Vamile vazduhului Sursa: http://www.crestinortodox.ro/inmormantarea/70165-vamile-vazduhului Sufletul este luat fie de in eri! fie de diavoli!

adica de cei de cu care s-a inrudit prin viata sa. "xista insa texte patristice care ne infatiseaza in chip amanuntit calatoria sufletului spre cer printre multimile de duhuri! cearta si lupta ce se da pentru el intre demoni si in eri. #entru ca nu sunt numai sfinti pe lume si nici doar oameni cu totul inro$iti de rau! ci in cei mai multi $inele si raul sunt amestecate! si acestea sunt acum cantarite! iar in eri si duhurile rele se raz$oiesc! ca sa-si ia fiecare partea sa. %stfel! citim in #ateric ca &ava 'eofil zicea: (e fel de frica si cutremur si nevoie avem sa vedem cand sufletul se desparte de trup) (a vine la noi oaste si putere de la stapanirile cele potrivnice! stapanii intunericului! stapanitorii viclesu ului si incepatoriile si stapaniile! duhurile rautatii! si ca la *udecata il tin pe suflet! aducand asupra-i toate pacatele lui cele intru stiinta si cele intru nestiinta! de la tinerete pana al varsta la care a raposat! +eci stau parandu-1 de toate cele facute de dansul. (e fel! dar! de cutremur socotesti ca are sufletul in ceasul acela! pana ce va iesi hotararea si i se va face slo$ozenia lui, %cesta este ceasul nevoii lui! pana ce va vedea ce sfarsit va lua el. Si iarasi dumnezeiestile puteri stau in prea*ma fetei celor potrivnici si ele aducand cele $une ale lui. -a seama! dar! ca sufletul stand la mi*loc cu multa frica si cutremur sta pana ce *udecata lui va lua hotarare de la +reptul .udecator&. %va %ntonie! inca in trup fiind! a vazut in duh ce se intampla cu sufletul in asemenea clipe: &/oind odata sa manance si ridicandu-se sa se roa e pe la ceasul al noualea! s-a simtit pe sine rapit cu mintea. Si lucru minunat! aflandu-se asa! s-a vazut pe sine ca iesit in afara de sine si calauzit de multe fiinte prin vazduh. %poi simti niste vra*masi amarnici si cumpliti stand in vazduh si voind sa-l impiedice sa treaca. +ar fiintele care-l calauzeau! luptand impotriva acelora! aceia le cereau sa li se dea voie sa afle daca %ntonie nu le e supus lor prin ceva. +eci cerandu-i aceia socoteala de pacatele lui! incepand de la nasterea lui! cei ce conduceau pe %ntonie ii impiedicara! spunand: #acatele lui incepand de la nasterea lui le-a sters +omnul! iar de cand s-a facut monah si s-a fa aduit lui +umnezeu! poate sa dea socoteala 0...1. %tunci invinovatindu-l ei! dar neputandu-l dovedi ca vinovat! i s-a facut calea slo$oda si neimpiedicata. %poi indata s-a vazut pe sine intorcandu-se in sine 0...1. +ar uitand sa manance! a ramas restul zilei si toata noaptea suspinand si ru andu-se. (aci ramasese coplesit afland cu cati vra*masi avem de luptat si cata spaima are sa indure omul cand va avea sa treaca prin vazduh. Si-si amintea ca aceasta e ceea ce a spus %postolul despre &stapanitorul puterilor vazduhului& 2"fes. 3! 34. (aci in aceasta sta puterea vra*masului: in a se raz$oi si a incerca sa impiedice pe cei ce trec&. 5ulte alte texte vor$esc despre intalnirea sufletului cu demonii in timpul inaltarii sale la cer. %stfel! %vva -saia ii indeamna pe ucenicii sai: &in fiecare zi sa aveti inaintea ochilor moartea si sa va anditi cum veti iesi din trup si cum veti trece de puterile intunericului care va vor intampina in vazduh&. -n Scara Sfantului loan Scararul ne sunt infatisati unii care! in ceasul mortii! se intre$au cu durere: &6are va putea stra$ate sufletul nostru puhoiul de nesuferit al duhurilor vazduhului,& -ntalnim de asemenea texte in care ni se spune limpede ca toata stradania diavolilor este sa scoata la iveala orice fapta rea si patima a omului! pentru a-1 putea opri

din calea catre cer. Sfantul 5acarie " ipteanul! indemnand la trezvie duhovniceasca! spune: &'u! auzind ca sunt 0...1 puteri intunecate su$ cer 0...1! nu tii seama de toate acestea! pentru ca n-ai inteles ca! daca nu primesti arvuna +uhului Sfant! atunci cand sufletul tau va iesi din trup! acestea vor tine sufletul tau si nu te vor lasa sa te ridici la ceruri&. -sihie Sinaitul zice si el: &/a veni peste noi ceasul infricosat al mortii7 va veni si a-l ocoli nu este cu putinta. 8ie ca Stapanitorul acestei lumi si al vazduhului! venind atunci! sa aseasca faradele ile noastre putine si neinsemnate si invinuirea sa nu-i fie adeverita&. Sfantul 9ri orie cel 5are scrie si el: &Se cuvine sa cu etam temeinic la inspaimantatorul ceas al mortii! la roaza ce cuprinde sufletul care-si aminteste de raul facut si! uitand de fericirea vietii! se inspaimanta si se teme de +reptul .udecator. %tunci! duhurile rele cerceteaza faptele sufletului care s-a despartit de trup si-i infatiseaza pacatele spre care s-a plecat! ca sa-l tarasca la chin pe cel ce li s-a facut lor partas. Si nu doar la sufletul pacatos! ci si la cei drepti vin! ca sa vada daca nu afla ceva rau in ei si daca nu i-au $iruit cumva&. -n istorisirea sa! prea fericita 'eodora arata cum in erii apara sufletul de invinuirile diavolilor punand de fata faptele sale $une: &(and sufletul meu a iesit din trup! atunci in eri purtatori de lumina l-au luat in mainile lor. Si pe cand in erii! acesti iu$itori de +umnezeu si de mantuirea sufletelor omenesti! ma tineau in mainile lor! multime de draci intunecati si nemilostivi m-au incon*urat! stri and: &Sufletul acesta are multime de pacate! deci tre$uie sa ne raspundeti noua la acestea&. %sa stri and! aratau pacatele mele. in erii atunci cautau in cartile lor faptele mele cele $une! si aflau cu darul lui +umnezeu cate cu a*utorul :ui facusem si eu in viata. +e pilda: de am dat candva milostenie la saraci! de am hranit pe flamanzi! de am adapat pe insetati! de am im$racat pe cei oi! de am azduit pe cei fara de adapost si pe straini odihnindu-i! de am slu*it sfintilor! de am cercetat pe $olnavi si pe cei intemnitati! de am mers cu ravna si evlavie la sfanta $iserica! de m-am ru at lui +umnezeu cu umilinta si cu lacrimi pentru iertarea pacatelor! de am ascultat slu*$ele Sfintei ;iserici cu luare-aminte! de am adus lumanari! untdelemn! tamaie! vin si prescuri curate! litur hii pentru vii si pentru cei raposati! de am cinstit Sfanta (ruce! icoanele si toate cele sfinte cu evlavie! de am postit dupa randuiala ;isericii! de am lucrat $inele si m-am ferit de rautati! de mi-am pazit ura a nu vor$i desertaciuni! de a nu pari! a nu rai pone riri! clevetiri! hule! minciuni! de &am ra$dat napastuiri si osandiri! facand in schim$ cele $une! spre slava lui +umnezeu si zidirea aproapelui! de mi-am intors ochii de la desertaciunile lumesti 0...1 Si orice alte fapte $une aflau scrise in cartile lor! le aduceau in cumpana impotriva pacatelor mele&. <neori! vedem ca omul insusi este chemat sa raspunda - invinuirile ce i se aduc de catre duhurile rele! si care nu rareori sunt cu totul mincinoase. %stfel! Sfantul -oan Scararul scrie despre un oarecare Stefan! ca mai inainte de a se savarsi din viata i s-a descoperit in chip minunat ceea ce avea sa se petreaca cu el dupa moarte: &(u o zi inainte de a se savarsi! fu rapit cu mintea si cu ochii lar deschisi privea spre dreapta si spre stan a patului. Si ca tras la socoteala! zicea in auzul celor de fata! cand: +a! asa e! e adevarat! dar am postit pentru aceasta atatia ani7 cand: =u! mintiti! aceasta n-am facut-o. %poi iarasi: +a! aceasta e adevarat! dar am plans si mi-am implinit slu*irea. Si iarasi: (u dreptate ma invinuiti. Si mai zicea inca: +a! e adevarat! pentru acestea n-am ce sa spun. +ar la +umnezeu este si mila. "ra o priveliste infricosatoare si inspaimantatoare aceasta tra ere la socoteala nevazuta si neindurata. Si ceea ce era si mai infricosator era ca-l osandeau si pentru cele ce n-a facut. /ai! ce lucru roaznic) Sihastrul si pustnicul acela

spunea la unele din resalele sale: :a acestea n-am ce zice)! el care era de patruzeci de ani calu ar&. #entru infruntarea unor asemenea parasi vicleni si plini de rautate! care fac si mai anevoioasa si prime*duita trecerea sufletului! e mare nevoie de a*utor in eresc si ceresc. Sfantul -oan (arpatiul! vor$ind si el despre aceasta incercare! arata ca sufletul celui drept! intarit prin credinta in +umnezeu si im$ar$atat de in erii care-l insotesc! ii $iruieste in cele din urma pe cei ce-l invinuiesc fara temei: &(and sufletul iese din trup! vra*masul da navala asupra lui raz$oindu-l si ocarandu-l cu indrazneala si facandu-se paras amarnic si infricosat al lui pentru cele ce a resit. +ar atunci se poate vedea cum sufletul iu$itor de +umnezeu si preacredincios! chiar daca a fost mai inainte ranit adeseori de pacate! nu se sperie de navalirile si amenintarile aceluia! ci se intareste si mai mult intru +omnul si z$oara plin de $ucurie! incura*at de sfintele #uteri care il conduc! si impre*muit ca de un zid de luminile credintei! stri and si el cu multa indrazneala diavolului viclean: (e este tie si noua! instrainatule de +umnezeu, (e este tie si noua! fu arule din ceruri si slu a vicleana, =u ai stapanire peste noi! caci >ristos! 8iul lui +umnezeu! are stapanirea peste noi si peste toti. :ui --am pacatuit! :ui ii vom raspunde! avand zalo al milostivirii :ui fata de noi si al mantuirii noastre cinstita :ui cruce. -ar tu fu i departe de noi! pierzatorule) (aci nimic nu este tie si slu ilor lui >ristos. 0...1 -ar sufletul aflandu-se deasupra! z$oara asupra vra*masului! lovindu-l! ca vulturul repede z$urator pe cor$. +upa aceasta e dus cu veselie de dumnezeiestii in eri la locurile hotarate lui! potrivit cu starea sa&. 6 traditie ortodoxa! veche de prin secolul al -/-lea! pastrata pana in zilele noastre! pomeneste de &vamile ceresti& sau &vamile vazduhului&! aratand amanuntit care sunt acestea si cum e cercetat sufletul la fiecare dintre ele. 'recerea sufletului prin aceste vami se face! potrivit multor texte! in rastimpul dintre a treia si a noua zi dupa moarte. /amile corespund! fiecare! unei anume patimi! unui anumit fel de fapte rele sau pacate! pe care le insufla un anume diavol! care este insasi intruchiparea ei. %ceasta credinta e le ata de identificarea patimilor cu duhurile rele care le insufla. -n icoane vamile sunt reprezentate su$ chipul unei scari cu multe trepte! pe care urca oamenii cu in eri si diavoli ce se atin pe lan a ei incercand sa-i tra a in sus omn *os. 8iecare diavol &vames& - sau &*udecator& - opreste sufletul si-i cere socoteala de pacatele care tin de &*urisdictia& lui. Si asemenea unor vamesi corupti! care cer mai mult decat se cuvine! diavolii il invinuiesc adesea pe om pentru fapte pe care el nu le-a savarsit. (at priveste felul in care plateste sufletul trecerea prin aceste vami! exista mai multe talcuiri. <nii #arinti arata ca sufletul plateste rupand din sine partea in care s-au instapanit duhurile rele. +e aceea spune Sfantul 5axim 5arturisitorul ca sufletul este tras si sfasiat &pe masura relei familiaritati pe care a casti at-o cu 2diavolii4! prin mi*locirea vreunei patimi&! iar alti #arinti arata ca sufletul cu totul rau a*un e in cele din urma prada diavolilor. +in cele mai multe texte vedem insa spun ca sufletul plateste &vama& cu faptele $une savarsite in vremea cat a vietuit pe pamant! iar daca acestea intrec relele de care e invinuit! daca are adica virtuti cu asupra de masura! este lasat sa treaca. %parare si spri*in primeste sufletul acum de la sfintii in eri care-l insotesc si din ru aciunile si slu*$ele ce se fac pentru el! pe care cu intelepciune le-a randuit ;iserica in acest rastimp. 'extul anonim din secolul ?-! citat mai sus! pomeneste numai de &vamesii cei din vazduh& care intampina sufle. tul la vremea suirii sale la cer! in primele noua zile de la moartea sa . 6ri en insa arata mai precis cum stau lucrurile: &+upa moartea noastra! cand

se face schim$area vietii de aici! la hotarele lumii ceresti sunt unii pusi ca niste vamesi! ca sa cerceteze cu cea mai mare ri*a daca nu cumva este in noi ceva de-al lor. Stapanitorul acestei lumi mi se pare ca este un asemenea vames. 0...1 (uvintele %postolului: &+ati deci tuturor cele ce sunteti datori: celui cu darea! dare7 celui cu vama! vama& 2@om. 1A! 74! au si un inteles duhovnicesc. +e aceea! sa stim ca ne aflam in mare prime*die de nu vom avea cu ce plati vama. (aci vom fi inchisi din pricina datoriei! dupa cum se intampla si cu datornicii din aceasta lume! intemnitati si osanditi sa ro$easca pentru stapanire! in schim$ul celor datorate. Si nu putini sunt aceia ce vor fi tinuti de vamesi&. %lte texte spun ca la trecerea prin vami sufletul este impiedicat de stavile de natura spirituala! adica de patimile si faptele sale rele! prin care diavolii il prind ca si cu un lat7 dimpotriva! virtutile si faptele $une sunt chezasia li$erei sale treceri si pavaza impotriva navalirii lor. Sfantul /asile cel 5are! talcuind acest verset din psalmul 7: &+oamne! +umnezeul meu 0...1! mantuieste-ma de toti cei ce ma pri onesc si ma iz$aveste. (a nu cumva sa rapeasca sufletul meu ca un leu&! scrie: &%sadar! cel in prime*die de moarte! stiind ca unul este (el ce mantuie! unul este (el ce iz$aveste! zice: &in 'ine am nada*duit! mantuieste-ma de sla$iciune si iz$aveste-ma de ro$ie)& Socot insa ca atletii vite*i ai lui +umnezeu au luptat din destul in toata viata lor cu dusmanii cei nevazuti7 dar dupa ce au scapat de toate pri onirile lor! cand a*un la sfarsitul vietii! sunt cercetati de stapanitorul veacului! ca sa-i ia in stapanire de ar asi ca au rani de pe urma luptelor sau unele pete si urme de pacat7 daca insa vor fi asiti fara rani si fara pete! ii lasa sa se odihneasca li$eri in >ristos! pentru ca au fost ne$iruiti. #salmistul se roa a deci atat pentru viata de aici! cat si pentru viata ce va sa fie7 si zice: 5antuieste-ma! aici! de cei ce ma pri onesc! dar iz$aveste-ma acolo in vremea cercetarii! ca nu cumva sa rapeasca ca un leu sufletul meu. Si acestea le poti afla de la insusi +omnul! cand a rait mai inainte de patima Sa: &%cum vine stapanitorul lumii acesteia! si in 5ine nu va avea nimic&. +omnul! nefacand pacat! spunea ca in "l nu are nimic7 omului insa ii este de a*uns daca va indrazni sa spuna: /ine stapanitorul lumii acesteia si in mine va avea putine si mici&. Sfantul +iadoh al 8oticeii spune ca &cel ce se va afla 2la vremea iesirii din viata4 in frica! nu va trece slo$od peste capeteniile iadului. 8iindca are! ca si aceia! in frica sufletului o marturie a pacatului sau. +ar sufletul care se veseleste in dra ostea lui +umnezeu in ceasul dezle arii de trup! se inalta atunci cu in erii pacii deasupra ostilor mtunecate&. %vva -saia! la randul sau! suspina! zicand: /ai mie! vai mie ca inca n-am fost eli$erat de focul heenei) (ei ce ma atra spre ea rodesc inca in mine si misca in inima toate lucrurile ei. (ei ce ma scufunda in foc se misca in trupul meu! voind sa rodeasca. inca n-am cunoscut de acum unde voi mer e in alta parte! inca nu mi s-a atit calea dreapta! inca n-am fost eli$erat de lucrarile celor aflati in vazduh! ale celor ce ma vor impiedica! pentru lucrurile lor rele care sunt in mine&. -nsa tot el zice: &credinta in "l si pazirea poruncilor :ui si iu$irea fata de toti! aceasta este pecetea ceruta sufletului cand iese din trup7 precum a poruncit ucenicilor Sai! zicand: &in aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii 5ei. +aca va veti iu$i unii pe altii& 2-n. 1A! A54. +ar cine sunt cei despre care zice ca vor cunoaste! daca nu #uterile ce vor sta la dreapta si la stan a! adica in erii si diavolii, (aci de vor vedea vra*masii semnul iu$irii unit cu sufletul! se vor departa de el cu frica. Si atunci se vor $ucura de el toate #uterile sfinte&. Si iarasi! vor$ind despre cel desavarsit! spune ca &cei din cer vor marturisi despre el ca a trecut peste stapanitorii de-a stan a. %tunci pomenirea lui este cu cei din cer&! si-si indeamna ucenicii &sa se cerceteze

in toata clipa de a trecut peste cei ce-l tin in vazduh! de s-a eli$erat de ei avandu-i inca in *ur&. +espre vami si vamesii din vazduh vor$este si Sfantul 5acarie cel 5are! spunand: &+upa cum vamesii! stand la stramtorile drumurilor! opresc pe calatori si-i scutura de $ani! tot asa si demonii pandesc sufletele si le opresc atunci cand ies din trup. +aca ele nu sunt curate cu desavarsire! le in aduie sa se ridice la salasele ceresti si sa a*un a prea*ma Stapanului lor! ci sunt trase in *os de diavolii din vazduh&. %lti #arinti vor$esc inca si mai limpede. %stfel! de la Sfantul "frem Sirul aflam urmatoarele: &%cestea vor$indu-le spre noi cel ce se sfarseste! deodata i se lea a lim$a lui! i se schim$a ochii! ii tace ura! i se opreste alasul si ostile cele infricosatoare se po oara! slu*itorii dumnezeiesti cheama sufletul sa iasa din trup! demonul cere sa ne tra a pe noi la *udecata. 0...1 %tunci in erii! luand sufletul! se duc prin vazduh! unde stau incepatoriile! stapaniile si capeteniile puterilor celor potrivnice! parasii nostri cei amari! vamesii cei cumpliti! cei ce tin socoteala faptelor! care intampinandu-1 in vazduh! cer seama si il iscodesc si aduc inainte pacatele omului si inscrisele lui! cele din tinerete! cele din $atranete! cele de voie si cele fara de voie! cele prin fapte si cele din anduri! cele prin aduceri aminte. 5ulta frica este acolo! mult cutremur pentru sarmanul suflet! nepovestita este nevoia pe care o patimeste atunci de la multimea milioanelor de vra*masi! fiind tinut de dansii! fiind frant! clevetit! impins si oprit sa nu se salasluiasca in lumina si sa nu intre in latura celor vii. insa pe suflet il duc sfintii in eri&. Si mai limpede vor$este Sfantul (hirii al %lexandriei! intr-una din omiliile sale! preluata de Sfantul %tanasie Sinaitul si citata de Sfantul -oan +amaschin: &(ata frica Si cutremur si cata nevoie si scar$a sufera sufletul cand se desparte de trup si dupa despartire) (a vin catre el in eri $uni si multime de oaste cereasca si toate puterile cele potrivnice si stapanitorii intunericului! tiitorii cei nele iuiti ai lumii! parasii nostri cei amari! vamesii cei cumpliti ce salasluiesc in vazduh7 si insusi uci atorul sufletelor si incepatorul rautatii! cel ce presara curse pe cale! $alaurul cel mare! cel lepadat din credinta! diavolul! isi casca ura sa racnind ca un leu si cautand sa-l in hita. (aci a lui e stapania si puterea si *udecata iadului si a mortii. Si cei ce tin socoteala faptelor! intampinand sufletul in vazduh! cer seama si iscodesc si aduc inainte pacatele omului si inscrisele lui! cele din tinerete! cele din $atranete! cele de voie si cele fara de voie! cele prin fapte si cele din anduri! cele prin aduceri aminte. 5ulta frica este acolo! mult cutremur pentru ticalosul suflet! nepovestita este nevoia pe care o patimeste atunci de la multimea de vra*masi! fiind tinut de dansii! clevetit! impins si oprit sa nu se salasluiasca in lumina si sa nu intre in latura celor vii. /azand in rozirea acestora! se tul$ura si se z$uciuma si cu durere se intoarce catre in eri! iar acestia! luand sufletul! il poarta prin vazduh! insa pe cale e oprit si cercetat in multe vami! si intre$at pentru pacatele sale. 5ai intai de minciuni si de clevetiri! de vor$irile desarte! de rairile cele de rusine! de rasul peste masura. 0...1 Si iarasi mai sus dracii intampina sufletul si-l intrea$a de desfranare si trufie. /in dupa acestea dracii maniei si ai iutimii! ai mandriei! ai nesupunerii! ai iu$irii de ar inti! ai $etiei! ai vra*$ei! ai descantecelor! ai lacomiei! ai urii de frati! ai uciderii! ai furtisa ului si nemi-lostivirii. Scurt vor$ind! pentru toata patima de care a $olit! este cercetat si tras la socoteala. (e roaza si ce spaima nu va simti sufletul in toata vremea pana ce se va *udeca desavarsit. #uterile dumnezeiesti stau de fata! infatisand toate cu etele $une! vor$ele $une si faptele $une ale sufletului. *ar sufletul sta cu frica in mi*locul in erilor luminati! care-l a*uta! si-al demonilor care-l parasc! asteptand

