PNUD - Moldova

Comitetul Executiv

Programul de dezvoltare

a unitatii teritorial autonome

al Organizatiei Natiunilor Unite

Gagauza (Gagauz -Yeri)

Programul regional
"G a g a u z - Y e r i"

Analiza bazei initiale

Centrul de Investigatii Strategice si Reforme (CISR)

Chisinau - Comrat, 2001

UNDP - Moldova

Administration

United Nations

of the territorial autonomous unit

Development Programme

Gagauzia (Gagauz-

Yeri)

Regional development programme

"Gagauz - Yeri"

Analytical Report

Center for Strategic Studies and Reforms,

Chisinau - Comrat, 2001

Cuprins

Introducere

1. Politica regionala - ca instrument al dezvoltarii

umane durabile
1.1.

Regiune, politica regionala - conceptele de baza

a Cartei europene a autonomiei locale

1.2.

Reforma teritorial-administrativa si procesele

de descentralizare a guvernarii

1.3.

12

Politica regionala a statului: subiectul si

metodele de realizare

16

2. Baza initiala: potentialul si problemele dezvoltarii social-economice

21

a UTA Gagauze
2.1. Regiunea de Sud a Moldovei - situarea geostrategica,
avantaje si factori de risc

21

2.2. Potentialul si factorii de dezvoltare a regiunii(demografia, resursele

naturale, infrastructura)

25

2.3. Dinamica si problemele dezvoltarii social-economice

a UTA Gagauze in perioada de tranzitie

35

Incheiere

43

Anexe: Tabele 1 - 8

44

Contents

Introduction

1. Regional policy as a tool of sustainable human development

1.1. Region, regional policy are the key notions of the European Chart of Local
Self-Administration
1.2. Administrative-territorial reform and processes of decentralization
1.3. Regional policy of the state: contents and methods of implementation

2. Start point: potential and problems of socio-economic

development of Gagauz-Yeri
2.1. Southern region of Moldova - geo-strategic position, advantages and risks
2.2. Potential and factors of development of the region (demography, natural
resources, real sector of economy and infrastructure)
2.3. Dynamics and problems of socio-economic development of Gagauz-Yeri in the
transition period

Conclusions
Annexes: Tables 1-8

Introducere
Regionalismul, utilizarea eficienta a initiativelor si a potentialului regiunilor
reprezinta una din principalele directii pentru obtinerea bunastarii si a competitivitatii
majoritatii statelor europene. Abordarea concreta din partea statului a problemelor
fiecarei regiuni, sprijinindu-se pe initiativa locala folosind la aceasta a posibilitatilor
intregului stat si atragerea resurselor externe permite obtinerea unor rezultate
remarcabile in interesul regiunii, cat si in cel al statului in general.
Experienta, obtinuta in cadrul realizarii Cartei europene a autonomiei locale
(a.1985), a demonstrat, ca una din formele eficiente administrare a dezvoltarii teritoriului
sunt programele regionale, care sunt elaborate de regula pe un termen mediu si permit in
cadrul intentiei unice de a unifica eforturile administratiei centrale si locale, a
intreprinderilor, partenerilor de afaceri straini si a organizatiilor internationale in folosul
regiunii.
Decizia de a elabora a Programei de dezvoltare regionala "Gagauz-Yeri" a fost
luata de Comitetul Executiv al Gagauz-Yeri (Dumitru Croitor) cu sprijinul reprezentantei
Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) in Republica Moldova (Soren
Tejno). Adunarea grupului de initiativa (ian. 2001) cu participarea reprezentantilor din
Administratie si a comisiilor permanente a Adunarii Populare din Gagauz-Yeri,
cercurilor de afaceri si a organizatiilor neguvernamentale in cadrul unei discutii comune
a examinat ideologia Programului regional, logica sa si termenele de realizare a
acesteia.
Drept etape de baza in lucrul asupra programei au fost determinate urmatoarele:
1) metodologia;
2) evaluarea bazei initiale - starii actuale si a problemelor regiunii;
3) constituirea Conceptiei dezvoltarii durabile a regiunii; 4) elaborarea Programei de
dezvoltare regionala Gagauz-Yeri , incluzand aici si subprogramele sectoriale si
proiecte investitionale.
E recunoscut faptul, ca o conditie obligatorie pentru elaborarea Programei de
dezvoltare regionala la toate etapele acestui proces (analizarea - conceptul - programa)
trebuie sa fie accesibilitatea sa pentru organele puterii si populatie, incluzand si
activitatea grupurilor de lucru, organizarea discutiilor si prezentarea problemelor din
regiune si a cailor de depasire a acestora in mijloacele de informare in masa.
Programa regionala are ca scop sa determine prioritatile si mecanismele de
asigurare a unei dezvoltari umane durabile in UTA Gagauza, ca regiune a Republicii
Moldova, reiesind din conditiile si resursele locale, si a posibilitatilor de carte dispune
statul in intregime. Drept documente cadru pentru programa sunt Strategia nationala
pentru dezvoltare durabila - Moldova 21 (UNDP, a. 2000) si Strategia de dezvoltare
social-economica a Republicii Moldova pana in anul 2005 (Guvernul Republicii
Moldova, a. 2000). Limita de prognoza cea mai apropiata pentru programa - anul 2003,
urmatoarele etape - anii 2005 si 2020.
Conducatorul grupului de lucru pentru elaborarea programei - Bascanul GagauzYeri Dumitru Croitor, coordonatorul lucrarilor - Petru Lazarev (Directia economie si
finante a Comitetului Executiv al Gagauz - Yeri) si Anatol Gudim (Centrul de Investigatii
Strategice si Reforme, PNUD). A fost considerat drept binevenit de a pregati proiectul
Programei regionale Gagauz - Yeri in prima jumate a anului 2001.

Introduction
Regionalism, effective utilization of initiatives and potential of regions are one
of the most important directions to be taken to reach welfare and competitiveness of
the majority of the European countries. Concrete approach of the state to problems of
every region, foothold upon the local initiative, utilization of all capacities of the state
and attraction of external resources allow to reach the best results both in interests of
the region and the state as a whole.
Experience accumulated within the realization of the European Chart of Local
Selfadministration (1985) showed that one of effective forms of the management of
local development are regional programs usually prepared for mid-term period that
allow within the frames of a joint scheme to unite actions of central and local
administration, enterprises, foreign business partners and international organizations
for the good of the region.
Decision on the preparation of the Regional development programme GagauzYeri was made by the Executive Committee of Gagauz-Yeri (Dmitry Croitor) with the
support of United Nations Development Programme Representation (UNDP) in the
Republic of Moldova (S ren Tejn ). Initiative meeting (January 2001) with
participation of representatives of the Administration and standing committees of the
National Assembly of Gagauz-Yeri, business interests and non-governmental
organizations within general discussion has considered the ideology of the Regional
programme, its logics and terms of preparation.
There were determined the following main stages of labour at the
programme:1) methodology; 2) assessment of the initial basis - current state and
problems of the region; 3) formation of Concept of the regions sustainable
development; 4) preparation of the Regional development programme Gagauz-Yeri
including sectoral subprogrammes and investment projects.
It is recognized that a sine qua non condition of the Regional programme
preparation at all stages of this process (analysis - concept - programme) should be its
transparency for the state bodies and population including the activity of task groups,
discussions and enlightening of the regions problems and approaches to their solution
in mass media.
Regional programme is meant to determine priorities and mechanisms of
provision of the sustainable human development of Gagauzia as a region of the
Republic of Moldova taking into consideration local conditions and resources as well
as abilities of the state as a whole. Frame documents for the programme are National
strategy of sustainable development - Moldova 21 (UNDP, 2000) and Strategy of
socio-economic development of the Republic of Moldova for the period till 2005
(Government of Republic of Moldova, 2000). The nearest expected timespan end of the
programme is 2003; the next ones are 2005 and 2020.
Conductor of the programme preparation task group is the Bashkan of GagauzYeri, Dmitry Croitor, coordinators of the works are Petr Lazarev (Department of
Economy and Finances of the Executive Committee of Gagauz-Yeri) and Anatol
Gudym (Center for Strategic Studies and Reforms, UNDP). It was considered
expedient to finish preparation of project of the Regional Programme Gagauz-Yeri
in the first half of the year 2001.
8

