiri x Procent de asigurare b) Pentru masini, echipamente si utilaje cheltuielile cu amortizarile anuale se obtin prin urmatorul raport : Asigurari (masini, echipamente, utilaje) = Valoare masini, echipamente, utilaje x Procent de asigurare c) Pentru dotari cheltuielile cu amortizarile anuale se obtin prin urmatorul raport: Asigurari (dotari) = Valoare dotari x Procent de asigurare Prin urmare, situatia cheltuielilor cu amortizarea si asigurarea se prezint conform tabelului anexat privind ,,Cheltuielile cu amortizarea si asigurarea. ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA SI ASIGURAREA 1.6 Cheltuielile de marketing Pentru asigurarea competitivittii pe piata a investitiei propuse prin prezentul proiect de catre S.C. DONAU FISH S.R.L., a fost prevazuta o strategie de marketing care sa asigure o promovare adecvata a fermei si a gamei de produse obtinute. Orizontul de analiza a fost pe un an de zile datorita faptului ca se prevede ca actiunile de marketing sa aib un caracter repetitiv. Aceste actiuni pot fi modificate in cazul aparitiilor de modificari ale mediului economic, pentru a se adapta la conditiile de piata din acel moment. Campania de marketing este prevazuta a fi inceputa din prin prima luna de exploatare, in scopul de a familiariza potentialii clienti cu privire la investitia ce urmeaz a se finaliza si de a o promova. Dupa cate se poate observa, actiunile prevad toate campurile mass-media

respectiv : reviste, ziare, televiziune, radio, site web, afie, pliante. Astfel se va asigura succesul pe piata al fermei propuse prin acest proiect. Sumele prevazute sunt estimative iar pentru o evidentiere exacta au fost repartizate pe luni in decurusul unui an de zile. In vederea centralizarii cheltuielilor cu marketing-ul si publicitatea au fost efectuate totaluri lunare si anuale pe fiecare categorie, pentru ca apoi sa se determine totalul general al tuturor acestor cheltuieli. Cheltuielile aferente acestei activitati sunt prevazute in anexa urmatoare. ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR DE MARKETING 1.7 Cheltuielile cu concesiunile S.C. DONAU FISH S.R.L. pentru implementarea acestui proiect a concesionat terenul si luciul de apa pe care se va infiinta viitoarea crescatorie piscicola. Perioada de concesionare este de 49 ani. Prin urmare, conform contractelor de concesiune solicitantul are obligatia achitarii unor sume anuale catre concedent cu titlul de redeventa. Aceste cheltuieli au fost previzionate pe o perioada de 5 ani, conform contractelor incheiate. Cheltuielile aferente acestei activitati sunt prevazute in anexa urmatoare. ANEXA PROGNOZA CHELTUIELILOR CU CONCESIUNILE 1.8 Cheltuieli financiare Pentru asigurarea cofinanrii proiectului propus, S.C. DONAU FISH S.R.L. intenioneaz a contracta un credit bancar pe termen lung de la o unitate bancar. Prin urmare, n efectuarea prognozei cheltuielilor financiare aferente acestui credit bancar, s-a pornit de la urmtoarele ipoteze : Termenul de rambursare considerat este de 10 ani Moneda n care este contractat creditul este Lei Dobnda estimat de 8 % Perioad de graie de la plata ratelor (n care se platete dect dobanda) de 1 an Lund n calcul aceste ipoteze, s-a procedat la efectuarea graficului previzionat de ealonare a creditului bancar pe termen lung ce urmeaz a fi contractat. Astfel, cheltuielile financiare generate de acest credit de cofinanare se prezint in anexa. ANEXA - PLAN RAMBURSARE CREDIT PE TERMEN LUNG

ANEXA - PROGNOZA CENTRALIZATA A CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

