Sisleme leritoriale

Sistente teritoriale - concepi Si caracter'tstici

23

in care apar $ase giun macrosistem

:nte, care
).

eroziune, de climat prin eroziune piuvial6, iar prin faun[ de ac(iunea acesteia la nivelul
m

:nte. In cadrul
imbraci
Ia

icroformelor

de rel

ief.

Solul interacfioneazr direct, in afara reliefului, cu apa, determinind o diminuare a scurgerii lichide gi solide, ca urnare a capacitilii sale de re{inere a
acesteia, cu vegetalia, c[reia iiasigurd stabilitatea mecanici gi element,:le nutritive, cu

.ici a solului,

fauna, cireia

ii oferi

un habitat adecvat. Invers, solul este influelr{at de apI prin

capacitatea erozivd a acesteia, de vegetafie prin litiera gi caracterul izotermic asigurat de aceasta, iar de fauni prin procesele de mineralizare gi humificare pe care le determ ind. Apa reprezinti o alti componenti cu rol decisiv in {esitura de relafii interne, in afara reliefului gi solului, interac{ionind direct cu clirnatul, pe care il poate atenua

t .:
i

,r,

i
.|. c
F

fi U

c
a,

prin temperafurr gi umiditate, precum gi cu vegeta{ia, cireia ii asigurd principalul elernent vehiculator de substanfe nutritive, dar pe care o poate gi distruge prin capacitatea sa eroziv6. Relalia inversl este datE de caracterul detenninant pe care il are climatul, prin precipitafii gi evapo-transpirafie asupra resurselor de ap[ gi de capacitatea vegetafiei de a frAna procesul de scurgere lichidS, datoriti decalirii tirnpului de reunire a piciturilor de ploaie gi a giroaielor prin intermediul arborilor sau ierburilor. Clirnatul, respectiv topoclimatul, se integreazi in rnediulnatural prin relatii de tip cauz6-efect. aga curl1 s-a constatat din raportul cu relieful 5i apele. La acestea se poate adluga influen[a pe care o exercitd direct asupra faunei, dictind fiziologia acesteia, sau asupra vegetaliei prin lumina, apa din precipitalii gi ternperatura pe care Je oferd. Topoclimatul, indeosebi, este influen{at de faunz prin agiomerarea de populatii faunistice qi crearea de rnicroclimate de adipost gi de vegeta[ie, prin rolul acesteia in moderarea temperaturilor. prin addpostul ;i urniditatea ridicati. in opozilie cu acest macro-sistem de origine natural5, care evolueazl dupit lesitltile sale proprii, este situat macrosistemul social-economic, in care se disting populalia, activitetile economice, agezdrile untane gi comportarnentul conrunititilor
umane. Fiecate dintre aceste seturi de componente creeazi. un mediu specific, cu un potential important de interacliune, at6.t la nivelul rnediului antropic in general, dar qi in relatia direct[ cu mediul natural. Asffel, populafia, care prin atributele sale creeazil un mediu social tipic, influenteazi activitalle economice prin cantitatea gi calitatea fortei de muncd, agezirile urnane prin cre;terea numericl gi prin exigentele in materie de mod devia!d, determinind extinderea gi rnodernizarea acestora, comportamentul 5i

ri

'f
;?

ural

agezirile unlane prin adipostul pi locul de munci, iar de comportamentul comunitelilor umane prin modelele qi structurile demografice pe care icestea gi le creeazA- Relatia dintre populatie gi nrediul natural este de asemenea reciprocd, prinla accentuS.nd gradul de antropizare, iar cel de-al doilea oferind elemente vitale, precurn
hrana, apa qi aerul.

conrunit6lilor umane prin nivelul de instruire gi de educatie. Invers, populatia este influentati de activitalile economice prin hrana, serviciile gi veniturile oferite, de

rr), la nrodificarea prin expozigie), la

I natural respectir,. rziune, de ape prin

Activititile economice sunt incluse ilr ecualia interactiunii prin capacitatea Ior de influen[i asupra agezlrilor umane, cdrora le oferl produse finite gi Ie atribuie functii. gi prin transmiterea de anumite atitudini comuniteiilor umane. in acelagi tinrp activititile economice sunt determinate, in proportii diferite, de aqezhrile umane, care

le pot oferi

anurnite resurse, influentindu-le structura

gi localizarea 9i de