1. Politica regionala - instrument al dezvoltarii

umane durabile
Autonomia teritoriala Gagauza (Gagauz-Yeri) este una din regiunile Republicii
Moldova, care in cadrul reformelor, efectuate in tara, incepand cu mijlocul anilor - 90 trece pe
calea descentralizarii administrarii, majorarea drepturilor si a responsabilitatilor regiunii,
adaptarii politicii sociale si economice la conditiile locale.
Problemele si greutatile in realizarea acestor procese se determina prin faptul ca in
deceniile precedente in conditiile economiei planificate, prioritar era principiul departamental
de ramura a conducerii (alocarea resurselor, pregatirea cadrelor, relatiile economice externe,
statistica si altele), iar abordarea regionala in mare ramanea declarativa. In anii 90 sistemul
ramural de conducere in Moldova, ca si in alte tari post-sovietice, a fost demontat, ceia ce nu a
fost balansat printr-o fortificare a bazei de drept, resurse si institutionale pentru organizarea
dezvoltarii regionale in noile conditii.
Intre timp, in perioada de tranzitie in conditiile scaderii rolului coordonator al statului,
a activitatii sale vitale reale in multe manifestari s-a mutat "in jos", in teritoriu - in regiuni,
orase si sate, - acolo unde se afla populatia, agentii economici, infrastructura si resursele
naturale. Pentru a elimina contradictiile iscate, in Republica Moldova, incepand cu anul 1999
se infaptuieste reforma teritorial-administrativa, care are drept scop utilizarea eficienta a
resurselor din teritoriu, apropierea de standardele europene a bazei de drept si a procedurilor
administrative de administrare a dezvoltarii regionale.

1.1. Regiune, politica regionala - conceptele de baza

a Cartei Europene a autonomiei locale
Comunitatea europeana si tari aparte din aceasta activeaza la momentul de fata in
conditiile unei realitati de drept, politice si social-economice noi - regionalismului, care se
manifesta prin majorarea drepturilor si a obligatiilor ce revin regiunilor din diferite tari.
Scopul final este - asigurarea unei dezvoltari umane durabile in cadrul unitatilor teritoriale
corespunzatoare (regiuni, municipii, comune) in baza unei utilizari mai eficiente a
potentialului local (resursele de munca, avantajele mediului ambiant si asezarii geografice,
initiativa intreprinzatorilor) si a cooperarii rationale cu Guvernul central.

Problemele principale, constau in urmatoarele: a) in ce mod trebuiesc impartite

drepturile si responsabilitatile dintre nivelul central si cele locale pentru obtinerea avantajelor
maximale pentru ambele parti - si pentru tara si pentru regiune; b) in ce mod sa infaptuiasca
descentralizarea administratiei, fara de a submina statul in intregime.
Destul de important este acel fapt ca in Uniunea Europeana politica regionala serveste
ca un mijloc important pentru integrarea diferitor grupuri etnice si sociale in componenta unui
stat unic, pastrand particularitatile culturale ale acestor grupuri si realizarea consensului
politic in societate.
Republica Moldova - unica din cele 27 de tari cu economia in tranzitie, care oficial
recunoaste prezenta la sine a doua regiuni "problema" (Gagauz -Yeri si Transnistria), care
necesita o abordare deosebita, atat in domeniul de drept, cat si in practica dezvoltarii lor
social-economice. Iata din ce motiv consolidarea consecventa in Republica Moldova a
regionalismului in inteles european e atat de importanta nu numai pentru democratizarea
societatii, incurajarea initiativei locale, dar si pentru consolidarea statului, pentru depasirea
tendintelor separatiste pe o baza legala si intr-un mod civilizat.
Odata cu aderarea la Consiliul Europei (iulie 1995), Republica Moldova si-a asumat o
serie de angajamente noi, printre care si cele ce determinate de Carta europeana a autonomiei
locale. Parlamentul Moldovei dupa ratificarea Cartei europene (iulie 1997) legislatia nationala
a mai fost complectata cu un sir nou de legi: "Cu privire la organizarea administrativteritoriala", "Cu privire la administrarea publica locala", "Cu privire la alegerile in organele
publice locale ", "Cu privire la finantele locale", "Cu privire la impozitele locale ". Un loc
deosebit in acest cadru legal al Republicii Moldova ocupa legea "Cu privire la statul juridic
special al unitatii teritorial autonome Gagauze (Gagauz - Yeri)" (decembrie 1994).
Luand in consideratie realitatile Moldovei, existenta in componenta sa a regiunilor "cu
statut special", la sistemului de administratiei de stat destul de important pentru a fi luat in
consideratie urmatoarele principii din Carta europeana a autonomiei locale1:
" Principiul autonomiei locale trebuie sa fie recunoscut in legislatia interna si, pe cat
posibil, in Constitutie. " (Art. 2);
"Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva ale autoritatilor
administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in cadrul legii, in nume propriu
si in interesul populatiei locale, o parte importanta a treburilor publice" (Art. 3, p. 1);

European Chapter of Local Self-government. Council of Europe, Strasburg, 1985.

10

"Autoritatilor administratiei publice locale le este recunoscuta, in cadrul legii,

capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul
competentelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autoritati" (Art. 4, p. 2);
" Fara a aduce atingere dispozitiilor generale prevazute de lege, autoritatile
administratiei publice locale trebuie sa poata stabili, ele insele, structurile lor administrative
interne, in vederea adaptarii acestora la nevoile lor specifice si asigurarii unei gestiuni
eficiente " (Art. 6, p. 1);
" In cadrul politicii economice nationale, autoritatile administratiei publice locale au
dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune in mod liber in exercitarea
atributiilor lor " (Art. 9, p. 1);
" Resursele financiare ale autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie
proportionale cu competentele prevazute de constitutie sau de lege " (Art. 9,p. 2);
"Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa dispuna de dreptul de a se adresa
instantelor judecatoresti, in scopul asigurarii liberului exercitiu al competentelor lor si al
respectului principiilor de autonomie locala care sunt prevazute de Constitutie sau de
legislatia interna" (Art. 11).
In acest mod, standardele europene de autoadministrare locala cu siguranta ghideaza
tarile ce au aderat la Carta, spre armonizarea relatiilor dintre centru si regiuni, crearea in
fiecare din acestea a conditiilor pentru initiativa administratiei locale si a populatiei, pentru
stimularea cresterii economice si a dezvoltarii umane. Si pentru ca in cele din urma, aceasta
corespunde si intereselor regiunii, cat si a intregii tarii.

1.2. Reforma teritorial-administrativa

si procesul de descentralizare a guvernarii
Reforma teritorial-administrativa, demarata "oficial" in Moldova in anul 1999
(comasarea unitatilor teritorial-administrative, alegerea organelor administrarii publice locale,
numirea prefectilor, si altele), se desfasoara intr-un
in domeniul statalitatii Republicii Moldova, si a procesului de formare a
economiei de piata si a democratizarii vietii sociale. Initierea reformei teritorialadministrative, printre altele, era chemata sa asigure consolidarea tuturor componentelor
stabilitatii din tara - politice, economice, interetnice, intensificarea proceselor integrationiste si
crearea conditiilor pentru o dezvoltare umana durabila - scopul principal al ONU pentru
fiecare tara.
11