indreptatirea si scaparea sa! ori osanda si pierzarea. +eci! pe cel drept si neintinat! cu sar uinta il primesc in erii si neimpiedicat urca sa se inchine inaintea lui +umnezeu&. /amile din vazduh sunt foarte limpede infatisate de %wa -saia #ustnicul: &+e cata $ucurie tre$uie sa cu eti ca va avea sufletul care a inceput sa slu*easca lui +umnezeu si si-a desavarsit lucrarea lui, (aci la iesirea lui din lumea aceasta! va face sa mear a inaintea lui lucrarea lui si se vor $ucura cu el in erii cand il vor vedea scapat de stapanirile lumii. +eoarece cand va iesi sufletul! vor mer e cu el in erii si vor iesi in intampinarea lui toate puterile intunericului! voind sa-l ia in stapanire de vor avea ceva de al lor in el. +ar atunci nu in erii vor lupta pentru el! ci faptele pe care le-a facut. "le il vor incon*ura si-l vor pazi de acele puteri! ca sa nu se atin a de el. -ar de vor invin e faptele lui! vor canta inaintea lui in erii! pana ce vor a*un e la +umnezeu intru veselie. in ceasul acela se va uita tot lucrul lumii acesteia si toata osteneala ei. Sa punem deci toata puterea noastra! lucrand $ine in scurta vreme de acum! pentru a scapa lucrul nostru de tot raul! ca sa ne putem mantui de mainile stapanitorilor ce cauta sa ne duca cu ei. (aci sunt vicleni si fara mila. 8ericit este deci cel in care nu se va afla ceva din ale celor potrivnici! caci $ucuria si veselia! odihna si cununa lui vor fi peste masura. 0...1 8rati iu$iti! sa punem toata puterea noastra in lacrimile inaintea lui +umnezeu! poate se va milui de noi $unatatea :ui si ne va trimite puterea pana ce vom $irui prin faptele ce le-am savarsit pe stapanitorii rautatii! care vin inaintea noastra. Sa ne in ri*im din inima! sa ne do$andim dorirea lui +umnezeu! care ne va mantui pe noi de mainile /icleanului! cand va iesi acolo in intampinare noastra. Sa iu$im pe saraci! ca sa ne scape de iu$irea de ar inti! cand va iesi in intampinarea noastra. Sa iu$im pe toti fratii nostri! neavand nici o ura in inima noastra fata de cineva! nici rasplatind cuiva cu rau 2@om. 13! 174! ca sa ne pazeasca pe noi de pizma! cand va iesi in intampinarea noastra. Sa iu$im smerita cu etare in toate! suportand cuvantul aproapelui si cand ne va lovi si cand ne va osandi. (aci aceasta ne va pazi de mandrie! cand va iesi intru intampinarea noastra. Sa casti am cinstirea aproapelui! cautand sa nu-l osandim cu nimic. %ceasta ne va pazi de vor$irea de rau! cand va iesi in intampinarea noastra. Sa dispretuim $unatatile lumii si cinstirea ei! ca sa ne mantuim de pofta! cand va iesi in intampinarea noastra. Sa invatam lim$a noastra la cu etarea la +umnezeu! sa raiasca dreptatea si ru aciunea! ca sa ne pazeasca de minciuna! cand va iesi in intampinarea noastra. Sa ne curatim inima si trupul de pofte! ca sa ne mantuim de necu-ratie! cand va iesi in intampinarea noastra. (aci toate acestea vor cauta sa ne stapaneasca sufletul cand va iesi din trup. +ar virtutile ii vor a*uta! daca le-a do$andit&. /amile si vamesii ce cerceteaza fiecare patima! pe rand! le infatiseaza cu amanuntime /iata Sfantului -oan cel 5ilostiv! patriarhul %lexandriei: &8ericitul acesta intotdeauna cu eta la iesirea sa dintru aceasta viata! zicand: Socot ca spre mantuire ii e de a*uns omului sa cu ete neincetat *a moarte si sa se in ri*easca de sfarsitul sau! ca nu se va intalni atunci cu mila! ci numai faptele lui vor mer e cu el Si care nu va fi necazul si nevoia sufletului care nu s-a aatit de drum! cand vor veni in erii sa-l ia, (um nu va suspina si nu va cere el sa i se mai dea macar scurt timp sa mai traiasca! dar i se va spune atunci: 6are $ine ti-ai folosit timpul vietii, Si! raind catre sine! inca zicea: (um vei trece! ticaloase -oane! nemuscat de fiarele din trestii! despre care spune prorocul zicand: (earta fiarele din trestii 2#s. 67! A14! in acel ceas amar! cand ne vor intampina pe noi acei cruzi si nemilosi vamesi! catre care nu pricepem ce vom zice, (a-i era lui descoperit de la Sfantul Simeon Stalpnicul ca! iesind sufletul din trup si vrand sa se suie la ceruri! il

intampina pe el cetele dracilor si-l intrea$a! mai intai de minciuni si de clevetiri7 ca daca de acelea nu s-a pocait! apoi este oprit de catre draci. Si iarasi! mai sus dracii intampina sufletul si-l intrea$a despre desfranare si trufie! si daca de acestea s-a pocait! se iz$aveste de dansii. Si multe sunt impiedicarile si intre$arile sufletului de catre draci! vrand acesta sa mear a la ceruri. /in dupa aceea dracii maniei si invidiei si vor$irii de rau! ai iutimii! ai mandriei! ai rairii de rusine! ai nesupunerii! ai camatariei! ai iu$irii de ar inti! ai $etiei! ai vra*$ei! ai descantecelor! ai lacomiei! ai urii de frati! ai uciderii! ai furtisa ului! ai nemilostivirii. Si cand ticalosul acela de suflet se duce de la pamant al cer! nu stau aproape de dansul sfintii in eri si nici ii a*uta lui! ci sin ur sufletul nostru da pentru sine raspuns prin pocainta si prin fapte $une&. +espre vami ne vor$este inca si aceasta istorisire despre un ostas! pe nume 'axiot! care a inviat din morti! pe care o aflam in /ietile sfintilor! luna martie! ziua 3B: !-n (arta ina! cetatea %fricii! in vremea patriciului =ichita! a fost un oarecare $ar$at! cu numele 'axiot! cu randuiala de ostas! si acela isi petrecerea viata sa in mari pacate. Si fiindca multi mureau in (arta ina din pricina ciumei! a venit si 'axiot in frica si in simtire si s-a pocait de pacatele sale si! iesind din cetate cu femeia lui! s-au asezat intr-un sat! la liniste. -ar nu dupa multe zile! din lucrarea zavistiei diavolului! a cazut in desfranare cu femeia unui ospodar din acel sat. Si nu la multa vreme dupa aceea! l-a lovit ciuma si a murit. Si era o manastire! ca la o stadie departe de satul acela. Si aler and acolo! femeia lui 'axiot a ru at pe monahi ca! venind! sa ia trupul mortului si sa-l in roape in $iserica. +eci l-au in ropat pe el intru al treilea ceas din zi. -ar cand a fost ceasul al noulea! s-a auzit din mormant stri are! zicand: &5iluiti-ma! miluiti-ma)& Si apropiindu-se de mormant si auzind lasul celui in ropat! de ra$a l-au dez ropat pe el si! aflandu-l viu! au inmarmurit de spaima. Si l-au intre$at pe el! voind sa stie ce i s-a intamplat lui si cum a inviat. -ar acela! neputand vor$i de multa plan ere si tan uire! ii ru a pe dansii sa-l duca pe el la ro$ul lui +umnezeu 'arasie! episcopul! si-l dusera la acela. -ar episcopul trei zile l-a tot silit pe el sa-i spuna ce a vazut acolo! si acela! a patra zi! a putut rai. +eci! cu multe lacrimi! a spus acestea: &(and eram pe moarte! am vazut inaintea mea niste arapi a caror vedere era foarte infricosatoare. Si vazandu-i pe ei! sufletul meu se tul$ura. %poi am vazut doi tineri foarte frumosi! si sufletul meu a sarit in mainile lor. Si indata! ca z$urand! ne suiam de la pamant in vazduh! spre inaltime! si am intalnit vamile cele ce stra*uiesc suirile si opresc toate sufletele omenesti. Si la fiecare vama! pentru cate un alt pacat! ose$it esti intre$at: la una! pentru minciuna! la alta! pentru cearta! iar la alta! pentru mandrie. Si fiecare pacat isi are intre$atorii sai in vazduh. Si am vazut eu intr-un mic cufaras! tinut de in eri! toate lucrurile mele cele $une! si in erii luau din acelea si cumpaneau lucrurile mele rele! si asa am trecut vamile. -ar cand ne-am apropiat de portile ceresti! am sosit la vama desfranatilor! m-au oprit acolo pe mine stra*erii si-mi scoteau toate faptele mele trupesti de desfrau! precum le-am facut din tinerete si pana acum. Si au zis in erii cei ce ma duceau pe mine: 'oate pacatele trupesti! pe care le-a facut in cetate! i le-a iertat lui +umnezeu! de vreme ce s-a pocait de acelea. +ar potrivnicii mei au raspuns si au zis: +upa iesirea din cetate! in satul acela unde s-a dus! s-a desfranat cu femeia ospodarului. Si auzind aceasta! in erii n-au aflat nici un lucru $un ca sa ma rascumpere de pacatul acela si! lasandu-ma! s-au dus. +eci! apucandu-ma pe mine viclenele duhuri! m-au $atut si! desfacandu-se pamantul! m-au po orat! fiind purtat prin niste intrari in uste si prin oarecare crapaturi

stramte si rau-mirositoare! pana la cele mai de *os temnite ale iadului! unde sufletele pacatosilor sunt incuiate in intunericul cel vesnic 0...1 Si am fost inchis cu dansii si eu in locurile acelea intunecoase si intru stramtorare m-au pus si plan eam si ma tan uiam cu amar! tinut fiind de la al treilea ceas pana la al noulea. +upa aceea! am vazut putina stralucire si pe cei doi in eri! ce venisera acolo! si am inceput a-i ru a pe dansii sa ma scoata pe mine din prime*dia aceea! ca sa ma pocaiesc inaintea lui +umnezeu. Si mi-au zis mie in erii: -n desert te ro i! pentru ca nu iese nimeni de aici inainte de invierea tuturor. -ar eu mult cerand si ru andu-ma si fa aduind ca ma voi pocai! a rait un in er catre celalalt: 'e pui chezas pentru dansul! ca se va pocai! precum fa aduieste! din toata inima, Si a zis celalalt: 5a pun chezas. Si am vazut cum i-a dat lui chezasul mana. %tunci! apucandu-ma pe mine! m-au scos de acolo! pe pamant! si m-au pus in mormant! lan a trupul meu. Si mi-au zis mie: -ntra de unde teai despartit. Si am vazut eu sufleteasca mea fire stralucind ca un mar aritar! iar trupul cel mort era ca niste tina rau-mirositoare si nea ra si ma in retosam sa intru in el. Si mi-au zis mie in erii: =u se cade altfel sa te pocaiesti! fara numai cu trupul cu care ai resit. -ar eu ma ru am! ca n-as mai fi intrat in trup. +eci in erii mi-au rait: -ntra! ca de nu iarasi te vom duce pe tine acolo de unde te-am luat. %tunci am intrat si am inviat si am inceput a stri a: 5iluiti-ma)& %cestea ni le-au povestit parintii cei vrednici de crezare! spre invatatura si mantuire&. /amile vazduhului sunt foarte limpede infatisate in istorisirea Sfintei 'eodora! pe care o aflam in /iata Sfantului /asile cel =ou! duhovnicul sau! scrisa de un ucenic al acestuia! 9ri orie 'racul. (Vama intai) &(u mare iuteala mer and noi de pe pamant spre inaltimea cerurilor! la inceput ne-au intampinat duhurile rele ale vazduhului de la prima vama! la care se intrea$a de pacatele sufletului prin cuvant: vor$e desarte! lume! vor$ire fara rost! vor$e murdare! $at*ocoriri si altele de felul acesta. %colo era o mare adunare de arapi! mari si ne ri ca taciunele! in fruntea carora era unul foarte inrautatit! care statea in fata mea. 8iind opriti noi acolo! aceia au adus inaintea mea o multime de catastife. %colo am vazut scrise toate cuvintele desarte vor$ite din tineretile mele! vor$ele fara socoteala si nerusinate! toate cuvintele ne$unesti si necurate! toate cantecele lumesti! rasetele! prin care am smintit multe suflete! facand pe unii sa rada ne$uneste prin lume pacatoase! prostesti si vor$e desarte! cum e o$iceiul multora. /amesii aceia fiorosi imi aratau una cate una toate relele sau pacatele acelea si! aratandu-mi-le pe toate! unele dupa altele! ma invinovateau pentru ele. "i imi aratau vremea! locurile! persoanele! cand! unde si cu cine m-am dedat la acele vor$e desarte! rasete si celelalte de acest fel prin care am maniat pe +umnezeu. =estiind eu ca si acelea sunt pacate! nici nu le-am marturisit parintelui meu duhovnicesc si nici nu m-am cait de ele! nici n-am facut roade vrednice de pocainta pentru ele. /azandu-ma mustrata asa de roaznic de acei vamesi infernali! am ramas uimita! tacand ca o muta! neavand ce mai raspunde acelor duhuri viclene! pentru ca cele spuse de dansii erau adevarate. 'remurand de frica! taceam si ma rusinam si asteptam in rozita sa vad ce vor face si ce va fi cu mine. %tunci sfintii in eri care ma insoteau au pus impotriva acelor pacate o parte din faptele mele cele $une pe care le facusem mai pe urma! dar nea*un and acelea! au implinit din darurile (uviosului #arintelui meu /asile! si asa rascumparanduma! am plecat de acolo mai departe! in sus.

(Vama a doua) -arasi urcand noi mai sus! am a*uns la vama minciunii. :a aceasta vama se intrea$a de tot cuvantul mincinos! de calcarea *uramintelor! de luarea in desert a numelui lui +umnezeu! de marturiile mincinoase! de spovedaniile neadevarate sau mincinoase. +omnii vamii aceleia! ne ri! iuti si sal$atici! cu fetele hade si murdare! ma intre$au si ma invinuiau cu mare asprime pentru pacatele mele. (ercetandu-ma cu deamanuntul! am fost vadita de doua pacate: intai! lucruri mici! in care mi s-a intamplat si mie a minti si pe care! nesocotindu-le pacate! nu le-am marturisit inaintea duhovnicului la spovedanie! si doi! ca m-am rusinat si am ascuns inaintea duhovnicului unele fapte de ale mele. -nsa calcari de *uraminte! marturii mincinoase si altele de felul acesta! n-au aflat in mine cu darul lui >ristos. Sfintii in eri punand si acolo o parte din faptele mele cele $une si mai mult din darurile #arintelui meu /asile! m-au rascumparat. (Vama a treia) +e la acea vama mer and noi in sus! am a*uns la vama clevetirii! pone ririi! vor$irii de rau! a *udecarii si osandirii aproapelui. %colo am fost opriti si am vazut cat de reu pacat este a cleveti si a osandi pe cineva! a-l defaima! huli! $at*ocori si a rade de pacatele altuia. #e unii ca acestia ii cerceteaza cu deamanuntul acei cumpliti intre$atori! ca pe niste antihristi! care! rapind cinstea si dreptul de *udecata al +omnului nostru -isus >ristos! s-au facut ei insisi *udecatori si pierzatori celor de aproape ai lor. in mine insa! cu darul lui +umnezeu! n-au aflat pacate de acestea! pentru ca in toate zilele mele m-am pazit cu dinadinsul ca sa nu clevetesc pe nimenea! nici sa osandesc! nici sa rad de cineva. <neori! e drept! din intamplare! auzind pe altii osandind sau clevetind sau razand de cineva! ma plecam spre dansii putin cu mintea! sau din nepaza adau am si eu la acelea cate o vor$a sau ii apro$am in vreun fel. +ar indata revenindu-mi! m-am cait in sinea mea. 'otusi mi s-au pus si socotit si acelea in pacatul osandirii si clevetirii de catre vamesii aceia intre$atori. +ar sfintii in eri rascumparandu-ma si de la aceasta vama cu darurile (uviosului /asile! am mers mai departe in sus. (Vama a patra) %ler and noi tot mai sus! am a*uns la vama aceea ce se numeste a lacomiei sau im$ui$arii pantecelui. %*un and acolo! indata au aler at asupra mea acele duhuri necurate si marsave! rasi! soiosi si foarte sal$atici! $ucurandu-se de sosirea mea la ei! ca de o do$anda rasa. (hipurile acelor duhuri dracesti inchipuiau pe iu$itorii de desfatari! pe nesatiosi si pe uraciosii $etivi. %ceia impresurandu-ne pe noi ca niste caini! ne-au oprit si indata au adus inaintea mea toate pacatele mele! adica: de am mancat vreodata pe ascuns si fara masura! fara tre$uinta! sau dis-de-dimineata! sau de am mancat fara ru aciune si fara sa-mi fac semnul sfintei cruci. %poi imi puneau inainte de cate ori am mancat in sfintele posturi mai inainte de terminarea sfintei slu*$e. +e asemenea si $etiile toate mi le aratau rand pe rand! punandu-mi in fata toate paharele $aute si numarul paharelor ce-am $aut! pro$ozindu-ma si zicandu-mi: -ata! atatea pahare ai $aut in cutare vreme! atatea in cutare si cu cutare $ar$at si femeie! atatea in cutare loc! atatea la cutare petrecere! praznic ori pomana. 'oate pacatele si placerile acestea ale pantecelui! pe care le facusem! mi le puneau inainte vamesii aceia! $ucurandu-se de mine ca si cum as fi fost trecuta in stapanirea lor! in fundul iadului! unde voiau sa ma arunce. 8iind mustrata pentru acele pacate ale mele! tremuram de frica! neavand ce raspunde impotriva lor. Sfintii in eri insa scotand din darurile (uviosului /asile! m-au rascumparat si de la acea vama. +iavolii! vazand rascumpararea mea! s-au tul$urat rozav si stri au: 6! amar noua) =e-am pierdut toata osteneala noastra) %cestea zicand! aruncau in vazduh catastifele in care erau scrise pacatele mele. "u vazand asa! m-am $ucurat mult si am plecat de acolo in sus! fara prime*die. Sfintii in eri! mer and! vor$eau intre ei! zicand: (u adevarat mare