d) VALOAREA REZIDUALA A INVESTITIEI

Printre elementele de venituri ale proiectului n ultimul an de prognoza se afla si valoarea reziduala a investitiei. Ea reprezinta valoarea de lichidare a tuturor activelor, la sfrsitul ultimului an al orizontului de prognoza. Nivelul sau poate fi calculat prin luarea n considerare a valorii de piata reziduale a capitalului fix, ca si cnd acesta ar fi vndut la sfrsitul orizontului de timp luat n considerare. n studiul realizat, valoarea reziduala a fost calculata prin metoda contabila, respectiv, din valoarea contabila initiala a fost scazuta amortizarea cumulata pentru perioada de prognoza. Cheltuielile cu amortizarea au fost calculate n functie de valoarea de inventar a obiectivului de investitii si de durata normala de functionare a elementelor componente. Investitia propusa prin acest proiect de catre solicitant, prin existenta in componenata sa a activelor de natura constructiilor, echipamentelor, utilajelor tehnologice si dotarilor, presupune generarea unor cheltuieli cu amortizarea. Aceasta amortizare presupune recuperarea treptat a valorii acestor active pe o anumit perioad mai lunga de timp. Perioada de amortizare luata in calcul la efectuarea prognozei cheltuielilor cu amortizarea difera in funcie de natura activelor, astfel : - Pentru construcii si cldiri 40 ani - Pentru echipamente si utilaje 15 ani. - Pentru dotari 5 ani. De retinut este faptul c la efectuarea analizei amortizarii investitiei, s -a procedat prin metoda de calcul liniar. In tara noastra amortizarea liniara se determina prin includerea uniforma n cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani si cu duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe. Amortizarea liniara anuala se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a mijloacelor fixe de natura activelor. De asemenea, pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anual se calculeaz numai n regim liniar. Prin urmare amortizarea, pe categoriile de mijloace fixe nregistrate in cadrul investitiei popuse se calculeaza dupa cum urmeaza : a) Pentru constructii si cldiri, cheltuielile cu amortizrile anuale se obtin prin urmtorul raport : Ca = Valoare construcii si cldiri / 40 (ani) b) Pentru masini, echipamente, utilaje cheltuielile cu amortizarile anuale se obtin prin urmtorul raport : Ca = Valoare masini, echipamente, utilaje / 15 (ani) c) Pentru dotari cheltuielile cu amortizarile anuale se obtin prin urmtorul raport: Ca = Valoare dotari / 5 (ani) Calculul valorii reziduale este prezentat sub forma tabelara dupa cum urmeaza :

VALOAREA REZIDUALA A INVESTITIEI S.C. DONAU FISH S.R.L.

Orizont de analiza ani 3 5 5 AMORTIZARE Cumulata la sfarsitul Anuala orizontului de analiza lei lei 5=4/2 6=5x3 320.845 1.604.227 437.327 2.186.635 131.192 655.961 889.365 4.446.823

Nr. Crt 0 1 2 3 4

DENUMIRE IMOBILIZARE

Durata de funcionare ani 2 40 15 5

Valoare intrare lei 4 12.833.815 6.559.904 655.961 20.049.681

Valoare reziduala lei 7=4-6 11.229.588 4.373.269 15.602.858

1 Construcii, i cldiri pentru producie Maini, echipamente, utilaje Dotari TOTAL

e) DURABILITATEA FINANCIARA A INVESTITIEI

Aceasta trebuie sa demonstreze ca proiectul de investitii propus de catre solicitant isi poate sustine cheltuielile de exploatare generate. Este important de notat ca in ciuda faptului ca proiectul nu trebuie sa se afle in deficit de numerar. Fluxurile de ncasari previzionate corespund veniturilor previzionate. Fluxurile de plati previzionata corespund cheltuielilor previzionate incluzand si costul realizarii investitiei (de capital). Fluxul de numerar net se stabileste ca diferenta ntre fluxurile de ncasari si cele de plati. Fluxul de numerar cumulat se stabileste ca suma intre fluxul de numerar net al anului in curs cu fluxul de numerar net al anului anterior. Fluxul de numerar actualizat se stabileste prin actualizarea fluxului de numerar net cu o rata de actualizare. Rata de actualizare serveste la aducerea fluxurilor de ncasari si plati din momentul t n momentul 0, pentru a asigura comparabilitatea acestora cu platile necesare realizarii obiectivului. Rata de actualizare folosita in cadrul Analizei Cost Beneficiu intocmite este de 8%, fiind si rata de actualizare recomandata in cadrul documentului anexa la Planul de afaceri intitulat PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE la punctul 6. Indicatori financiari in cadrul caruia sunt prezentate modul de calcul i baremurile limita care trebuie respectate. Rata de actualizare utilizata este parametru de referinta pentru costul de oportunitate al capitalului pe termen lung, ceea ce ne-a determinat sa utilizam acest nivel n calculul valorii actualizate nete. Pentru facilitarea calculelor, n determinarea fluxului de numerar actualizat s-a determinat mai nti factorul de actualizare cu relatia:

Unde: i rata de actualizare utilizata; n nr. anului pentru care se calculeaza factorul de actualizare. n aceste conditii, fluxul de numerar actualizat se determina ca produs ntre fluxul de numerar net si factorul de actualizare. Se va observa ca fluxul de numerar net, fluxul de numerar cumulat ct si fluxurile de numerar actualizate, nregistreaza valori pozitive, ceea ce nseamna ca veniturile prognozate acopera costurile de operare. Fluxul de numerar este pozitiv pentru toata perioada de prognoza, ceea ce nseamna ca veniturile financiare acopera n totalitate costurile de operare, ramnnd chiar un surplus de lichiditati. Durabilitatea financiara a proiectului n conditiile interventiei financiare din partea fondurilor structurale (FEP) este evaluata prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Se observa ca acesta este pozitiv n fiecare an al perioadei de analiza ceea ce demonstreaza durabilitatea financiara a proiectului propus. Analiza durabilitatii financiare a investitiei ce contine si calculul fluxurilor de numerar aferente este prezentat in anexa. ANEXA - ANALIZA DURABILITATII FINANCIARE A INVESTITIEI f) PROFITABILITATEA FINANCIARA A INVESTITIEI

Pentru analiza profitabilitatii financiare a proiectului de investitii se utilizeaza trei indicatori: Valoarea Actualizata Neta calculata la total valoare investitie (VANF/C) Rata interna de rentabilitate financiara calculata la total valoare investitie (RIRF/C) Raportul Cost-Beneficiu (B/C) Asa cum a fost mentionat la ipotezele generale, rata de actualizare este de 8 %. Valoarea Actualizata Neta calculata la total valoare investitie (VANF/C) este indicatorul cel mai des utilizat pentru caracterizarea eficientei investitiei. Se stabileste ca diferenta ntre fluxurile de numerar cumulate actualizate (incluzand si valoarea reziduala a investitiei) si costul total al investitiei. Formula de calcul este :

Unde : CFt=cash flow-ul generat de proiect in anul t-diferenta dintre veniturile si cheltuielile aferente VRn=valoarea reziduala a investitiei in ultimul an al analizei I0=investitia necesara pentru implementarea proiectului Rata interna de rentabilitate financiara calculata la total valoare investitie (RIRF/C) este definita ca acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este egala cu zero. Este utilizata in vederea stabilirii gradului de profitabilitate a investitiei si trebuie permanent raportata la valoarea ratei de actualizare. Conform practicilor intalnite in recomadarile de intocmirea a analizelor cost beneficiu, valoarea ratei interne de rentabilitate financiara calculata la total valoare investitie trebuie sa se situeze sub valoarea ratei de actualizare. Altfel spus, rata interna de rentabilitate minim acceptata pentru proiect, este o rata mai mare decat zero indicand faptul ca veniturile vor acoperi cheltuielile. In cazul proiectului de investitii propus de solicitant, prin analiza financiara realizata s-a obtinut un nivel al acestui indicator de performanta financiara mai mic decat valoarea ratei de actualizare folosita (<8%). Raportul Cost-Beneficiu (B/C) compara pentru orizontul previzional veniturile generate de proiect cu costurile operationale. Acesta reprezinta raportul dintre valoarea totala actualizat a veniturilor si cheltuielilor de exploatare. O situatie favorabila se nregistreaza atunci cnd aceasta rata este mai mare dect 1, semnificnd capacitatea obiectivului de a genera venituri financiare suficiente pentru acoperirea costurilor operationale, si chiar obtinerea unui excedent financiar. Valorile celor trei indicatori financiari pentru acest proiect sunt : INDICATORI DE PERFORMANTA FINANCIARA Valoarea Actualizata Neta 12.969.903 Financiara (VANF/C) Interpretare Ceea ce nseamna ca investitia initiala este integral acoperita financiar pe seama

Rata interna de rentabilitate financiara a investitiei (RIRF/C) Raportul cost-beneficiu (B/C)

5,7%

2,24

fluxurilor de trezorerie generate de obiectiv. Nivelul sau a fost calculat cu functia NPV din Excel, pentru o rata de actualizare de 8%. Reprezinta acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta a investitiei este egala cu zero. Nivelul sau a fost calculat cu functia IRR din Excel Aceasta nseamna ca veniturile financiare obtinute vor acoperii costurile de operare, ramnnd si un surplus de lichiditati.

Pe baza acestor valori ale indicatorilor de performanta financiara ale proiectului de investitii propus de catre S.C. DONAU FISH S.R.L., indeplineste conditiile de profitabilitate necesare unei afaceri in domeniul pisciculturii pentru finantarea acesteia in cadrul Programului Operational pentru Pescuit.