Indicele dezvoltarii umane, anual determinat de ONU pentru majoritatea tarilor lumii,
include in sine trei componente de baza a calitatii vietii: bunastarea materiala (produsul intern
brut pe cap de locuitor), nivelul de educatie si longevitatea populatiei.
Pentru Republica Moldova, in conformitate cu evaluarile facute, indicele dezvoltarii
umane in 1999 a constituit 0,698 in comparatie cu 0,718 in anul 1994. Componentele de baza
pentru acest indice in Moldova sunt urmatoarele: speranta de viata - 67,4 ani, gradul de
alfabetizare a populatiei adulte - 96,4%, gradul de cuprindere in invatamant - 71,2% si PIB pe
cap de locuitor (la paritatea puterii de cumparare) - 2033 dolari SUA. Cu toate ca in ultimii
ani se observa inrautatirea indicelui dezvoltarii umane, Republica Moldova inca mai ramane
in grupul tarilor cu un "nivel mediu al dezvoltarii umane ". Printre cele 174 de tari, ce sunt
incluse in lista de clasificare a ONU (Raportul Global asupra Dezvoltarii Umane - 2000),
Moldova se pozitioneaza acum pe locul 102, dar a fost pe locul 75 in anul 1994.
Regionalismul si autoadministrarea locala, cu parere de rau, nu are traditii in
Republica Moldova. Cu toate acestea, aceasta tara mica (33,7 mii km.2 teritoriu si 4,3 mln.
populatie) in diversele sale parti are particularitati naturale, demografice si economice destul
de mari. Istoriceste pe teritoriul Basarabiei intre raurile Prut - Nistru tot timpul se evidentiau
patru subregiuni integre: de Nord, de Centru, de Sud - Est si de Sud. Caracteristicile lor de
baza sunt determinate prin diferentierile dintre conditiile naturale, specializarii ramurei
principale - agriculturii, prezenta oraselor - centre de gravitatie economica, particularitatilor
sistemelor de asezare a populatiei si prin unitatea de probleme ale dezvoltarii de perspectiva.
(1989, =100%)

37,1

28,3

10,4

24,2

31,7

41,1

11,8

15,4

(./2)

85,5

145,4

112,8

63,7

(.)

16

12

678

515

167

283

25,5

35,8

27,2

11,5

41,8

19,6

12,0

26,6

34,7

19,1

14,7

31,5

91,8

8,2

12

18,0

21,2

39,9

20,9

40,0

28,3

21,1

10,2

6,4

44,9

8,2

40,5

38,2

38,7

8,0

15,1

(% . )

31,0

50,9

48,8

28,7

In anii 70 - 80 cele mai industrial dezvoltate erau regiunile de Centru si de Sud -Est,
iar in domeniul agriculturii - cel de Nord, care are cele mai benefice conditii conditiilor
climaterice si a solurilor (soluri, precipitatii). Regiunea de Sud tot timpul se evidentia prin
prezenta factorilor de risc - secetele dese, resursele de apa limitate, insuficienta materialelor
de constructie, densitatea mica a populatiei. In comparatie cu celelalte trei regiuni unde
existau, centre clar pronuntate de gravitare economica (de Nord - Balti, de Centru - Chisinau,
de Sud - Est - Tiraspol si Tighina), regiunea de Sud cea mai slab urbanizata si in lipsa unui
oras clar reliefat - "a unui pol de crestere", ce ar acoperi cu atributiile sale social-economice
intreg teritoriul regiunii.
Impartirea teritorial-administrativa in perioada postbelica a fost instabila si se schimba
"ca intr-un caleidoscop", in principal, sub influenta unor motivatii de moment. Numarul
raioanelor de baza in aceasta perioada a variat in intervalul de la 16 si 63 de raioane, care se
formau ba reiesind din necesitatile de a "apropia aparatului administrativ de teritoriu " (la
faramitarea raioanelor), ori in scopul "reducerii aparatului administrativ de stat" (la comasarea
raioanelor). Factorii istorici, demografici, economici si altii erau lasati pe un plan secund.
Pana pe la mijlocul anilor 90 in Republica Moldova se mai pastra un sistem teritorialadministrativ foarte faramitat - 40 de raioane, in mediu, unui raion revenindu-i - 0,8 mii km2 si
aproximativ - 76 mii de locuitori, fiecare din ele dupa potentialul sau erau departe da fi
pregatite pentru a trece la autoadministrare.
Dupa ratificarea de catre Parlamentul Moldovei a Cartei europene a autonomiei locale,
in republica dupa o scurta perioada de timp de lucrari premergatoare a demarat realizarea
reformei teritorial-administrative. In varianta initiala (anul 1998) au fost constituite 10 unitati
teritoriale, incluzand UTA Gagauza (Gagauz - Yeri) si Transnistria. Apoi (octombrie 1999),
introdus primul amendament - a fost desprins judetul Taraclia, iar in februarie 2001 Guvernul
a primit decizia de a separa inca si judetul Drochia. In acest fel, inca de la bun inceput si in
noua structura ce se constituia de impartire teritorial-administrativa a Republicii Moldova e
prezent factorul de instabilitate, ce complica planificarea si efectuarea unor actiuni pentru o
13

durata de timp mai lunga cat pentru organele de putere din teritoriu, atat si a Guvernului
central.
Unitatea teritorial-autonoma Gagauz-Yeri, din aceasta privinta se afla in conditii
speciale si are un sir de privilegii, deoarece stabilitate sa se bazeaza pe rezultatele
referendumului din 1995 in limitele frontierei teritoriilor si a localitatilor cu preponderenta
populatiei gagauze (important e si faptul, ca arealul concentrarii populatiei gagauze in secolele
XIX - XX e destul de stabil - si acum el in mare corespunde cu datele recensamantului
populatiei Basarabiei in anii 1897 si 1907).
Pentru dezvoltarea stabila a noilor regiuni a Republicii Moldova e deosebit de
importanta "capacitatii de munca" a legislatiei sale. Cu parere de rau, atat "primul val " a
legislatiei Republicii Moldova - legile din anii 1990-1992 ("
", "Cu privire la proprietate" si a.), cat si legile, primite dupa anul 1999, pana
cand nu au dat norme clare de drept de interactiune eficienta dintre organele puterii de stat pe
directia "centru - regiune", si de asemenea a mecanismelor de functionare a bazei economicofinanciare a autoadministrarii locale - in ceea ce tine de suficienta bazei de venituri pentru
bugetele locale, constituirii proprietatii municipale, federalizarea in etape a bugetului tarii.
Insa, in locul descentralizarii bugetului de stat practica existenta in anii 90 a pornit
inapoi, trecand practic toate (exceptand Chisinau si Balti) judetele si municipiile pe dotatii si
subventii. Practica hotararii majoritatii problemelor de buget si proprietate in "centru", pe de o
parte, paralizeaza initiativa organelor de administrare locale, le priveaza de cointeresare in
lucru concret cu agentii economici de la sine din teritoriu, iar pe de alta parte, le provoaca pe
ele, sa coopereze cu economia tenebra, la practica de barter, ascunderea veniturilor si evitarea
platirii impozitelor, ce isi pune amprenta negativa atat asupra bugetului central, cat si asupra
celui local.
Intre timp, necesitatea in descentralizarea functiei de administrare e de mare actualitate
nu doar din motivul experientei europene pozitive, dar si din motive intra-statale - mentinerea
depresiei in economie, marii datorii interne (cat la salarii atat si pensii), insuficienta resurselor
pentru protectia sanatatii si educatie, cresterea discrepantelor intre nivelul de viata a populatiei
din mediul urban si cel rural. Schimbarile radicale in proprietate, componenta agentilor
economici, structura de productie si de servicii, relatiilor externe, si de asemenea in caracterul

14

proceselor sociale au loc nemijlocit in teritoriu - in comune, orase si judete, si aceasta sporeste
necesitatea descentralizarii functiilor administrarii de stat.
In asa fel putem constata ca in efectuarea reformei teritorial-administrative a fost
trecuta doar prima etapa - create baza initiala de drept si premisele organizationale
(administratia, statistica si a.), efectuata evaluarea preliminara a situatiei sociale si a
problemelor economice. La rand urmeaza - sustinerea activitatii concrete a administratiilor
regionale in rezolvarea problemelor stringente ale teritoriului, utilizand atat posibilitatile
locale, cat si resursele financiare, oferite de catre Guvernul central si de la donatorii externi.
Organele administratiei din teritoriu trebuie actioneze in conformitate cu legislatia, si
in cadrul politicii regionale a statului, pe care Guvernul si Parlamentul inca o au sa o
definitiveze in mecanismele financiar-economice si organizationale de realizare a acesteia.