a*utor a casti at sufletul acesta de la placutul lui +umnezeu /asile. +aca nu l-ar fi a*utat el cu ostenelile si ru aciunile lui! multe prime*dii ar fi intampinat si ar fi ra$dat trecand prin aceste ispitiri! cercetari si *udecati ale vazduhului. %tunci eu! luand putina indrazneala! am zis catre dansii: Stapanii mei! mi se pare mie ca nimeni dintre cei care traiesc pe pamant nu stiu ce se face aici si ce asteapta pe sufletul pacatos dupa iesirea din trup. Sfintii in eri mi-au raspuns: 6are nu marturisesc pentru acestea dumnezeiestile Scripturi! care se citesc intotdeauna in sfintele $iserici si se propovaduiesc de sfintitii slu*itori ai lui +umnezeu, +ar cei ce s-au impatimit in desertaciunile pamantesti nu $a a seama de acestea. "i socotesc ca im$ui$area si $etia din toate zilele este o desfatare. Si asa! mancand intotdeauna fara sat si im$ui$andu-se fara frica de +umnezeu! avandu-si pantecele in loc de +umnezeu! nici nu se andesc la viata viitoare! $a nici nu-si mai aduc aminte de dumnezeiestile Scripturi! care zic: &/ai voua! celor ce sunteti satui acum! ca veti flamanzi& 2:e. 6! 354. =umai $o atii aceia cu inima $una! asemenea lui %vraam! care sunt milostivi si fac dreptate si fapte $une! care miluiesc pe saraci si scapatati! care a*uta pe cei ce sunt in nevoi si in prime*dii! aceia casti a cu inlesnire de la +umnezeu iertarea pacatelor si trec vamile vazduhului fara suparare! pentru milosteniile lor. %ceasta o adeveresc dumnezeiestile Scripturi! zicand: &5ilostenia iz$aveste din moarte si acopera multime de pacate& 2'o$. 13! C4. (ei ce nu se sar uiesc a-si curati pacatele prin milostenie! acelora nu le e cu putinta a scapa de aceste intre$ari! caci ii rapesc acei stapani ai vamilor intunecati la chip si! muncindu-i cumplit! ii po oara in su$teranele iadului. %colo ii tin in le aturi pana la infricosata .udecata a +omnului >ristos. /ezi ca nici tie nu ti-ar fi fost cu putinta a trece aceste vami daca nu ai fi casti at rascumpararea prin darurile (uviosului /asile. (Vama a cincea) /or$ind noi astfel! am a*uns la vama lenevirii si a trandavirii! unde se cerceteaza toata zilele si ceasurile petrecute zadarnic! fara lucrarea faptei $une. %colo se opresc toti lenesii sau trandavii aceia care! asemenea trantorilor! poftesc si mananca din osteneli straine! in loc de a lucra si a-si casti a existenta prin lucrul si sudoarea fetei lor. +e asemenea si cei care sunt platiti nu lucreaza dupa invoiala. %colo se cerceteaza si cei care nu se in ri*esc a lauda pe +umnezeu si cei care se lenevesc in zilele de praznice! in duminici si sar$atori a mer e la vecernie! la utrenie! la dumnezeiasca :itur hie si celelalte slu*$e de lauda a lui +umnezeu. :a acea vama se cerceteaza lenevi-rea! trandavia si ne li*enta fiecarui crestin! mirean ori cleric! care n-a purtat ri*a de sufletul sau sau de sufletele incredintate lor. %colo se cerceteaza cu deamanuntul toate pacatele izvorate din lenevire si multi sunt opriti si se pra$usesc in prapastiile iadului. %colo si eu mult fiind intre$ata! nu rmD-ar fi fost cu putinta a scapa de datoriile acestui pacat! de n-ar fi implinit nea*unsul meu daruirea (uviosului /asile! prin care rascumparandu-ma! m-au scos din prime*duirea ce ma ameninta a ma po ori *os! in iad. (Vama a sasea) +e acolo am a*uns la vama furtisa ului. /amesii draci ai acelei vami incearca acolo cu deamanuntul sufletele despre feluritele pacate ale furturilor! rapirilor si inselatoriilor! pe ascuns sau pe fata. :a aceasta vama! desi ne impiedicaram putin! pentru ca nu s-au asit in mine furtisa uri! afara de cele facute in copilarie! putine! si acelea din putinatatea mintii! am trecut fara sa dam mult. (Vama a saptea) %m a*uns apoi la vama avaritiei si a iu$irii de ar inti. 5ilostivul +umnezeu insa acoperindu-ma in viata mea! nu m-am in ri*it de multa avere! nici n-am fost iu$itoare de ar inti si de a onisit averi. "u in viata ma indestulam cu cele ce mi le

dadea +omnul! multumindu-ma cu putin. =u eram lacoma sau avara. ;a inca din cele ce aveam imparteam cu osardie si cu $ucurie saracilor si celor lipsiti de cele de tre$uinta. #entru aceasta am trecut usor si repede prin vama aceasta. (Vama a opta) :asand in urma pe vamesii draci de la vama z arceniei! am calatorit tot mai sus in vazduh! pe acea cale necunoscuta! intunecata si infricosata! pana ce am a*uns la vama ce se cheama a cametei. %colo se cerceteaza toti aceia care-si dau ar intii cu camata! a onisin-du-si do$anda necurata! lacomii si cei care tin in casele *or lucruri straine. =eavand insa cu ce sa ma invinuiasca! scrasneau din dinti asupra mea! infricosandu-ma. =oi insa am plecat de acolo mai sus! multumind lui +umnezeu. (Vama a noua) inaintea noastra s-a aratat chinul nedreptatii. %colo se cerceteaza cu deamanuntul *udecatorii nedrepti! care partinesc pe cei vinovati si osandesc pe cei nevinovati. Se mai cerceteaza oprirea platii lucratorilor! cei care ne utatoresc cu cantare si masuri masluite si toti cei care! intr-un fel sau altul! au fost nedrepti si au facut nedreptate. =oi insa am plecat mai departe si de acolo! nedand nimic la acea vama. (Vama a zecea) %m a*uns apoi la acea vama care se numeste a zavistiei si a dusmaniei. %colo se cerceteaza cu deamanuntul toti aceia care s-au zavistuit unul pe altul! vra*masiile! uraciunea! neiu$irea de frati si de aproapele! cu feluritele rautati ce izvorasc din aceste pacate uci atoare de suflet. %ceasta vama am trecut-o fara sa dam ceva! pentru ca n-am zavistuit pe nimeni in viata mea. %colo ma intre$au vamesii aceia uraciosi despre ura de frate si neiu$irea aproapelui! dar cu indurarile +omnului nostru -isus >ristos! +umnezeu! la toate acele intre$ari nu m-au aflat vinovata. %m vazut insa mania diavolilor vamii aceleia! care! cu fetele lor de arapi! scrasneau din dinti! repezinduse asupra mea cu manie! ca sa ma in hita de vie. +ar! neavand a ne teme de dansii! ne-am suit tot mai sus! $ucurandu-ne. (Vama a unsprezecea) (alatorind noi asa! in mari departari! tot mai sus in vazduh! am a*uns la vama mandriei cu fiicele ei: slava desarta! lauda! iu$irea de sine! o$raznicia! inaltarea cu mintea. %colo! diavolii acelei vami foarte trufasi cerceteaza pe toti pacatosii pentru pacatele de mai sus! adica daca! trufindu-se! n-a dat ascultare parintilor trupesti ori duhovnicesti! de s-au increzut mai mult in ei decat in +umnezeu! daca au dispretuit pe semeni ori s-au mandrit cu stiinta! cu dre atoria! cu vita! cu hainele! cu neamul $o at. "u insa in viata fiind slu*nica saraca si neavand a ma mandri cu unele ca acestea! am trecut printre acei draci trufasi! dand ceva foarte putin! deoarece am fost smerita si ani cinstit pe parintii mei trupesti si pe cei mai mari! ascultandu-i in toate cele de $une si de mantuire cate ma invatau. (Vama a douasprezecea) <rcandu-ne de acolo mai sus la inaltime pe treptele vazduhului! am a*uns la vama maniei! a iutimii si a lipsei de mila. %rapii aceia ma cercetau aspru si amanuntit despre feluritele laturi ale pacatului maniei si iutimii. "ra acolo multime multa de draci foarte sal$atici si fiorosi! iar in fruntea lor era o capetenie draceasca! care statea pe un tron asemenea unui idol! rozav de infricosator si el! poruncind manios! cu aprinsa iutime si asprime celor din *urul sau. 9raiul lui insa nu-l intele eam. %ceia! plini de mania! iutimea si rautate lor! se muscau unii pe altii ca fiarele sal$atice si neim$lanzite! chinuindu-se si tipand roaznic! inspaimantand totul in *urul lor. %*un and noi in mi*locul acelor rai! s-au repezit asupra noastra cu fetele lor san eroase si cu mare rautate demonica ne cercetau! punand inainte toate pacatele mele facute in mania si iutimea mea cat am trait pe pamant. 6ri de cate ori m-am maniat! iutit! tul$urat si am tipat la cineva cu cu et rau si cu privire sal$atica. (hiar si pentru cele ce

din dra oste sfanta! vrand a tra e pe cineva din pacate si a-1 pune in $una randuiala! de m-am tul$urat cu manie si iutime asupra lui! ori de l-am amarat sau de l-am $atut! ori de m-am pornit asupra cuiva cu manie de vra*$a si tinand in mine rautatea! am plecat ocarand si in rozind 0...1. 'oate acelea mi le aratau rand pe rand! asa cum! cand si unde le facusem. insa n-au do$andit ce doreau ei de la noi. Sfintii in eri care ma insoteau le-au raspuns pentru acelea cu care ma invinuiau si asa am mers inainte! $ucurandu-ne in +omnul! acoperit fiind sufletul meu pacatos cu ru aciunile (uviosului meu #arinte /asile. (Vama a treisprezecea) %m a*uns apoi la vama tinerii de minte a raului si a raz$unarii. %colo! cu o roaznica nemilostivire! se cerceteaza toti aceia care tin in inima lor amintirea raului! cei care rasplatesc cu rau pentru raul facut sau care sunt invra*$iti cu altii. 5ilostivirea (elui #rea-inalt insa m-a acoperit si acolo! fiindca n-am tinut rautate in inima mea asupra nimanui! n-am tinut minte raul facut de altii si n-am avut rautate asupra celor ce ma vra*ma-seau! nici m-am raz$unat asupra cuiva! ci! pe cat am putut! am aratat dra oste spre aceia! rasplatind raul cu $inele! si asa cu nimic nu m-au aflat datoare la acea vama. +iavolii! vazand ca n-au pentru ce ma opri acolo! se tan uiau cumplit! vazandu-ma ca scap li$era din hearele lor. %stfel am plecat de acolo mai departe! $ucurand-ne in +omnul. Suindu-ne noi asa tot mai in sus in vazduh! mi-am luat indrazneala si am intre$at pe sfintii in eri care ma duceau: +omnii mei! ro u-va sa-mi spuneti de unde stiu aceste infricosate puteri si stapaniri ale vazduhului toate faptele rele ale oamenilor ce traiesc pe pamant in toata lumea! ale fiecaruia in parte, -ata! vad ca nu numai pe cele facute la aratare! ci si pe cele ascunse le stiu si le vadesc aici. Sfintii in eri mi-au raspuns! zicand: 'ot crestinul! la Sfantul ;otez! primeste de la +umnezeu pe in erul sau pazitor! care! nevazut! il pazeste pe dansul ziua si noaptea! calauzindu-1 la tot lucrul $un! pe calea vietii si a mantuirii! in tot timpul vietii lui! pana in ceasul mortii. "l scrie in cartea sa toate cuvintele! miscarile si lucrurile cele $une facute de om in viata sa. %semenea si capetenia imparatiei intunericului si a $eznei iadului! care doreste sa tra a tot neamul omenesc in pierzarea sa! pune pe lan a fiecare om ce se zamisleste si se naste in lume pe cate unul dintre inrautatitele sale duhuri viclene. %cela! um$land aproape de om si in urma lui! ii pandeste de aproape si cu deamanuntul toate: privirile! miscarile! cuvintele! lucrurile si toate cate le face de-a lun ul intre ii sale vieti! si neincetat il indeamna cu viclesu uri la rautatile lui! adica a pacatui in tot felul. indata ce vede ca omul a inclinat spre rau! a vor$it rau si a pacatuit! acel diavol scrie toate pacatele in catastiful sau! pe care apoi il duce la vami! cu toate pacatele omului scrise de el. -n acest chip sunt stiute de vamesii vazduhului toate pacatele tuturor oamenilor din lumea pamanteasca. %poi! dupa ce sufletul se desparte de trup! cand se sar uieste pentru a sui la cele ceresti! la Eiditorul sau! atunci! dupa cum vezi! aceste duhuri viclene ale vamilor vazduhului il opresc pe loc! aratandu-i scrise toate pacatele lui. #e sufletul care are mai multe fapte $une decat pacate! nu-l pot opri vamesii aceia7 dar daca vor afla la el mai multe pacate decat fapte $une! il opresc un timp!in stapanirea lor si-l inchid in temnitele iadului! un-de-1 muncesc atat cat le in aduie dreptatea dumnezeiasca. %colo sufera reu si se chinuieste sufletul acela pana ce! cu postiri! ru aciuni! milostenii! sfinte litur hii! parastase! pomeni si alte faceri de $ine facute in numele lor sfintelor locasuri si saracilor de catre ai sai! primeste iertare pentru pacatele sale. (ei care se inchina #rea Sfintei 'reimi si deseori primesc cu vrednicie sfanta impartasanie! trupul si san ele +omnului nostru -isus >ristos! aceia urca lesne la cer! aparati fiind de in eri si de ru aciunile sfintilor lui +umnezeu! care se roa a

pentru mantuirea lor. (ei care n-au facut nici unele din cele de folos in toata viata lor! nau parte de nici un a*utor si sfintii in eri nu pot sa aduca pentru ei cuvant de aparare. +aca insa un suflet s-ar arata atata de pacatos! urat si vra*mas lui +umnezeu! incat sa nu mai ai$a nade*de de mantuire! fiind sortit desavarsit in vesnica osanda! atunci indata diavolii il po oara pe acela in adancurile iadului! unde este atit locul lor! la vesnica munca. %colo ii tin pana al invierea o$steasca si a doua venire a +omnului. +upa aceea! au sa se munceasca vesnic! impreuna cu trupul in care au vietuit! in heena focului nestins. inca si altceva este $ine sa stii: pe aceasta cale se suie spre cercetare numai sufletele acelea care sunt luminate cu Sfantul ;otez si credinta crestina. #a anii insa! necredinciosii! ereticii si toti cei instrainati de +umnezeu nu mai vin pe calea aceasta spre Scaunul +umnezeirii! pentru ca inca fiind vii! din viata pamanteasca sunt in ropati in iad cu sufletele lor. (Vama a paisprezecea) 'ot vor$ind asa! am a*uns la vama uciderii. %colo se cerceteaza cu deamanuntul sufletele crestinesti pentru pacatul reu al uciderii. 8eluritele ucideri de oameni! sinuciderile! $a chiar si andurile si sfatuirile demonice pentru savarsirea acestui roaznic pacat. =oi si de acolo! dand putin! am scapat cu usurinta! fiindca nu numai ca n-am lovit! dar m-am ferit si de a ocari pe altii. (Vama a cincisprezecea) -esind din mi*locul vamesilor acelora roaznici! am suit tot mai sus! a*utata de sfintii in eri! pana ce am a*uns la vama descantecelor! vra*itoriilor! hicirilor! fermecatoriilor! a otravitorilor si chematorilor de diavoli. #an aritii draci ai acelei vami erau asemenea *ivinelor cu cate patru picioare si taratoarelor! ca taurii fiorosi! ca serpii! viperele! scorpiile si $roastele. Si foarte urata era vederea lor. (u darul lui +umnezeu! vamesii aceia n-au aflat nimic scris in catastifele lor si nici in mine! deci am trecut indata! nedand nimic. #lecand noi de acolo tot mai sus! am intre$at pe sfintii in eri care ma duceau: +omnii mei! ro u-va! spuneti-mi oare toti crestinii trec pe aici! prin vamile acestea, 6are nu este cu putinta vreunuia dintre ei sa treaca pe alta parte la cer! fara numai pe aici, =u este oare vreun mi*loc de a face calatoria aceasta fara intre$arile si frica ce intampinam noi cand trecem prin aceste infricosatoare vami, Sfintii in eri mi-au raspuns: =u este alta cale pentru sufletele crestinilor care se suie la ceruri. 'oti trec pe aici! dar nu toti sunt cercetati asa ca tine! fara numai cei ce sunt pacatosi ca tine! toti aceia care n-au facut desavarsit marturisirea pacatelor lor! ru-sinandu-se si tainuind inaintea duhovnicilor lor faptele lor de rusine si unele dintre pacatele lor. +aca crestinul isi marturiseste cu adevarat pacatele sale! faptele rele! ii pare rau! se caieste ca le-a facut! isi implineste canonul cuvenit si paraseste pacatele! facand roade vrednice de pocainta! apoi pacatele acelea le ster e nevazut dumnezeiasca milostivire. (and un suflet ca acela trece pe aici! intre$atorii din vamile vazduhului! deschizandu-si catastifele lor! nu afla scris nimic in ele asupra lui! nici nu-l pot supara! nici in rozi pe acel suflet7 ci el trece lin in sus! la ceruri! la Scaunul +umnezeirii! ca sa se inchine si sa fie rasplatit cu fericirea vesnica in cereasca imparatie. +eci si tu! de ai fi facut marturisire desavarsita de toate pacatele tale! si dupa dezle area duhovnicului ai fi facut pocainta adevarata din destul! nai fi suferit astfel de roaznice cercetari ca acestea la vamile vazduhului. +iavolii! dupa ce vad ca sufletului osarduitor! prin marturisirea adevarata! parasirea pacatelor! implinirea canonului si aducerea de roade de pocainta! i se ster pacatele din catastifele lor! il raz$oiesc din nou! mai roaznic decat inainte! pentru a-1 arunca in alte pacate si ca sa-l inscrie din nou in catastifele lor. (u adevarat! spovedania este izvor de mantuire pentru om) pe multe nenorociri si necazuri il scapa ea pe om! facan-du-1 sa treaca netinut de

vamesi si sa se inalte li$er la +umnezeu. 5ulti nu-si spun pacatele lor! unii crezand ca au destula vreme ca sa se pocaiasca si sa li se ierte reselile! iar altii rusinandu-se de fata duhovnicului! iar pentru aceasta vor fi cercetati cu asprime la trecerea prin vami. %ltii spun la un duhovnic unele pacate! iar la altul pe celelalte! insa si acestia isi vor afla pedeapsa si! necuratindu-se de pacatele lor! nu vor avea calea li$era! curata si cu inlesnire de trecut vamile. 'ie insa ti-a a*utat si aceea ca de mult ai parasit de a mai pacatui de moarte si cu fapte $une ai petrecut ceilalti ani ai vietii tale! si mai ales ru aciunile (uviosului #arinte /asile! caruia i-ai slu*it cu devotament. (Vama a saisprezecea) %ler and mai departe! am a*uns la vama desfranarii. %colo se cerceteaza tot felul de desfranare sau curvie! nalucirea pacatului curviei cu mintea sau za$ovirea andului in acel pacat! invoirea cu atin erile patimase si spurcate! caderile in desfranare! persoanele! vremea si locul unde s-a savarsit pacatul! visuri necurate! porniri si priviri cu and spurcat. Stapanul acelei vami sedea pe scaunul sau! im$racat cu o haina soioasa! rosie! stropita cu san e! murdara si foarte necurata. Si se falea! ca si cum ar fi fost im$racat stralucit cu o haina imparateasca. 5ultime de draci stateau acolo inaintea lui. %ceia vazandu-ma a*unsa acolo! s-au mirat mult cum de am a*uns pana la dansii. Si stateau uimiti! socotind cum de am putut trece prin atatea vami. %poi scotand lucrurile cele de desfranare ale mele! scrise in catastifele lor! ma invinuiau cu asprime! aratandu-mi persoanele cu care pacatuisem in tineretile mele! vremea cand resisem! ziua! noaptea si locul unde am facut pacatul acela cu cineva. Si n-aveam ce sa raspund! ca asa era! fara numai tremuram de frica si ma umpleam de rusine. Si nu numai cele adevarate mi le ziceau! ci si cu multe minciuni ma acuzau. %celea zicandu-le! se repezeau asupra mea cu hearele! sa ma rapeasca din mainile sfintilor in eri si sa ma arunce *os! in adanc. %tunci sfintii in eri! impotrivindu-se lor! ziceau: Sufletul acesta a parasit pacatul desfranarii de multi ani! si de atunci a petrecut in curatie si in infranare pustniceasca. +iavolii insa au stri at: Stim si noi ca de mult a parasit acest pacat! dar pacatele desfranarii le-a avut in ea! pentru ca nu s-a marturisit cu adevarat inaintea duhovnicului! nici n-a luat de la el cuvenitul canon! ca sa faca pocainta pana la ster erea lor. #entru aceasta lasati-ne-o noua si duceti-va fara ea7 ori rascumparati-o cu fapte $une. %cestea auzindu-le eu! m-am umplut de roaza si tremuram de frica. %tunci in erii lui +umnezeu dand in schim$ din lucrurile mele cele $une si mai ales din darurile (uviosului meu #arinte /asile! a$ia ne-am iz$avit de acea cumplita prime*die! si asa am plecat de acolo. (Vama a saptesprezecea) %m a*uns apoi la vama preacurviei. %colo se cerceteaza pacatele celor casatoriti! care nu-si pazesc credinta si le amantul facut la cununie! adica nu-si pazesc patul lor curat! ca si siluirile! a acelora care silesc femei ori fete sa se desfraneze cu ei. 'ot aici sunt cercetate si fetele $isericesti afierosite lui +umnezeu! care dupa ce si-au fa aduit fecioria ori curatia lor lui >ristos! n-au pazit-o de caderile in desfranare. =avalind dracii fiorosi ai acelei vami! mi-au cercetat lucrurile mele cu mare amanuntime si cu multa sar uinta. :a acea vama am va zut ca eram mult datoare. =ecuratele duhuri si nemilostivi cercetatori stiind ca mi-am inselat sotul le iuit! se repezeau la mine cu hearele! ca sa ma rapeasca din mainile in erilor si sa ma arunce in fundul iadului. -nsa in erii pricindu-se mult cu dracii acelei vami si adunand toate ostenelile si nevointele mele pe care le facusem in urma! aducandu-le la mi*loc a$ia de mau rascumparat! punand in cumpana si din darurile Sfantului /asile. Si asa cu reu scapand! luminandu-ma! ne-am dus si de acolo mai departe.