ANEXA - ANALIZA PROFITABILITATII FINANCIARE A INVESTITIEI

4.analiza economic1), inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic: valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost beneficiu; Proiectul propus de catre beneficiar nu este o investitie publica majora, si prin urmare nu a fost necesara intocmirea unei analize economice. 5.analiza de senzitivitate; Analiza de senzitivitate are ca obiect identificarea variabilelor critice care pot afecta performanta financiara a proiectului. Se analizeaza modul in care variatia acestora, in plus sau minus (dupa caz), influenteaza indicatorii calculati in cadrul analizei financiare. In literatura de specialitate, se apreiaza ca un proiect este sensibil din punct de vedere financiar daca variatia cu 1% a variabilelor critice afecteaza valoarea actualizata neta (VANF) cu cel putin nivelul ratei de actualizare utilizate (8%). In mod logic cele mai importante variabile financiare sunt: Valoarea investitiei Veniturile din exploatare totale Cheltuieli de exploatare totale Rezultatele analizei de senzitivitate sunt prezentate sub forma tabelara in cele ce urmeaza :
Modificare alternativa a urmatoarelor variabile VANF/C (Valoarea Actualizata Neta Financiara) ANALIZA DE SENZITIVITATE MODIFICARE COSTURI DE CAPITAL MODIFICARE VENITURI DIN EXPLOATARE MODIFICARE CHELTUIELI DE EXPLOATARE VALOARE DE BAZA - VARIANTA CU PROIECT -(Lei) VALOARE VARIANTA MODIFICATA CONFORM SCENARIULUI -Lei PROCENT MODIFICARE Rata de actualizare VALOARE DE BAZA - VARIANTA CU PROIECT - (%) VALOARE VARIANTA MODIFICATA CONFORM SCENARIULUI - (%) VALOARE MODIFICARE +1% 0% 0% SCENARII 0% -1% 0% 0% 0% +1%

12.969.903 12.969.903 12.969.903 12.738.380 12.192.713 12.567.899 1,79% 8% 5,67% 5,41% 0,26% 5,99% 8% 5,67% 5,16% 0,51% 3,10% 8% 5,67% 5,44% 0,23%

RIRF/C (Rata Interna de Rentabilitate Financiara)

S-a operat modificarea alternativa a variabilelor si prin urmare se observa ca proiectul are o senzitivitate redusa la modificarea fiecareia din cele trei variabile critice. Prin urmare, modificarea cu 1% a tuturor variabilelor nu creaza o modificare substantiala a VANF/C si a RIRF/C care sa depaseasca limita de 8 % a valorii ratei de actualizare utilizate in cadrul analizei financiare. Concluzia care se faptul ca proiectul propus nu este sensibil din punct de vedere financiar.

Este obligatorie doar n cazul investiiilor publice majore

ANEXA - SCENARIU DE SENZITIVITATE (+1% COST DE CAPITAL) ANEXA - SCENARIU DE SENZITIVITATE (-1% VENITURI DIN EXPLOATARE) ANEXA - SCENARIU DE SENZITIVITATE (+1% CHELTUIELI DE EXPLOATARE)

6.analiza de risc. Daca analiza de sezitivitate a avut scopul de a evalua impactul unei anumite modificari procentuale a unei variabile asupra indicatorilor de performanta financiara ai proiectului, fara a se interesa de probabilitatea de aparitiei acestei modificari, despre acest aspect se ocup analiza de risc. Proiectul de investitii are o lume proprie realizata de elemente concrete care concura la realizarea lui, adica participanti (consultanti, ingineri, constructori, finantatori, beneficiari ai rezultatelor) si cadrul economic, juridic, politic, social de dezvoltare. In acelasi timp fiecare proiect se deruleaza in lumea organizatiei care construieste sau achizitioneaza activul, (denumit generic investitie), iar aceasta isi desfasoara activitatea intr-o economie si intr-un mediu ambient marcat de neprevazut. In mediul economic si de afaceri actual orice decizie de investitii este puternic marcata de modificarile imprevizibile - uneori in sensul pozitiv, dar de cele mai multe ori in sensul negative - ale factorilor de mediu. Aceste evolutii imprevizibile au stat in atentia specialistilor in domeniu mai mult sub aspectul impactului lor negativ asupra rentabilitatii proiectului si au primit denumirea de risc al proiectului. Analiza de risc evalueaza impactul unei anumite modificari ale unor indicatori de performanta ai proiectului. Prin repartizarea distributiei de probabilitate corespunzatoare variabilelor critice se poate estima distributia de probabilitate pentru indicatorii de performanta financiari. In anumite situatii este dificil de realizat ipoteze sensibile privind distributia de probabilitate a variabilelor critice. In asemenea situatii, este efectuata cel putin o evaluare calitativa a riscului pentru a sprijini rezultatele analizei de sensibilitate. Investitia realizata de infiintare a crescatoriei piscicole in comuna Suhaia, judetul Teleorman de catre S.C DONAU FISH S.R.L. va genera efecte benefice in mediul in care va activa, dar pot sa apara anumite riscuri. Pentru analiza de risc a proiectul de investitii s-au luat in considerare riscurile ce pot aparea atat in perioada de implementare a proiectului cat si in perioada de exploatare a obiectului de investitie. Principalele categorii de riscuri care pot aparea sunt: de natura tehnica, financiara, legala, istitutionala sau care pot aparea in procesul de implementare. Riscuri tehnice Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al activitatilor prevazute in planul de actiune al proiectului, in faza de proiectare sau in faza de executie: a) Etapizarea eronata a lucrarilor; b) Erori in calculul solutiilor tehnice; c) Executarea defectuoasa a unei/unor parti din lucrari; d) Nerespectarea normativelor si legislatiei in vigoare. Administrarea acestor riscuri consta in:

a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune au fost prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului; b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare; c) Echipa care va asigura managementul de proiect se va ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile implicate in implementarea proiectului; d) Echipa care va asigura managementul de proiect va supraveghea atent modul de executie al lucrarilor; e) Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele prevazute; f) Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare la materialele, echipamentele si metodele de implementare a proiectului; g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului inconjurator; h) Se va solicita furnizorilor echipamentelor si instalatiilor instruirea personalului responsabil cu intretinerea si exploatarea acestora. Riscuri financiare Din categoria riscurilor financiare care pot aparea enumera: a) Cresterea nejustificata a preturilor de achizitie pentru materialele si echipamentele implicate in proiect; b) Cresterea peste limitele analizate in proiect a preturilor materialelor de constructie; c) Costuri ridicate cu materialele ca urmare a participarii unui numar mic de agenti economici la achizitia lucrarilor; d) Modificari majore ale cursului de schimb; e) Imposibilitatea beneficiarului de a sustine investitia din fonduri proprii. Administrarea riscurilor financiare consta in: a) Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, in vederea obtinerii unui numar cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor de achizitie lucrari, echipamente si utilaje; b) Estimarea cat mai realista a creterii preturilor pe piata; c) Includerea in proiect a unor sume pentru cheltuieli neprevazute. Riscuri legate de procesul de achizitie In cadrul procesului de achizitie privind contractul de lucrari poate aparea situatia in care sa nu existe operatori economici care sa doreasca sa execute contractul in conditiile prevazute in caietul de sarcini, la pretul maxim specificat, sau in termenul specificat. Astfel estia riscul reluarii procesului de achizitie, ceea ce ar duce la intarzierea lucrarilor. O alta situatie ar fi aceea a contestatilor care ar putea aparea si care ar conduce la intarzierea inceperii lucrarilor. Aceste riscuri pot fi gestionate printr-o serie de masuri, cum ar fi: a) Respectarea cat mai riguroasa a reglementarilor privind achizitiile publice, pentru a evita aparitia unor contestatii; b) Angajamentul beneficiarului de a include o anumita suma in bugetul propriu, care ar putea suplimenta valoarea eligibila a contractului de executie lucrari, pentru a

evita intarzierile ce ar aparea in cazul in care nici o oferta nu se incadreaza in bugetul aprobat al proiectului; c) Promovarea pe scara cat mai larga a proiectului, fara a incalca prevederile privind achizitiile publice si fara a favoriza vre-un agent economic, pentru ca piata constructorilor sa fie pregatita. Riscuri institutionale Aceasta categorie de riscuri vizeaza obtinerea diverselor autorizatii si acorduri pentru a putea realiza investitia, risc minimizat datorita faptului ca aceste avize si acorduri au fost deja obtinute. Riscuri legale Aceasta categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul proiectului: a) Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitie datorita gradului redus de participare la licitatii; b) Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita numarului mare de oferte neconforme primite in cadrul licitatiilor; c) Instabilitatea legislativa frecventa modificarilor de ordin legislativ, modificari ce pot influenta implementarea proiectului. Proiectul fiind unul finantat din fonduri ale Uniunii Europene, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana incepand cu data de 01.01.2007, orice modificare legislativa ar trebui sa nu contravina reglementarilor legislative si conditiilor impuse de Uniunea Europeana.