1.3. Politica regionala a statului:

subiectul si metodele de realizare
Politica regionala a statului de obicei e inteleasa ca actiunea sa asupra dezvoltarii
economice si sociale in parti diferite ale teritoriului tarii in scopul obtinerii anumitor
schimbari pozitive. Totodata, in fiecare tara mult e determinat de traditiile istorice, deosebiri
in gradul de dezvoltare a regiunilor, dar principalul - de prezenta vointei politice pentru
efectuarea schimbarilor constructive.
Politica regionala - e o componenta noua a reformelor in Republica Moldova, primele
semne ale careia au iesit in evidenta in legislatie si activitatea Guvernului in a doua jumatate a
anilor - 90. La etapa initiala a reformelor atentia principala era acordata stabilizarii
macroeconomice, reformei proprietatii si privatizarii in masa, liberalizarii preturilor, activitatii
intreprinderilor si a legaturilor economice externe. In ceea ce a urmat, mentinand controlul
asupra parametrilor macroeconomici (inflatia, cursul de schimb al valutei nationale, deficitul
bugetului de stat), atentia de baza trece pe calitatea administrarii de stat si la reformele
structurale.
Pana acum, in cadrul reformei administrativ-teritoriale ce se efectueaza la majoritatea
lucratorilor din organele centrale si locale, politica regionala se asociaza mai ales cu
repartizarea resurselor, ce sunt oferite de la centru. Intr-o masura mai mica atentia este
indreptata spre crearea conditiilor institutionale si dezvoltarea metodelor regulatorii a
15

realizarii politicii regionale. De aceia, sau adunat multiple probleme: calitatea si continutul
statisticii regionale, ordinea formarii bugetelor locale si a proprietatii municipale, metode de
stimulare a antreprenoriatului, aspectele regionale ale reformei agrare, transformarea
sistemului de deservire sociala, utilizarea resurselor naturale si protectia mediului ambiant.
Cu parere de rau, in componenta documentelor guvernamentale, elaborate in anul 2000
si orientate pentru o perspectiva pe termen lung (Strategia dezvoltarii social-economice a
Republicii Moldova de pana in anul 2005, Strategia Nationala de dezvoltare durabila Moldova 21), compartimentele pe tema politicii regionale lipsesc. Trebuie de remarcat, ca
aceasta problema intr-o masura insuficienta a fost oglindita in Programele de activitate a
tuturor Guvernelor, ce se alternau unul dupa altul in anii - 90.
Ori politica regionala, reiesind din standardele europene, trebuie privita ca o parte
integrata a politicii social-economice de stat.
Scopul principal al politicii regionale este - crearea preconditiilor pentru asigurarea
unor venituri suficiente, ocuparii si a conditiilor de locuire a cetatenilor in toate regiunile
tarii, sprijinirea initiativei locale, inclusiv in business-ulmic si mijlociu, imbunatatirea
infrastructurii si a mediului ambiant. In procesul efectuarii politicii regionale este
important de a uni posibilitatile statului si a autoritatilor locale in scopul, de : a) asigurare
a unei dezvoltari armonioase si echilibrate pe intreg teritoriul tarii; b) imbunatatire a
structurii sociale si economice a fiecarei regiuni.
Menirea politicii regionale nicidecum nu consta in "egalarea nivelurilor de dezvoltare"
a tuturor regiunilor. Scopul consta in aceea ca sa le ofere lor sanse egale pentru posibil o
utilizarea mai deplina a potentialului lor uman, natural si economic. Asa politica trebuie sa se
sprijine pe principiile de baza ale descentralizarii, autoadministrarii locale si reformelor
structurale, stipulate in Carta Europeana.
In scopul apropierii de legislatia europeana ar fi binevenit de a elabora si de a
implementa in viata legea "Cu privire la sprijinirea dezvoltarii regionale" (Law on Regional
Development Support). Aceasta lege trebuie sa determine scopurile, regulile si conditiile de
sprijinire a dezvoltarii regionale si functiile corespunzatoare ale organelor de la nivelul central
si regional. In Lituania, de exemplu, a fost adoptata legea "Cu privire la dezvoltarea
regionala" (2000), in Romania, functioneaza " Legea privind dezvoltarea regionala" (1999). In
aceste legi sunt puse bazele institutionale, scopurile, competentele si instrumentele specifice
ale politicii de stat in domeniul dezvoltarii regionale.

16

Din experienta altor tari din Europa Centrala si de Est (Polonia, Ungaria, Lituania,
Romania, Turcia si a.) pe langa Guvern ar fi binevenita crearea unui Comitet Coordonator in
problemele dezvoltarii regionale (Regional Co-ordination Committee), constituit din
reprezentantii regiunilor si a administratiei centrale. Pe langa aceasta, in baza cooperarii a
proiectelor ce sunt realizate de TACIS, UNDP, USAID, TICA si altor organizatii ar fi
binevenita crearea Agentiei de Dezvoltare Regionala (Regional Development Agency), care
deja exista in Polonia, Romani, Lituania si in alte tari cu economia in tranzitie.
Pentru efectuarea politicii regionale statul trebuie sa detina informatie deplina si
veridica despre situatia din regiuni pentru a avea posibilitatea de a introduce la timp corectii in
actiunile sale macroeconomice, , politica fiscala, proiectele investitionale si a. In aceste
scopuri e necesar de asigurat o calitate corespunzatoare a statisticii de stat (blocul ei
regional) si de creat un dezvoltat sistem informational de colectare, prelucrare si de
transmitere a datelor.
Analizand experienta altor tari europene in sistemul de indicatori, necesari pentru
evaluarea situatiei si conducerii la nivel de regiune, trebuie sa acopere asa domenii ca:
populatia - numarul, rata mortalitatii infantile; gradul de alfabetizare; populatie
ocupata (pe domenii); structura pe varsta a fortei de munca; nivelul somajului (pe grupe de
varsta si pe durata);
produsul intern brut; productia industriala (pe domenii); productia agricola (cultura
plantelor si cresterea animalelor);
numarul agentilor economici (pe domenii de activitate si marime); volumul
investitiilor, incluzand investitiile straine (pe domenii);
nivelul consumului casnic al energiei electrice; numarul abonatilor telefonici; reteaua
de drumuri; numarul transportului privat; asigurarea cu apa a localitatilor;
cantitatea deseurilor si alti indicatori, ce ar oglindi gradul de poluare a solurilor,
aerului si a resurselor acvatice.
Si in ultima instanta, perfectionarea statisticii, orientate pe regiuni, trebuie sa asigure
acordarea Guvernului si organelor sale, suficiente pentru elaborarea si efectuarea unor masuri
concrete in domeniul dezvoltarii regionale; aducerea statisticei regionale in conformitate cu
standardele si recomandarile organizatiilor internationale.
In afara de aceasta, este important de asigurat accesul opiniei publice, organizatiilor
nonguvernamentale, antreprenoriatului si a structurilor de cercetare la informatia, necesara
pentru activitatea lor in regiunea data.

17

Idea de baza in lucrul cu regiunea consta in elaborarea unei anumite conceptii,

principii si metode, care toate impreuna ar constitui un sistem practic de efectuare de catre stat
a politicii regionale, acceptabile atat pentru centru, cat si pentru regiune insasi.
Reiesind din experienta europeana, in calitate de forma pentru planificarea regionala
este utilizata Strategia nationala de dezvoltare a regiunilor, programele regionale de
dezvoltare, proiectele investitionale, intre care in componenta zonelor economice libere si a
parcurilor industriale, programe de cooperare transfrontaliera, proiectelor de dezvoltare a
euroregiunilor si a. In combinare cu analiza sectoriala si lucrul practic al agentilor economici,
structurilor sociale si a organelor administrative asa programe constituie o baza suficienta
pentru dirijarii dezvoltarii regiunii (autonomiei teritoriale, judetului, orasului).
Programul regional de dezvoltare permite, in baza analizei complexe a situatiei create
si evidentierii prioritatilor pentru perspectiva, mobilizarea resurselor, energia si initiativa
creativa a tuturor partilor interesate. Domeniile de baza pentru asa o mobilizare la nivelul
regional, reiesind din conditiile actuale ale Republicii Moldova:

sprijinirea initiativei private, dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;

crearea zonelor economice libere si a parcurilor tehnologice;

dezvoltarea infrastructurii - asigurarea cu apa, drumurile, asigurarea cu gaz, comunicatiile

si informatizarea;

dezvoltarea agriculturii si a industriei prelucratoare, incluzand producerea produselor

ecologic curate;

crearea conditiilor pentru turismul rural;

dezvoltarea resurselor umane - educatia si ocrotirea sanatatii populatiei;

utilizarea rationala a resurselor naturale si protejarea mediului ambiant.