(Vama a optsprezecea) <rcand noi in z$or tot mai sus! ani a*uns la vama nele iuitelor impreunari $ar$atesti si femeiesti in afara firii! a sodomiilor. %colo se cerceteaza pacatele acestea nefiresti si altele si mai necurate! facute in ascuns! de care rusine este a le si pomeni. Stapanul dracesc al acelei vami era foarte fioros! cu o fata marsava si mai uracios decat toti dracii vamilor prin care trecusem. -n *urul lui era multa putoare nesuferita. %cesta poruncea unei multimi de draci foarte uraciosi si ei! sluti si fiorosi! sal$atici si rai! aprinsi de manie si cumplita iutime. %ceia iesind inaintea noastra! indata ne-au impresurat si m-au cercetat. %cei vamesi uraciosi! fiindca cu darul lui +umnezeu n-au putut afla dintr-acestea in mine! ramanand deserti! au ramas de rusine. =oi! $ucurandu-ne! am plecat de acolo man aiati! caci ne-am iz$avit de spurcaciunea! rautatea si puterea lor. 5er and mai inainte! sfintii in eri mi-au zis: %i vazut! 'eodoro! infricosatele vami ale vazduhului, Sa stii ca mai nici un suflet nu le trece fara suparare! deoarece toata lumea zace in rautatea smintelilor si mai toti oamenii sunt iu$itori de desfatari si de desfranare. %$ia daca putini se feresc de necuratiile desfranarii si-si omoara poftele trupesti. #utini sunt aceia care trec vamile acestea cu li$ertate. (ei mai multi! venind pana aici cad si pier pentru ca acesti cumpliti cercetatori ai faptelor desfranarii rapesc sufletele lor si le tra la iad! muncindu-le. Si se laudau stapanii de la vamile desfranarilor zicand ca ei sin uri! mai mult decat toti ceilalti de la toate vamile! umplu muncile din temnitele iadului cu sufletele pacatosite. 5ultumeste! 'eodoro! lui +umnezeu ca te-ai invrednicit a trece peste acele aspre cercetari! cu ru aciunile (uviosului /asile! parintele tau duhovnicesc. +e acum nu vei mai vedea nici o reutate sau frica. (Vama a nouasprezecea) %m a*uns apoi la vama ereziilor! a mincinoaselor cu etari asupra adevaratei reli ii ortodoxe! a lepadarii de dreapta credinta ortodoxa! a hulirilor si $lasfemiilor. %colo se intrea$a andurile necuvenite si socotinta stram$a fata de dreapta credinta crestineasca! departarile de dreptcredincioasa marturisire a adevaratei credinte! neindeplinirea fa aduintelor si indatoririlor crestinesti! indoirea in credinta! hulele asupra sfinteniei si altele asemenea acestora. %cea vama am trecut-o fara de cercetare! pentru ca in viata avand si pazind dreapta credinta! nu m-am aflat vinovata. Si asa de acolo am mers inainte! apropiindu-ne de portile cerului. (Vama a douazecea) %ler and cu repeziciune pe calea vazduhului! am a*uns la vama nemilostivirii! cruzimii si invartosarii inimii. -ntre$atorii vamii aceleia erau amarnic de cruzi si stapanul lor dracesc era fioros! sufland cu nemilostivire si mare iutime! asemenea flacarilor iadului. %cest stapan se mai arata si foarte uscat si sleit! ca de o lun a si mare $oala! plan andu-se sin ur de rautatea lui si emand ca un $olnav. (hiar de s-ar afla cineva savarsitor a multe nevointe! de multe postiri si ru aciuni! de si-ar pazi chiar si fecioria ori curatia! de si-ar fi infranat trupul sau si-ar fi omorat poftele cele rele dintrinsul! dar daca a fost neindurat si nemilostiv! inchizandu-si inima sa fata de aproapele sau aflat in felurite suferinte! acela! de la acea vama! cade *os in adancul iadului! unde este inchis si in veci nu afla mila. =oi insa! cu a*utorul si darul lui +umnezeu! am trecut si acea vama fara prime*die! a*utandu-ne pretutindeni ru aciunile (uviosului #arinte /asile. -z$avindu-ma eu de acele infricosate vami ale vazduhului! cu inima $una! cu $ucurie si saltari duhovnicesti ne-am suit pe calea aceea tot mai sus! deasupra tuturor acelor vami! a*un and la portile cerului! cu milostivirea lui +umnezeu! (are a a*utat sufletul meu de a trecut slo$od prin cumplitele prime*dii si s-a eli$erat de amarii! fiorosii si prea intunecatii demoni de la acele vami&.

FFF -nvatatura despre vami o aflam nu doar in @asaritul crestin! ci si la #arinti latini din vechime! infatisata insa cu mai multa discretie . %sa cum am vazut! Sfantul 9ri orie cel 5are vor$este despre duhurile rele care vin sa cerceteze sufletul iesit din trup. Sfantul ;onifaciu! apostolul ermanilor 2sec. al /----lea4! relateaza intr-una din scrisorile sale istorisirea unui monah din manastirea GenlocH! care! murind! mai apoi a inviat. -ar acesta a spus ca! &iesind din trup! indata a fost rapit in vazduh de in eri stralucind de lumina! la care era cu neputinta sa privesti. Si a fost dus intr-un loc in care era adunata mare multime de suflete 0...1 Si mai era acolo multime de duhuri rele si slavita ceata a stapaniilor in eresti. -ar duhurile cele rele si sfintii in eri se sfadeau pentru sufletele acelea! si dracii le puneau in carca povara pacatelor! iar in erii se sileau s-o usureze! aducand cuvant de indreptatire. Si i s-au aratat lui toate pacatele sale din tinerete! nemarturisite din uitare ori nestiinta7 si toate-i stri au impotriva! osandindu-l cu putere pentru cele savarsite in vremea vietii! nemarturisite si nespalate prin cainta. Si cu las infricosator il invinuia fiecare dintre ele. Si intr-acelasi chip duhurile cele rele tinandu-le isonul il osandeau! adeverind cele spuse si aratand in care loc si in care ceas facuse pacate! aducand si marturii pentru ele. Si asa! stand de fata toate acele pacate! acesti vechi vra*masi l-au vadit de vinovat si ro$ al lor. -nsa! povestea el! putinele si maruntele fapte $une! facute in chip nevrednic si nedesavarsit! mi-au sarit in a*utor. Si mult ma aparau si ma intareau si duhurile cele in eresti! peste masura de iu$itoare! care stateau de fata7 si am vazut cu uimire cum faptele mele cele $une se aratau a fi mari si minunate! ca unele savarsite prin darul lui +umnezeu! iar nu prin puterile mele cele sla$e& . %pusul insa pare sa fi uitat aceasta invatatura despre vamile ceresti! pe care! in schim$! o aflam la multi autori ortodocsi din vremea noastra! si nu dintre cei neinsemnati. :ucrul acesta da marturie de pastrarea in sanul ;isericii 6rtodoxe a unei foarte vechi traditii. :a finele veacului al ?-l?-lea! Sfantul - natie ;riancianinov! in (uvant despre moarte! spune simplu si concis: &#entru tra erea la raspundere a sufletelor ce stra$at vazduhul! puterile intunericului au asezat in calea lor o seama de scaune de *udecata si stra*i! randuite in chip vrednic de mirare. -n tot vazduhul! de la pamant pana la cer! se atin le iunile de paznici ale duhurilor cele cazute. Si fiecare dintre ele cerceteaza sufletul a*uns inaintea lor pentru acel soi de pacat care le priveste. %ceste stra*i dracesti si scaune de *udecata din vazduh! #arintii le numesc vami! iar pe duhurile care slu*esc acolo! vamesi&. -n scrierea sa! Sfantul - natie a adunat un mare numar de marturii scripturistice! patristice! a hio rafice si litur ice referitoare la acest su$iect. in aceeasi vreme! Sfantul 'eofan Eavoratul vor$este si el despre aceste vami. %stfel! talcuind versetul B0 al psalmului 11B: &Sa fie inima mea fara prihana intru indreptarile 'ale! ca sa nu ma rusinez&! el spune: &#rorocul nu ne spune cum si unde nu tre$uie sa ne rusinam. 5ai intai! insa! dea +omnul sa n-avem parte de rusine in ostenelile raz$oiului launtric. -ar apoi! sa nu fim dati de rusine in ceasul mortii si la trecerea prin vamile din vazduh. &-nteleptilor& acestui veac vamile pot sa le para o simpla poveste! dar in ceasul mortii nu vor putea nicicum sa le ocoleasca. Si ce cauta acesti &vamesi& in sufletele care au iesit din trup si se inalta la cer daca nu cele ce sunt ale lor, Si ce este al lor! daca nu patimile. %sadar! in cel a carui inima este curata si neatinsa de patimi! nu vor afla nimic pentru care-l sa-l invinuiasca. +impotriva! asupra celui intinat de pacate! ca un traznet vor cadea

0...1 (ata vreme sufletul mai are o cat de mica impatimire! nu va scapa de rusine la trecerea prin vami. -ar rusine aici inseamna aruncarea sufletului in iad. -ar rusinea de pe urma va fi la .udecata de apoi! cand vom sta inaintea fetei (elui care pe toate le vede si le cunoaste&. %rhimandritul %ntonie! in aceeasi epoca! vor$este si el de cercetarea in vami a sufletului ce se ridica la cer insotit de in eri. Si spune ca este oprit de duhurile cele rele ca sa dea seama de pacatele sale7 dar! dupa cum zic #arintii! nu tot sufletul este cercetat si oprit: cele sfinte si cu totul curate urca neimpiedicate in sanul lui %vraam. Sfantul 5acarie al 5oscovei! prezentand aceasta invatatura in $ine cunoscuta sa 'eolo ie do matica ortodoxa! incheie astfel: &#rezenta neintrerupta! statornica si de o$ste a invataturii despre vami in ;iserica! mai cu seama la dascalii veacului al -/-lea! dovedeste fara putinta de ta ada ca ea le-a fost predata de invatatorii din veacurile dinainte si isi are temeiul in traditia apostolica& . "ste recunoscuta de #arintele Ser hie ;ul aHov si mentionata in lucrarea sa inchinata 6rtodoxiei! iar #arintele -ustin #opovici! renumitul monah sar$ al vremurilor noastre! o preia si o prezinta in scrierea sa +o matica ;isericii 6rtodoxe. &@eferitor la acest su$iect - spune el - putem afla numeroase marturii in Sfanta 'raditie.& 6 intalnim si la multi alti autori ortodocsi contemporani! de diferite nationalitati! care au scris despre moarte din perspectiva traditiei ortodoxe. -n slu*$ele ;isericii 6rtodoxe este prezenta de asemenea invatatura despre vami. +e pilda! in 6ctoih aflam astfel de ru aciuni: &-n ceasul cel infricosator al mortii! sa ma iz$avesti de diavolii cei ce ma invinovatesc si de osandirea cea infricosatoare&7 &(and va fi sa se desparta sufletul meu cu sila de madularele trupului! atunci! dumnezeiasca 5ireasa! stai lan a mine si risipeste urzelile vra*masilor celor netrupesti7 zdro$este falcile celor care cauta sa ma in hita fara mila! ca sa trec neoprit de capeteniile intunericului care stau in vazduh&7 &-z$aveste-ne pe noi! 8ecioara preamilostiva! ca o $una! si ne smul e de la diavoli si de la darea de seama cea infricosatoare! in ceasul incercarii! ca sa nu fim rusinati noi! ro$ii tai&7 &Sa nu ma lepezi de la fata ta 0...1! ca vicleanul se sar uieste cu viclesu sa ma prinda 0...1! dar tu pazeste-ma cu totul neatins de vatamarea lui&. #utem cita! de asemenea! ru aciunea Sfantului "ustratie de la 5iezonoptica din sam$ete: &Si acum! Stapane! sa ma acopere pe mine mana 'a si sa vina peste mine mila 'a! ca s-a tul$urat sufletul meu si dureros ii este sa iasa din acest ticalos si spurcat trup al meu. (a nu candva vicleanul sfat al celui potrivnic sa-l intampine si sa-l impiedice intru intuneric! pentru pacatele cele facute de mine cu nestiinta si cu stiinta in aceasta viata. 5ilostiv fii mie! Stapane! si sa nu vada sufletul meu intunecatul chip al viclenilor diavoli! ci sa-l ia in erii 'ai cei straluciti si luminati. +a slava numelui 'au celui sfant si cu puterea 'a ma ridica la dumnezeiasca 'a *udecata. (and ma vei *udeca! sa nu ma apuce pe mine mana stapanitorului lumii acesteia! ca sa ma arunce pe mine! pacatosul! in adancul iadului7 ci stai lan a mine si-mi fii mantuitor si spri*initor. 5iluieste! +oamne! sufletul meu cel intinat cu patimile vietii acesteia si curat pe el prin pocainta si marturisire il primeste! ca $inecuvantat esti in vecii vecilor. %min&. 6 referire la vamile vazduhului aflam si in (anonul de ru aciune catre in erul pazitor. &+e-a dreapta sufletului meu celui ticalos sa te vad stand! luminat si $land! pe tine! a*utatorul si folositor meu! cand va iesi din mine cu anevoie sufletul meu! si iz onind pe amarii vra*masi care cauta sa ma apuce 0...1 ci te ro ! pazitorul meu! fii mie a*utator si aparator ne$iruit cand voi trece vamile *udecatii&.

5ulte alte texte litur ice contin asemenea referiri! ca! de pilda! aceste stihirile =ascatoarei de la #raznicul aducerii moastelor Sfantului -oan 9ura de %ur&. Sa ne aducem aminte si de aceste ru aciuni din (anonul de ru aciune catre 5aica +omnului mai inainte de ceasul mortii! care se rosteste la capataiul celui aflat pe patul de moarte: &/azand ca ceasul meu se apropie si sufletul meu se va desparti de imputitul meu trup si voi mer e ol! parasit de toti! prin mi*locul ostilor cumplitilor draci si voi fi oprit la vamile lor si nu va fi nimenea sa-mi a*ute. #reasfanta Stapana mea! 5arie! 5aica lui +umnezeu! mai inainte de acel ceas cu smerenie cad si cu umilinta te ro pe tine! cand vei vede sfarsitul meu! ra$este-te de vino in a*utorul meu si nu ma lasa pe mine! nu ma da pe mine! nici te departa de mine! intru inspaimantatorul ceas al iesirii mele! iz$avinduma de cumplitii draci si de vederea lor intunecata&7 &cand vei vedea sfarsitul meu! ra$este curand si vino spre a*utorul meu si nu ma lasa pe mine! nici te departa de mine in inspaimantatorul ceas al iesirii mele! iz$avindu-ma de cumplitii draci si acope-rinduma de roaznica lor vedere cea intunecata si petre -candu-ma prin vazduhul cel cu vami cumplite&7 &%propiindu-se ceasul sfarsitului meu! nu stiu ce voi face 0...1. +e voi cauta spre vazduh! vad pe vra*masii vazduhului laturi atindu-mi mie 0...1. 9ra$este! Stapana! de vino intru a*utorul meu si nu ma lasa pe mine 0...1 5arie! prea-dulce! nade*dea mantuirii mele)&7 &(and vei vedea sfarsitul meu! ra$este si vino in a*utorul meu si nu ma lasa pe mine! nici te departa de mine in inspaimantatorul ceas al iesirii mele! iz$avinduma de cumplitii draci si acoperandu-ma de intunecata si roaznica lor vedere! iz$avinduma din toate vamile lor&. -nvatatura despre vamile vazduhului a iscat recent unele critici! care insa sunt limitate si nefondate! pentru ca! dupa cum am vazut! ea este a$undent atestata! de la inceputurile crestinismului pana in zilele noastre! intr-o mare varietate de texte patristice! a hio rafice si litur ice. (riticile acestea sunt totusi semnale de alarma cat priveste ratacirile la care se poate a*un e in intele erea si folosirea acestei invataturi si de aceea ne simtim datori sa facem unele precizari. 5ai intai! aceasta invatatura nu constituie un articol de credinta si n-a facut niciodata o$iectul unei definitii do matice din partea ;isericii. "a este mai curand o teolo umena. +e aceea! credinciosul poate fara nici o prime*die pentru sufletul sau sa nu tina seama de ea! staruind cu smerenie in andul ca viata de dincolo ramane o taina pentru pamanteni. #oate tot asa de $ine sa treaca peste tot ce se petrece in rastimpul dintre clipa mortii si ceasul cand va sta inaintea lui >ristos! la *udecata de apoi. #entru ca ;iserica nu are in aceasta privinta o sin ura traditie! ci mai multe traditii! diferite! dar nu ireconcilia$ile! ce pot fi acceptate atata vreme cat nu se impotrivesc invataturilor definite do matic! referitoare la viata sufletului dupa moarte. %poi! dupa cum au aratat de altfel si cei care o socotesc vrednica de crezare! invatatura despre vamile vazduhului nu tre$uie socotita litera de "van helie si primita ca atare! ci cu etata duhovniceste. Sfantul 'eofan Eavoratul spune ca ea infatiseaza fara indoiala lucruri care se petrec cu adevarat! dar nu exact asa cum sunt istorisite7 pentru ca sunt tainice! duhovnicesti si reu de patruns! sunt prezentate pe intelesul omului ce traieste in trup! intr-o forma materiala! insa pur sim$olica. Se poate vedea usor ca in aceste istorisiri numarul si felul vamilor din vazduh! ca si pacatele cercetate la fiecare din ele nu sunt intotdeauna aceleasi7 in ele se o lindeste de fapt starea launtrica! experienta si cadrul de referinta! proprii fiecarui autor. +e aceea! citindu-le! tre$uie sa trecem dincolo de amanunte! tintind la sim$olismul si mai cu seama la intelesul lor duhovnicesc. :ucrul

acesta ni-l spune "piscopul 5acarie al 5oscovei! scriind ca &nu tre$uie sa ne inchipuim vamile vazduhului in mod rosolan! material! ci! pe cat este cu putinta! sa cu etam la ele duhovniceste si! nestaruind asupra amanuntelor! diferite de la un autor la altul si de la istorisire la istorisire! sa cautam intelesul lor profund&. -n esenta! invatatura despre vamile si vamesii din vazduh arata ca dupa moarte fiecare om va sa dea socoteala cu de-amanuntul de toate pacatele savarsite in viata sa si de toate patimile ce s-au incui$at in el! nespalate prin cainta7 si mai inainte de a sta inaintea lui >ristos! la .udecata de apoi! va fi cercetat in fata duhurilor rele si a in erilor7 si unii ii vor fi parasi! iar ceilalti! spri*initori si aparatori. %stfel! invatatura despre vamile din vazduh are un indoit rost peda o ic: primul! de a-l face pe om sa intelea a ca orice fapta a sa are pret si insemnatate nu doar in aceasta viata pamanteasca! ci si in viata de dincolo7 iar al doilea! de a-l indemna la pocainta. " semnificativ faptul ca unii duhovnici isi sfatuiesc fiii duhovnicesti sa citeasca istoria Sfintei 'eodora mai inainte de spovedanie! pentru ca acolo sunt infatisate cu deamanuntul pacatele si patimile de care $oleste omul. %ceasta invatatura nu tre$uie confundata! asa cum s-a intamplat uneori! cu invatatura catolica despre #ur atoriu7 trecerea prin vami nu inseamna nicidecum o curatire treptata a sufletului prin chinuri. -n istoria Sfintei 'eodora adeseori vamile sunt numite! e drept! &cazne si chinuri&! insa numai din pricina ca $ietul suflet e hartuit de diavoli. 'ot asa! ea nu tre$uie confundata cu invatatura latina despre meritele prisositoare prin care omul poate do$andi raiul! platindu-si cu ele intrarea acolo. " drept ca in toate istorisirile se vor$este despre marele folos pe care-l are omul din virtutile sale. -nsa nu ele sin ure il scapa din mana puterilor vra*mase din vazduh care incearca sa-l opreasca din inaltarea sa la cer7 ci! pe lan a ele! nu se poate lipsi de mila! harul si a*utorul lui >ristos. :a aceasta andindu-se! Sfantul Simeon =oul 'eolo spune intr-unui din imnele sale: &(hiar daca-mi oferi toate si ma umpli de toate $unatatile! +umnezeul meu! nimic din toate acestea nu-mi este de nici un folos! daca nu-mi vei da sa trec fara a fi rusinat prin portile mortii. +aca atunci cand va veni stapanul intunericului nu va vedea slava 'a fiind impreuna cu mine Si nu va fi rusinat cu totul el! intunecatul! si ars de lumina 'a neapropiata! si daca toate puterile potrivnice nu s-ar intoarce inapoi impreuna cu el vazand semnul pecetii 'ale 0...1! care va fi atunci folosul celor ce se fac acum intru mine,& 6 invatatura asemanatoare aflam si la Sfantul -sihie Sinaitul: &(and sufletul va fi z$urat prin moarte in vazduh! avand in portile cerului pe >ristos cu sine si pentru sine! nu se va teme nici acolo de vra*masii sai! ci va rai catre ei din porti cu indraznire! ca si acum&. +e aceea! ;iserica! in slu*$ele de la inmormantare! ca si in cele de la parastase! mai cu seama intr-a treia zi! il roa a iar si iar pe >ristos sa-l salasluiasca pe cel adormit in &loc de odihna&! adica sa $inecalatoreasca cu a*utorul si harul Sau. #rin urmare! sa nu credem cumva ca dupa moarte sufletul intra su$ stapanirea diavolilor. +e altfel! multe dintre istorisirile de mai sus arata limpede ca diavolii n-au nici o putere asupra dreptilor! iar pacatosii cad in mana lor ca unii care s-au dedat de $una voie lucrarii lor dracesti - do$andind astfel reaua inrudire cu ei - si nu s-au cait pentru faptele lor rele. 'oate aceste istorisiri sunt fara nici o indoiala ziditoare de suflet7 ele il invata pe crestin ca va da seama de toate faptele sale! $une ori rele! si ca orice lucru faptuit pe pamant ii hotaraste viata in vesnicie. (el ce stie ca e pedeapsa pentru pacate si ca de cele