Fiecare din aceste directii trebuie sa aiba suportul in baza legislativa corespunzatoare

(legislatia Republicii Moldova, actele normative de nivel regional) si mecanismele financiareconomice. Intrucat este imposibil de a schimba situatia in acelasi timp in toate directiile, in
fiecare regiune e necesar de a identifica "punctele focale" specifice, in care s-ar concentra
eforturile constructive ale administratiei locale cu sustinerea corespunzatoare a guvernului
central si a partenerilor straini.
Primul pas in acest domeniu - Programul dezvoltarii social-economice a UTA
Gagauza (Gagauz-Yeri) pentru perioada 1996-2000, care in aprilie 1997 a fost aprobata de
18

Adunarea Populara a Gagauziei. De catre programa au fost determinate prioritatile si

indicatorii dezvoltarii viitoare, cu parere de rau nu sunt sprijinite in deplina masura cu
mijloace financiare.
Instrumentele financiare ale dezvoltarii regionale din experienta altor tari din Europa
Centrala si de Est, pot fi Fondul National de dezvoltare regionala (ce se formeaza din contul
resurselor din bugetul de stat si a finantarii externe - credite, granturi), dar si veniturile proprii
a bugetelor din unitatile autoadministrarii locale.
In interesul majorarii eficientei reformei teritorial-administrative e binevenita
perfectionarea metodei de constituire a veniturilor pentru bugetele locale, incluzand aici si
subventiile din bugetul central. Subventia pentru regiune se poate compune din trei parti:
prima (subventia generala) - depinde de numarul locuitorilor, iar suma generala a subventiei
constituie procent de la venitul bugetului de stat; partea a doua - subventia pentru educatie; a
treia - subventia "egalizatoare", ia este primita de catre primariile oraselor si satelor cu un
venit deosebit de scazut pe cap de locuitor. La necesitatea perfectionarii in Moldova a
practicei existente a relatiilor financiare a regiunilor cu centru e aratat, mai cu seama, in
recomandarile Fondului Monetar International Fiscal Federalism and Government Size in
Transition Economies: The Case of Moldova (decembrie 1999). Drept scop final la asa
schimbari este acordarea pentru regiuni a unor imputerniciri si mai largi in cheltuieli si in
primirea veniturilor. Prin aceasta, vor fi facuti pasi reali spre descentralizare, ca cea mai
importanta forma de adaptare a politicii sociale la conditiile locale.
Pe masura apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeana, importanta politicii
regionale, incluzand aici si programele regionale, ca un domeniu specific al activitatii de stat
si a relatiilor economice externe, se va consolida reiesind din posibilitatea de a primi cu
timpul un sprijin financiar pentru anumite proiecte din Fondului european de dezvoltare
regionala. Catre anul 2000 sau a atins 35% din intregul buget al UE in comparatie cu 4,8% in
anul 1975, la crearea acestui fond. O mare parte din aceste resurse sunt acordate pentru
dezvoltarea infrastructurii regiunilor (drumuri, asigurarea cu apa, ecologie) si cresterea
nivelului dezvoltarii umane prin sustinerea educatiei si a ocrotirii sanatatii.
Partea de Sud a Republicii Moldova, fiind o regiune problema, reiesind din aceste
criterii, odata cu trecerea timpului pe deplin ar putea sa devina recipient al Fondului european
de dezvoltare regionala. Pentru aceasta, insa, este necesar de a trece anumite etape
pregatitoare cat la nivelul intregii Republici Moldova (care are din anul 1997, o intelegere de

19

cooperare cu UE), cat si la nivelul de regiune, inclusiv si unitatea teritorial-autonoma Gagauz

- Yeri.
Obtinerea rezultatelor de pe urma politicii regionale, in fine, depinde de pregatirea
profesionala a oamenilor, care o executa, deoarece se bazeaza pe responsabilitatea
administratiei locale, care trebuie sa faca fata nu doar unor cerinte profesionale inalte,
corespunzator educata si motivata, dar si sa fie capabila sa initieze activitati, sa lucreze in
interesul si prin interesul agentilor economici si a organizatiilor obstesti, si de asemenea sa
mobilizeze energia creatoare a populatiei, care, in fine, si este resursa principala a dezvoltarii
regionale.

2. :
- -
2.1. Regiunea de Sud a Republicii Moldova - asezarea
geostrategica, avantaje si factori de risc
,
XXI ,
.
Asezarea sa geografica, legaturile traditionale din istorie cu tarile regiunii
Dunareano - Balcanice si bazinului Marii Negre
, ca si intregii regiuni de Sud a Republicii Moldova,
.
Regiunea de Sud a Republicii Moldova, cuprinde in jur de 20% din teritoriul sau,
,
la inceputul secolului II d.Hr. de la Prut pana la Nistru pe linia Leova - la Sud
de Tighina.
. , I ..,
Ovidiu, getii si dacii,
, din Asia Centrala in Europa in timpul marii migratii a
popoarelor hunii, alanii, gotii, bastarnii, maghiarii, gagauzii, bulgarii .
,
20

 de la munti si pana la mare . (1715

.) Dumitru Cantemir
: , - ,
.2
(incepand cu sec. XV), ,
XVIII .

... , , ,
, , , , , , 3.
, ,
, IX ( . ). XI
1064 .,
, ,
. XIX
. ,
XIX - XX ,
,
(!) . ,
,
, . .
,
, ,
, :
, .
.4

,

(-)
.
2
3
4

, , , , 1973, . 147.
. , , - - , -, 1918, .9.
, . 126

21

 XX ,
,
, -
-

, ,
.
:

,
;

, ,
11 ;

- , ;

- 32000, 100, ,
- ,
, ;

-
( )
;

, ;

(, ).
(, ), , ,
, ;
22

,
,
;

, (-)
.

, :

,
;

,
- 400 , ;

,
;

- (
8- ),
;

.
, :

- ,
- ,
- ;

,
.
, :

,
- . ,
.

23

 ,
-, ,

-,

- ,
.
, ,
-
, ,
. ,

-,

.

2. 2 -
"-" - ,

, ,
.
,
, . , ,

, .
( - 1,85 . . . - 160
. .) - -
.
3,8% , 5,5% 6,6% . ,
, ( 90
./. . 128 ./. . ),
1,5 ,
.
1999 2000 2
, .
24


, ,
. : 1989 . - 163,1 . ., 1995 . 171,5 . ., 2000 - 161,1 . .
2000
, . , ( )
12,5, 9,6 - 12,3, - 10,6.
, ( 1000 ) 10,1,
,

( , 2000.)

5.2%

4.6%

3.3%

1.1%

2500

4.4%

2337
1958

1837

2000

1601

1500
1000

500

357

500

81.4%

0
1997

1998

(9,9), - 11,3. ,
2,7
(-0,7) : (-1,4), (-1,3),
(-0,3), (-4,3) (-6,7).
- 35,8 .. ( 01.01.2001), 22,2%
.

40:60%.

, ,
, 66,6% ( ) 85,9 ( ).
( 27),
- . 40%
: , - .
81,4%
(01.01.2000) , -4,4%, - 5,2%, - 4,6 3,3%.
84,1 . . 46%
,
25

 (52% ). -
.
(78,7%) , - 7,7%,
- 3,5%, -
.

- .

.
183, 1 . ,

, 1999 .

150,1

19.3

6.1

(1995 .) -

4 .

26

101

149.9

184.8
0

4%

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

(65,4

(63,4 . ).
1 280 - 350 .
( 71 - 82 ) .
, 100 , 179 - 187 ,
.
33000. 350 - 370 . ,
0,7 - 0,8,
. ,
, ,
26

 .
.
- 23 . . . 18 . . .
, ,
8 - 10 . . ..

.

- 4 , .

. , ,

.

, , ,

. ,
, , ,
. -

, ( , ).
, ,
(, )
.
, 2000 . 30%
, 34 , 17 - .
28,3% ,
- 17,6%; ,

27

(2000 .) 5 . .
: 8 ,
"-"

( ),

120%
100%

100%

100%
100%

80%

100%
85%

89%
70%

60%

80%

79%

62%

67%

40%

, , 3

, 2 , 6

20%
0%
1995

1996

1997

1998

1999

2000

"

" " - ",

.

150 . . , 10,0 . ,
148 . , 200 . , 21 . ,
- 21 . .
470 . . . , 350 . . , 60 . . .
.

(, , .)
. ,
- ,
, - 60%
.
90- ,
.

(4 - 11 . .)
, .
,

: 20 - 23%, - 20%,
28

 - 7 - 8%, - 5 - 6%. , ,
,
.

120%

""

110%

100%

109%
100%
98%

90%
88%

91%
85%

80%

83%
78%

83%
81%

70%
1995

1996

1997

1998

1999

2000

, , ,
.
60 - 65%, - 20%, 2/3
- . (56 - 60%)
(, ) .
, ,
, .
.
.
90- ,
,
(, , - ), -
- ,
.
, ,
, ,

.
.

(17 ), (3 ,
29

 ) (2 ), -, -
.
,
, .
,
,
. -
.
-
, .
, ,
,

.


.
- (
).

451,5 ., - 219,8 . - 192
. 86% .
(18,0
100 ) (8,5 100 ) ,
.
, .

( ),
.
, ,

30

 , , ,
.
- 55
32,9 . . 65 , 44
. -
5,2 . , 43,8% 3-7
. 61 - , 4 . , 9 (2,9 .
).

- 3 , ,
- .
360 1231
.
, ,
.
" " N-523-XIV 16.07.99. 1.07.2000. -
95 . , :
- 47,7 . , - - 41,7 . ,
- 5,4 . .
,
"Pamant".

,
.


,
, .
.
, ,
. - 4219

31

 (10% 2000 . ), . . 3522, 83,5% - .

- 3,6 . , - 195,
- 152, - 15.
-
: ; ;
; .
- :

-581;

-113;

-73;

-18;

-2328

" " " ",
.. .
80 % .
2000 .
" ". 1.01.2001 .
2 . , 779,3 . .
,
- ,
.
-
,
.
- ,
.

,
. ,
,
,
" ".
32

 ( , , , ,
, , ,

,
.

(, )
, , , 20%
.
.

- -

.
( , ,
, etc.), ,
,
c.

2. 3. -
-
- - 90-
, ,
.
, ,
1992 . 1995 ., :
; -
, ; .
33

 .
-
, , .
- ,
, ,
, , , .

.
( 2000 34%
1989 ), ,

( ),
. ,
40% 1 ,
,
. 20% " " 52%
, 20% " " - 4%. -
.
,
90- ( ,

.
(
,
1994 ),
, ,

,
.

- ,
1999 ( ,
, ,
). 34

 90- ,
40 , .,
" ",
.

90-

: 1990-1992 ;

-; ; ,

. ,
, ,
.
, 90- , "
(-)", 23 1994
( 1995 .),
.
1996
-
, -
- (-)
2000 .
,

( 2000 .).

,
, .
- ,
, .

" " .
, 2000 (
) 413 , 12% ,
35

 21 % , . 2001 ,

9% , . , ,
,
, .

, .
2001 6,9 . , 100%
,
. .

- () 90-
, ,
(. ). , 1999 ,
, 2000 ,
,
-
.
, 2000 (
) 15,5%, 15,0%, , , 69,2%, - 16,7%, - 38%.

38,1%,

- 10,3%.

400

300

29,2%.

200
100
0

1995

1996

1997

1998

1999

2000

. , ,
18,4%.

, ;
36


;
. - ,
- ,
-
, -
. .
, ,
.
"", "",
"", "", "". , ""
, 10
25 . ,
.
. "-" ( ) 2000
17,6% , 76,9%.
,
2,9 .

"", "", "", "".
2001-2003
"", - -
, - ,
.

,
" ",
.
-
"". -
("-")

.
37

;

(, , ),
.

. 2000 50,7 . ,

80000

150 150000

40000

100 100000

20000

50000

50
0

1995
1996
1997

200 200000

60000

1998
1999
2000
%

200
150
100
50
0

0
1995

1996

1997

1998

1999

2000

. , 1705 .
976 368 -
6,5 . . - 32,4 . -
(65,8 . ) .
30 62 ,
. , -,
(,
, , ),
,
- - .
, 6,6%
, 2000 12,4% (
), 9,8% , 10,7% 21,3% , 8,5% ,
8,9% 25% . ( )

38

250

 , .
1,600 . 1 .

. 48 , ,
21 2000 , .
, :
;

80

120

40
20

1995

1996

1997

1998

1999

140
120

80

8000

100

60

6000

40

4000

20

2000

80
60
40
20

10000

100

60

12000

0
1995

2000

1996

1997

1998

1999

2000

(, , );
;
(,
).

(,

, , ).

( 2000.-

400

120

2 . . ).

300

90

200

60

100

30

120%

, ,

100%

-
(5,1 . . .

0

199
5 199
6 1997 1998 1999 2000

100%

76%

80%
60%

71%

80%

77%
74%

59%
47%

40%
20%

39
0%

34%

26%

2000 .). ,
.

, , ,
( 70%)
. ,
, ,
,
.
,
. ( 20 .
). 1 2001
- 1080 . 2000 .
8 . .
, .
- 1,8 . 2000
.
" 2001 - 2002 "
,
,
2000.

5.60%

4.50%

3.50%

(2000 .)

7.70%

78.70%

2129 , . -1239 , . -2011, . 1608, . -1494, . - 1280.

40

 ,
,

,

.
,
, , ,
,
-
-
.

41


-
1994 ,
,
- .
-
(-), :

1.
- ,
;

2. ,
, -
;
3.
( 2005 ) - ,
, ;

4.

;

5. ,
;

6. ,

;

7. ,
;

8.
;

9. ,
;

10. , ,
- , -,
.
-

, ,
. ,

.
42

43

 1 ,
,
, 1 ,

, . .

1.1.2000,
.
, .
:
- ,
.
- , .
1 :
,
,
,

(
1999 .)
,
, , .
1999, . .
,
, 1 ,
,
, 1 ,

(
1999 .)
,
, , .
4500
23668

197
878

7634

44189

2620

5847

1738

96

629,4

1605

2273

27813

19,9
44173

1377

19974

130,1
44947

1,15
0,93
0,63
0,88
0,58
0,33
1,42
1,13
0,83
1,45
1,19
0,8

1,06
0,87
0,68

1,04
0,74
0,52

1,23
0,89
0,55

1,1
0,88
0,7

0,89
0,6
0,41

760

3,9
37475

145

49

16602

1750

20,1

334

357

599

5,8
39844

229

147

27284

2839

39,8

1085

970

44

744

7,4
28725

212

139

14288

2344

46,8

668

759

493

3,4
40642

139

78

15773

1960

35,1

553

585

560

5,7
29730

170

111

13396

1552

35,2

471

806

1072

9,5
31549

298

129

30039

5327

49,3

1481

684

862

1,1
36901

40

17

19314

5323

12,8

247

174

430

2,4
29808

73

58

12763

1567

20,9

266

375

780

6,1
33105

202

81

27720

2430

22,7

629

649

1117

4,7
37870

180

97

19840

4519

36,7

728

515

149,7

184,8

1,26
0,97
0,67

148,9

228,9

0,82
0,64
0,46

191,7

241

0,79
0,6
0,4

55,0

67,4

101,7

241,2

295,3

85,4

223,8

316,3

140,6

251,3

347,1

37,3

250,3

314,6

187,8

230,8

340,4

157,8

185,7

241,3

156,1

161,1

198,5

258,9

156,5

169,7

127,1

46,4

230,1

278

1599,8

303,4

323,5

282,2

2285,0

285

414,6

382,2

3048,1

190,8

505,1

3643,5

- (2000 ., .)