pe care le-a iu$it aici! de acelea va avea parte dincolo! se va in ri*i de felul vietuirii sale. Si scurt vor$ind! din ele se vede ca omul cule e roadele faptelor sale nu doar aici! pe pamant! ci si pe lumea cealalta. 'oate nu ostenesc sa arate insemnatatea pocaintei! care-l intoarce pe om de la rautatile si patimile sale si-l spala de ele. @amane nerostit adevarul ca >ristos are puterea sa stear a tot pacatul celui ce se caieste fie chiar si in ceasul din urma! dupa cum l-a iertat pe talharul cel credincios! pe cruce 2:e. 3A! I0-IA4. (u adevarat cainta de-o clipa poate ster e reselile de-o viata! dar lucrul acesta nu-l indreptateste pe om sa traiasca fara ri*a! nada*duind ne$uneste ca >ristos il va ierta in ceasul mortii. invatatura despre vami ne indeamna o data mai mult sa ne atim din vreme pentru *udecata ce va sa fie si pentru viata de dincolo de moarte! sa ne curatim prin nevointele ascezei - caci ostenelile de aici se vand cu pret vesnic -! sa ne raz$oim cu patimile! straduindu-ne sa le starpim deplin cu a*utorul harului! sa ne caim pentru relele ce am facut! ca sa stam drepti si curati inaintea lui +umnezeu! iar /ra*masul sa nu afle nimic al sau in noi. (el ce s-a facut asemenea lui >ristos si s-a unit cu "l poate spune ca +omnul: &/ine stapanitorul acestei lumi si el nu are nimic in 5ine& 2-n 1I!A04. %uzind indemnul %postolului #avel: &im$racati-va cu toata armatura lui +umnezeu! ca sa puteti sta impotriva uneltirilor diavolului. (aci lupta noastra nu este impotriva trupului si a san elui! ci impotriva domniilor! impotriva stapaniilor! impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac! impotriva duhurilor rautatii! raspandite in vazduhuri. #entru aceea! luati toata armatura lui +umnezeu! ca sa puteti sta impotriva in ziua cea rea si! toate $iruindu-le! sa ramaneti in picioare& 2"fes. 6! 11-1A4! sa ne andim ca nu doar in lupta duhovniceasca de aici avem nevoie de o asemenea intrarmare! ci si in vremea cand sufletul nostru va sa intalneasca dupa moarte acesti cruzi parasi . Sfantul -oan 9ura de %ur spune la fel: &+e multe ru aciuni si de mult a*utor! de multe fapte $une si de multa mi*locire a sfintilor in eri are nevoie sufletul in vremea suirii sale la cer. (aci daca avand a calatori intr-o tara straina ori in vreun loc in care nam mai fost avem tre$uinta de om care sa ne calauzeasca! cu atat mai vartos avem nevoie de calauze si de a*utor ca sa trecem nevatamati printre domniile si puterile nevazute si stapanitorii acestei lumi ce ne vor intampina in vazduh! ca niste pri onitori! parasi si vamesi&. -storisirea Sfintei 'eodora arata cat de folositoare sunt mi*locirile si ru aciunile sfintilor - inchipuite aici prin saculetul cu daruri primit de la Sfantul #arinte /asile pentru trecerea neimpiedicata prin vamile din vazduh. 5ai intai de toate insa! pe >ristos sa-: ru am neincetat si :ui sa-- cerem sa ne calauzeasca si in aceasta scurta viata pamanteasca! si in cea ce va sa fie si care nu va avea sfarsit! asa cum ne indeamna Sfantul -sihie Sinaitul: &Sa nu sla$easca sufletul pana la iesirea lui sa stri e catre +omnul -isus >ristos! 8iul lui +umnezeu! ziua si noaptea. Si "l va face iz$avirea lui de ra$a! dupa fa aduinta Sa nemincinoasa! pe care a rostit-o vor$ind despre *udecatorul nedrept 2:e. 1B! B4! si in viata de acum si dupa iesirea sufletului din trup&. Jean-Claude Larchet

SUFLETUL DU ! "#!$TE -eromonah S"@%8-5 @6S" C! %T#LUL V% /amile vazduhului :6(<: in care salasluiesc dracii in aceasta lume cazuta! si locul in care sufletele de curand plecate ale oamenilor ii intalnesc pe acestia! este aerul. "piscopul - natie descrie acest loc! care tre$uie lamurit limpede! pentru a se intele e corect experientele care au loc &dupa moarte& in zilele noastre. &(uvantul lui +umnezeu! impreuna lucrator cu +uhul! ne descopera prin vasele Sale cele alese! ca locul dintre cer si pamant! intrea a intindere azurie a vazduhului! care ni se face noua vazuta su$ ceruri! slu*este drept salas pentru in erii cazuti! care au fost iz oniti din cer...Sf. %postol #avel ii numeste pe in erii cei cazuti duhurile rautatii! care sunt in vazduhuri 2"feseni 6! 134! si pe capetenia lor o numeste stapanitorul puterii vazduhului 2"feseni 3! 34. -n erii cazuti sunt raspanditi in multime mare in vazduhul pe care il vedem deasupra noastra. "i tul$ura pururea toate lumea si pe fiecare om in parte. #entru fiecare fapta rea! ori ucidere! ei s-au facut atatatori si impreuna lucratori cu faptasul. "i ii apleaca pe oameni spre pacat! si ii invata cum sa-l savarseasca in toate chipurile cu putinta. Sf. %postol #etru zice: #otrivnicul vostru! diavolul! um$la! racnind ca un leu! cautand pe cine sa in hita 2- #etru 5! B4! atat in timpul vietii noastre pamantesti! cat si dupa iesirea sufletului din trup. (and sufletul unui crestin lasa salasul sau pamantesc! si porneste urcusul prin vazduh! catre salasul lui din cer! dracii il opresc! ostenindu-se sa afle in acela vreo asemuire de vreun chip cu ei! cu pacosenia lor! cu caderea lor! si sa-l tra a in *os catre iad! care este atit diavolului si in erilor lui 25at. 35! I14. "i lucreaza in chipul acesta prin dreptul pe care l-au do$andit& 2"piscopul - natie! 6pere complete! vol. ---! pa . 1A3-1AA4. +upa caderea lui %dam! continua episcopul - natie! cand raiul a fost inchis pentru om si un heruvim cu sa$ie de foc a fost pus sa-l pazeasca 28acerea A! 3I4! mai-marele in erilor cazuti! satana! dimpreuna cu hoardele de duhuri stapanite de el! &s-a salasluit in locul dintre pamant si rai! si din ceasul acela si pana la *ertfa mantuitoare si moartea de viata datatoare a lui >ristos! acela nu a in aduit nici macar unui sin ur suflet! dupa iesirea lui din trup! sa treaca pe calea aceea. #ortile raiului au fost inchise oamenilor. %tat cei drepti cat si cei pacatosi co$orau in iad 2dupa moarte4. #ortile vesniciei si calea de netrecut erau deschise 2numai4 pentru +omnul nostru -isus >ristos& 2pa . 1AI-1A54. +upa rascumpararea noastra de catre -isus >ristos! &toti cei care :-au pri onit pe fata pe 5antuitorul au primit mostenirea lui satan: dupa iesirea din trup! sufletele lor co$oara drept in iad. -ar crestinii care sunt aplecati spre pacat sunt la fel de nevrednici ca sa fie ridicati de la viata pamanteasca la slavita vesnicie. +reptatea cere ca aceste aplecari spre pacat! aceste vinderi ale 5antuitorului sa fie cantarite. Sunt de tre$uinta dreapta socoteala si dreapta *udecata pentru cunoasterea masurii aplecarii spre pacat a sufletului crestinului! pentru a hotari ce covarseste in el -viata vesnica ori moartea vesnica. +reapta *udecata a lui +umnezeu asteapta sufletul fiecarui crestin dupa iesirea lui din trup! dupa cum a spus Sf. %postol #avel: Si precum este randuit oamenilor! o datasamoara! iar dupaaceea safie *udecata 2"vrei C! 374. #entru cercetarea sufletelor care stra$at vazduhul! puterile intunericului au statornicit locuri anume de *udecata si pazitori intr-o aleasa randuiala. -n salasurile de su$ rai! de la pamant pana la cer! stau pururea de paza le iuni de duhuri cazute. 8iecare salas

avand cunoscatori ai vreunui oarecare chip al pacatului! cauta cu multa ri*a pacatul acela in sufletul care a*un e in acel loc. Stra*ile dracilor vazduhului si salasurile de *udecata sunt numite in scrierile patristice vami! iar duhurile care slu*esc in acelea sunt numiti vamesi& 2vol. ---! pa 1A64. 1. (um sa intele em vamile #oate ca nici un chip al eshatolo iei ortodoxe nu a fost atat de resit inteles ca acest fenomen al vamilor vazduhului. 5ulti a$solventi ai seminariilor ortodoxe moderne de astazi sunt aplecati sa i nore aceasta realitate! ca pe vreo &adau ire mai tarzie& la invatatura ortodoxa! sau ca pe vreun taram &inchipuit&! fara temelie in textele scripturistice! ori patristice! ori in realitatea duhovniceasca. %stfel de studenti sunt victimele unei educatii rationaliste! careia ii lipseste intele erea su$tilitatilor despre lumea de dincolo! descrise adesea in scrierile scripturistice si patristice. -ntarirea prea rationalista a intelesului &nea$atut& al textelor si socotirea &realista&! sau in sens lumesc! a intamplarilor infatisate in Scriptura si in /ietile sfintilor au dus la amestecarea si chiar la pierderea completa a intelesurilor si a experientelor duhovnicesti care sunt adesea de cea mai mare insemnatate in izvoarele ortodoxe. +e aceea! episcopul - natie care! pe de o parte a fost un intelectual modern &de mare su$tirime&! iar pe de alta parte un fiu simplu si adevarat al ;isericii -poate slu*i cu dreptate ca punte pe care intelectualii ortodocsi de astazi si-ar putea afla calea inapoi! catre adevarata predanie a ortodoxiei. -nainte de a continua prezentarea invataturii episcopului - natie! sa luam aminte la atentionarile a doi cu etatori ortodocsi! unul modern iar altul din vechime! pentru cei care pornesc la cercetarea adevarului lumii celeilalte. -n sec. al ?-?-lea! 5itropolitul 5acarie al 5oscovei! in cuvantul sau despre starea sufletelor dupa moarte! scrie: &'re$uie sa luam aminte ca! asa cum in eneral in infatisarea lucrurilor lumii spirituale! pentru noi cei care suntem im$racati in trup! sunt de neocolit unele caracteristici care sunt mai mult sau mai putin antropomorfice si le ate de simturi -tot asa! in chip deose$it! aceste insusiri sunt aplica$ile si in invatatura despre vamile prin care trece sufletul omului dupa iesirea din trup. Si de aceea omul tre$uie sa-si aduca aminte cu hotarare ce l-a invatat in erul pe Sf. 5acarie al %lexandriei! cand acesta incepuse sa-i povesteasca despre vami: &Socoteste lucrurile pamantesti de aici ca pe cea mai imputinata aratare a lucrurilor celor ceresti.& =u tre$uie sa intele em vamile in vreun chip material! ori sa le cunoastem prin simturi! ci -pe cat ne sta noua in putinta -in sens duhovnicesc si fara amanunte care! la feluriti autori si la felurite relatari ale ;isericii insasi! sunt infatisate in chipuri diferite! desi intelesul vamilor este neschim$at! in esenta ei.& <nele exemple cu astfel de amanunte care nu tre$uie socotite in chip &material si prin simturi&! sunt date de catre Sf. 9ri orie +ialo ul in cartea a patra a +ialo urilor sale care! infatiseaza mai ales pro$lema vietii dupa moarte. %stfel! istorisind vedenia de dupa moarte a unui oarecare @eparatus! care a vazut un preot pacatos ce ardea in varful unui ru urias! Sf. 9ri orie spune: &@u ul de lemn pe care l-a vazut @eparatus nu inseamna ca lemnul arde in iad. %sta s-a intamplat! mai de ra$a! ca sa-i arate aceluia chipul viu al flacarilor iadului! astfel incat! povestind oamenilor! sa capete frica de focul cel vesnic prin asemanarea cu focul cel material cunoscut de ei& 2+ialo uri! -/! A3! pa . 33C-3A04. Si iarasi! dupa ce Sf. 9ri orie povesteste cum un om a fost trimis inapoi dupa moarte din pricina unei & reseli& -altcineva cu acelasi nume fiind de fapt cel care fusese

chemat din viata 2asemenea cazuri sunt cunoscute si in experientele de &dupa moarte& de astazi4 -adau a Sf. 9ri orie! &6ricand se intampla aceasta! dreapta socotinta va arata ca nu a fost o reseala! ci o atentionare. -n marea Sa milostivire! ;unul +umnezeu in aduie unor suflete sa se intoarca in trupurile lor indata dupa moarte! astfel incat privelistea iadului sa-i invete in cele din urma sa se infricoseze de pedepsele vesnice. =umai cuvintele sin ure nu i-ar putea face sa creada in ele& 2+ialo uri! -/! A7! pa . 3A74. Si cand cineva a vazut salasuri de aur in rai! in vedenii care au avut loc dupa moarte! Sf. 9ri orie spune: &+e $una seama! nici un om cu $un simt nu va socoti aceasta vor$ire in mod literal ... -ntrucat rasplata slavei vesnice se casti a prin milostenii! se pare ca este cu putinta zidirea unui salas vesnic din aur& 2+ialo uri! -/! A7! pa . 3I14. 5ai tarziu vom spune mai multe despre deose$irea dintre vedeniile din alta lume si experientele adevarate &din afara trupului& 2experientele vamilor si multe dintre experientele de &dupa moarte& de astazi tin de cele adevarate! in chip limpede47 dar pentru noi este destul acum sa socotim cu luare aminte si cu dreapta *udecata toate experientele din lumea cealalta. =ici un om adancit in invatatura ortodoxa nu ar spune ca vamile nu sunt &adevarate&! ca nu sunt traite cu adevarat de suflet dupa moarte. +ar tre$uie sa nu uitam ca aceste experiente nu au loc in lumea materiala invartosata in care traim noi. (u toate ca exista cu adevarat! atat timpul cat si spatiul! sunt foarte deose$ite de intele erile noastre pamantesti despre timp si spatiu. #ovestirile acestor experiente in lim$a* pamantesc nu pot exprima intru totul realitatea de dincolo. 6ricine citeste in chip o$isnuit literatura ortodoxa! care infatiseaza cele ce se afla dupa moarte! va cunoaste cum sa socoteasca cu dreptate cele duhovnicesti aratate acolo si amanuntele intamplatoare care se pot spune uneori in lim$a* sim$olic ori ima inar. %stfel! de $una seama! nu se afla &case& ori &casute& in aer! unde sa se plateasca &vama&! sau unde se afla &zapisuri& si liste cu toate pacatele! ori &cantare& pentru masurarea faptelor celor $une! si nici &aur& cu care sa se plateasca &datoriile& -in toate aceste impre*urari! tre$uie sa intele em cu dreptate ca aceste privelisti sunt folosite ca mi*loace vii si pilduitoare pentru a arata cele ce tre$uie sa ra$de sufletul in ceasul acela 2al mortii n. t.4. +aca sufletul vede cu adevarat aceste privelisti in ceasul acela! din pricina o$iceiului dintru toata lun imea zilelor lui de a cunoaste adevarul duhovnicesc numai prin chipuri materiale! sau mai tarziu isi poate aduce aminte de intamplare numai cu a*utorul acestor privelisti! sau ii este de-a dreptul cu neputinta sa spuna in vreun alt chip despre cele ce s-au intamplat -toata aceasta pro$lema este de mai mica insemnatate! pe care nu au socotit-o de pret cei ce au scris despre aceste experiente: nici Sfintii #arinti! si nici cei ce au scris /ietile sfintilor. "xistacu adevarat o cercetare facuta de catre draci! care se arata cu chip de om! dar foarte infricosator! care ii osandesc pentru pacate pe cei de curand plecati si cauta numaidecat sa puna stapanire pe trupul nematerial al sufletului! care este apucat cu hotarare de catre in eri. 'oate acestea se petrec in vazduh! deasupra noastra si pot fi vazute de aceia ai caror ochi sunt deschisi spre lumea duhovniceasca. Sa ne intoarcem acum la prezentarea invataturii ortodoxe despre vamile vazduhului! facuta de episcopul - natie. 3. 5arturia #atristicadespre vami &-nvatatura despre vami este invatatura ;isericii. =u-i nici o indoiala 2su$liniere in ori inal4 ca Sf. %postol #avel vor$este despre ele atunci cand zice despre crestini! ca ei tre$uie sa ia parte la raz$oiul cu duhurile rautatii de su$ ceruri 2"feseni 6! 134. 9asim

aceasta invatatura in intrea a predanie a ;isericii din primele veacuri si in ru aciunile $isericesti& 2"piscopul - natie! op. cit.! vol. ---! pa . 1AB4. "piscopul - natie citeaza multi Sfinti #arinti care ne invata despre vami. /om pomeni numai cativa dintre ei. -n /iata Sfantului %ntonie cel 5are! Sf. %tanasie cel 5are scrie cum! odata! la apropierea ceasului al noualea! dupa ce Sf. %ntonie a inceput sa se roa e inainte de a manca! a fost numaidecat rapit de +uhul! si ridicat de in eri la cer. +racii vazduhului s-au impotrivit urcusului lui: in erii! opunandu-se! au cerut sa le faca cunoscute pricinile impotrivirii lor! caci Sf. %ntonie nu avea nici un pacat. +racii s-au straduit sa faca cunoscute pacatele savarsite de el chiar de la nastere7 dar in erii au inchis urile defaimatorilor! spunandu-le ca nu tre$uie sa numere pacatele de la nastere! care fusesera de*a sterse prin harul lui >ristos7 ci sa spuna ei -daca cunosc vreunul - pacatele pe care le-a savarsit el dupa ce a intrat in monahism si si-a inchinat viata lui +umnezeu. -n osandirile pe care le-au facut! dracii au rostit multe minciuni nerusinate7 dar fiindca defaimatorilor le-a lipsit temeiul! cale li$era s-a deschis inaintea lui %ntonie. -ndata ce sia venit in sine! a vazut ca se afla in acelasi loc unde statuse pentru ru aciune. <itand de mancare! a petrecut intrea a noapte in lacrimi si suspine! cu etand la multimea de vra*masi ai omului! la raz$oiul impotriva unei osti ca aceea! la reutatea drumului prin vazduh! catre rai! si la cuvintele %postolului care zice: :upta noastra nu este impotriva trupului siasan elui! ci impotriva incepatoriilor! impotriva stapaniilor! impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac! impotriva duhurilor rautatii! care sunt in vazduhuri 2"feseni 6! 137 "feseni 3! 34. Stiind ca puterile vazduhului cauta doar un sin ur lucru! ca se apleaca asupra lui cu toata ravna! ca se ostenesc si se straduiesc sa ne lipseasca de o cale li$era catre cer! %postolul ne sfatuieste: :uati toate armele lui +umnezeu! ca sa puteti sta impotriva in ziua cea rea 2"feseni 6! 1A4! pentru ca cel potrivnic sa se rusineze! neavand de zis nimic rau despre noi 2'it 3! B4&. 8acandu-ne cunoscute cele se intampla in ceasul mortii! Sf. -oan 9ura de %ur ne invata: &-n ceasul acela vom avea nevoie de multe ru aciuni! de multe a*utoare! de multe fapte $une! de mare mi*locire de la in eri! in calatoria prin salasurile vazduhului. +aca atunci cand calatorim intr-o tara straina sau intr-un oras necunoscut! avem nevoie de o calauza! cu atat mai mult avem nevoie de calauze si a*utoare care sa ne indrume in cealalta lume! nevazuta! printre stapaniile si puterile si stapanitorii lumii! din salasurile vazduhului! care sunt numiti pri onitori si stran atori de da*dii si vamesi.&10 Sf. 5acarie cel 5are scrie: &(and auziti ca exista multimi de $alauri! si uri de lei! si puteri intunecate su$ ceruri! si focuri care ard si pocnesc in madulare! voi nu credeti nimic din toate astea! fiindca nu stiti ca daca nu primiti arvuna +uhului Sfant 2-- (or. 1! 334! acelea iti cuprind sufletul cand iese din trup! pentru ca nu ra$da sa-l vada ca se ridica la cer.&11 Sf. -saia #ustnicul! un #arinte al 8ilocaliei din sec. al /--lea! ne invata ca noi crestinii tre$uie &zilnic sa avem moartea inaintea ochilor si sa purtam de ri*a cum vom savarsi iesirea din trup si cum vom trece de duhurile cele rele! care ne vor intampina in vazduh& 26milia 5! 334. &(and sufletul iese din trup! in erii il insotesc7 insa puterile intunericului ies in intampinarea lui! dorind sa-l opreasca si sa-l cerceteze! ca sa vada daca ar putea asi in acel suflet ceva asemenea lor& 26milia 174. Sf. -sihie! preot din -erusalimului 2sec. al /-lea4! ne invata: &(easul mortii ne va afla! acesta va veni! si va fi cu neputinta sa scapam de moarte. 6! numai daca stapanul