1.11.2000, .
,
%
1999 .,

- 1 ,

( 1999 .)

(
1999 .)
,
, , .
, . .
1 ,
,
, 1 ,

1 ,
(1.12.2000):
- ( )
-
-
-
-
-
-
-

(1.12.2000):
- ( ), %
1999 .
- , %
- 1 , .

- 2000, . ;
- % 1999
1167

20,5
25,3
12,2
10,9
32,7
12,2
40,7
56
51
1465

336

20,3
22,6
17,7
15,2
202,5
48,7
14,7
30,6
45
67
2292

636

19,9
23,0
14,8
13,6
401,2
82,2
25,0
36,3
39
49
1969

2004

22,7
27,4
12,4
10,3
40,7
16,3
60,2
71
66
1736

745

19,0
21,8
20,2
14,8
185,0
41,3
42,3
32,5
32
72
2274

376

16,1
17,9
11,5
14,6
212,2
45,0
17,5
34,0
56
19
1018

641

16,6
18,9
8,7
11,6
140,7
43,7
24,7
45,8
26
57
1821

635

18,1
21,0
21,4
11,4
174,1
57,1
36,9
3,0
37
64
2047

772

18,6
20,2
14,4
11,9
620,5
87,9
19,8
48,0
34
55
1938

508

18,4
21,6
12,3
11,0
535,6
40,1
27,2
51,3
38
77
2710

22,8
25,6
23,1
17,2
258,9
68,0
28,3
28,9
36
63
2066
54,3
78

19,5
22,4
15,6
13,2
220,4
58,9
27,0
45,2
39

61
1992

290,3
86

19,3
81

15,0
54

45

35,2
86

30
6050

25,4
93

25
7378

19,4
78

21
5394

114

39
92

32
6535

207

13,6
137

10
9232

93

28,1
102

15
7406

108

8,2
77

10
8355

87

32,2
108

26
7288

188

66

788

24
12204

181

130

568

11
8812

181

67

55
7258

295

26

264
7832

97

153

398

189

2068

126

210

1502

189

708

521

324

1250

1183

728

439

898

722

791

1778

1556

197

84

86

119

169

119

135

124

105

125

112

108

108

52

114

135

55

58

329

221

124

256

276

151

898

5670

 :
-
-
, .
-
,
.

, . (
1.11.2000)

, . (
1.11.2000)

, .
- 1 ,

, %

, . ./ .

, %
, .
1 ,
,
%

:
- 2000, . ;
- % 1999


, . .

16,7
22,4
16,2
8,8
18,6
18,5
22,6
19,2
40,5

20,1

85,9

1001,7

46

68,3

6,4

48,7

10,7

8,9

418

67,6

27,6

71

32,7

238
49616

13,1

4,8

442

33,2
126

38

2,7

13,1

307

79,4

1,1

80

48,2

303
51341

26,0

5,9

573

9,0
105

14,1

2,8

5,6

311

52,7

0,4

45

31

83
22277

17,8

3,7

319

29,8
118

56,5

20,0

4,0

664

30,8

19,7

72

41,4

102
74621

10,7

1,4

149

12,4
115

51,4

5,1

25,2

452

125,8

3,1

47

13

193
31112

12,6

6,2

541

31
121

57,2

10,4

7,9

472

143,3

3,9

59

33,5

158
22133

20,3

7,1

670

17,4
79

58,4

3,5

6,5

388

109,4

1,5

63

45,4

251
44606

16,0

5,6

482

26,6
90

78,1

11,2

8,1

341

97,2

1,1

45

20

134
17353

16,5

7,7

608

26,2
92

45,2

5,0

16,6

382

146,1

23

73

47,0

510
54454

23,6

9,4

841

15,6
58

161,9

27,4

10,0

432

82,5

1,4

35

36,3

121
27563

21,9

4,4

300

18,5
88

1792,5

620,7

37,4

816

777

374,2

412

28,7

222,9

2830,7

65

26

47,2
62

591
45467

13133
89249

13,0

147,1
13,5

1129

18381

23,4

40,6
90

262,2
96

 , .
, .

(.),
:
- , .
- , .
- , .
- , .

, .
, .
, .
, .

, .

-
-

-
-


( 2000),

( 1.11.2000),
.

( 1.11.2000), .

386
1029
205
824
528
82

360
779
286
492
296
44

120
364
84
279
160
21

100
335
147
188
122
13

391
2454
1708
746
429
75

202
542
117
425
201
35

156
454
104
350
175
41

1018
273
745
500
43

1246
323
924
596
79

317
54
263
163
24

2009
478
153
938
120

323,5
70,7
11642

39561

10052
29509

21409
1242

359,8

474,6

83662

5145

19,7

276,7

9429

34

290,3

47

11329

40,7

259,2

8760

32,5

261,5

10503

24,9

299,2

9104

29,5

265,7

-62,0
546

998

11,9

241,2

1,2
179

4829

19,9

237,3

-6,3
204

8502

19,8

269,3

15,7
455

3421

30,7

283,6

3,7
569

31016

278

-39,1
403

19206

462

-5,0
429

18415

140

-33,6
429

13745

711

-4,7
887

37326

19532

6,2
303

27103

2,8
1640

28770

127
23822

30292

73266

543651

32524

189
52,1
272
-48,4
178
42,6
253
-26,9
94
21,7
170
-28,0

43
14,1
81
-12,9

204
25,6
351
-87,6

318
17,3
428
-56,4

186
27,9
252
-32,8

291
30,0
431
-63,7

295
61,8
428
-66,5

148
27,6
179
-21,4

480
96,5
616
-93,7

6608
1441,3
9768
-1314
18682

530

51,6
30,9

630

26,3
25,8

379

21,8
19,2

176

5,3
5,8

629

37,9
38,6

924

32,9
32,9

589

34,6
28,9

820

39,2
26,8

944

37,6
37,6

374

25,1
24,7

1338

76,0
86,2

20824

790,8
791,1

.
...
.
..
.
.

115.8

12674

48

1997

1585.1

44.9

24127

30313

198127

156.8

16266

179556

130033

1998

169

18984.1

55515.7

1488.5

23.4

17887

64688.1

435.9

3.7

7880

178313

188423

141190

1999

75518.4

383.5

2.3

6200

27815

216900

163207

2000

197.4

231.2

298.8

20155 31029.4 52505.5

57381

1049.4

16.5

18072

31324.5 45299.4

265329

151537 153416.8

1996

31973.6 43484.1

1110.5

68.9

23485

17789

164759

97416

1995

..

113.5

85.7

113

129

93

92

94

109.8

94.7

1995

135.4

82.1

115.7

142.7

65.1

103

170

88

100

1996

107.8

87

114.7

93.9

52.1

74.1

103.3

124

85.4

1997

117

89.1

98

70.5

70.5

101

144.6

77.4

81.5

1998

117.1

94.7

83.4

49.9

22.4

43.6

3 9.

92.6

96.5

1999

129.3

132.6

88.4

88

62.2

78.6

15.6

105.7

92.5

2000

,%

506.8

389

12.9

3080

1.01

1254.5

531.2

552.6

1505.8

27.3

23775

49792

328

1964

184

66.2

60.6

5172.8

431.5

452.5

1051.9

1995

430

423.6

10.7

2666

0.397

1833.9

251

280.5

798.1

10.3

19656

43341

185

1849

115

48

120.1

4444

429.1

747

666.5

1996

49

250.3

689

285

2705

0.917

671

133

224

578

10747

142

39556

300

1352

161

30

109

3660

485.7

242.6

751.9

1997

148

1688

296

3423

1.4

150

69

37

559

9467

549

32473

187

1341

178

39

158

3107

196.9

75.3

714.9

1998

100.6

3945

175

4303

2.4

1246

80

19

1281

12

6604

539

9820

138

778

161

27

222

1992

167.6

69.6

862

1999

...