lumii si al vazduhului care tre$uie sa ne intampine la ceasul acela! ne-ar putea socoti nedreptatile noastre mici si neinsemnate! si de nu ne-ar putea osandi cu dreptate)& 26milie despre cumpatare in 8ilocalia4. Sf. 9ri orie +ialo ul 260I4! in omiliile sale la "van helie! scrie: &6mul tre$uie sa cu ete adanc la cat de infricosator va fi pentru noi ceasul mortii! ce chinuire cumplita va ra$da sufletul la vremea aceea! ce aducere aminte a tuturor pacatelor! ce uitare a fericirii trecute! ce frica si ce teama de .udecata. -n ceasul acela! duhurile cele rele vor cerceta faptele sufletului care pleaca. -n ceasul acela! duhurile vor infatisa privelistile pacatelor spre care l-au impins aceia 2diavolii4 pentru a-l tra e pe el la impreuna chinuire cu ei. +ar de ce vor$im numai de sufletul pacatos! cand duhurile vin in aceeasi masura si la muri$unzii cei alesi! si cauta in ei pacate asemenea cu ale lor! daca au iz$utit sa-i ispiteasca, +intre oameni a fost numai (el <nul (are inainte de patima Sa! a zis fara frica: =u voi mai vor$i multe cu voi! caci vine si stapanitorul acestei lumi si el nu are nimic in 5ine 2-oan 1I! A04&! 26milii la "van helii! AC! la :uca 1C! I3-I77 "piscopul - natie! op. cit. ---! pa . 37B4. Sf. "frem Sirul 2A7A 4 infatiseaza ceasul mortii si *udecata in chipul acesta: &(and vin duhurile cele infricosatoare! cand puterile cele dumnezeiesti poruncesc sufletului sa iasa din trup! cand acelea ne indeparteaza cu sila si ne duc la locul de *udecata cu neputinta de ocolit - vazandu-i in ceasul acela! sarmanul om ... se cutremura cu totul ca din pricina unui cutremur ... puterile ceresti! luand sufletul! porneste urcusul prin vazduh! unde stau capeteniile! puterile si stapaniile lumii. %cestia sunt osanditorii nostri! vamesii inspaimantatori! re istratorii! perceptorii7 toti acestia intalnesc sufletul in calea lor! iau zapisul la socoteala! il cerceteaza! numara pacatele si datoriile acestui om -pacatele tineretii si ale varstei celei adunate cu anii! cele de voie si cele fara de voie! savarsite cu fapta! cuvantul sau cu andul. 5are este teama aici! mare este cutremurul sarmanului suflet! de nepovestit este rusinea pe care o ra$da in ceasul acela de la multimea fara de numar de vra*masi care il impresoara cu mii si mii! ocarandu-l! ca sa-i opreasca urcusul catre cer! ca sa nu se salasluiasca in lumina celor vii! si ca sa nu intre in imparatia vietii. +ar sfintii in eri! luand sufletul! il duc mai departe.& Sfintele sfu*$e ale ;isericii 6rtodoxe au de asemenea multe pomeniri ale vamilor. %stfel! in 6ctoih! lucrarea Sfantului -oan +amaschin 2sec. al /----lea4! citim: &6! #reasfanta 8ecioara! la ceasul mortii mele! slo$ozeste-ma din mainile dracilor si de *udecata si de osandire si de cercarea cea infricosatoare! si de vamile cele chinuitoare! si de capetenia cea cumplita si de osanda vesnica! o! 5aica a lui +umnezeu& 29las I! vineri! cantarea a B-a! canonul utreniei4. -arasi: &(and se va desparti sufletul meu cu sila din madularele trupului! dumnezeiasca mireasa stai lan a mine .... ca sa pot trece neoprit de stapanitorii intunericului! care stau in vazduh.&1A "piscopul - natie citeaza alte 17 astfel de exemple din cartile de cult! care! de $una seama! nu reprezinta o lista intrea a. (ea mai desavarsita infatisare a invataturii despre vamile vazduhului! a #arintilor ;isericii din primele veacuri! este prezentata in omilia despre iesirea sufletului din trup a Sf. (hiril al %lexandriei 2III4 care se afla intotdeauna in editiile #saltirii slavone alcatuita din catisme 2adica! #saltirea randuita pentru folosirea in Sfintele Slu*$e4. #rintre multe alte lucruri care se afla in aceasta omilie! Sf. (hiril spune: &(e frica si cutremur te asteapta! o! suflete! in ziua mortii) /ei vedea draci infricosatori! fiorosi! nemilostivi si uraciosi! ca intunecosii etiopieni! stand inaintea ta. (hiar numai privelistea lor este mai rea decat orice chinuire. /azandu-i! sufletul se tul$ura! se nelinisteste! cauta sa se

ascunda! se ra$este catre in erii lui +umnezeu. Sfintii in eri iau sufletul7 trecand impreuna cu ei prin vazduh! sufletul se ridica! si a*un e la vamile care pazesc drumul de la pamant la cer! care opresc sufletul! impiedicandu-i suisul la cer. 8iecare vama cerceteaza pacatele de care raspunde7 fiecare pacat! fiecare patima isi are vamesii si socotitorii sai.& 5ulti alti Sfinti #arinti! de dinainte si de dupa Sf. (hiril! vor$esc sau pomenesc despre vami. +upa pomenirea multora! istoricul do melor $isericesti! din sec. al ?-?-lea! despre care s-a spus mai sus! concluzioneaza: &6 punere in lucrare a invataturii despre vami in ;iserica! atat de permanenta! de neschim$atasi de cuprinzatoare! mai ales printre dascalii veacului al -/-lea! marturiseste fara putinta de ta ada! ca o primisera ca predanie de la invatatorii veacurilor de dinainte si se intemeiaza pe traditia apostolica.&1I A. /amile in /ietile sfintilor -n /ietile sfintilor ortodocsi se afla multe relatari -unele dintre ele foarte vii despre felul in care trece sufletul prin vami! dupa moarte. (ea mai amanuntita infatisare se afla in /iata Sf. /asile cel =ou 236 martie4! care istoriseste trecerea prin vami a Sfintei 'eodora! asa cum o povesteste intr-o vedenie chiar ea! unui ucenic al Sfantului! pe nume 9ri orie. -n aceasta relatare sunt pomenite douazeci de vami! fiecare dintre ele cercetand cate un pacat oarecare. "piscopul - natie se refera la aceasta povestire din destul 2vol. ---! pa . 151-15B4. %ceasta istorisire se mai afla intr-o traducere en leza 2'ainele vesnice de dincolo de mormant! pa . 6C-B74! si nu cuprinde nimic semnificativ! care sa nu se mai afle si in alte izvoare ortodoxe despre vami! drept pentru care vom trece peste aceasta! dand alte izvoare care desi cuprind mai putine amanunte! urmeaza aceeasi istorisire de $aza a faptelor. -n relatarea soldatului 'axiot! de pilda 2/ietile sfintilor! 3B martie4! se povesteste ca el s-a intors la viata dupa sase ore petrecute in mormant si a povestit despre urmatoarea experienta traita: &(and am murit! am vazut aratandu-se inaintea mea niste etiopieni. -nfatisarea lor era infricosatoare7 cand ii vedeam! sufletul meu se tul$ura. %tunci am vazut doi tineri minunati! si sufletul meu a sarit in $ratele lor. %m inceput sa urcam incet spre inaltimi! ca intr-un z$or! si am a*uns la vamile care pazesc urcusul si opresc sufletul fiecarui om. 8iecare vama cerceta un pacat: o vama cerceta minciuna! alta pizmuirea! alta mandria7 fiecare pacat isi are vamesii sai in vazduh. Si am vazut ca in erii tineau toate faptele mele $une intr-un cufar mic7 scotandu-le afara! le cantareau cu faptele mele cele rele. %sa am trecut de toate vamile. -ar cand ne apropiam de portile raiului! am a*uns la vama pacatului trupesc. (ei care pazesc calea acolo! m-au oprit si mi-au aratat toate pacatele trupesti! savarsite din copilaria mea pana acum. -n erii care ma duceau! au zis: 'oate pacatele pe care le-ai savarsit in cetate au fost iertate de +umnezeu! pentru ca te-ai pocait pentru ele. :a aceasta! potrivnicii mei au raspuns: +ar cand ai plecat din cetate! in sat! ai savarsit adulter cu femeia unui taran. -n erii! auzind aceasta si neafland nici o fapta $una care ar fi putut ierta pacatul meu! m-au lasat si au plecat de la mine. %tunci! duhurile cele rele mau apucat! si sufland peste masura asupra mea! m-au aruncat *os! la pamant. #amantul s-a crapat si am fost azvarlit acolo *os! prin povarnisuri stramte! cu duhori spurcate! catre temnita iadului! de su$ pamant.& 2Sfarsitul acestei /ieti! il puteti citi in lim$a en leza! in 'ainele vesnice de dincolo de mormant ! pa . 16C-171. /ezi si /ietile sfintilor! luna martie! "ditura "piscopiei @omanului si >usilor! 1CC5! pa . I03 - I0I.4.

"piscopul - natie mai da si alte experiente ale vamilor din /ietile altor sfinti: Sf. 5are 5ucenic "ustratie 2sec. al -/-lea! 1A decem$rie4! Sf. =ifon de (onstantia 2(ipru4! care a vazut multe suflete urcand-se prin vami 2sec. al -/-lea! 3A decem$rie4! Sf. Simeon cel =e$un pentru >ristos al "mesei 2sec. al /--lea! 31 iulie4! Sf. -oan cel 5ilostiv! #atriarhul %lexandriei 2sec. al /---lea! #rolo ! 1C decem$rie4! Sf. Simeon al 5untelui 5inunat 2sec. al /---lea! #rolo ! 1A martie4! si Sf. 5acarie cel 5are 21C ianuarie4. "piscopul - natie nu cunostea multe dintre izvoarele ortodoxe timpurii din apus! care nu au fost traduse niciodata in lim$a reaca sau rusa7 si acestea cuprind multe descrieri ale vamilor. =umele de &vami& se pare ca se mar ineste la izvoarele rasaritene! dar cele ce sunt infatisate in izvoarele apusene sunt asemenea. Sfantul (olum$a! de pilda! intemeietorul manastirii de pe insula -ona din Scotia 25C74! a vazut de multe ori in viata sa raz$oiul diavolilor din vazduh! pentru sufletele de curand plecate. Sf. %damnan 270I4 povesteste despre acestea in /iata Sf. (olum$a7 iata o intamplare: Sf. (olum$a si-a chemat intr-o zi calu arii si le-a spus: &Sa-i a*utam acum prin ru aciune pe calu arii Staretului (om ell! care se ineaca in lacul (alf! in ceasul acesta7 caci iata! chiar acum ei se lupta in vazduh cu puterile vra*mase care incearca sa insface si sa duca departe sufletul unui strain care se ineaca impreuna cu ei.& %poi! dupa ru aciune! a spus: &5ultumiti-- lui >ristos! pentru ca acum sfintii in eri au intampinat aceste suflete curate si l-au slo$ozit pe acel strain si l-au mantuit intru slava! de dracii fiorosi.&15 Sf. ;onifatie! &apostol an lo-saxon al ermanilor& din sec. al /----lea! prezinta intr-una dintre scrisorile sale! istorisirea pe care i-a dat-o un calu ar al 5anastirii GenlocH! care a murit si apoi a venit din nou la viata! dupa cateva ore. &-n erii de o stralucire atat de minunata l-au purtat in sus! pe cand pleca din trup! ca el nici nu putea sa se uite la ei ... 5-au dus in sus! sus de tot! in inaltul vazduhului ...! a continuat el. 5ai tarziu! a povestit ca in locul si in vremea cat s-a aflat in afara trupului! s-a adunat in locul unde era el! o mare multime de suflete! care si-au parasit trupurile! si se andise ca era o multime cu mult mai mare de suflete decat socotea el ca alcatuia intrea a suflare omeneasca de pe pamant. % mai zis ca era o multime de duhuri diavolesti! dimpreuna cu un cor slavit de in eri mai inalti. Si a zis ca duhurile cele ticaloase si sfintii in eri au avut raz$oi apri pentru sufletele iesite din trupuri! dracii aducand asupra lor povara pacatelor lor! in erii usurand povara si aducand indreptatiri pentru acelea. Si-a auzit toate pacatele pe care le savarsise din copilarie si scapase din vedere sa le spuna la spovedanie! ori le uitase! ori nu le cunoscuse ca pacate. +uhurile rele stri au la el! osandindu-l necrutator ... 'oate cele cate le facuse in toate zilele vietii lui si nu purtase de ri*a sa le marturiseasca si multe cate nu le cunoscuse ca sunt pacate! toate acelea erau acum rostite cu stri at mare catre el! cu cuvinte infricosatoare. -n acelasi chip! duhurile cele rele adevereau patimile! osandind si purtand marturie! numind ceasul si locul pentru fiecare pacat! au adus marturiile pentru faptele cele rele ... Si astfel! pentru toate pacatele lui adunate si socotite! vra*masii aceia de demult au hotarat ca este vinovat si l-au tras fara mila la *udecata lor. #e de alta parte!& a zis el! &putinele fapte $une! lipsite de insemnatate! pe care leam spus! au vor$it cu nevrednicie si neputincios in apararea mea ... -ar in erii! in iu$irea lor fara de mar ini! m-au aparat si m-au spri*init! in vreme ce faptele cele $une! mult sporite! mi s-au parut cu mult mai mari si mai minunate decat daca s-ar fi savarsit numai cu puterile mele.&16

I. 6 experienta a vamilor din zilele noastre @aspunsul o$isnuit al unui om &luminat& din vremurile moderne! atunci cand a intalnit vamile dupa &moartea clinica& 2care a durat A6 de ore4! poate fi vazut in cartea pomenita mai sus! &+e necrezut pentru multi dar de fapt o intamplare adevarata&. :uandu-ma de $rate! in erii m-au dus in strada! chiar prin peretele salonului de la spital. Se intunecase de*a. Eapada cadea linistit in ful i mari. /edeam tot ce era in *urul meu dar nu puteam simti fri ul! si in eneral diferenta dintre temperatura din camera si cea de afara. "ra limpede ca aceste lucruri nu mai aveau nici o insemnatate pentru trupul meu care era schim$at. %m inceput sa urcam repede. Si din inaltimea la care ne ridicaseram! cuprinsul se lar ea tot mai mult si se arata inaintea ochilor nostri! facandu-se necuprins! aducandu-mi infricosare! dandu-mi seama ca eram un nimic in acel pustiu nesfarsit ... 5intea mea nu pricepea atunci ce este timpul! si nu stiu cat a durat urcusul nostru! ca la un moment dat am auzit! ca venind de undeva! la inceput o ala ie nedeslusita! mai apoi tipete si un ras z omotos al unor fiinte uracioase! care se apropiau de noi ra$nic. +uhurile rele) -am inteles indata si am socotit aceasta neo$isnuit de repede! iutime ce venea din spaima pe care o traiam in ceasul acela! pe care nu o mai cunoscusem niciodata! mai inainte. +uhurile rele) 6! ce dureros era) (at de mult as fi ras din toata inima la toate astea! doar cu putine zile in urma) (hiar acum cateva ore! povestirea cuiva ar fi starnit in mine aceeasi purtare! nu pentru ca acela ar fi vazut duhuri rele cu ochii sai! ci doar pentru ca credea in existenta acelor duhuri ca fiind ceva foarte adevarat) %sa cum era potrivit pentru un om &invatat& de la sfarsitul sec. al ?-?-lea! am socotit ca astfel de credinte erau aplecari ne$unesti! patimi in fiinta omeneasca! si de aceea nici macar cuvantul nu avea pentru mine semnificatia vreunui nume! ci a unui termen care definea o notiune a$stracta oarecare. Si indata aceasta &notiune& de pana acum! mi s-a aratat ca ceva foarte viu) ... -mpresurandu-ne din toate partile! cu tipete si cu ala ie mare! duhurile cele rele au cerut sa le fiu dat lor. %u incercat sa ma apuce si sa ma scoata de la in eri! dar n-au iz$utit sa faca asta. -n mi*locul urletelor lor de neinchipuit si la fel de potrivnice auzului! cum era si privelistea aceea pentru mine! au a*uns uneori la urechile mele cuvinte si rairi de ale lor. &"ste al nostru: s-a lepadat de +umnezeu& -au stri at indata cu totii! si ne-au lovit cu o asemenea indrazneala ca pentru o clipa frica mi-a in hetat cur erea andurilor. &" minciuna) =u este adevarat)& -am vrut sa stri ! venindu-mi in sine7 dar o aducere aminte $inevoitoare mi-a le at lim$a. -ntr-un chip necunoscut mie! mi-am amintit indata de o intamplare scurta si lipsita de insemnatate! care facea parte dintr-o perioada indepartata a tineretii mele care! se pare ca eu n-as fi fost in stare cu nici un chip sa mi-o amintesc sin ur.& %ici autorul istoriseste o intamplare din anii de scoala: 6data! intr-o discutie filosofica! asa cum o$isnuiesc studentii! unul dintre camarazi si-a spus parerea: &+e ce tre$uie sa cred, Si! este imposi$il ca +umnezeu sa existe,& :a aceasta autorul a raspuns: &#oate ca nu exista.& %cum! vadit de dracii care-l acuzau! autorul isi aminteste: &%ceasta raire era in deplinul inteles al cuvantului o &afirmatie neintemeiata&: parerea fara *udecata a prietenului meu n-ar fi putut starni in mine indoiala cu privire la existenta lui +umnezeu. =u ascultasem in chip deose$it ce spusese el -si acum mi-a atras atentia ca aceasta afirmatie neintemeiata a mea nu disparuse fara sa lase o urma in vazduh. % tre$uit sa ma indreptatesc! sa ma apar de acuza care fusese indreptata impotriva mea! si in chipul acesta! cele ce sunt spuse in =oul 'estament s-au adeverit: (u