...

..

..

400

7627

50

2941

1.7

3886

392

22

1722

366

8826

52

458

44

17

57

1151

268.2

56

364

2000

84.9

108.9

82.9

86.6

39.3

146.2

47.3

50.8

53

37.2

82.7

87

56.4

94.1

62.5

72.5

198.2

85.9

99.4

165.1

63.4

1996

58.2

67.3

18.2

101.5

2 3.

54.8

53

79.4

74.7

72.7

54.7

91.3

127.1

73.1

140

62.5

90.8

82.4

113.5

42

112.8

1997

59.1

2 4.

103.9

150

126.5

78.5

23.1

51.9

16.5

96.7

62.5

88.1

3 9.

82.1

62.3

99.5

106.8

130

145

84.8

31.6

33.5

95.1

1998

68

2 3.

59.1

67

132.2

171.4

8 3.

115.9

51.4

2 3.

1 8.

69.5

98.2

30.2

73.3

58

90.4

69.2

139.9

64.4

80.9

88.4

104.1

1999

4.

193.3

71.4

100

68.3

70.8

3 1.

36.8

30.6

183.3

26.1

68.2

89.9

38

58.9

27.3

63

25.7

57.8

160.4

80.9

42.2

2000

 4
-

1
" "

( ):

- 60 . /;
- 400 .
- 5 . .

2.

" -

( - ), . 1 .

- 12 .
/

3.

""

1.

4.

5.

""

""

: , ,

( ):

450 . . .
20 450 /
109 000 /
- 30 . /
- 7,5 . . , .. - 5
. .
:
- 56 . /;
- 90./;
- 75 /

6.

""

,
,

7.

"
" ()

, , ,

- 8900
.

8.

""

/, ,
, ,

-670 . /

9.

" "
()

10.

"- "

11.

""

12.

""

13.

""

14.

""

15.

" "

16.

" -"

17.

""

19.
20.

" - "
""

21.

""

22.

"- "

-12,
-I/100,
17

1200 .
/

10 . /
- 10 . /
- 2,5 . .
- 21 .
/
- 2,7/

- 12,6 . /
22 . . .
- 20 . /
- 20 . /
540 . .

700 .

- 60 . . .

50

- 10 .

0.45

15.5

68

21.6

469

61

32.7

15

49

567

72.7

2500

10956

181180

1997

4274

2441

19900 13055.3

3799

2952

0.35

12.4

57

19.8

445

33

19

16

58

490

56.5

2004

9250

51

0.28

1.7

43.7

20.2

229

123

23.6

18

78

1125

44.6

277

7036.9

3368.8

3197 3255.46

0.2

3.4

53

21.9

185

81

26.5

15

82

750

32.5

555.4

8542

2886.5

3532.2

71706 36925.7 29845.1

5385

3066

2544

1999

5394.7

1809.4

2098.9

13520.7

83969

2000

0.23

4.2

43.7

16

194.7

7.9

21.5

17

95

726

37.1

678

7035.4

3345.2

2580

0.16

1.5

22

3.9

351.8

33.5

11.2

13

84

521

26.3

237

3540.4

1886.1

623.8

31368 56676.1

1273

3464

2762

15381

120754 116910

1998

9407 12541.6 13243.9

78907

1996

4390.8 4274.7

3475

75590

9904

5267

2416

7873

91170

1995

..

..

93

110

65

83

92

109

92

122

89

145

156

1995

77.7

80.2

84.4

97.4

92

94.9

54.4

58.2

105.3

119.5

86.5

1996

78.9

13.8

76.1

78.8

101.8

51.5

3 7 .

123.9

116

133

2 3.

1997

72.9

2.

121.4

85.7

108.5

80.8

65.6

112.5

82.7

105.6

66.6

1998

114.2

122

82.3

115.8

73

105.1

9.8

81

113

116.1

96.8

1999

71

35

50.3

56

24.2

180.7

4 2 .

52.2

76

87.9

71.8

2000

1000 .

75 . %

.. 19 . %

32.1

46.4

2.7
54

5
15.8
100 3.2
32

442
2.4
83.7
16.3

12331
67.1
92.3
7.7

18385
100
88.7
11.3

34.7

2.2
44

1129
6.1
81.6
18.4

52

36

1.6
32

300
1.6
73.3
26.7

34.5

2.2
44

841
4.6
82
18

28.6

2.1
42

608
3.3
77.8
22.2

29.9

1.7
34

482
2.6
81.3
18.7

27.8

2.2
44

670
3.6
83.7
16.3

29.8

1.9
38

541
2.9
82.6
17.4

26.8

3.2
64

149
0.8
83.2
16.8

23.8

1.9
38

319
1.7
82.8
17.2

25.1

2.2
44.3

573
3.1
83.1
16.9

, 1999

48399

545

37273

559

3083

5870

949

165

37

958

1474

921

879

3707

18671

77

102.6

116.6

95.8

96.7

129

18

102.6

94.2

83.6

52.7

96.8

65.1

36961

519

2424

5829

957

104

198

748

1116

613

1551

2639

20263

28877

544

2798

5486

934

147

36

748

1062

371

826

2639

13286

53

43548 43430.6

5274 2297.6

727.1

5246 5877.7

368.3

265

955 1127.7

78.1 102542 103529

104.8

115.4 5457.7 7012.2

94.1 12567.8 14843.8

97.6

141.3

18.2 2395.6

100 4100.9 5708.7

95.2 3500.2 4085.3

60.5

53.3 8145.4 5055.3

100 10982.8 13098.1

65.6

2643

981

6126

127

206

1565

1102

934

1668

--

3830

28672

456.9

261.4

717

437.6

346.8

179.1

101

118.1

128.5

118.1

112

197.4

231.2

153.3

188.2

179.7

456.8

295.2

11.1 1008.2

139.2

116.7

43.6

62.1

119.3

99.7

298.8

172.7

208.8

225.5

524.4

412.2

613.4

636

320.6

516.1

510

413.6

272.4

1030

398.4

39.2

407.5

6371

384.2

2419.7

948.9

425.7

199.7

129.2 34375.6 24709.3

112.7

108.8

96.4

67.8

88.6

139.2

82.4

71.9

46.9

32.9

38

54.7

135.4 3.4 .

443.2

110.9 3140.6 1032.9

125.5

114.8 1733.9

139.6

61

139.2

122.6

72 1987.8 1347.4

116.5 1162.8

119.3 2383.4 3318.2

152.1 16325.3 13449.7

%
%
%
%
2000 2000 1999 2000 2000 1999 2000 2000 1999 2000 2000
1999
1999
1999
1999

%
1999 2000 2000 1999
1999

: - 2000 .

. .

1999

2000

.
.

84.1

84.1

62.5

62.5

231.3

298.8

2837

1800

103.8

121.3

3.4

2.1

36.3

37

161.1

161.1

73

81

12.6

12.5

10

10.1

20344

29510.7

40.2

39.5

42

43

22011

22451

21698

24102

1517

1608

79.5

78

13

12

7800

7360

10215

7793

288

247

70

70

1310

1310

802

786

95

95

260

260

253

256

55

55

100

100

3441

3441

153

153

65

65

7100

7100

3682

5287

100

100

7803.8

20345 2 *

15.4

27.2

384

360

. 1000.

2.4

2.2

54

 ..
. ...

1 .

1419

1231

8.8

7.6

1259.1

1411.1

1470

1015

15.2

12

1 -

30.5

32.9

1611.4

2572.2

.
%

3.2

3.4

27

27

12.5

12.5

12

12

50

50

..

724

724

413

413

451.5

..

389.4

219.8

19972

17354

537

...

8500

. .

612

38

...

16.2

...

3.8

95.8

101

1245.6

29450

* 2000 3200
.
:

55