adevarat tre$uie sa dam socoteala pentru toate cuvintele noastre nesocotite! daca nu prin voia lui +umnezeu! care vede ascunzisurile din inima omului! atunci prin mania vra*masului mantuirii. %cuza aceasta a fost de $una seama! marturia cea mai temeinica pe care au adus-o duhurile cele rele spre pierzarea mea. %celea pareau sa prinda puteri noi pentru a ma lovi! si acum s-au indreptat spre noi cu stri ate manioase! impiedicandu-ne sa mer em mai departe. 5i-am amintit o ru aciune si am inceput sa ma ro ! chemand in a*utor pe sfintii ai caror nume le cunosteam si care imi veneau in minte. +ar aceasta nu i-a infricosat pe vra*masii mei. (restin numai cu numele! sarman nestiutor! se pare ca pentru prima oara in viata mea! mi-am adus aminte de cea care este numita 5i*locitoarea crestinilor. Si este limpede ca stri area mea a fost atat de aprinsa! atunci cand sufletul meu era cuprins de spaima! caci! numai ce mi-am amintit si am rostit numele ei! cand! deodata! s-a ivit o ceata al$a intre noi si duhuri! care! indata a inceput sa cuprinda laolalta multimea cea uracioasa a duhurilor rele. (eata le-a ascuns de la ochii mei mai inainte ca ele sa fu a dinaintea fetei noastre. /or$irea lor ala ioasa s-a mai auzit multa vreme! dar cu cat auzirea lor scadea treptat! mi-am putut da seama ca urmarirea cea cumplita fusese data uitarii.&17 5. "xperientele vamilor traite inainte de moarte %stfel! se poate vedea din numeroase exemple! cat este de nelipsita pentru suflet experienta intalnirii cu dracii vamilor vazduhului dupa moarte. 'otusi! aceasta experienta traita nu se mar ineste numai la cele ce se petrec dupa moarte. %m vazut mai sus ca experienta vamilor pe care a avut-o Sf. %ntonie cel 5are a fost o experienta &in afara trupului&! pe cand se afla la ru aciune. :a fel si Sf. -oan Scararul povesteste o intamplare petrecuta cu un calu ar inainte de moartea sa. &(u o zi inainte de moarte! a intrat in extaz si! cu ochii deschisi! a privit in stan a si in dreapta patului sau si! ca si cum ar fi fost chemat de cineva sa dea socoteala! a stri at in auzul tuturor celor de fata si a zis: &+a! este adevarat7 dar pentru aceea am postit multi ani.& Si apoi iarasi: &+a! este foarte adevarat! dar am varsat lacrimi pentru aceea si le-am slu*it fratilor.& Si iarasi: &=u! voi ma defaimati.& Si uneori mai spunea: &+a! este adevarat. +a! nu stiu ce sa spun despre asta. +ar +umnezeu este milostiv.& Si era cu adevarat o priveliste cumplitasi infricosatoare -aceasta chinuire nevazuta si nemiloasa. +ar cel mai cumplit a fost ca era osandit pentru cele ce nu le facuse. (e uimitor) +espre cateva dintre pacatele sale! pustnicul a zis: &=u stiu ce sa spun despre asta&! desi fusese calu ar vreme de aproape patruzeci de ani si avusese darul lacrimilor ... Si in vreme ce era astfel chemat sa dea socoteala! era scos din trup! lasandu-ne fara sa cunoastem cum a fost *udecata! ori sfarsitul! ori osanda! ori cum s-a sfarsit *udecata.&1B -ntr-adevar! intalnirea cu vamile dupa moarte este doar partea hotaratoare si ultima! a raz$oiului intre ! purtat de sufletul fiecarui crestin de-a lun ul tuturor zilelor vietii sale. "piscopul - natie scrie: &%sa cum invierea sufletului crestin din moartea pacatului se savarseste pe tot parcursul vietii! tot asa se savarseste in chip mistic! aici pe pamant! cercetarea sufletului de catre puterile vazduhului! sa vada de s-a inro$it lor! ori de s-a slo$ozit de ele7 la calatoria prin vazduh 2dupa moarte4 aceasta slo$ozire ori inro$ire se pune doar intru lucrare 2vol. ---! pa . 15C4. <nii sfinti! cum ar fi Sf. 5acarie cel 5are -a carui trecere prin vami a fost vazuta de cativa ucenici ai sai -trec printre

vamesii draci fara sa fie opriti pe cale! pentru ca de*a s-au luptat cu ei si au casti at raz$oiul din timpul vietii. -ata intamplarea din viata sa: &(and Sfantului 5acarie i s-a apropiat sfarsitul! heruvimul care era in erul sau pazitor! insotit de o multime de salasluitori ai cerului! au venit sa-i intampine sufletul. -mpreuna cu cetele de in eri au mai co$orat rupuri de apostoli! prooroci! mucenici! ierarhi! calu ari si cei drepti. +racii s-au asezat in siruri si rupuri in vami pentru a vedea trecerea sufletului celui purtator de +umnezeu. Sufletul sau a pornit suisul. Stand departe de el! duhurile intunericului au stri at din vamile lor: &6! 5acarie! de cata slava te-ai invrednicit)J Smeritul $ar$at le-a raspuns: J=u) -nca ma tem! fiindca nu stiu daca toate cele ce am facut sunt $une.& -ntre timp! el urca cu repeziciune spre cer. +e la vamile asezate pe suisuri mai inalte! puterile vazduhului au stri at iarasi: J(hiar asa) =e-ai scapat! 5acarie.& &=u! a raspuns el. 5ai am de stra$atut o cale.& (and el a*unsese de*a la portile raiului! aceia au stri at tan uindu-se de rautate si de pizma: &(hiar asa) =e-ai scapat! 5acarie) "l a raspuns: 8iind pazit de puterea lui >ristos al meu! am scapat de vicleniile voastre)& 2#ateric4. &5arii sfinti ai lui +umnezeu trec cu mare usurinta printre stra*ile vazduhului care sunt in paza puterilor intunericului! pentru ca de-a lun ul vietii lor pamantesti ei intra in lupta neintinata cu ele! si casti and $iruinta asupra lor! a onisesc in adancul inimii lor slo$ozenie desavarsita fata de pacat! a*un templu si locas al +uhului Sfant! facand salasul mintii lor nepotrivit pentru in erii cazuti& 2"piscopul - natie op. cit. /ol. ---! pa . 15B-15C4. 6. .udecata particulara -n teolo ia do matica ortodoxa! trecerea prin vamile vazduhului este o parte a *udecatii particulare! prin mi*locirea careia se hotaraste soarta sufletului pana la *udecata cea de o$ste. %tat *udecata particulara! cat si *udecata cea de o$ste sunt savarsite de catre in eri! care slu*esc drept lucratori ai dreptatii lui +umnezeu: :a sfarsitul veacurilor vor iesi in erii si vor desparti pe cei rai din mi*locul celor drepti si ii vor arunca in cuptorul cel de foc 25atei 1A! IC4. (restinii ortodocsi au o sansa $una prin invatatura despre vamile vazduhului si *udecata particulara care este infatisata limpede in numeroase scrieri #atristice si in /ietile sfintilor! dar de fapt orice om care va cu eta cu atentie numai la Sf. Scriptura! va a*un e la aceeasi socotinta. %stfel! evan helistul protestant ;illK 9raham! scrie in cartea sa cu privire la in eri: &-n clipa mortii! sufletul iese din trup si um$la prin aer. +ar Scriptura ne invata ca acolo sta la panda diavolul. "ste &stapanitorul puterii vazduhului& 2"feseni 3! 34. +aca ochii intele erii noastre s-ar deschide! pro$a$il ca am vedea vazduhul plin de draci! vra*masii lui >ristos. +aca satan a putut sa-l faca pe in erul lui +aniel sa za$oveasca trei saptamani ca sa-si implineasca menirea sa pe pamant! ne putem inchipui impotrivirea pe care o poate intampina un crestin la moarte ... (lipa mortii este ultimul prile* al lui satan in care sa-l loveasca pe adevaratul credincios7 dar +umnezeu Sia trimis in erii ca sa ne pazeasca la vremea aceea.&1C 7. /amile: o piatrade incercare a adevaratei experiente de dupamoarte 'ot ce s-a aratat in acest capitol este! de $una seama! altceva decat &revederile rapide ale faptelor trecute& 2flash$acHs4 ale vietii! care sunt povestite astazi atat de des in experientele traite &dupa moarte&. %cestea din urma - care se arata adesea si inainte de moarte -nu au nimic de la +umnezeu! nu au nici o le atura cu *udecata. Se pare ca acestea sunt mai de ra$a o experienta psiholo ica! o revedere a vietii cuiva dimpreuna cu

cercetarea constiintei proprii. :ipsa *udecatii si chiar &simtul umorului& pe care multi au o$servat-o in fiinta nevazuta! care sta de fata la &revederile rapide ale faptelor trecute&! reprezinta! mai inainte de toate! o o lindire a cumplitei lipse de pretuire pe care o au ma*oritatea oamenilor din lumea apuseana! cu privire la viata si moarte. Si de aceea chiar si hindusii din -ndia cea &inapoiata& au experiente ale mortii mai infricosatoare decat ma*oritatea celor din apus: chiar fara luminarea adevarata a crestinismului! ei au pastrat o purtare mai curata fata de viata decat o au ma*oritatea oamenilor din apusul usor &postcrestin&. 'recerea prin vami -care este un fel de piatra de incercare a experientei adevarate de dupa moarte - nu este deloc infatisata in experientele traite astazi! si pricina pentru aceasta situatie nu tre$uie sa o cautam departe. +in multe semne -lipsa in erilor care vin sa ia sufletul! lipsa *udecatii! usuratatea multor istorisiri! chiar si scurtimea timpului in care are loc experienta 2de o$icei cinci pana la zece minute! in comparatie cu o vreme de cateva ceasuri pana la cateva zile! in intamplarile /ietilor sfintilor si in alte izvoare ortodoxe4 -este limpede ca experientele de astazi! desi uneori sunt foarte uimitoare si nu se pot deslusi prin nici o le e fireasca cunoscuta de stiinta medicala! nu sunt foarte adanci. +aca acestea sunt experiente adevarate ale mortii! atunci ele presupun doar inceputul calatoriei sufletului dupa moarte. "le au loc inaintea mortii! cum ar fi! inaintea hotararii lui +umnezeu pentru ca sufletul sa ramana dezle at de trup 2care se arata prin venirea in erilor dupa suflet4! in vreme ce! in experientele de astazi! mai exista o cale pentru suflet de a se intoarce in trup prin mi*loace firesti. 6ricum! ne mai ramane sa lamurim $ine experientele care sunt traite astazi. (e sunt aceste privelisti frumoase care se vad adesea, <nde se afla aceasta cetate &cereasca& care se vede, (e este tot acest salas &din afara trupului& cu care se intra in le atura astazi fara nici o ta ada, @aspunsul la aceste intre$ari se poate asi prin cercetarea literaturii care se deose$este de izvoarele ortodoxe pomenite mai sus -literatura care se $azeaza si pe experienta personala! si este cu mult mai complexa in o$servatii si concluzii decat experientele de astazi de &dupa moarte&. (atre aceasta literatura se indreapta +r. 5oodK si alti cercetatori! si in aceasta asesc ei intr-adevar asemanari importante cu acele cazuri clinice care au aprins in zilele noastre interesul pentru viata de dupa moarte. B. -nvatatura episcopului 'eofan Eavoratul despre vamile vazduhului "piscopul - natie ;rianceaninov a fost aparatorul de frunte al invataturii ortodoxe despre vamile vazduhului! din @usia secolului al ?-?-lea! cand necredinciosii si modernistii incepeau de*a sa o ia in ras. +ar nici "piscopul 'eofan Eavoratul nu a fost un aparator mai putin hotarat al acestei invataturi! pe care a socotit-o ca parte a invataturii ortodoxe despre raz$oiul nevazut sau a luptei duhovnicesti impotriva dracilor. -ata ce spune el despre vami! in comentariul sau la versetul B0 al #salmului 11B: Sa fie inima mea fara prihana intru indreptarile 'ale! ca sa nu marusinez. &#roorocul nu spune cum si unde &sa nu se faca omul de rusine&. (el mai $ine &sa nu se faca de rusine& la vremea raz$oaielor launtrice ... (el de al doilea moment cand nu tre$uie sa se faca de rusine este in ceasul mortii si la trecerea prin vami. 6ricat de nesocotita poate sa li para &oamenilor informati& ideea vamilor! nu-i va scapa de trecerea prin ele. (e cauta vamesii la cei care trec prin vami, "i cauta sa vada daca oamenii au ceva din cele ce sunt ale lor. (are sunt lucrurile lor, #atimile. +e aceea! in omul a carui inima este curata si este straina de patimi! vamesii nu

pot afla nimic pentru care sa porneasca raz$oiul7 dimpotriva! insusirile potrivnice ii vor lovi ca sa etile ful erului. :a aceasta! cel care are mai putina invatatura ar spune urmatoarele: /amile sunt infricosatoare. +ar este posi$il ca dracii! in loc sa arate ceva infricosator! sa arate ceva atra ator. -n trecerea prin vami! una dupa alta! dracii ar putea arata ceva inselator si atra ator! potrivit feluritelor feluri de patimi. (and! de-a lun ul vietii pamantesti! patimile au fost alun ate din inima! si faptele cele $une au fost sadite si li s-au impotrivit acelora! atunci nu mai are nici o insemnatate ce lucru atra ator i se arata sufletului! caci el nu va arata nici o sla$iciune fata de lucrul acela! si isi intoarce fata de la el cu scar$a. +ar! atunci cand inima nu s-a curatat! sufletul va aler a catre patima pentru care inima are cea mai mare sla$iciune7 si dracii il vor lua ca pe un prieten! si dupa aceea ei stiu unde sa il aseze. +e aceea! este foarte pro$lematic! ca un suflet! atata vreme cat mai raman in el sla$iciuni pentru lucrurile vreunei patimi! sa nu se faca de rusine la vami. 8iind facut de rusine aici! inseamna ca sufletul este aruncat in iad. +ar hotararea definitiva de a fi rusinat se va da la .udecata de %poi! inaintea .udecatorului %toatevazator ...&

%nmormantarea si pomenirea mortilor "u en +ra oi ! treia zi si vamile& Semni'icatia zilelor a noua si a patruzecea& <nde se afla sufletul imediat dupa despartirea sa de trup, (e semnifica a treia zi! a noua zi si a patruzecea zi , -n ce interval de timp trece sufletul vamile vazduhului si cand are loc *udecata particulara, Sfantul 5acarie %lexandrinul ne comunica descoperirile in eresti care i s-au facut despre starea sufletelor mortilor in timpul celor patruzeci de zile de dupa moarte. (and sa indeplinit misterul mortii! sufletul! despartit de trupul sau! locuieste pe pamant inca doua zile si viziteaza impreuna cu in erii locurile pe unde a afacut $inele7 el um$la impre*urul casei unde s-a despartit de trupul sau si chiar ramane cateodata lan a sicriul unde zace trupul sau. %poi! dupa exemplul 5antuitorului! (are a inviat a treia zi dupa moarte! tot sufletul tre$uie sa se urce la cer! pentru a slavi pe (reatorul universului. +e aceea! ;iserica se roa a in acea zi pentru cei morti. Spatiul nesfarsit ce desparte pamantul si cerurile! spatiu ce desparte ;iserica triumfatoare de ;iserica luptatoare! se numeste - in lim$a* comun! ca de altfel si in Sfintele Scripturi si in scrierile Sfintilor #arinti - aer . %stfel! prin cuvantul aer nu intele em su$stanta eterica ce incon*oara pamantul! ci! pur si simplu! spatiul. %cest spatiu este plin de in eri cazuti! al caror scop consta in a intoarce pe om de la mantuirea sa! facand din el instrumentul rautatii. Sfantul -oan! care s-a facut vrednic de a vedea marile taine dumnezeiesti in %pocalipsa ! zice ca in erii cazuti au fost iz oniti din locasul lor ceresc 2 %poc . 13! 7-B4. <nde au asit ei refu iu, +upa (artea lui -ov! noi vedem limpede ca locuinta lor este in vazduhuri 2aer4! iar %postolul #avel ii numeste & duhurile rautatii raspandite in aer & si pe capetenia lor & domnul puterii vazduhului &. -ndata dupa caderea primilor oameni si iz onirea lor din rai! paza pomului vietii a fost incredintata unui heruvim7 cu toate acestea! un alt in er cazut s-a pus la randul sau in calea spre rai! pentru a impiedica pe om sa intre in el. #ortile cerului s-au ferecat si domnul intunericului acestui veac nu lasa sa mai intre in rai nici un suflet despartit de trupul lui7 dreptii! afara de -lie si "noh! se sco$orau in iad ca si pacatosii. #rimul care a stra$atut trecerea neum$lata a raiului a fost -isus >ristos! $iruitorul mortii! sfaramatorul iadului7 din acel moment portile s-au redeschis. +upa +omnul! talharul cel $un si toti dreptii /echiului 'estament! pe care "l i-a scos din iad! au trecut acea cale fara piedici. Sfintii fac cu usurinta aceasta calatorie si! chiar daca duhurile rele se straduiesc a-i opri! virtutiile lor le acopera pacatele. %ceste duhuri vor avea cu atat mai mult dreptul de a opri sufletul nostru! dupa ce s-a despartit de trup si se va urca spre +umnezeu! cu cat noi! de*a fiind luminati prin lumina 5antuitorului si avand li$ertatea de a ale e intre $ine si rau! ne facem cu toate acestea sclavii si executantii pacatoaselor lor vointe. #e pamant sufletul poate! cu a*utorul harului dumnezeiesc! sa a*un a a se recunoaste si! printr-o sincera cainta! sa capete de la +umnezeu iertarea pacatelor sale. -n schim$! dincolo de mormant! sarcina de a descoperi sufletului starea sa de pacat o au in erii cei cazuti. +emonii! ca stapani ai raului pe pamant! or sa-i infatiseze acum toate faptele sale cele rele! amintindu-i totodata impre*urarile care au insotit lucrarea raului. Sufletul va recunoaste atunci reselile sale si prin aceasta recunoastere va preveni

*udecata lui +umnezeu. %stfel! *udecata lui +umnezeu nu este decat o confirmare a ceea ce sufletul de*a a pronuntat asupra lui insusi. #acatele urmate de cainta nu se mai socotesc si nu se mai amintesc! nici la vami! nici la *udecata. :a randul lor! in erii cei $uni infatiseaza la vami faptele $une ale sufletului. 'ot spatiul dintre pamant si ceruri este impartit in 30 de parti sau tri$unale! iar sufletul! trecand pe acolo! este acuzat de catre demoni de pacatele sale. 8iecare vama! dupa cum le numesc Sfintii #arinti in scrierile lor 2duhurile rele se numesc vamesi 4! corespunde unui anumit rup de pacate. +uhurile rele acuza sufletul nu numai de pacatele de care el e vinovat! ci inca si de acelea pe care nu le-a comis! dupa marturisirea Sfantului -oan :etsvithniH. =oi imprumutam din relatarea Sfintei 'eodora descrierea ordinii in care vamile se succed. #e calea cerului! mer and spre rasarit! sufletul intalneste intaia vama ! unde duhurile rele! dupa ce au oprit sufletul insotit de in erii cei $uni! ii infatiseaza pacatele sale facute prin cuvant 2vor$e desarte! flecareala! cuvinte o$scene! *i niri! luare in ras a lucrurilor sfinte! cantece patimase! ras s.a.m.d.47 a doua vama este aceea a minciunii 2orice minciuna! calcare de *uramant! luarea numelui lui +umnezeu in desert! calcarea fa aduintelor facute lui +umnezeu! ascunderea pacatelor inaintea duhovnicului47 a treia vama este a calomniei 2calomnierea aproapelui! vor$irea de rau! umilirea altuia! *i nirea! $at*ocura unita cu uitarea propriilor sale reseli si pacate47 a patra vama este a lacomiei 2$etia! o$iceiul de a manca intre mese si in ascuns! uitarea ru aciunii inainte si dupa mese! nepaza postului! im$ui$area! desfatarile! in sfarsit! toate formele de astrolatrie47 a cincea vama este a leneviei 2lenevire la slu*$ele divine si la ru aciunea fiecaruia! ne li*enta la lucru! lene47 a sasea vama este a furtului 2tot soiul de furturi! pe ascuns sau pe fapta47 a saptea vama este aceea a z arceniei si a iu$irii de ar inti7 a opta vama este a camatariei7 a noua vama este a inselatoriei 2*udecati stram$e! masuri false si alte iselatorii47 a zecea vama este a eloziei7 a unsprezecea vama e a mandriei 2am$itii! mandrie! prea $una parere de sine! lipsa de respect fata de parinti! cler! superiori! in eneral neascultari47 a douasprezecea vama este a maniei7 a treisprezecea vama este a raz$unarii7 a paisprezecea vama este a uciderii7 a cincisprezecea vama este aceea a ma iei 2vra*i! amestec de otravuri! farmece! chemarea demonilor47 a saisprezecea vama este a necuratiei 2tot ce tine de acest pacat: anduri! pofte si fapte necurate! iu$irea trupeasca a persoanelor nele ate prin casatorie! voluptatea! priviri pofticioase! atin eri necurate! visuri la lucruri necurate47 a saptesprezecea vama este cea a adulterului 2necredinta in casatorie! caderea in pacat a persoanelor harazite lui +umnezeu47 a optsprezecea vama este aceea a pacatului sodomit 2pasiuni contra firii! incest47 a nouasprezecea vama este a ereziei 2false cu etari asupra reli iei! lepadarea de credinta ortodoxa! hula! $lasfemia47 in fine! ce de pe urma! a douazecea vama este aceea a nemilostivirii 2cruzimea4. 'recerea vamilor are loc a treia zi dupa moarte. (unoscand starea sufletelor dupa moarte! trecerea vamilor si infatisarea inaintea lui +umnezeu! care toate au loc in a treia zi! ;iserica si rudele! aratandu-si dra ostea lor pentru cel mort! roa a pe +omnul a-i ierta pacatele si a-i inlesni trecerea vamilor. +upa ce sufletul s-a inchinat +omnului! el e purtat prin felurite locasuri ale sfintilor pentru a privi frumusetile raiului. %ceasta vizitare a locuintelor ceresti dureaza sase zile! in care sufletul admira si slaveste pe +umnezeu! a toate (reatorul. -n aceasta contemplatie el uita cu totul scar$ele ce le-a avut fiind in trup7 dar! cu toate acestea! daca

el este impovarat de pacate! se intristeaza reprosandu-si ca si-a irosit viata in ne ri*a si ca nu :-a slu*it pe +umnezeu dupa poruncile Sale. -spravind vizitarea raiului! a noua zi 2dupa despartirea sa de trup4! sufletul se urca din nou la +umnezeu! pentru a - se inchina. #entru aceasta ;iserica face ru aciuni pentru morti in ziua a noua. +upa a doua inchinare! +omnul porunceste ca sa-i fie aratat acelui suflet iadul. %tunci vede sufletul suferintele pacatosilor! aude plan erile! emetele si scrasnirea dintilor. -n timpul a A0 de zile sufletul viziteaza toate cotloanele iadului si tremura de frica sa nu fie condamnat acolo pe vecie. -n sfarsit! intr-a patruzecea zi dupa despartirea sa de trup! se urca pentru a treia oara sa - se inchine (reatorului. Si atunci! .udecatorul etern hotaraste locuinta ce i se cuvine sufletului! dupa faptele sale si dupa viata pamanteasca. %stfel! are loc *udecata particulara! in a patruzecea zi dupa moarte7 iata pentru ce ;iserica se roa a pentru morti in acea zi. +eci! ziua a patruzecea dupa moarte este ziua decisiva pentru soarta sufletului in viata viitoare. "ste *udecata particulara a lui >ristos! care hotaraste starea sufletului numai pana in ziua .udecatii de %poi - .udecata enerala. %ceasta stare a sufletului! corespunzand cu viata sa de pe pamant! nu este starea sa definitiva! pentru vesnicie! ci este supusa schim$arii. -isus >ristos! in a patruzecea zi dupa -nvierea Sa! a inaltat natura umana la loria suprema! asezand-o pe tronul dumnezeirii Sale! la dreapta #arintelui. %sadar! dupa dumnezeiescul Sau exemplu! raposatii! intr-a patruzecea zi dupa moartea lor! intra in starea ce se cuvine valorii lor morale. <rmand pilda +omnului (are! dupa inaltarea Sa a patruzecea zi! a sezut pentru totdeauna la dreapta lui +umnezeu! asteptand pana se vor pune vra*masii :ui asternut picioarelor :ui 2"vr. 10! 134! tot asa si sufletele mortilor! al caror destin a fost sta$ilit prin *udecata particulara a lui >ristos! raman in acea stare 2nu insa fara posi$ilitate de schim$are4 pana in ziua .udecatii enerale. Sa punem asadar inima si credinta noastra in iu$irea 5antuitorului (are! chiar intru slava Sa! este neincetat preocupat de vesnica noastra mantuire! de mantuirea ta si de aceea a raposatului care iti este scump7 roa a-: deci pentru el! ca prin harul Sau sa vindece relele sufletului celui mort! sa indeplineasca ceea ce-i lipseste! sa ierte pacatele! sa-l curete si sa-l aseze in randul fericitilor. (redinta si ru aciunile tale! unite cu ru aciunile ;isericii! vor fi de un mare a*utor pentru raposatul tau in ziua *udecatii lui >ristos! asteptand .udecata cea de pe urma. #rin urmare! vedem ca sufletul! dupa despartirea sa de trup! locuieste inca doua zile pe pamant si se inalta in a treia zi catre +umnezeu! pentru a - se inchina7 apoi petrece in rai urmatoarele sase zile! urmand cele treizeci de zile in iad. -n a patruzecea zi afla care va fi starea sa pana la .udecata cea de pe urma cand! numai atunci! sufletele vor primi hotararea definitiva.

V(mile v(zduhului ) Judecata particular( Cuviosul Seraphim $ose din *Su'letul dup( moarte+ "ditura 'ehnopress 300A Sursa: http://cuvseraphimrose.wordpress.com Ln teolo ia do maticM ortodoxM! trecerea prin vMmile vMzduhului este o parte a judecii particulare, prin mi*locirea cMreia se hotMrMNte soarta sufletului pOnM la *udecata cea de o$Nte. %tOt *udecata particularM! cOt Ni *udecata cea de o$Nte sunt sMvOrNite de cMtre Pn eri! care slu*esc drept lucrMtori ai dreptMQii lui +umnezeu: La sfritul veacurilor vor iei ngerii i vor despri pe cei ri din mijlocul celor drepi i i vor arunca n cuptorul cel de foc 25atei 1A! IC4. (reNtinii ortodocNi au o NansM $unM prin PnvMQMtura despre vMmile vMzduhului Ni *udecata particularM care este PnfMQiNatM limpede Pn numeroase scrieri #atristice Ni Pn /ieQile sfinQilor! dar de fapt orice om care va cu eta cu atenQie numai la Sf. ScripturM! va a*un e la aceeaNi socotinQM. %stfel! evan helistul protestant ;illK 9raham! scrie Pn cartea sa cu privire la Pn eri: RLn clipa morQii! sufletul iese din trup Ni um$lM prin aer. +ar Scriptura ne PnvaQM cM acolo stM la pOndM diavolul. "ste JstMpOnitorul puterii vMzduhuluiJ 2"feseni 3! 34. +acM ochii PnQele erii noastre s-ar deschide! pro$a$il cM am vedea vMzduhul plin de draci! vrM*maNii lui >ristos. +acM satan a putut sM-l facM pe Pn erul lui +aniel sM zM$oveascM trei sMptMmOni ca sM-Ni PmplineascM menirea sa pe pMmOnt! ne putem Pnchipui Pmpotrivirea pe care o poate PntOmpina un creNtin la moarte S (lipa morQii este ultimul prile* al lui satan Pn care sM-l loveascM pe adevMratul credincios7 dar +umnezeu Tia trimis Pn erii ca sM ne pMzeascM la vremea aceea.U V(mile v(zduhului ) V(mile, o piatr( de -ncercare a adev(ratei e.perien/e de dup( moarte 'ot ce s-a arMtat Pn acest capitol este! de $unM seamM! altceva decOt Rrevederile rapide ale faptelor trecuteU 2flash$acHs4 ale vieQii! care sunt povestite astMzi atOt de des Pn experienQele trMite RdupM moarteU. %cestea din urmM V care se aratM adesea Ni Pnainte de moarte V nu au nimic de la +umnezeu! nu au nici o le MturM cu *udecata. Se pare cM acestea sunt mai de ra$M o experienQM psiholo icM! o revedere a vieQii cuiva dimpreunM cu cercetarea conNtiinQei proprii. :ipsa *udecMQii Ni chiar RsimQul umoruluiU pe care mulQi au o$servat-o Pn fiinQa nevMzutM! care stM de faQM la Rrevederile rapide ale faptelor trecuteU! reprezintM! mai Pnainte de toate! o o lindire a cumplitei lipse de preQuire pe care o au ma*oritatea oamenilor din lumea apuseanM! cu privire la viaQM Ni moarte. Ti de aceea chiar Ni hinduNii din -ndia cea RPnapoiatMU au experienQe ale morQii mai PnfricoNMtoare decOt ma*oritatea celor din apus: chiar fMrM luminarea adevMratM a creNtinismului! ei au pMstrat o purtare mai curatM faQM de viaQM decOt o au ma*oritatea oamenilor din apusul uNor RpostcreNtinU. 'recerea prin vMmi V care este un fel de piatrM de Pncercare a experienQei adevMrate de dupM moarte V nu este deloc PnfMQiNatM Pn experienQele trMite astMzi! Ni pricina pentru aceastM situaQie nu tre$uie sM o cMutMm departe. +in multe semne V lipsa Pn erilor care vin sM ia sufletul! lipsa *udecMQii! uNurMtatea multor istorisiri! chiar Ni scurtimea timpului Pn care are loc experienQa 2de o$icei cinci pOnM la zece minute! Pn comparaQie cu o vreme de

cOteva ceasuri pOnM la cOteva zile! Pn PntOmplMrile /ieQilor sfinQilor Ni Pn alte izvoare ortodoxe4 V este limpede cM experienQele de astMzi! deNi uneori sunt foarte uimitoare Ni nu se pot desluNi prin nici o le e fireascM cunoscutM de NtiinQa medicalM! nu sunt foarte adOnci. +acM acestea sunt experienQe adevMrate ale morQii! atunci ele presupun doar Pnceputul cMlMtoriei sufletului dupM moarte. "le au loc Pnaintea morQii! cum ar fi! Pnaintea hotMrOrii lui +umnezeu pentru ca sufletul sM rMmOnM dezle at de trup 2care se aratM prin venirea Pn erilor dupM suflet4! Pn vreme ce! Pn experienQele de astMzi! mai existM o cale pentru suflet de a se Pntoarce Pn trup prin mi*loace fireNti. 6ricum! ne mai rMmOne sM lMmurim $ine experienQele care sunt trMite astMzi. (e sunt aceste priveliNti frumoase care se vMd adesea, <nde se aflM aceastM cetate RcereascMU care se vede, (e este tot acest sMlaN Rdin afara trupuluiU cu care se intrM Pn le MturM astMzi fMrM nici o tM adM, @Mspunsul la aceste Pntre$Mri se poate Msi prin cercetarea literaturii care se deose$eNte de izvoarele ortodoxe pomenite mai sus V literaturM care se $azeazM Ni pe experienQM personalM! Ni este cu mult mai complexM Pn o$servaQii Ni concluzii decOt experienQele de astMzi de RdupM moarteU. (Mtre aceastM literaturM se PndreaptM +r. 5oodK Ni alQi cercetMtori! Ni Pn aceasta Msesc ei Pntr-adevMr asemMnMri importante cu acele cazuri clinice care au aprins Pn zilele noastre interesul pentru viaQa de dupM moarte. V(mile v(zduhului ) 0nv(/(tura episcopului Teo'an 1(vor2tul despre v(mile v(zduhului "piscopul - natie ;rianceaninov a fost apMrMtorul de frunte al PnvMQMturii ortodoxe despre vMmile vMzduhului! din @usia secolului al ?-?-lea! cOnd necredincioNii Ni moderniNtii Pncepeau de*a sM o ia Pn rOs. +ar nici "piscopul 'eofan EMvorOtul nu a fost un apMrMtor mai puQin hotMrOt al acestei PnvMQMturi! pe care a socotit-o ca parte a PnvMQMturii ortodoxe despre rMz$oiul nevMzut sau a luptei duhovniceNti Pmpotriva dracilor. -atM ce spune el despre vMmi! Pn comentariul sMu la versetul B0 al #salmului 11B: SM fie inima mea fMrM prihanM Pntru PndreptMrile 'ale! ca sM nu mM ruNinez . R#roorocul nu spune cum Ni unde JsM nu se facM omul de ruNineJ. (el mai $ine JsM nu se facM de ruNineJ la vremea rMz$oaielor lMuntrice S (el de al doilea moment cOnd nu tre$uie sM se facM de ruNine este Pn ceasul morQii Ni la trecerea prin vMmi. 6ricOt de nesocotitM poate sM li parM Woamenilor informaQiJ ideea vMmilor! nu-i va scMpa de trecerea prin ele. (e cautM vameNii la cei care trec prin vMmi, "i cautM sM vadM dacM oamenii au ceva din cele ce sunt alelor. (are sunt lucrurile lor, #atimile. +e aceea! Pn omul a cMrui inimM este curatM Ni este strMinM de patimi! vameNii nu pot afla nimic pentru care sM porneascM rMz$oiul7 dimpotrivM! PnsuNirile potrivnice Pi vor lovi ca sM eQile ful erului. :a aceasta! cel care are mai puQinM PnvMQMturM ar spune urmMtoarele: /Mmile sunt PnfricoNMtoare. +ar este posi$il ca dracii! Pn loc sM arate ceva PnfricoNMtor! sM arate ceva atrM Mtor. Ln trecerea prin vMmi! una dupM alta! dracii ar putea arMta ceva PnNelMtor Ni atrM Mtor! potrivit feluritelor feluri de patimi. (Ond! de-a lun ul vieQii pMmOnteNti! patimile au fost alun ate din inimM! Ni faptele cele $une au fost sMdite Ni li s-au Pmpotrivit acelora! atunci nu mai are nici o PnsemnMtate ce lucru atrM Mtor i se aratM sufletului! cMci el nu va arMta nici o slM$iciune faQM de lucrul acela! Ni PNi Pntoarce faQa de la el cu scOr$M. +ar! atunci cOnd inima nu s-a curMQat! sufletul va aler a cMtre patima pentru

care inima are cea mai mare slM$iciune7 Ni dracii Pl vor lua ca pe un prieten! Ni dupM aceea ei Ntiu unde sM Pl aNeze. +e aceea! este foarte pro$lematic! ca un suflet! atOta vreme cOt mai rMmOn Pn el slM$iciuni pentru lucrurile vreunei patimi! sM nu se facM de ruNine la vMmi. 8iind fMcut de ruNine aici! PnseamnM cM sufletul este aruncat Pn iad. +ar hotMrOrea definitivM de a fi ruNinat se va da la .udecata de %poi! Pnaintea .udecMtorului %toatevMzMtor SU V!"! D#U31EC% 4% U5!6 ! %D#L!T$%13$%% 4% ! C$ED%57EL#$ DE"#5%CE 'recOnd Ni prin vama aceea! dupM multe cercetMri Ni roaznice PnfricoNMri! de acolo am suit mai sus pe calea vMzduhului Ni am a*uns! PnsoQitM de Pn eri! la vama a 31-a! a slu*irii de idoli sau a idolatriei Ni a feluritelor credinQe deNarte! superstiQii satanice Ni drMceNti! credinQe $M$eNti! *ocuriS /ameNii draci ai acelei vMmi! cu Neful lor drMcesc! aveau chipurile lor asemenea idolilor neamurilor pM One: asiatice! e ipteneS prin care au PnNelat sumedenie de lume Pn cursul vremurilor. <nii aveau cap de $ou! ca ;aal! alQii cap de lup! alQii cap de crocodil Ni alte chipuri de $rezai! capre! turcM! Ni de felurite *ivini Ni tOrOtoare! dupM chipul 5olilor din trecut Ni de astMzi. "i nMvMlesc asupra mea ca mulQimea haitelor de sMl$Mticiuni din toate pMrQile. "i cautM Ni cerceteazM mult catastifele lor! dar neafland nimic contra mea! am trecut PndatM Nl prin acea vamM! cu +arul Ni a*utorul +omnului nostru -isus >ristos! Ni cu ru Mciunile (uviosului meu #Mrinte /asile. V!"! ! D#U31EC% 4% D#U!6 ! SUL%"E5%$%L#$ #lecOnd mai departe am a*uns la vama acelora care se sulimenesc! fOcOndu-Ni faQa al$M Ni rumenM! ca sM se arate frumoase! Ni sM-i tra M pe tineri spre pofta curviilor! Ni a acelora care se Pmpodo$esc cu feluri de podoa$e Ni cu flori! Ni cu miresme se un ! Ni dracii acelei vMmi erau mOrNavi Ni foarte rozavi Ni urOQi! arMtOndu-se ca Ni cum ar fi femei sulimenite! Ni cu feluri de podoa$e pe capetele lor! Ni alQii cu mulQime de flori Pmpodo$iQi Ni ieNea o mare putoare de la dOnNii! Nl alQii se arMtau cu cutii! cu dresuri! cu pMhMruQe pline de scOrnMvii. Ti dacM m-au vMzut! cM sunt femeie au aler at asupra noastrM urlOnd Ni z$ierOnd ca niNte fiareJ sMl$atice!repezindu-se sM mM rMpeascM din mOinile sfinQilor Pn eri! Ni fMcOnd chipuri curveNti Ni mMscMriciuni! Ni cercOndu-mM foarte cu de-amMnuntul! una cOte una! de m-am sulimenit! Ni m-am dus la $isericM sulimenitM Ni Pn ce zi m-am sulimenit! Ni de cOte ori! sau de m-am spMlat cu Ond sM mM fac mai al$M! sM plac celor ce mM vor vedea! sau de m-am uns cu niscaiva miresme Ni unsori mirositoare! pentru pofta curviei! nelMsOndu-mM dupM cum m-a fMcut +umnezeu. Ti se mirau dracii cum am a*uns pOnM la acea vamM! Ni eu tremuram de fricM Nl fiind femeie sMracM! n-am fMcut! nici Ntiu sM mM fi dres vreodatM Ni la unele m-am aflat vinovatM Ni se repezeau dracii sM mM rMpeascM! din mOinile sfinQilor Pn eri Ni dOnd sfinQii Pn eri din cele ce mi-a dMruit SfOntul /asile! am scMpat Ni de la aceastM $lestematM vamM! Ni stri au dracii Ni scrONneau cu dinQii! Ni se lMudau cM vor umple iadul de femeile! care se sulimenesc Ni se Pmpodo$esct nu scapM nici una din femeile acelea care se sulimenesc! Ni se Pmpodo$esc! ca sM se arate frumoase! cM le rMpesc dracii de la aceastM vamM Ni le aruncM *os Pn iad! fiindcM ele socotesc cM n-ar fi pMcat! Ni este mai mare decOt curvia! cM dM smintealM celor ce le vor vedea! Ni rMpesc pe tineri! asemOnOndu-se dracilor.

V!"! ! D#U31EC% 4% T$E%! ! FU"!TULU% 5er Ond Pnainte am a*uns la vama acea! unde sunt opriQi aceia! care fumeazM tutun sau tra ta$ac! Ni erau draci pMzitori ai acelei vMmi! foarte rozavi Ni plini de fum Ni cu ne urM acoperiQi! Ni toQi erau cu lulele Ni cu ta$achere Ni slo$ozeau fum din nMrile lor ca dintr-un cuptor. #lini de iuQime infernalM dracii aceia afumaQi! fumMtori! au aler at Pnaintea noastrM Ni vMzOndu-mM cM sunt femeie s-au dezamM it. (ercetOndu-mM cu de-amMnuntul! n-au aflat Pn mine pMcatul acesta! pentru cM eu nu fumasem! nici nu um$lasem cu Qi Mri sau sM fi reNit cu ceva. +racii acelei vMmi se lMudau tare! cM vor umple iadul de acei ce fumeazM tutun sau tra ta$ac. =oi PnsM! cu darul lui +umnezeu am trecut aceastM vamM $lestematM! nesupMraQi! fMrM sM dMm ceva acelor vameNi. :a vederea vameNilor acelora ce suflau asuprM-mi cu duhoarea puturosului fum de tutun! mi-am reamintit de PnvMQMturile +ivine din Sfintele Scripturi: R#entru ce cheltuiQi ar intul vostru nu pentru hranM Ni osteneala voastrM nu pentru saQiu,U 2-s. 55!34. Ti ducOndu-ne! vor$eau sfinQii Pn eri! cM la aceastM vamM se opresc toQi acei! care fumeazM tutun Ni tra ta$ac! fiindcM toatM lumea s-a dedat dupM aceastM $uruianM! dupM cum a zis Ni #roorocul -saia. +e la aceastM vamM se opresc Ni se aruncM *os Pn iad toQi fumMtorii Nl fumMtoarele! fiind de prisos Ni netre$nicM firii omeneNti! aceastM rea o$iNnuire Ni dare sau $ir satanic al tutunului sau al ta$acului) V!"! ! D#U31EC% 4% !T$!6 ! S%"#5%E% +ucOndu-ne Pnainte am a*uns la vama simoniei. %colo se cerceteazM %rhiereii care iau platM pe cele sfinte! vOnzOnd darul +uhului SfOnt pe $ani. +racii acelei vMmi erau foarte fioroNi Ni rozav de mari! ca niNte uriaNi. 8eQele lor erau Pntunecate ca cerneala nea rM! ca tMciunele! Pn OmfaQi Ni plini de mOndrie. "i se arMtau Pm$rMcaQi Pn odM*dii ca arhiereii! QinOnd pun i cu $ani Pn mOinile lor. %lQi draci se arMtau cM dau $ani la cei Pm$rMcaQi ca %rhiereii. +racii aceia se lMudau tare cM vor umple iadul cu %rhiereii care iau $ani sau alte daruri pe hirotonii Ni cu acela care dau $ani sM se facM +iaconi Ni #reoQi! fMlindu-se cM Pi aruncM *os Pn iad! la un loc cu Simon /rM*itorul 28. %p. B!1B-3I4. :a vederea fioroaselor chipuri infernale ale acelor vameNi! mi-am adus aminte de cuvintele +umnezeieNtilor Scripturi: RS:epra lui =eeman sM se lipeascM de tine Pn veciSU 2I Lmp. 54. %*un Ond noi la aceastM vamM Ni vMzOndu-mM cM sunt femeie! ne-au lMsat de am trecut fMrM supMrare Ni fMrM nici o dare.